M 34. PRINCIPATELE-UNITE- SÂMBĂTĂ 13 FEVRUAR1E. ^tjeaste foaie ese de doIi ori ne s'BntemînT, lHiepk«Pea nii Sini— ’Wl abonameats-laî neutra sn ana 24 fef. Ilentra */2 n n Trei lanî. . . . 6 „ O linie nentra anon-sarî se va nlfcti k» 30 n- A FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ^ Abonarjia se fane la Redakrjie în Ilasayial Romîn, iar nrin dis-trikte la D. sekretari aî Administraţii lor Ori ne abonament trebaie nl'Btit îndatî. ka sabs.-krierea. Bucureşti, 13 Fevruarie. Sniritele nele mai mslte se onresk astăzi în nerksl mizeriilor kasnine, ini se înlătsiă de la marea kestie de naţionalitate. Meea ne am zis în toţi timniî, vom-zine mi astăzi: fără indenendinţa naţionala, ns este ninî o libertate sonială nstinnioasi* Sînt naţii mari, nsternine, indenendinte, ne ns as să dea sokoteală nimensi nentrs fantele lor: anele naţii ns as de kăt st konsolide libertăţile lor soniale; nini sn nerikol ns le asteantă. No! Romtnil ns avem înkă indenen-dinţa naţională ne era .în toţi tiranii skonsl străbsnilor noştri: mi neia ne este mai r㧠este kă nsţini se gîndesk astăzi la aneastă indenendinţă. Doă mijloane sînt ne not să înalţe naţia Ro-mînă: artele, sniinţele, literele; sa» armele. Noi ns ksltivăm nini snele: temnlsl artelor este înkă înkis Romănilor; ştiinţele sînt nri-vite ka nisne oasneţi ssnăiători: în nini o kanitală în lsme, ns se văd mal nsţinî sko-lari de kăt în ksrssrile koleţislsî nostrs. Sniin-ţele nele mal înflorite mi nrofesoril ne! mal strălsniţi, sînt nefolositori, kînd ns as disni-îiolî. Literile, singsra kariert în kare Romă-niî as avst oare kare ssnese mi as nstsţ să atragă nrivirile. Esroneî, sînt nărăsite: în lo-ksl mszelor, fenioare ssave, delikate, resnek-tate, ne înnletesk viaţa nonolilor ks ksnsuele de glorie, ne rădikă siratimentele mai nresss de materie,- ne dă ksţetărilor formele ne atrag, rtnesk, înkănfă mi fak oamenii deo-notrivă ks zeii, as venit bakantele fsrioase, nersminate, degradate. Armia este komnssă de romăni ks inimă nis-ne înnenstsrî de învăţătsră vin de întăresk sim-timentele; dar aneastă armie este mikă; kînd trebsinţa ţăre! va nere, ea va sni să ml fakă datoria mi să arate kă Romănia noate să devie o altă Termonile; dar neea ne ne tre-bsie mal mslt, ns este astăzi sn esemnls de sakrifiniî demne de timnsrile antine, nrekît este mijloksl de a ne anăra natria kontra năvălirilor streine; aneasta se rioate kănăta ns-mal nrin organizarea mi înmslţirea ostireî. Daka streinii im ar arsnka okil assnra stărel noastre, ar vedea sn tablos ne seamănă mal mslt ks fisionomia morţii de kăt a vie-ţeî. Kolo ambiţiile desfrînate, nalide, însetate, anriuzînd natimele învinse la 24 Genaris, Din kolo minnisna, înjsria, kalomnia, defaima neîmnăkate, fort frî», fără nsdoare, se re-ned assnra miei sonietăţî fără ksraţisl kon-vikţisnelor sale, tîrînds-o, învinsă, lănţsită romind de a ksţeta alfel de kăt tiranii săî; din kolo nresa, din kare o ţarte, kondssă de nisne kărmanî nekanabilî mi beţi defsrie, înjosiţi de interese egoiste, devine binisl libertăţeî ks-ţetărilor, desbină, anrinde srele, koboară siratimentele, suekslă libertăţile, mi ka stri-goisl ne ka să trăiaskă are trebsinţă de sînţele nel tînăr, nel vi», nel nekorsnt, ssţe viaţa naţiei, să-mi înnane setea mi fsria. Klasele întărîtate snele kontra altora, în-fsriează mi mai mslt nartidele nolitine. Gs-vernămîntsl, intre datoriile sale mi stavilele ne se arată, tremsră, mi ns snie în kare nar-te să se arsnne. Legile vekî sînt mste;nele noi sînt sekretsl viitorslsi; jsdekătoril astean-tă naţia să se nronsnţă nentrs snele sas nentrs altele, mi ambiţiile se lsntă să trimită renrezintanţi kare să ksfsnde mi mal a-dînk ţara în naralizie, în moarte. Eniminii naţiei, nrivesk mi asteantă ks fatală bsksrie, momentsl de slăbinisne ka să se arsnne a-ssnra ţăiel, întokraai ka naserele de nradă ne asteantă în smbră mi în tănere momentsl de a se arsnka assnra armatelor ne se snig. Lsinea ns snie snde este răsl; fie nine îl kas-tă la anroanele săS, sniî îl kastă la gsver-nămînt mi gsvernămîntsl la gsvernaţî mi ns văd kă fie kare noartă anei răs în sînsl SăS nronris. Noi ns îmnstăm aneste rele ninl korris-rilor legislative, ninl nsterei esekstive, ninl gsvernaţilor, sas mal bine îl îmnstăm la toţi deonotrivă, mi nentrs aneea zinem kă toţi trebsie să se găndeaskă kă este timnsl să kaste mi să vindene răsl. Să-l vindene, kănl măne, Esrona noate să arsnne nrivirile sale assnra noastră mi să ns afle elementele ne kezăinsiesk o viaţă nolitikă mi naţională,-să-l vindene, kănl măne o noă vijelie noate să se rădine ne fana lsmel, mi daka ne va atla nenrenaranî, viitorsl ţăre! noastre^estener-dst. Măne kail eniminiloi- de la răsărit mi de la anss not să kalne din nos nămîntsl străbsnilor, fără să întîmnine zidsrile nen-tsrilor lor! TTIi zidsrile de: nentsrî în kontra kărora se fărâmă valsrile eniminilor, ,ns se formează în mijloksl nertelor intestine. Merteledin întrs as faksltatea de a koborî, de a raikmora siin-timentele; de a ansla datoriile kătre natrie. ---aaWIAA/VVUVW'-—1• • CRONICA. Aszirăm kă s’a lsat sas are să se iea o măssră ministerială ka să se ordoneze fonk-ţionarilor nsblinî, a ns mai nriimi de ainî în ainte, de la nartikslarî, nini sn fel de nlo-koane, dsne vekile datini, mi ssb asniă răs-nsndere. Măssra este foarte bsnă. Aneste nlokoane, de mi sînt lskrsri obinnsite mi ne însemnate; însă ns fane nimik: fanta e tot a-neea ka kănd ar nriimi nineva obiekte de nreţ. Legea nedensesne mi ne anei ne kade in răs-nsndere kă ml a înssmit obiekte sksmne, mi ne anei ne mia înssmit obiekte neînsemnate mi aneastă lege trebsie să îmbrăţimeze mi darsrile ne ns s’ar fane de Iletre kătre Ila-vel kînd n’ar fi fonkţionar nsblik. Este tirana se stărni ori ne fel de abszsrî. Este timn ka legile Să vorbeaskă, mi să se anline nentrs toţi de o notrivă; este timn ka gsvernsl ninl să kaste a le sakrifika favoarelor, ninl să tre-msre a le fane să vorbeaskă kontra nelor kslnemî, ori kare ar fi ne! ne absză de dîn^ sele. J. J. Rousseau, el înssmî este tsrbs-rat a se deklara desnre nel mai bsn gsvern atăt i se nare anevoie a nsne sn xotar între nel bsn, mi nel răs. Ks toate anestea nel mai mari oameni nolitini sînt da nărere kă nel mai bsn Gsvernămînt este anela ne noa-te să fakă a se eseksta legile sneî ţări ks esaktitate, fără Să ţie seamă nini de enimini, nini de aminî. Atsnni toţi oamenii binelsî trek în nartea Isî, nrin konvikţie, mi aneasta asigsră trismfsl nel adevărat. Kare sînt astăzi legile dsne kare să ne Isăm? Negre-mit kă leţile vekî, în artikolii lor ne ns as fost dărămaţi de Konvenţie. De snde vine kă de mslte ori vom alerga la nele vekî, de mslte ori iară ne vom novăţsi de nrinni-rni amezaţi în Konvenţie. Lskrsl este greş, neanărat,- dar în fine tot avem nisne leţî, mi nănă se vor fane altele, nele ne sînt trebsie a se eseksta ks sksmnătate, mi kăt [de rele ar fi, ks modsl anesta, tot ar rezslta neva bsn. în snele, dar nsţine foi, se văd des in-sslte nersonale, iujsrii, defaime kontra onoarei nentăţenilor mi intră nănă în vieaţa familiilor, nele ma! mslte de natsră a konstitsi ns libertatea mesei, ni linenţa nresei. Libertatea nresei este fenioară nsdikă, linenţa este o nrostitsată fără rsmine. Mea din srmă este enimika neleî din tăiş: nea dintăi tinde a koreţe moravele nele rele; a nsne sn frîs aktelor de nresie mi tiranie, ori de snde ar veni; a disksta tot ne se fane răs de nstere, a anreţsi neea ne este bsn; a kritika, a a-năra institsţiile bsne, a kombate doktrinele nele rele; a anăra libertăţile, a forma onini-ea nsblikă, a fane a se resnekta leţile ori de nine etc. Linenţa defaimă fără ordin, fără ksvînt, fără găndire, ks fsrie, ks nersminare ne netăţeni ne nsmele lor, fără să noată dovedi nele ne strigă, a înjsria, a kalomnia, a minţi, nea din srmă tinde a snide ne nea din tăiş. De snde as mi arnezat oamenii nex mari nolitini, ka să se skane mi asigsra libertatea nresei, linenţa trebsie nedensită ks severitate; dar nsmai leţea, nsmaî tribsnale-le trebsie să dekrete nedeaiisa ei. Negremit, kăni altfel ar fi sn arbitrar ne ar lsa loksl snsî alt arbitrar. Sînt silii kare se ixlăng kă ns este libertate de nresă, mi aneasta o snsn într'sn moment kănd linenţa nea mai nersminată este nermisă! Anei silii noate fak alszie la in-strskţiile assnra nresei, ka sn akt ne ns are nasnerea sa în leţi? atsnni are drentate, nini o instrskţie de la minister ns noate să esis-te; dar tribsnalele, singsre komnetente, not să www.dacoromanica.ro 130 DIMBOVILTA 13 FEVRSARIE. jsdene mi se kondamne, ns aklele de libertate de nrest, ni aktele de linengt, anele ak-te desnre kare vorbesne kondika nenalt în genere, nentrs ori ne insslte. Se observt aneasta ? Noi kredem kt Gsvernsl ar fane mal bi ne a ansla instrskgiile assnra nresei, mi deskide kalea nltngeriler la tribsnale, nrin a neasta ns nsmaî ar kt dea sn a kt arbitrar ne ns servt %. nimik de ktt a fi kritikat, dar înltt nettgeniî ar gtsi la tribsnale mai msltt sigsrangt, nentrs onoarea lor nersonalt. Zinem toate anestea tokmai ka st skt ntm libertatea nresei, ne mslgi not st o kon fsnde ks linenga, mi în dreanta mtniî lor st nrefere nenssra. Snele dintre nersoanele ne as fost în zi lele trekste la nalat st fakt vizitt în korn domnitorslsi, st nltng kt snelejsrnale ades natsrat simgsl ksvintelor Domnitorslsi, ne le as fost adresate. Ns este de mirare st nea-ft de la Gsvern o rektifikare! La sn aseminea kaz, noi vom zine kt jsrnalele ne a» desnatsrat simgsl konvorbiri lor, sînt jsrnale nartikslare mi skris ksm ase de la nartikslari în astfel de kazsrî. Gsver ntmîntsl ns are drentsl a fane rektifiktrî de aneastt natsrt ktnd erorile nretinse ns sînt ftkste de foile ofiniale mi desnatsrate de ne-le nartikslare, kt anei domni ne vizitart na-latsl, ns se dssert akolo de ktt ka nisne simnli nartikslari, iar ns ka kornsrî konsti-tsate nolitine. Sn jsrnal nartikslar noate st skn'e kt a msrit ktgelsl lsi Nastradin Xogea; dar mi-nistersl ns noate st-i neart rektifikanii mi ksvîntsl este kt ns se aflt ninî sn ranortîn tre ktgelsl lsi Nastradin-Xogea ks ministersl. Asfel este mi în aneastt nrinint a anes-tor vizitatori ne ns sînt de ktt simnli nartikslari, nettgenî, bsrgezî ka togi oamenii o norabilî, mi asfel sas mi dss la nalat. LOi dakt ministersl kiâr ne ar trimite o rektifi-kauie, noi am avea drentsl atsnni al întreba „Daka domnii vizitatori s’as dss la nalat ka sn korn nolitik konstitsat, mi daka este asfel, am mai întreba ne gsvern, daka el reks-noasne sn asfel de korn, mi daka ne ar zine kt îl reksnoasne, ’i am resnsnde kt ns este ninî el nttrsns de sniritsl Konvengieî, Anro-no de aneastt nirksrastangt iart zinem kt nsmaî sînt klase în aneastt gart; nsmai sînt boeri mi mojinî; ni Romtnî togi deonotrivt în aintea legilor, în aintea drentsrilor mi datoriilor, mi nreksm ns este de dorit sra mi deosebirea ne boeriî neî mari aveas mi ft-neas în faga nelor alte klase, tot attta ns este de dorit sra mi deosebirea ne nele alte klase ftneas nentrs boeriî de klasa nea dinttis. Se vede ne ini ne kolo snii ne konservt îukt neînsemnatele rangsri; dar kredem kt le vor lentda singsrî ei din kaszt kt rangsrile nentrs neî mai mslgî as devenit ridiksle, mi oamenii de bsn gsst mi de snirit ns vor voi ninî odatt st. se fakt de bsnt voie ridiksli. Rommul ne snsiie kt nrin kartiersri se bat oamenii ka în tiranii treksgî mi nromite st dea mi dovezi. Aneste sttrsitoare vegeri sînt de natsrt a fi ltsdate. Sîntem kontra nedensei ks bt-taie, ne kare am nss o mi o vom nsne tot d’asna în rîndsl barbariilor. Minii fonkgionari nentrs kare nrinniniî ns însemneazt nimik, mi kare as kreskst mi s’aS dtdat ks anesţe barbarii, soko-tesk sn Iskrs natsral a se degrada asfel sn la ori ne vint, st fie, ka neî algi, tratanî ks bttaie, sîntem sigsrî kt ar zine kt ns vor. Aini se vede kt ei ns îngeleg sn ordin kons-titsnional, mi asfel de oameni a fi fonkgionari, ar fi o anomalie, mi stavile nivilizagiei la kare este kematt enoka nea not. Se asde mslnime de nltngeri kontrafonk-gionarilor mi mai ales nelor din nartea jsde-kttoreaskt, nentrS o mslgime de ksvinte. Ns snim ntnt la ne nsnt not st fie jsste; ks toate anestea ele esistt, ktni le aszim, mi kredem kt, nrintr’o kombinare înneleantt mi gtnditt, D. ministrs al jsstigieî va ajsnge st le fakt st disnart, mai ales kt aneastt ramsrt a nstereî esekstive a fost attt de neîngrijitt nrin natsra lskrsrilor ssb domniile trekste. Vedem kt a mai ntrst o foaie intitslatt Monitorul oasteî litls singsr ansngt ne are st se trateze într’înssl. Ideea a fost bsnt, ktni trebsie st snim ne se fane în aneastt artert mare a nagiei. mentele nele mai esengiale din toate reg«ia mentele serioase mi definitife ale kestieî|Italia Daka Gsvernsl îmntratslsi a inter ne. rvenit el înssmi, n’a ftkst’o dc ktt din nirkonsfan ge imnerioase, ktni, din starea lskrsril0l. Italia, interesele sale îi imnsneaS nenesitatea mi tot d’asna a nrivit ka termensl silingelor sale în neninsolt, stabilirea snsi Sistem noliiijj nronris st nrevie în viitor ori ne infervenire Simtimentele noastre întrs aneasta a fost es-, nrimat adînk de îmntratsl înssmi în okaziije nele mai solemnele, Ilronsnerea Gsvernslgj Angls n’ar fane de ktt st dea o konsakrare dinlomatikt sneî doringe ks evidingt sinnerj mi de mslte ori arttatt. Am zis lordslsi Cowley kt Gsvernsl M. S. adert la aneasta ftrs ninî o rezervt. Am adtogat kt oninia noastrt assnra anestsi nsnt nini odatt ns s’a skimbat mi kt ne kredem ks nlinitate astorizagi afane,ftrt st intrtin în alte esnlîktri ks nele alte ka-binete. Assn#a nelsi de al doelea nsnt, ka st ksnoaskt D. Ambasador al Angliei disnsne-Hiei k'btre Ambasador5l amestii n&teri I rile Gsvernslsi M. S. îmntratslsi, am nstst Srisoarea I>. Tsvenei miiiistrsl Fran- ! asemenea a mt refera la deklaragiile sale din ainte mi la anelea ale nrimslsi înnsterninit Frannez în sînsl kongresslsi de Ilaris. Astt» zi înkt noi dorim ks ardoare a nsne sn sftr-mit oksntrei militare a statelor Romane. Do* resne asemenea Gsvernsl M. S. st demarte nro* vinniile Lombarde mi st fakt st înneteze as* fel ks destvîrmire o infervenire armatt ne înssmi nrinniniî riolitinei noastre ne grtbesk a sksrta. Ilriimim dar voiomî nronsnerea Englezt attt în neea ne ririvesne ttrîmsl Roman ktt mi Lombardia; dar konsidertrile de onortsnitate înftgimazt aini o imnortingt kare, kttre anestea, Gsvernsl Angls ns le a ks-noskst, mi am nstst st, mt astorizez nisne ksmntttri de kare jsdekt el înssmi ksviin-nioase kt aneastt mtssrt trebsie st fie oko-lift, ka st se araeze bine kt demertarea Ro* mei trebsie ne antrat st rtmtie ssbordinatt la nertitsdinea kt ns ar nstea st, rezslte sn nerikol serios nentrs sigsrauga skasnslsi stnt, mi kt aneia a nrovinniilor Lombarde ns ar nstea st se efektseze de ktt din momentslîn kare îngelegerea, sas ttkstt, sas mtrtsrisi-tt, a marelor nsteri, ar keztmsi noa organizare a Italiei. Trekînd la a treia nronozigit, am dekla-rat D-lsi Ambasador al Angliei kt ns mi se neî, oştirea noastrt ar ntrtsi asemenea nor- j nare st rtdine obiekttri, mi kt gsvernsl îm-dsl Italiei într’sn sorok ksvenit. 3-lea Orga- j ntratslsi ns noate în nrinnin de ktt st’i dea nizarea din întrs a Venegieî s’ar ltsa afari, j konsentimentsl stS. Am însemnat înst Lords-din negogieri între nsteri. 4-lea în fine regele lsi Cowley kt ne nare folositor st se nre- la Londra. Domnule Komite, Ambasadorsl Angliei ’mi a komsnikat o denemt în kare, dsne ne a eseminat mirsl sitstrei în Italia mi a konstatat trebsinga s-nsi akord assnra kinsisî nelsi mai nriinnios a statornini în neninsslt sn ordin (fe Iskrsrî trtitor mi mslgsmitor, nriuninalsl sekretar de Stat nentrs lskrsrile streine ressint bazele generale assnra ktrora ar trebsi, în oninia Gs-vernslsi M. S. Britanine, st se fondeze aneas-tt astentare. Kabinetsl Angls, jsdektnd kt este de trebsingt, de a dobtndi înksviingarea Franniei mi a Asstriei, a înstrninat ne Lord oftus st fakt kabinetslsi. Vieneî, o komsni-;are asemenea mi am onoare st vt alttsr o conie dsne aneste dot doksmente: „As na-trs nronozigii deosebite. 1-is Frauniă mi As-stria, vor rensnga a interveni în viitor în tre-jile din întrs ale Italiei, afart nsmaî ktnd vor fi kemate de asentimentsl snanim al ma- A relor nsteri. 2-lea Gsvernsl îmntratslsi se a îngelege ks liana ka st se demarte Statele Romane ktnd organizarea ostireî sale va erta, mi ostamii noştri vor nstea fi retrami din Roma ftrt nerikol nentrs ntstrarea ordi- om; înst dakaiami întreba de vor ei înssmi Sardiniei ar fi invitat de gsvernsl îmntratslsi mi de aneia al M. S. Britanine, înnresnt, a ns trimite trsne în Italia qentralt ntnt atsmjî itnd diversele sale State mi nrovingi st de-tlare solemnei nrintr’sn vot nos al adsntrilor or Jdsne o not elekgie doringele lor mi daka aneste adsntri se nronsngas în favorsl anek-strei, Frannia mi Anglia ns s’ar mai orisne la întrarea oştirilor Sarde. Am nss ssb okii îmntratslsi denema’ Lor-dslsî Jhon Rnssell kttre Lord Cowley mi dsne ne am lsat ordinele M, S. am ftkst ks-noskst D-lsî Ambasador al Angliei ksm noi îngelegem deskiderile Gsvernslsi Britanik. Rea din ttis din nele natrs nronozigii Engleze, iam zis, ns va gtsi ninî o grestate: nrinninsl de neîntervenire este o regslt in-ternagionalt ne kare nimeni nsî nreijBeste mai mslt de ktt noi imnortinga mi astoritatea, mi în ksgetarea noastrt, formeazt sn8l din ele- vazt evantsalitatea în kare^ Asştria krede st noatt negogia .kondigii nartikslare oferind koimestri în*Venegia mi kt trebsie a sere-serva faksltatea de a nerneta, în astfel de kaz, deskiderile ne s’ar. fane de kabinetsl Vieneî. Ktt nnntrs nel din srmt mi al 4-lea nsnt, domnsle komite, el se atinge de nisne konsi-dertri ne ns mi se iartt a da de aksma sn rtsnsns definitiv, mi am trebsit st adsk aminte Lordslsi Cowley nozinia Gsvernslsi îmnt-rttesk în nrivinua nelor alte mari nsteri ini înttiS a Asstriei. Ne este nesle nstingt a meksnoasne obstakolii ne întxlnesne nrevede-rea, însemnatt în traktatsl de la gsrik. Dsne ne am întrebsinnat ks lealitate de mai mslte Isni nele mai mari sttrsirî ka st se înlesneaskt îmnlinirea, am nstst a ne kon-vinge kt era greş a ntstra sneranga d’a tri— stofa kontra anestor stavile- Gsvernsl Fran-niei krede st noatt mtrtsrisi kt a îmnlinit kş www.dacoromanica.ro 131 DÎMBOVniA — 13 FEVRSARIE. întregime întrs aceasta îndatoririle sale. El este disnss a konsidera mijloacele nronsse de gs-vernsl Angls ka mea nriincios, st adskt o g0i5gie ce st mslgsmeaskt interesele Italiei mi kare st konrindt keztmsirile de stabilitate neantrate la interessl general. Aceste mij-]0ace st înnakt foarte bine ks nrincinii ce formeazt baza institsirilor noastre, mi ns am fl înstrcinagi a le kontesta efikacitatea în a-nlikarea lor în alte gtri. Dar oii kare ar fi oninia noastrt assnra valorei kombintriî de kare Gsvernsl M. S. Britanice iea inigiativa, noi ne nrivim ka moraliceşte îndatorau,! a ne-deskide ks Ksrtea Asstriei. Noi trebsim a iitstra lealitatea îmntratslsi mi sinceritatea noliticei sale în ainte de or! ce sssninkgie, mi ns vom nstea, în fagt kt stinsltrile de la Villafranca mi de la IJsrik,. a ne îndatora de asttzî în kin formal. Dalta inefikacita-tea sfatsrilor mi lskrtrilor noastre ne’a demonstrat nenstinga de a ameza astoritatea nrincilor, ns sîntem mai nsgin ginsgi de a nre-veni orî ce internretare falst mi de a înltts-ra toate îndoelile, degajînd în ainte de toate narola Francei în leale esnliktrî ks ksrtea Asstrieî. De altt narte, ns vom nstea st sittm kt altt dalt am invitat ne Rssia mi ne Ilrs-sia st ia narte la Kongres, a ktrsi resnire ne ntrea kt trebsia tot d’odatt st asigs-re îngelegerea între nsterî mi st nrenare so-lsgia kestiilor ce s’ar fi ssnss delibertrilor sale. N’a attrnat de noi ka Esrona astfel adsnata st ns fie kematt a konstmgi o învoire destvîrmitay mi ne am teme de a ne esnsne a rtni sscentibilittgi legitime daka, gtsindsse asttzî adsmî de nsterea lskrsrilor a ne nsne în alt nsnt de vedere, ne am ob-steni de a însemna kabinetelor Rssieî mi Ilrs- si.eî noa sitsare ce ne kreazt înnrejsrtri im-nerioase, mi daka am neîngriji de a le kon-vinge desnre trebsinga de a ktsta mijloacele cele mai nraktice snre a regsla kestiile ce ns ar nstea, ftrt nerikol, a se ltsa mai mslt timn în attrnare. Am rtsnsns dar Lordslsi Cowley kt în ceia ce urivesce a natra nronsnere, Gsver-nsl îmntratslsi, înainte de a. se nronsnga, kredea de neantrat a esnlika mi jsstifika si-tsarea sa ks Ksrtea Vienii, ne de o narte mi ne de alta, ks aceia a Ilrssieî miaRssief. D. Ambasadorsl Engliterei mi s’a ntrst st anre-gsiaskt motivele ce imnsn Gsvernslsi îmnt-rttesk aceasta linie de nsrtare mi am înkre-dingarea kt Gsvernsl Angliei va reksnoasce jsstegea mi nsterea. Ilriimirea ce am ftkst celor trei nronsnerî a le sale ar atesta, de ar fi necesar, simtimentele în kare noi am nrii-mit deskiderile sale, mi ns ar nstea st aîbt nici o îndoialt assnra sincerei noastre doringi d’a kombina solsniile ce konnoartt mi kiamt sitsarea Italiei Mentrale. mtirn în foaia de agronomie. KESTI5NEA gERANILOR. saă mai bine Aframmarea llronriet'tueî • CW • HRIN EMANTIIIAREA gERANILOR. ’ Si) • l ... . .jţff .. de D-ksî B. Illas. Konssl Franues în Moldova. Tot nroiektsl general de reorganizare ar fi demtrt în Moldo-Valaxia mi n’ar trage de ktt o slabt btgare de seamt dakt n’ar ks-nrindc o deslegare denlint mi îndestslttoare a ksestisnei zise,, a neranilor, sas a nronrie-ttgei mi ne kare vois nsmi mai bsksros: desrobirea nronrietstţeî nrin slobozirea iţeranilor. Aceasta este aceea kare nreoksnt toate sniritele; nentrs kt în adevtr, îhtrs o geart ksrat agrikolt, ea intereseazt de o notrivt ne fie kare nronrietaris. Adevtrat kommar, ea kade greş assnra tstsror ideelor, nrezidt la toate kalksrile, gine în nexotarîre toate kib-zsingele de viitori», mi, orî ce ar zice cineva, sas orî ce ar face, ea este în fsndsl ts-tsror vorbelor mi a tstslor gtndsrilor. Ns asksnd, deci, însemnttatea ei, ktci am jsde-kat kt ar fi mai bine a mt anronia de dtn-sa în fagt, ftrt frikt mi ftrt amtgire. Se ktsttm, deci, o bsnt deslegare. Mai înainte de toate, st ne î.nvoim assnra skonslsi la kare ktsttm a ajsnge. Sko-nsl este îndoit;: îmnronriettrirea geranslsi ne o narte de ntmtnt, libertatea gradatt mai în— ttis, mi în ksrtnd absolstt în transakgii. Dakt, în adevtr, togi Romtnii not st se fakt nronrietari de ntmtnt, konformtndsse ks legile, ftrt silnicie, ‘ftrt amtgitsrt, ftrt ka nrodscerea nagionalt st se stingereaskt, ftrt nagsbt nentrs nimine, mi nrin ajstorsls-nei drente mi nrealabile desntgsbirî anoi ns gtndesk st fie ceva kare st se îmnotriveas-kt. Dakt, de altt narte în aceastt nreface-re, se keamt în ajstor, nrektt st noate mai mslt, tokmelile libere, de bsnt voie, kare ds-nt sn oare kare timn, vor adsce libertatea de transakgii cea mai denlint, libertatea ftrt de kare ns este ks nstingt a se face vre sn nrogres, ns gtndesk st ottrnesk mi ks aceasta vre o îmnotrivire. Aceasta este îndo-. itsl skons de ajsns. Illi se va ajsnge dakt fie kare voeinte st fakt koncesisnî resonabi-le. Skonsl în acest kin xottrît mi nriimit, mijloacele de nsnere în lskrare se vor gtsi mai ks mare înlesnire. Toata kombintcisnea ce voesk a desvt-li, este reztmatt ne Banka Kreditslsi Fsnci-er mi kare va fi o nost dovadt de foloasele nenregsite ce S5nt de a se întemeia acestls-krs, ntnt la zioa neksnoskstt în Romtnia, mi kare se nsmemte Kreditsl. Ilentrs a mt mtrgini într’sn ntmtnt ce’l ksnosk mai bine, mi nentrs a fi mai nrecis în demonstrarea mea, o vois îngrtdi k5 rezontmintele mi cifrile sale, la Moldova. ■ Mai înttis de .toate st ne facem soko-, tealt bsnt de aceea ce este mi de aceea ce noate o Bankt de kredit fsnciar, Dsnt nil-da Bancelor nagionale de cirkslagisne, a kt-rora rol adevtrat este de a servi de intermediar între negsgttori, o Bankt Fsnciert, înzestrata mi ea ks sn fond social, este menita de a fi intermediarsl între kanitalimtiî mi nro-nrietarii utmtntslsî. Adevtrat notaris, din nsnktsl de vedere snecial al inotecelor, înst lskrtnd assnra toatei întinderi a gtrei înlok st-mi mtrgineaskt lskrarea în xotarele snsi ginst, aceastt Bankt dt toate înlesnirele dorite de acel kare kastt fondsrilor salesn lok bsn nentrs ale nsne, avtnd soliditatea ntmtn-tslsî ksm mi maniabilitatea efektelor de ko-merg. Tot odatt nrin întinderea relagiilor mi a kanitalsrilor sale, nrin koncentrarea mi e-konomia administragisneî sale, ea este deans-rsrea gata de a da nronrietarislsi, ne o bsnt inotekt, ssmele de kare are trebsingt, ttrt. de al îmnovora ks dobtnzi ktmttarnice, mi ks keltsiele Ittsralnice, kare adsk ks grt-bire rsina îmnrsmstatslsi. In aceasta ns este de ktt nsmai o narte din servicisrile ce face, strtngerea datoriei ne kalea amortisementslsî ks tsnnine lsngî, agistt ne nronrietaris de a sktna de datorie încets ks încets, mi îu xotarele nsterilor sale. în sftrmit, obliganisnele iijotekare, adevtrate bilete de Bankt, avtnd de keztmie ric înssmi ntmtntsl, le dt mijlo-ksl de a anlika la Agriksltsrs, energia fekon-dant a snsi kanital ka st zicem ama ne-mtrginit. b . \ , ; ij . :î î f ; , .. ' (Va srma). r. 1 Sb «rlE'i:, n Studii Constituţionale. v*k • - <./D - 'iî:> OT/ " Art. 47 din Konvengie zice: „Nimeni ns va nstea fi desnronrietarit de kît legal nentrs vr’o kaszt de interes nsblik mi ks des-ntgsbire.“ / ; Art. 11 din Konstitsgia Belgiei zice:,, Nimeni ns noate fi Ijnsit de nronrietatea sa de ktt nentrs kaszt de folos nsblik, în ka-, zsl mi kinsl amezat de lege, mi mijlocind o jsstt desntg5bire.‘f , . - , . Ilronrietatea zice Maearel, este tot deo-datt nersoana mi avstsrile ks legimitate kts=-tigate; este msnka, este indsstria, este geni-sl mi talentsl, sînt bsnsrile materiale sas kt konsistt în mimkttoare sas în nemimkttoare, omsl civilizat, stantn ne nersoana sa, îngele-ge st fie asemenea ne rodsl msnceî sale, a-dikt ne nrodskgii kare, nrin forga sas arta . sa, a ktnttat de la natsrt. Ilronrietatea este, ka mi sigsranga nersoaDelor, snsi din dren-tsrile absolste ce omsl gine de la natsrt. Ea ameazt neattrnarea sa. Ks ktt sn om strtn-ge mi rodesce frsktele msnceî sale, ks atat disrisne mai mslt de fakslttgile sale nerso-nale, fisice mi morale, ks atat se deslinesce de jsgsl voingelor nartikslare ale celor algi oameni, mi se nsne în stare- de a se ssnsne nsmaî la legile generale ale societtgeî. Ilrin instinst sas nrin reflekgie asnirtm togi la aceasta; mi ks toate kt este greş ka cel mai mare nsmtr st ajsngt akolo, societatea cea mai îngeleantt mi cea mai nrosnert este aceea în kare se face mai mslgî nanii ka st ajsîigt akolo. Este dar natsral kt ceia ce s’as ftkst astfel nronrietari, st doreaskt a fi asigsragi desnre nronriettgile lor. Vorba de nronrietate nrivitt zice îudes-tsl kt Iskrsl ce arata ns este în disnozigia nsterilor nsblice întrs aceasta, cel din tais nrincinis este dar kt nronrietatea este invio-labilt, mi kt, daka este folositoare Statslsi, ns noate esigia sakrificisl de ktt atat ne ktt acest interes legitim este konstatat, mi kt nro-nrietarsl va fi în întregime, desntgsbit. Dsne art, 544 din kondika civilt, nronrietatea este drentsl de a se bsksra mi a dis-nsne de lskrsri într’sn kin absolst; nsmai st ns întrebsingeze sn kin onrit de legi mi re-gslamcnte. ^ KONTRASEMNAT. Ajfitorcl I-iS sa5 aî 2-lea. (Srmare.) _ Aceastt desfiingare se va face nsmai în Uazsri ekstraordinarii de fante grave. www.dacoromanica.ro 132 DIMBOVIIjA — 13 FEVRgARIE. în kazsri de erori karaera va nstea în-keia akt mi renrimenda dsnă grestatea eroare! ne avokatsl ne va fi komis eroarea. Ari. 7. Kamera avokagilor va rezida în Bsksreinti în lokalsl Ministrslsî jsstiyieî Blide se va înfiinţa o salt de seange nentrs ads-ntrile sale. Ari. 8. Daka va fi necesitate nresiden-tsl kameriî va forma o kangelarie ce se va nsne ssb ordinile sale mi ssb direkgisnea se-kretai’BlBî; Statal kangelarieî se va anroba de kamert mi se va nlăti nrin kontribsgisne generală de kătre togi avokagii. Ari. 9. în kaz de moarte sas rensngiare a vre biibî din membri kamerei avokagilor dakă moartea sas rensngiarea ns skade nsmă-rsl membrilor ks o anatra nalte, se va ainten-ta nentrs komnlektsirea ei îmiilinirea termens-Ibî de cinci ani; dakă va skădea nsmărsl membrilor ks o a iiatra narte nrezidentBl va konvoka alegatorii nentrs înloksirea linselor aflate. Ari. 10. în kaz de moarte sas rensngia-re a nresidentslsî; Yice-IIrezidentsl îi va gi-ne loksl nînă la eksnirarea termenslsî alege-rei. Art. 11. în sala de seange se va gi-ne nrin îngrijirea nrezidentslsi (a) siis tablos general de togi avokagii din gara Ro-măneaskă retrebsigi ne distrikte în kare se va trece No. data mi zioa astorizărei, titlurile ks kare a jsstifikat de drentsl săs, mi vîr-sta Ibî, (b) sn tablos de togi kăgi as încetat de a eksersa nrofesisnea nrin desfiingare în kare se va trece No. data mi zioa astoriză-reî, titlsrile ks kare a jsstifikat de drentsl S㧠kasza nentrs kare i s’a rădikat drentsl de a eksersa. (c) sn tablos de togi cei morgi în kare se va trece No. data mi zioa astoriză-rei, titlsrile ks kare as eksersat, data încetă-reî din viagă. Art. 12. Deliberările kamerei se vor face nrin nrocese verbale înkeiate mi se vor nane Ia dosare. Kamera va avea arrniva sa. Art. 13. Kamera va delibera în seange sekrete. Art. 14. Ns se va nstea efektsi alegeri de membri mi nrezident ai kamerei dakă la acea onerare ns se vor afla trei din natrs din togi avokagii din Romănia. (Va Brrna.) ---s-fee 3