ANUL II - 1860.
^ijeast'B foaie ese de ori ne s^ntemina jHiepUpea iui Sim-
^jireiţsl abonamentele nentrs sn ans 24 Sf. flentrs */a n 12 n Trei lsnl. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrl se va uliti ks 30 n.
-iK'^
M 37.
PRINCIPATELE-UNITE
MIERCURI 24 FEVRUARIE.
f6iă politică şi litterară$
• ' Redactor Responsabil J). BOLINTINEANU. '
Abonagia se fa«ie Ia Redaknie în Ilasaţsl Romîn, iar nrin dis-trikte la D. sekretarl al Administraţilor Ori ne abonament trebsie nl’Btit îndată ks asbs-krierea.	1
• n-

Ogil
, i
> U. Jt	‘
1iV
- . r
m 50
•ton
Bucureşti, 24 Fevruarie.
Ssfletele omenesnî ele înssmî se ssnsn în rîsrilor timnslsî. Asfel vtzHrtm în anii tre-ksgî ne romtni îmbttagî de ideia ssblimt a snireî, asfel îî vedem de atsnni ntrtsind a-neastt ideie. Lskrsl este lesne de îngeles; soniettgile omfcnesnî se novtgBiesk în interesele lorgenerale, de -sniritsl de îngelennig-ne. Km! ori kare ar fi nsterea uexottrasne desnre lskrsrile omenesnî, fie nrovidinga, destinşi, sas îrittmnlarea, este sn adevăr kt re-zonsl omenesk are o mare narte de înrÎBrire în aneste lskrsrî. Sn nonol. or! kare ar fi, are dorigele sale insnirate sas de trebsinga de a trti, de a nrosnera, sas de trebsinga de a se strtlsni; dar în toate euonele ns noate st afle okazie de a realiza anele doringi; ssnt timnsri ne nriinnioase în kare daka ar ktsta ale realiza, în lok st resineaskt, noate st se nearzt; rezonai vine atsnni mi îndrentOazt ksrssl Iskrtrilor sale. Aneste nrinninii nea-ntrat a insnirat marelBi Ştefan, vorbele sale; „5n ktrmanis îngelent, în timnsl vijeliei, nB „rtdikt în aer toate ntnzele vasslsi stb\“
Kasza nentrs kare snirea gerilor ntrs învtlsitt în ansi anesta, a trebsit st fie a anea îngelennisne omeneaskt.
Dar se noate ka sn nonol de mslte or! st se lase a se abate în lskrsrile sale* A-tsnnî iart mintea omeneaskt ne nrevede, kom-bint mi jsdekt, vine mi regsleazt kBrssl ls-krtrilor.
Kestia iltaliei, ftrt îndoialt va avea o solsgie ntrtinitoare anei nagii. Kestia noas-trt, a fane din dot ministere biibI, din dot kamere sna; de a nsmaî avea nevoie de Ko-misie Mentralt,. este legatt ks kestia Italiei, mi noate va avea manşa de a isbsti.
Domnitorsl are de la nagia toatt nsterea de inigiativt în aneastt mare keste, mi sîn-tem sigsri kt ksgettrile sale ssnt agintate ks energie assnra ei. Dar romtnii oare ns trebsie st ksgete asemenea la aneastt ideie ssblimt ?
într’o zi noate kansl Statslsi mi adsna-rea st ansnge nagiei zioa în kare togi trebsie st lskrtm nentrs aneastt ideie; mi st-i arate iistingele mi nenstingile de a ntmi în ainte, k« datoriile mi sakrifinele ne fie kare romtn ar fi ginst st fakt; sniritele ssnt oare attt de nrenarate în ktt ideia st ns le nait streint ?
Negremit kt noi rekemtm de mslte ori gsverntmîntsl la idei mari, la sakrifine sb-»lime; dar rekemtm oare tot de odatt aneste idei, aneste sakrifine înssmî gsvernagilor? asfel în ktt, ktnd va sosi, snii st ns linseas-kt nelor algi, în nerksl sakrifinelor lor?
Trebsie dar a ne familia ks aneste idei
mari, mi ks sakrifinele ne togi ssntem datori a fane ne altarsl natrieî, mi a ne asnenta la zile de mtrire mi de ferinire nagionalt; zile ne nsmaî ssnt attt de denarte- de noi.
Alegerile se terminart. ..
Ne vom da oninia noastrt desnre koloa-rea anestii adsntri. i: c .
De o kam datt înst ne vom mtrgini a vorbi de o kestie: foarte delikatt; foarte gravt.
Este timnsl a întreba ne alegttori, nes’a fbkst anei snirit ne înssfla inimile de elit ale romtnilor la adsnarea ad-lioc, la 24 Genaris kttre ideia ssblimt de snire între aneste dot gerî Romtne, formate de aneiamî nagie?
Anest snirit a fost mi este măi tare la fragii noştri de neste Milkov de ktt la noi. Ei, insniragî de simtimentsl nel mai generos din aneastt enokt, de simtimentsl snireî, ns as sktnat nini o okazie, ftrt st se foloseas-kt a esnrima simnatiile lor nentrs snire. Este snirea nolitikt a gerilor mi este tot-d’odatt simnatia ne trebsie a fi neînuetat xrtnitt între aneste dot gerî., Ei nenstînd nroldama 8-nirea nolitikt astt-zî, nel nsgin se silesk a dovedi kt esistt nele mai kalde simnatii între gerile ssrori. Asfel în ansi trekst, doi ro-mtni de ainî fsrt nsmî între kandidagii de denstagi de dinkolo. Snsl fsse ales denstat, mi adsnarea Moldovei, îl alese vine-nrezidente, ca st dovedeaskt mi mai mslt kt stntsl nrinnin al snireî ns a fost nentrs dînmii su
nriuninsl snireî mi tot de odatt sn frsmos resnsns la kemarea ne ne a ftkst fragii noştri din Moldova.	.
Noi înst resnsnsertm ka ktnd am fi voit st dovedim kt nsmaî ssntem nentrs snirea gerilor mi kt nini ns înţelegem nel nsgin datoriile de nolitegt! resnsnsertm asfel ksimst satisfakt doringele ţstslor eijiminilor neasin-teres a artta Esronei, kt snirea_, ngrstt der romtn! a fost nsma! o fantasmt a ;imaginar-gi.el lor bolnave în anii treksgi. ;v
Fie în adins, ftkstt aneasta, fie o sitare din nartea alegtţorilor nronietari, fantei ns arr re nimik generos.
Ks toate anestea neia ne imnsttm astt-zî snei minorittgi.de nronrietariţ sassnorklig ni nolitine, degenerate nrin simtimente eg(^ iste mi rsginite, ns vom imnsta nagieL.f Doringele nagiei ssnt tot d’asna nentrs snire, a-neste doringi s’as esnrimat de nonol în snele jsrnale, în resnirile nartikslare, în fine în sala teatrslsî, Bnde nsbliksl indenendinte de-'ori ne snirit de koterie, aqlasdt ks ktldsrt pri ne idei de simnatii^ mi de snire ks fragii noştri din Moldova.	: r Sit
Asfel înssiui în seara alegerilor nonslsl bsksrestean, anlasdt ks bsksţje vie verssrile noetslsî Moldovei;	.	fl
„La Moldova nea framoast,. , tnvillvi» „Viaga-î dslne mi voioasti [ . jvA *,L’al moldovei dslne soare	! ţ-uî.j.
„Kresne floare lţingt floare."- 1	,-t-Le
simtiment trekttor.
Ksm resnsnsert romtnii de dinkoan! Me Milkov, Ia aneste kemtrî frtgesti!
Se nssert doi kandidagi moldoveni nrin-re kandidagii msntenî. V. Alesandri tui Tlam.
Fie nine avea drentsl a zine kt alegt-;oriî mBnteni ns as rensngat attt de ksrtnd a o ideie, ne altt datt servise la nea mai ss-flimt begie nagionalt din enoka lor. Gtn-dea kt ei vor resnsnde la anelsl romtnilor de dinkolo, alegînd între dînmii din fragii lor din Moldova, nel nsgin, nentrs nolitegt, eti— tett, ksrtoazie, daka ns înninmi de simtimen-e nagionale. Dar vai! se gtsirt romtni kare. ttktnd assnra streinilor, kontestart ne sna din aneste nersoane! tribsnalele stersert în— datt aneastt eroare, reksnosktnd kalittgile susi frate romtn.
Ktnd fsse vorba de alegere, nini Alesandri, nini Ilans .ns fsrt alemi!
Ori kare ar fi koloarele nolitine ale a-nestor doi btrbagî, intrt în kategoria oamenilor ks kare nagia romtnt noate st se ft-easkt în istoria sa nolitikt mi literart, ori tare ar fi, ssnt romtni de dinkolo, mi alege-ree lor ar fi fost o dovadt kt ns am sitat
Daka, dar în aneastt gart se aflt sn korn ne nstrezesne, kade, moare; este alt korn tgai mare, ne nasne, kresne la viagt, la nsteji'e^ na«ia!	i a:., of :
•------------------- ' •IRt f „
rî..'. L nh iiu ab iiah'ahll
CRONICA.
£0 'MO'îNÎfiv
- , . ‘■rri’ Intr’snsl din Noi trekbte am vorbit, dane as-
zite, de sn ordin de zi al D. minîstrs ostirei-, desrţ
nre favorsl esnengional soldagilor fii de bocri a merge la snektakole etc. Ns ntndim ks nltnere erorile miniştrilor, ka st avem okazie ai kritika; ni vedem ks dsrere.erorile ne so not fane, mi ktnd kritiktm, ns ssntem nor-nigi de snin'tsl de o nozigie sistematikt. Astfel însniingtm ks nltnere kt am vtzst. în sr-mt ordinsl de zi, mi ns este redigiaf ast-rfel ksm se aszise: mtssra este ainî nentrs togi solda-giî. Ks toate anestea, aneastt mtssrt a ns-tsţ lesne st i se dea o altt internrefagie. dm kaszt kt oamenii, snis kt soldagii gerani ns as mijloane, a merge la netrenerî. Teia ne a mi resntndit sgomotsl renrodss de noi. Ori ksm ordinsl de zi s’a nreftkst., mi aneas-r
www.dacoromanica.ro
142
c-i-r	DIMBOVTIJA 24 FEVRffARIE.
t'B mESui’E s’a komnlektat, din voinga Domnitorului, înt.r’un mod mulgumitor.
Luni se va deskide adunarea legislativa. M. S. Domnitorul o va deskide în nersoanE, mi ano! va nleka la Moldova se deskizE ini adunarea de akolo.
AuziiEm Ice D. G. Ştirbe! ar fi dat sub jsdekatE korekgionalE, la Kraiova, nentru nis-ne nronagande ilegale ne ar fi fEkut. Nu suim înkE sigur lukru, mi ne abginem la 5n sim-iîlu sgomot, de temere se 115 komiteml vre o eroare. De va fi lculuem, de se va fi urmat dune lege, nu avem nimik a zine. Legile sunt neutru ton! de-o-notrivE, atEt nentru D. OrE-manu kEt mi nentru D. Ştirbei.
fm .T™ : ■
ao/i Mitim în RomEnul de la 20 Fevruariu, un art. kEtre redaktorsl Romdiislsî, anrono de bi-niul noligieneslc. Era vorbE în Romanei, des-nre anest biniu, Dîmboviga gESca kE bEtaia este o barbarie mi trebuie desfiingatE, ma! ales kE este lciar kontra Konvengieî; dar kE trebuie se se niteze neva fangî ka se noatE ku mal mult ku-vînt, a striga înnreunE kontra anestuî abuz. Autorul art. din RomEnul, dune ne esnlikEsujetul, zine kE i se nare stranie argumentarea Dîmbovigeî, mi ne dune, de ainî, într’o lo-gikE ne nu are ninî un ranort ku sujetul.-A-neasta o îngelegem, din momentul ne .autorul art. voind se zîIce,- Redaktorsl Dîmbovigeî, sa§ autorul artikoluluî din Dîmboviga, zine. Antorsl Dîmboimţeil ”<•' IatE aneastE logilcE înkurkatE,
„De neîntr’un asemenea kaz nu se învok ^nrinniniile de nivilizare, nrogressl, m nrogre-„sel konservator ni adevEratul nrogres fondat, „ne libertate...
„Nu gEsesne nine-va oare destule argu-„rimnte în inteligenga sa, în religiunea sa mi „destule simtimente Î11 inima sa, ka se nu a-„lerge în asemenea kaz la Konvengie?
Aneste rîndurî, într’un stil ma! limiiede însemneazE Ice Dîmboviga, kritikEnd kiar ne-deansa ku bEtaie, nu nleakE de la un nrinnin de nivilizagie, ni de la Konvengie.
Autorul ma! adaogE; „Va se zikE daka „marele ban mi Konvengia n’ar esista, n’ar fi nimik de zis kontra biniuluî.
Autorul art. din Romanei nu îngelege bine ne nitesne, Dîmboviga în art. asunra neden-seî ku bEtaie, nleakE de la nrinninul de nivilizagie, mi de la lege tot de odatE. IatE unele din rîndurile Dîmbovigeî asunra butEe!.
„Dar bEtaia, s’ar kontrazine ku I9rin*ii-niî de 'livilizaiuc din lconvennie."
ev-
Ilrinninii de nivilizagie, sunt nrinninî de ni vilizauie ori unde s’ar gEsi. Sunt nrinninî de nivilizagie, mi ku atEt mai mult trebuie se fie resnektagî kE se aflE kiar în legile gereî mi nrin urmare se imiruie însumi anelora- ne ar fi nentru aneastE nedeansE. Maî gEsim mi a-neste rîndurî în art. Dîmbovigeî.
„ . . . Ka se avem kuvînt a striga ku „togii kontra anestiî rele datine, ne mmal Kon-„servatorel noate sa alba gss/sl a o nastra.^
T3 Dar noate kE aneste nitagiî nu în destulE ne autorul artikoluluî RomEnuluî. IatE atunnî mi altele din No. 34 al Dîmbovigeî.
„RomEnul ne snune kE nrin kuartiere se „bat oamenii... Suntem kontra nedensei ku bE-„taie, ne kare am nus’o mi o vom mne tot „d’asna în rîndsl barbariilor. Miniî fsnkgio-„nari nentru kare nrimimî nu însemneazE ni-„roik, rai kare au kreskut mi s’au dEdat ku j,aneste barbarii, sokotesk un lukru natural a
,.se degrada asfel un om; îiise daka ia-niî în-„treba de vor eî însumi, la ori ne vinE, se fie „ka nel algi tratagî ku bEtaie, suntem siguri
„kE ar zine kE nu vor.“
Ei bine, domnule autor, unde ai vizut kE noi nerem desfiingarea bEtEiei numai Ice ar fi kontra Konvengieî; iar nu kE mai n’ainte de toate snrijinim nrinniniul? mi alcum, IceiuI d ta zini, kE art. Dîmbovigeî nare a fi skris de un ministru sau înalt funlcgionar, neutru 1<e nu nleakE de la un nrinnin, ni de la Konvengie: nu avem drentul oare a gi zine; bsete, de kEt se skrii lukrurl ne adevErate, mai bine te ai anuka de mestemug?
f |Daka toate kritinele aneliami fabrini sunt tot atEt de juste ka neia ne se fuku Dîmbo-vigei, anoi tristE este lumina ku kare voigi a lumina ne romEni; Aneia nu este lumina a-devErului; ni lumina ne adevErului. ^	1
Aneste vorbe nu dovedesk asemenea kE nlekEm de la un nrinnin de nivilizagie ? neutru ne se dE artikoluluî în kestie o esnlikare faluiE? oare ka se avem kuvîntul a ne aminti anekdota noetuluî Ilan.
—	„Asta e kalul kare gi a injsrit anul
trekut ? f	3
—	„De ar fi murit în anul trekut, kum
ar fi astE-zî viu?	cr .m-.
—	„VorbE, se fie.... dE-mî o lulea de tutun. “■
Hei ne skiie art. Dîmbovigeî a fost de aneastE nureie în aintea, Konvengieî atunnî,. kEnd noate anonimul autor al art. din Romanei ar fi fost noate funkgionarul regimelor trekute mi kontra anestor idei de nivilizagie.
Fiind kE autorul art. din RomEnul kautE a ne fane moralE, se ne erte ai fane mi noi ainî.	''
KeikI ia nine-va kondeiul în mEnE se resnunzE la o skriere, nea dîntEiu kondigie este, se o niteaskE mi se o ÎEgeleagE.
îmi vine se krez, maî zine autorul, kE autorul este sau un ministru sau un înalt funkgionar.
Sunt oameni kare, VEd în toate lukrurile numai miniştri mi înalgi funkgionarî; îî VEd în DîmbovigE, îi VEd nretutindenî, nrekum Mak-bet vedea în toate lukrurile umbra lui Banko, nrekum kavalerul de Mancba, vedea în toate lukrurile un enimik a kombate; mi ku toate anestea nEiiE astE-zî ninî un ministru ninî nu a emit din DîmbovigE ninî nu s’a înekat în trînsa;
Dar nine-va se se mErite, numai gineri viseazE: Zine nroverbul. .
KEt nentru fangiî de maltratEri ne enu-merEv noi îi renrodunem ainî ku mulgumire, mi kredem kE autorul fane un serviniu nrin-niniilor de nivilizare, deskonerindu-î. Tot de odatE nerem ku stEruire unde se kuvine, a se lua în lcorsideragie, a se nerneta lukrul, kEni barbaria numai 'trebuie se esiste ne a-neste nEminturî. .ni"	. . •
Era numai de dorit, ka autorul se-mi nuie numele, ka se aîbE mai multE nutere a-î'EtErile sale.	■■	1 . r ' - ■
# atvr _
» »-"w>\A/\A/VVVV\AA.fW‘v"..«	.
__lIitim îi) Romînsl. .
—	La 13 Oktomvriu trekut, mergeam la Dealu-Snirii, vezuîu în faga kasarmelor, mante oameni mergînd în rnud mi îndesEndu-se unii într’algii. Ei era skorţagi de doi doro-bangi. Trekînd ne lîngE ei, ms înfiorai de ast snektakolul urît . . , nea maî mare narte era giganî, nurtînd de gît nirate sgarde de fier
ku lakEte mari, mi legagî unii de algiî ij5 nimte langurî, kare nErea ama de roase, kEt se vedea Re sunt adese ori întrebuinga-te mi kE din timnurile anelea kind ]<re^ zimea era imuinsE nEnt la tEierea mîîniior fs_
rilor.	jni ,i-
Am vEzut ne-va asemenea, în ajunul Bq-. botezei din anul anesta. Doue, trei kare ve. •nia de la BrEila, nline k» nrevenigî, avînd togi langurî de gît legate unele de altele. As. te kare s’au învîrtit de trei ori ne Ilodu Mo-gomioaeî. — FEkutu-s’au oare aneasta ka st se dea un snektakul nublikuluî? Amî voi s* mtiu, astE tratare se anlikE la kulnabili kon-damnagi ?
— în 1857 la înnenutul lunei Iui Ok-tomvriu mE koborara ne Şiret. AjungEnd la Ajut, trimisei ne un lemnar din BakEU, anume IvEmEinkanu ne era în serviuiul meu, în oram se kumnere ne-va nrovisiuni. Amtentai în de-mert întoarnerea sa nînE seara, în fine# nel-i-nimtit d’astE întErziere, trEmisei dunE dînsul. Noantea aflai Ice era la înkisoare. Me du-seiu a doua-zi de dimineagE la sub-adminis-tragiune. Merseiu da drentul la înkisoare, ne kare nEzitorul mi-o deskise fErE anevoingE.
AstE înkisoare era o kamei’E nlinE de murdEriî mi al kErii aer îmnestat mE. îirekEţ în alte gere n’ar fi nus ninî vite într’însa, 0 îndoitE bîriiE ku gEuri era destinatE a ginea ninioarele arestagilor kulkagi în lcamerE. Ge-siî ne omul meu ani, ku un muior în una din aste gEurî, mi lîng’E dînsul se afla un alt om în aueea-mi nosigiune, starna miserabile a ăstui individ stE mi astE-zî înaintea okilor mei. Ilalid, abia resnirEnd, ku niuiorul foarte un-flat mi a konerit de rEnî din kausa torturei la kare’l nunea. Avea maî mult aerul unei fantasme de lcEt al unei fiinge omenemti. Era .un negug'btorel roniEn din Fokmanî, se afla ani de mai multe sentEniEiie, nentru kE n.’a-vea nasnort iui sub-administr.atoriul nu vrea se ia ninî o informare asunrE’i.
Imî deterE omul meu frnrE ninî o. anevo-ingE, kausa înkideriî sale era linsE de nasnort; ei nu voia se trimigE ne nimeni la o mie de narai distangE ka se uerueteze la luntre, dar îî ofei'ia libertatea dak’o vrea se dea 15 lei,	..a,
Anul trekut în luna lui IuliS. am' frelcul earE ne la Ajut mi am întrebat dalcE anea înkisoare mai este kum o rntiam eu. Negy-gEtoriul la kare m’am adresat, îmi resnunse ku mirare: — “Firemte Ice este, domnule, kî dalcE n’ar mai fi D.. sub administrator ar ii murit de foame.,, fc<~ .u -
■	’	iu 6» r. (Va urma.)
d ■	■	- - ' ffJ&BOFc nî jvîtfiinnii ai
.	—	‘:-f j.jj	fllŢ
’ - I -	<■ igieno 8i
KESTI5NEAJIIERAN1L0R ff
sau mar bine:	** 0	|
! sA’bn îi1
FiiOj . ;	r ■	,T8
^ Afrasmiarea lIr«m*ietT»Heî
1
' IIRIN EMANTinAREA RERANILORÎ s1? '	’	“	- uv .Mfif
(Hrmare) 11. 4	.'!u-
. . i.,UUI3îa ;'!■ Atunnea va interveni Banlca de lcredit fonnier, amEndouE nErgile se vor înfEgim8 înaintea ei ku kontralctul s’au sentinga regsi larisatE, mi banlca va nroueda nrekum urme»1 ze : Ilrinuinul îmiirumutului inotelcar fiind nu se noate rEdika maî sus de kEt la jum tatea valoarei nEmîntului angajiat. Barika va nlEti îndatE înumerEtoare mi nenun nro-
www.dacoromanica.ro
143
urietarislsî, jsmttate din nreţsl stinslat în koutrakt, rai va lsa. inotekt ţenerate ne toa-întinderea de ntmtnt nedatt. Ilentra nea Jalt® jsmttate se va da obligaţisnî inoteka-rie nsrtttoare de dtfbtndt rai nlttitoare nrin aiisi^S* ks înlesnire de negoţiabilitate.
Anoi, Banka se va ssbstitsi în fante nro-pn'etarislîJî nentrs nlttirea ssmeî integrale kitre ţeran kare se va afla kt remtne da-tornik inotekar kttre dînsa, de toate ssma. flanka din nartea sa remtind datoare kttre iironietarîs! de nea-l-altt jsriattate de nlttit. (1)
în anest kin va ktdea obickţisnea nrin-ninalt a nronlietarîslsl în kontra a orî ne kombinanisnî ne ar semăna ks o vindere de nsinint, obiekţisne întemeiate ne aneasta: ks el, nronrietaris este nlin de datorii kare îl îngresni ks dobânzi mari rai kare’l esnsne la înnlinirî rai noate rai la esnronriaţisne. Araa va ktdea tot odate rai nea-l-altt obiekţisne kt nreţsl vindere! ar fi ilssoris, fiind kt ninl odate ns s’ar fane ntetirea. Ilronrietarisl va nriimi îndate în nsraerttoare, jsmttate din ssma ne i se ksvine. Mai denarte, ţifrele vor dovedi kt aneastt jsmttate ajsnţe rai între-ne nentrs a strtnţe toate datoria inotekart în Moldova, rai kombinaţisnea arate kt rai nea-laltt ismttate este garantsitt. Araa ktt nro-nrietarisl karele, din iirinina datoriilor sale, este ssnss asttzi de a fi de tot esrironriett-rit, skaiit vtnztnd nsraaî o narte din moraia sa rai remtne ks nea-l-altt degajeatt de toate raerbia.	°
St noate adtoţi rai alt folos ne vor do-btndi nronrietarii. St nsnem kt terminile de amorţit nentrs nlata datoriei ne fie kare an, de kttrt ţeransl îmnronriettrit, ntnt la nlat.B integrate, ar fi de doî-snre-zene ani, se vor întrebsiniîa nele întîis nlţtirî ansale la stnmţerea obligaţisnelor inotekarie, date nro-nrietarilor nentrs jsmttate ne le este datori ţeranil. Kreditsl fonnier n’ar veni de ktt dsnt ne nronrietarii vor fi ks totsl îndests-laţî. Ama ktt în ksrssl nelor din tîis mase ani, nronrietarii vor fi de tot iilttiţî rai kreditsl fonnier va fi nlttit în nde-l-alţl dsne srmt raase ani. Kred kt, nrin srmare, nro-nrietarisl ns va avea a se nltm,ie, nentrs kt nriimerate nreţsl ntmtntslsi jsmttate în ns-merttoare mi jsmttate în termine de mase.ani, kreanţa mergtnd tot-d’asna îmnsţintnds-se rai ne înnettnd de ai urodsne dobtndt.
Am zis kt nronrietafisl este datoris de a vinde, din kontra zinem kt ţeransl este da-toris de a nltti. îndatorirea anestei. korela-tivt înfiinţeazţ reninronitate de dtentsrl rai de. ţndatorirl între amtndost ntrţile kontrak-tante.
St nernetem ksm se va nteti ţeransl? Modsl ns noate fi dektt anei al amoriisemen-tslsl nrin ansittţî. Niraik mal sraor, mi avem st vedem kt ne vom servi nrektt vom nstea de lski’srile ne esîstt Hkstn fn ţeârt, aneea ne ns este o konsideraţisne mikt.
IJeransl are asttzi drentsl de a îotrebs-inţa sn nsiner de ftlnţ ks îndatorirea de a da oare kare msnkt. Aneasta ne ajsnţe. Se admitem nentrs demonstrare, kt ressltatsl în-voeleî s’aîs a arbitrilor între ţeranî rai nro^ * 11
DIMDQVITIA -- 24 FEVREARTE.
nrietarî ar fi vinderea a 4 ftlni, ktte 18 galbeni sna ks alta, aneea ne fane sn total de 72 de galbeni; rai dobtnda suite ks amorti-sementsl imnsne, ţeranslsî nenesitatea de a nltti în fie-kare an 8 galbeni. Snde va gt-si el anestl bani? în lskrsl sts.
El ar nstea zine: din natrs ftlnî ne’rnî vinde ns vois nstea skoate anestl 8 galbeni rai xrana mea mi aneea a familiei mele, rai birsl. Ilressnsn kt aneasta este adevtrat; de aneea în kontraktsl de vînzare s’as în sentinţa arbitrart se va nsne o klaszt kare va stinsla nsmersl zilelor s’as kttimea de Iskrs ne va trebsi st fakt ire ntmtntsl remas nro-urietarislsî nentrs a da anestî ont galbeni a-nsal ne are st nltteaskt. Zik zile, sas kt-timi de Iskrs, nentrs a mt konforma obine-islsî ţereî kare evalsazt zioa în sn oare kare nsmers de nrtjini de arttsrt, de nraraite, de senert s’aS în oare kare.ktrttsrî de ftkst.
Akolo înkt vom vedea figsrînd libertatea, attt de dorite îii transakţisnl,- ktnî nreţsl anestor zile s’ag kantittţî de Iskrs s’as de notvezl, va fi tokmit rai xottrît ks bsnt învoire între amtndost ntrţile ka rai înssraî nreţsl de vînzare fiksat de sentinţia arbitrilor. Ilreţsl zilei s’as al kantittţeî lskrslsî rai al nodvezii va fi nlttit în bani de nro-nrietar, rai aneratl bani vor servi la nlata a-■morţirel rai a dobtnzel datoriei sale.
Ilnn aneasta se va afla rtdikatt rai altt grestate kare se nare koS nreoksnt tare ne iiroiirietarî; în adevtr, zik eî, voi neksmnt-raţî o narte din moraiile noastre rai kear ne le rai nlttiţî, aneasta o nriimim; înst ne vom faqe noi ks aneia ne ne remtne? Ksltivato-ril deveniţi sttntnî ne o narte de ntmtnt ns' vor voi st mal lskreazt nentrs noi, noi vom remtne ftrt braţe de ksltivat ntmtntsl-nos-trs, o mare narte din el va rtmtnea în ntr-loagt rai nrodskţisnea naţionalt se vakom-nromite. Aneastt Obiekţisne kade de tot în aintea îndatorire! în kare remtne ţeransl de a lskra, nentrs a se nltti, ne ntmtntsl nro-nrietarslsî, sn nsmer de zile nel nsţin de-o notrivt ks anei ne as ftkst ntnt aksm.
înst aneste obligaţisnî sinalagmatine între vtnzttor rai ksmntrttor, înssraî mijloksl de a se nteti datoria ns ar fi de ajsns, dakt ns s’ar Isa oare kare mtssrî de eseksţisne. Eatt sna ne kare o am artta.
Ilronndarsl ns va trtta ks fie-kare ksl-tivator. îndeosebi, ni ks o komsnt întreagt. Kontraktsl va fi ftkst ksrtot. satsl, kare va stinsla nentrs stfenî, snsl nenlrs toţi, rai toţi nentrs snsl, rai se va îndatori la ntzirea ts-tslor klaszelor kontraktslsî. Toţi loksitoril dintr’sn sat se vor sfttsi între sine mal în-ttiS rai anoi nrin aleraii lor vekile vor kon-trakta ks nronrietarsl sas deadrentsl sas nrin arbitrii lor; .asemine satsl va trata ks kreditsl fonnier rai satsl va eseksta kontraktsl de kttre toţi loksitoril Isl, araa ktt banii datoriţi de nronrietar, nentrs zilele de Iskrs ft-kste ne moraia Isl, vor fi nsral în kasa ko-msnalt, de snde se vor dsne în kasele kre-ditslsl fonnier snre a nteti dobtnda rai amor tisementsl obligaţisnel inotekarie.
___(Va srma).
(1)	160,000 familii	H"* l ' ’
ktte 4 {hbn	•' ih r V'
640,000 ftlnî de vtnd«t.'1,1	'
f ktte 12 , galbeni falueaj ’	i f’V • » '.Sti
„ _ 7,680,000 galbeni de nlttit.
11 - ■ 3)840,000 de dat în nsmerttoare de kttre .	Bankt.
1
(Noiu Tradak&torithi).
44
.'"îţnie.t ,, 1 —	------ r;S bma A
,! J.1.	) r.;UlriOIii ob -*	■
lS\yi '■	a’-b slaka '
Domnsle Redahtorl
„Vtzînd inserat în jsrnalsl Romînsl No. sn artikol. ssbskris de DD. M. Atanasis
rai K, Srltnians, (înnsngttor nentrs mine rai nrin kare mise anlikt nirate kaloraniî atît de flagrante, de rai srma ka nrin anelara ziarstl skoţ n’anel Domni akszatoi’I din eroarea în kare st aflf netrekînd. Dar nentrs kt D. re-daktor înkt odatt mia mal refszat o asemenea dezminţire, de aneea avînd konvikţia des-nre sentimentile d-v. de imnarţialitate. Vis a vt rsga Doinnsl ines, st bine voiţi a insera în koloanele stimabilslsî d-v. ziar aneastt dezminţire în kontra kalomniilor ne-rql adsk menţionaţii de mai sss.
Ilrinina ne trateazt DD. M. Atanasis rai K. Srltţians sas netrekst în .kinsl srmttor, rai orî kare va avea ksriositatea este liber st vie la administraţie st vazt aneastt lskrare kare s’a srmat în linsa mea aflîrids-mt dss ks komisea de renensiment în nlasa Bolintinslsl!
D. sekretar al administraţii, nriiraind ra-nort de la 1 ajstor al kanţalariî ne era trimis ks revizia magaziilor de rezervt, a foilor ks-tiilor komsnale rai alte .ncorîndsell, kts venind rai în satsl Sonet ini vrînd rai akolea arai îndenlini misia, logofttsl anelsî sat. Kj Kokoui sas arttat ks o serioast înnotrivîre amerinţînd ne revizor rai ordonînd rai kiar de-ustaţilor ka st nsl dea ninl o asksltare, ks-tezînd înkt de aS smsls din mîna revizorslsl rai ordinsl ne avea de la administraţie, rai an* lekat ks dîhssl ka sn fsrios^ Vtzînd revi-zorsl o asemenea fante din nartea anelsî Jo-goftt. de sat a ranortat ne date Administraţii; în anea vreme, nreksm zik, în linsa mea de Ia rezidenţt, D. sekretar s’a grtbit rai a trimis ne ajstorsl komandirslsî ks kîţî-va jandarmi ka st adskt la administraţie nt în-notrivitorsl logoftt, aneea ne es am desanrobat ktnî st nstea adsne sn logoftt de sat nsmal de 'Sn singsr jandarm nsmit de ordin.
Dsnt anestea în nanoindsmt rai eS la re-zedenţt rai gtsind ordinsl D'. ministrs deln-teriie No. 1087 ka st daS ne vinovat jsde-ktţil (ktnî- D. sekretar rai ranortăse desnre aneasta D. Ministrs) Isînd anelsî logoftt de sat interogaforisl ks venit nrin kare singsr* ns a ttgtdsii fanta, deskslnîndsşt nsmal kt a-tsnnl st intimidase st fie ks kef, ktnî fssese la o isnarat în sat. înnresnt ks denstaţiî, lam rai înnaintat jsdektţiî.
Aneasta domnsle este adevtrsl, rai nre-ksnr zik ori kare noate stl vazt ktnî Iskrt-rile ssnt de taţt.	a
Dar nentrs kt domni akszâtorî fak als-zie nrin anei artikol zikînd kt aneasta s’a srmat nsmal ks skon ka st se delsnţe anei D. Kokoni din drentsl de alegttor, vis a zine, întrebe ori kare ne domns Kokoni, kare a fost maniera mea kttre dînssl ? daka as fost sn moment mtkar arestat? neea ne se noate afla de la toţi ortraani, daka kdoa-zi kia? lund am înaintat aktsl de akSzaţie 'la tribs-nal ns sas dss liber? daka aktsl de akszaţie ns este foarte indslţent ne kît fanta lsl era atît de mare? as fost indslţent zik nentrs kt a arttat ktinţt mtrtsrisind înssraî kt fanta o stvîrraise din ameţeala îîi kare la aflat atsnnea, nreksm rai daka anei Kokoni îls saS liberat înkt de atsnnî la kasa sa? adikt din zioa de 9 Fevrsaris ksrent. lIe este de mirat înst kt snsl din domni ne ssb-skrit anei artikol mi ansme K. Srtenians, st vede nlîn-gîndsst kt în anest distrikt ne st adminis-treazt de mine ns se resnekteazt dominilisl în dsxsl konvenţii, st las kt d-lor rtsttl-mtnesk konvenţia, fiind kt ia la asemenea kazsri de - delikte ns antrt de kît ne dens-taţi kameri în timnsl sesiei dar, dakar ar in-
www.dacoromanica.ro
144
treba nine-vami ne D. SrlEţeans desnre do-miMilisl dsmisale, ssnt sigsr kn s’ar gîndi mslt nmiE se-1 noatE arata sas fiksa . . .
Se venim aksm la kestia ne mai adaogE d-loi' a zine kE administraţia a refszat în-skrierea d-lsi Kokom între alegEtorî; este sn adevEr, dar ia mî-a avst basele sale, nentrs kE D. Kokom na nosedE ninî ne jsmEtate veni-tsl nerst de' konvenţie de la sn alegEtor, mi daka tribsnalsl la admis, de mi ub este în kEderea mea se kombat sentinţa datE; dar nentrs kE domnii akBzatori mE nrovoakE. Iar korajsl a deklara kE D. Kokom ne avînd nini sn adversar în-tribsnâl iientrs kE din ferinire la anest distrikt mai toţi afara din tr’sn alt koleţis a§ fost foarte imnarţiali, sentinţa a fost bazatE nsmai ne o siranlE dovadE ssb-skrisE de natrs individe grenî -arendam! din karii nini ansi ub nosedeazE o nalmE de nE-mînt în distrikt, mi ne kare nrokBratorsl d-lsi Kokom sa sfiit, se vede, a o înfEţiraa la administraţie, teamE fiinds-i (noate) kE o se se konstate validitatea ei, de kEtre administraţie, ka sna ne trebse se ksnoaslra ne nro-nietari. d.istriktslsi ei nreksm mi de karantarsl nefmoartE în loţietate, mi nrin Brmare se ns figsreze ka argsment în jsrnalsl înkeiat dsnE kare noate! kE s’ar fi orientat mai bine mi kiar Onorj trebsnal la darea sentinţiî.
- Fîrinesk d le redaktor densind rezonamen-tele mele în faţa nsblikslsi; mi ve rog se nriimiţî sentimentele mele de stima mi konsi-deraţisnea ne ve nEstrez.
■ ' • -j i- ■	al d-v. devotat
>	; :	1. D. Ite, •siueam.»
i .	■
- ----------—---------
Sentinţele Trib&natalsl de Iloliţie.
Vrem a konstata ani, în nsţine vorbe, o anomalie ivitE ks okaziBnea anestor sentinţe; anomalie adssE assnra nronedsreî, mi kare ajsnţe a avea o natsra nronrie d’a naralisa mi kontsnda fondsl kontestaţisnelor nivile jss-tiniabile Tribsnalslsi de Iloliţie.
Saim lra Tribsnalsl de Iloliţie resoIvE definitiv toţ nei este în komnetinţa sa: snim asemenea kE otErîrea ne s’ar nronsnnia d’ani, katE, fEi'E kontrarietate, a se adsne la înde-nlinire, de kEtre nrefektsra. —
DÎMBOVIŢA — 24 FEVR8ARIE.
Kasza este lra, otErîrile Tribsnalslsi de Iloliţie, ajsng, nrintr’o asemenea anlikaţisne de nronedsra, a nsmai însemna nimik, de oare ne ele n’a§ nstst avea bii efekt imeziat, d’a realisa, în drent, aleţerea resolstoriE a s-neî astoritEţi. —
Ke, de mi ar avea vre-sn efekt, neea ne se întîmnlE kînd stanţa nivilE ar înklina la disnosinisnile otEiîrei stanţei de Iloliţie, dar anest efekt ar fi nrea tardiv mi mai de tot naralisat, uekoresnsnsînd ks sniritsl de kare a fost xranit leţisitorsl, în momentsl ksnd a kreat aneastE astortiate, d’a aknelera adikE, ne kît va fi ks nstinţE, merssl kontestaţis-nelor mini, din kaBsa mBlţimei lor. —
Ssntem de oninisne dar, ka otErîrile emite din jsridikţiBiiea TribBnalslBi de Iloli-ţie, se se esekste ne datE; jkE, vrînd nartea în kontsl lraria se esekst, a se înainta kEtre o stanţE nivilE, se ns fie asksltatE în nere-rea nentrs sssnendarea eseksţiei, nîuiindB-se nEnE la definitiv.
Tribsnalsl de Iloliţie este, o mai rene-tEm, o stanţie fEra anei nentrs kontestaţis-nile ne’i ssnt jsstiniabile, în virtstea legeî; el ns este a o astorirate de nrima stanţie, mi Tribanalsl nivil, kEtre kare se traye kontes-taţisnea,. o astoritate de sekonda stanţiE, sa§ o stanţie de anei, ka se nstem afirma lra a-vantsl kontestaţisnei trebse se se mennie în statu-quo, nEnE la nronsnnierea definitivi a otEiîrei jsdekEtoremtî.
Pereni dar rektifikarea sneî asemenea gre-mite anlikaţisni de nronedsra, mi rsgEm ne nei komnetinţi a observa lra, nrintr’o asemenea anlikaţisne ns nsmai kE se adsne o în-frînţere nronedsreî nivile, dar ne este mai real kE drentEţile oamenilor se întErzie mi se naralises ks totsl.	■_
Io	an 1. Tlah.
URZICĂRli. -i' ■i i
Aleţerile sas- fEkst; Se bat în kanete ks nele trekste. Ns înţeleţem sn Iskrs; nen-trs ne atEtea osteneli ne oameni la aleţreri? ar fi mai bine ka deţstaţii se se tragE la sorţi.	, ,,
alegEtorî, într’sn jsdeţ, ks nrofesia sa de kre. dinţE skrisE ne o denemE telegrafii lra.
Tele trei nartide ssnt renrezintate în a. dsnare. Leţele as se fie trikolore.
Se zine kE retrograzii temînds-se de dis. ksrsele oamenilor noi kEiid se va trata kes-tia nronrietEţei, aS ksmnErat sn dixor ne kare îl vor arsnka în salE de kEte ori se va vor. bi desnre nronrietate, ka se tsrbsre spanţele.,
- Mi' •
AdoE-zi dsne aleţerî, nronrietatea, familia mi reliţia, s’a§ dss se roaţe ne Konser-vatorsl Ilrogresist, se ns le ia ssb nrotekţie, kEni este ksnoskst kE toate nrotekţiile noli-tine se skimbE în stsmnh
AlegEtorii nei mari de la Arţein aS dat fie kare votS ne firfirikts, ne are se zikE Kon-' servatorsl, ne dE atEta mare nreţ kestiile nroa nrietEţei?	.
O denemE ţelegrafilra ansnţE kE ne kaseî snde a fost Komisia TentralE, s’a sit linit srmEtorsl enitaf.
Ainî zâne maioritatea,	-	l-n:,!'
Te nroklamE nrinţ venetik;	jj
Regslamentsl ks nedrentatea
Illi nel din srmE falnik imlik.
» , i	i
! - ;î89i: ni'
! .
;; d/nr •■•■'t
i	’
ARENDU1RE ^ on j
Mouiia B’tBeni uii epatia, IIpo-^ nietatea Mijin.stipi Bi»Beni, distp.1 Rîmniks-ST.pat, n^asa PlmnikB de s«s. St. apendeazT. ne tepmen de
Dar ks toatE sigsranţia ne ayem desnre aneastE sniinţE, se întîmnlE ks toate anestea într’alt-fel, lra, otErîrea de mi s’a nronsiviiat mi se gEsesne în ksrs de eseksţisne, nrefek-tsra însE, dsne nererea iiErţei osEndite, sss-nends aneastE din srmE Iskrare, ne datE ne osEnditsl traţe kontestaţisnea deja resolvatE înaintea stanţelor nivile nrin nlatE de taksE, nerînd ani înfEţimarea de la înnenst.
De snde ar mai veni oare mi aneastE nekalifikabilE anomaliE?
A
Inţeleţem nrea bine kE, a reklama este sn. drent natsral, admis mi konsfinţit mi de leţea nositivE; înţeleţem asemenea kE, daltE nartea osînditE nrin otErîrea Tribsnalslsî de Iloliţie, voesne a traţe nronessl înaintea stanţelor nivile, ns fane alt nimik mai mslt, de kît nsne în esersims drentsl ssnramenţionat. Dar ns înţeleţem lra, ne kînd kondamnatsl ’mî esernitE anest drent, eseksuisnea otErîrei se se afle sssnendati, nsmai nentrs ks el a nerst’o.
_ Aneasta raerţe la abssrd mi la kontra-yenţie, mi abssrditEţile nreksm nini kontra-venţisnile ns komnsn starea normalE a ls-krsrilor.
Tinogpafia Nau,ionaM
Ks aleţerile de astE datE, s’a dovedit kn ssnt distrikte în kare snele nersoane as dobEndit tronsl demlstfiet ne viatţs.	■
: 'I i
Konservaforii, VEzînd Ie Kraiova la ale-ţeiile din srmE a skstsrat lanţsrile regsla-mentslsi organik, s’as xotEiît în tiran de mante ani se ns mai nronsuţE nsmele ei.
—-------- ■	; .IW. -.-rî	■
Konservatorii în adsnarea lor, a denis se tiimiţE jsdeţslsî ne s’a dinstins mai mslt în a ieste aleţeiî sn dar în semn de reksnosnin-ţE, darsl va fi nel din srmE imlik desnre kare vorbesne Konservatorsl-Ilrogresist.
A emit sn nos kandidat la domnie, nrofesia sa de kredinţE este nosE: nea mai mare libertate da esersa tirania. “
_ Se zhe	kandidat s’a înfEţimat Ia
a mi losif Ptnnanoa uu Kami/. — strada Neinn^klr
tpeî am ks înnenepe de .ia Sf. Geop-ge Biitop; iap s7,BÎpmipea tokme.i\ i Ba fi nîm> jia MaptiS întîiS negpe-mit. Dopitopi si, se apate Op; | Pîînniksj-S'bpat Aa D-n« enitpoii j aj kaseî p^nosals^sî Kostantin Jle- * tpe Xasm.tapB.	<;<>
... T- ,!!i	.. ;	. ,’f f.t ;)
'	.07	;'r Î U‘C: HV ,■ :
------------------------------1
, tîii 1NSC1INŢARE: ^ c99rc
St înkipiazT de .ia Sf. Geopge an«j kopent’ kasa D. Stepiad de ^ia intpapea gp'Ldiiiiî lIimmepi8A8Îî konoapea Bepde, îmnapte ,s’aS în totali, do«T etaye, Bpe-o tpeî-zeaî înkTnepî, gpaînd ini raonpon. S'fc ninde k« tot«j; Dopitopiî st not în-n,e^eite ks nponietaps^i în opî ne zi.
Xana German No. 27.
www.dacoromanica.ro