^ ţ,‘ QQ MIERCURI 10 FEVRUARIE. PRTNCIPATELE-DNITE. ” A^easte foaie ese de ioi> ori ne sfcnt’Lmîn® Miepk#Pea mi Sini- nregsl abonamenls-Isî nentrs sn ans 24 $f. llentrs ’/a n 1^ » Trei lsni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ggrl se va niiti ks 30 n. FOIĂ POLITICĂ ŞI LITTE ARĂ $ Abonajjia se face la Redakţie în Ilasagisl Romîn, iar nrin dis-trikte la D. sekretari aî Administraţii lor Or! ce abonament trebsie nlitit îndatn ks ssbs-krierea. Bucureşti, 10 Fevruarie. CĂTRE ALEGĂTORI. Ilozigia gtriî Romanilor este asttzî mal dificilt de ktt în togi timniî. Viitorsl eî este bogat în bsnsri mi în rele de-o-notrivt. Dar ka st ajsngem la bsnsri, saS la rele, dentn-dt asttzî de voi înrnivt. llrintr’o kondsitt insniratt de simtimente mtrinimoase de nagi-onalitate, de libertate, de fericire generalt, de abnegagii, demne de oameni ssneriorî, veni ajsnge la nagionalitate, la libertate, la fericire; nrintr’o kondsitt înst insniratt de simtimente meskine de klici, de nersoane, de interese egoiste, ce servi, si> fakt rts intereselor generale, vegî ajsnge iart, de sigsr, la sltbicisne, la sklavie, la nerire mi la mise-rie. De voi dentndt st facegî acestor gtrî o nozigie în lsme. în togi timniî v’agi nltns în notriva streinilor artttnds’i kt el sînt enimicix acestor gtrî; kt eî se onsn la liberttgile, la fericirea nagieî Romane. Asttzî streinii sînt înlt-tsragi de la lskrsrile natrieî Romtne. Voi singsri sîntegx kemagî st dscegî gara la bine sas la rts. în mtna voastrt stt st sr-magx ka Romtnî sas ka streini. De ve gî srma ka Romtnî, vt ve gî face datoria voas-trt, mi fiii voştri vor bine ksvînta nsmele nt-ringilor lor kt le a» Itsat momtenire o natrie libert mi ferice; de vegî Brma rts, ko-nii voştri vor blestema rxe ntringiî lor kare le as Itsat o gart sklavt mi netericitt; mi vor zice kt voi agi fost nentrs natria voas-trt mai rtî de ktt înssmi streinii enimicii aî natrieî voastre. Etrin aceasta kiar voi vegî face ka gara ntringilor voştri st abdice dren-tsrile sale la viaga nolitikt, la libertate, la fericire, mi st keme domnia streinilor. __ Sktnarea natrieî denendt de legele noi ce sînt de ftkst asttzî. Aceste legi vor fi ftkste de oamenii ce voi vegî trimite la ads-ntri. Acei oameni, vor fi oare amicii ideilor natriotice, liberale egalitare, ne baza nrinci-niilor din Konvengie? Sas vor fi enimicix lor? De vor fi amicii acestor idei, viitorsl natrieî voastre, va fi asigsrat; de vor fi eni-miciî acestor idei; viitorsl gtrei voastre se va komnromite. Aceastt Konvengie trebsie st se ireie în legi. La întîmnlare de a trimite la adsntrî oameni enimici acestor stn-te nrincinii, voi vegî esnsue gara la sn viitor attt de întsnekos, în ktt nicî terorile lsx ns se not vedea de maî n’ainte. La asemenea înttmulare, sn gsverntmînt mik al gtrex mi liberttgilor eî, va fi kemat st ftrame înkt odatt adsntrile. Rtsl se va nre-veni oare ksm; dar timnsl se va nerde, mi timnsl este attt de nrecios: dar Esrona ce ne asksltt, ce ne nrivesce, va nstea st gt-seaskt ceia ce enimicix gtreî kastt, adikt kt ns sîntem demni nici de a avea o natrie, nici de a ne bsksra de liberttgi, kiar în es-nx’esia voastrt din adsnai’ea ftrtmatt de gsverntmînt, mi aceasta va fi destsl ka st ne nerdem. Daka avegî inimt nentrs aceastt gart, nentrs libertatea ei, nentrs fericirea ei, nentrs onoarea ei; ns trimitegî la adsnare de ktt oameni kanabili de a îngelege nozigia gtreî,• ce isbesk gara, libertatea, fericirea ei; ce not st nriimeaskt nrincinii de civilizagie din Konvengie, în simgsl lor cel favorabil institsgii-lor konstitsgionale. Figi sigsri de sn Iskrs: daka adsnarea trekstt s’a desfiingat, kasza a fost kt acea adsnare era în majoritate komnsst de oameni kontrariî ideilor de civilizagie din konvengie; kontrarii konvengiei. Ilrin srmare, o kame-rt ks o maioiitate de retrograzi, ka ceia ce a fost, ns se va nstea nicî odatt ssferi. Tei ce ns isbesk nrincinii liberali mi egalitari din Konvengie, mi kastt st trimigt la adsnare oameni îmnotrivitori acelor nrin-cinii, trebsie st îngeleagt odatt kt ns vor resrni, ktci adsnarea se va desfiinga din nos, indatt ce în maioritatea sa, se vor afla oameni de idei kontrarii Konvengiei. Tot ce not folosi este nsmaî kt vor face rtsl gtreî în aintea Esroneî, arttîndsi kt nronrietarii, kemagî st înloksiaskt ne boeri ns sînt nicî mai kanabili, nicî mai bsnî de ktt vekiî nri-vilegiagi. Timnsrile ce vin vor fi mari, strtlscite mi asnre. Illi amar aceliî nagiî ce o vor gtsi ftrt konstiinga datoriilor sale, mi sklavt înkt a snsî ordin de idei mi de oameni ktria nagia ia fost datoare sklavia mi nefericirile eî! Rele maî mslte jsrnale desbat kestia klaselor. 5nele as aersl a voi st arate kt gara se îmnarte în boeri, rai neboeri, altele ntsko-cesk alte klase etc. , Dsne noi, mtrtsrisim kt nş îngelegexn nici sn fel de aristrokragie moştenitoare în nrincinate- De la 5 Asgsst nsmaî reksnos-cem nici o klast nrivilegiatt; ci o nagie mare komnsst de Romtnî, togi egali în aintea le-geî. Boeriî as încetat st maî fie, mi din acel moment as încetat asemenea klasele celor ce ns sînt boeri. Tot ce îngelegem este kt în aceastt gart sînt dot nartide; trekstsl mi viitorsl, nartida nagionalt, ce renrezintt ideile de libertate, egalitate, civilizagie, nrogres, mi nartida streint, ce' renresintt ideile kontrariî nrogresslsî, nagionalittgeî, egalittgii, li-berttgel. Aceastt nartidt esistt de sekoli nreksm rtsl esistt alttsrî ks binele, dsrerea alttsrî ks bsksria. în amîndot aceste nartide se aflt mi Romtnî ce ns sînt boeri, ini Romtnî ce sînt boeri. Asfel vedem oameni ce ns sînt boeri, kt ns a» simtimente de natrie, de libertate, de egalitate, mi oameni ce sînt boeri kt ns le as de o notrivt; mi înkt oameni ce âg aceste frsmoase simtimente mi kare sînt mi boeri, mi neboeri de-onotrivt. Ns trebsie dar st nsnenx kestia între boeri mi neboeri; ci între Romtnii cei bsni mi Romtnii kare n’as de ktt msmele de Ro-mtn. Dar va veni Konservatorsl mi ne va zice: „noi rtdiktm stindardsl boerilor kontra celor ce ns sînt boeri. “ ' Noi îl vom întreba kare sînt boeriî ce v’as astorizat st antragi drentsrile boerescî? în al ksî nsme vorbigi voi? în nsmele boerilor, voi ne vorbigi de nrivilegisrî mi de ran-gsrî; dar în nartida nagionalt, liberalt, sînt boeri mai veki de ktt voi kare vt desmint în facit. Asfel oamenii miraktreî de Ia 1848 ce nroklamart nrincinii de libertate, de egalitate ns sînt cei mai mslgi boeri? ce a fost Go-lescii, Kregslescii, Filinesciî, Btltcenii, Gi-cii, daka ns boeri de klasa înttis? cei algî ce a fost iart daka ns boeri de o altt klast? dar vedegi kt ei vt desmint, vt ntrtsesk; vedegi dar kt voi ns ginegi stindardsl sneî klase; al snei klici egoiste, între boeri ci nimik mai mslt mi sîntegi o slabt es-nresie a ideilor anti-liberale, anţi-egalitare, anti-nrogresiste. Jos dar acele asnresii de boeriî etc! ns reksnoascem nicî sn stindard boeresk, ci ns-max retrograd. Stindardsl ideilor ce nsmaî sînt din aceastt lsme, mi ne kare ssb aceastt singsrt nsmire, îl vom kombate în tot-d’asna. Ktt nentrs nrincinsl de boerime, el este desfiingat nrin konvengie. Distinkgia de boer mi neboer trebsie st niart nreksm a nerit distinkgia de Moldovan mi de Msntean, sas nreksm ar trebsi st niart ka sn Iskrs barbar, mi strikttor la interesele de ttrie mi fericire nagionalt. Trebsie sna mi alta st niart ks cel din srmt irnlik ce ne maî rekiamt starea de barbarie. —n^n^\aaAAAJĂAAAAA/,‘^---—- Studii Constituţionale. Art. 46 al Konvengiei: „Moldoromtnii vor fi togi de o notrivt în aintea legeî! Art. 6 din Konstitsgia Belgiei: „Ns este în stat nicî o deosebire de or-„dine! „Belgii sînt togi de o notrivt în aintea legei etc. 1. 5n nrinciuis kare ns trebse nsmaî st afle lok în legile sekondare, dar kiar în kon-stitsgie, este acela al nriimirex de-o-notrirt a tstslor cettgenilor în nostsrile nsblice. www.dacoromanica.ro 127 lAuav/n or *fi!i DIMBO'V.IIJA j— 10 FEVRSARIK Niraika ns ranemte mi ns disksragiazB mai urnit, în adevBr, ne uetBgenî de kBt nri-vilepisl n'&rtinirei în îmnBrgirea auestor fe-l5ii de favoare; mi siugsrsl mijlolt de a ns kema la sine de kBt oameni demni mi kana-bilî este de a ns da nosturile de kBt uelor mai ks talent rai ks mai mslte virtsnî. (Ma-carel. Eldments de droit politique p. 79.) Deonotrivs în aintea lei,iei. Egalitatea este drentsl egal nentrs toni de a kBiiBta drentate mi nrotekgie în aintea legeî, este dr.en-tsl nentrs togi de a ajunge la fonkgiile nu-bliue, la gradele militare, este desfiingarea a ori ne nrivilegiu amezat ne nretinse deosebiri între mai mslte klase de oameni, kare toni nask egali în drentsrî. Este egalitate k&nd ns sînt alte kasze de nreferinge de lrat vîrtsgile, talentele, iiozigia kBintigatB ks onoare. Daka nimte kondirxiî sneuiale sînt ne- ge ksvîntsl anestil nagionalitBgî strimte; a se zine ks în arte mi în suiinge, Belgii ns aS trebsingB de algii. Art. 46 al konvennieî zine:,, Nimeni ns va nstea fi onrit, arestat, srniBrit dekst ns-maî konform legeî. Anest baz a adss mare nedomirire în s-nele snirite ne as îngeles lskrsl altfel de kBt neî ne as amezat anest nrinninis. Art, 7 al Konvengiei Belgiei zine : Libertatea individsah. este garantata. Nimeni ns noate fi srmBrit de kBt în kazsrî nre-vBzste de lege mi în forma ne legea nreskrie. Afara de kazsrî de nrindere assnra fantei, nimeni ns noate fi arestat de lrat în nsterea, ordonangeî niotivate a jsdekBtorslsî, kare tre-bsie însemnata în minstsl arestBreî, sas nel mai tîrzis în nele dosB-zeuî rai natrs de ore.,, Sigsranga nersoanelor este snsl din dren- rste de legea ne fane sb se bsksre uetBge-nii de oare kare folossrî, egalitatea atsnnî este sneranga de a se înBlga nrin msnka sa, de a k'&mtiga drentsl nrin nobile stsrsirî. Konstitsgia, amezînd, nrin art. 6 1cb Belgii togi sînt deonotriv.B în aintea legeî, a a-vst în vedere sb nreskrie distinkgia ordinilor, kezBinsind fie lrarsi Bel pis bsksria drentsrî-Ipr sale nivile mi nolitine. A îngelege anestî termeni într’sn simg absolst, ar fi a se radi-ka în kontra doringeî Konstitsgieî kiar, kare, asigsrînd Belgilor egalitatea în aintea legeî, a lisat legeî kiar grija isrisdi'kgieî esengio-nale, mi â reksnoskst sas rie aneia a tribs-nalelor komerniale, sas ne aneia a tribsnale-lor militare, în fine ne aneia a ksrgei de ka-sagie în kaz de a se aksza miniştrii. Anest adevir ia înlra sn grad de evidingB mai mslt nrin konsideragie ks legislagia noastra akts-ali, mi legea nreseî, organiki în obiektsl ei, a Konstitsgieî înssmi, di deliktele nsbline mi ale nreseî la xoterîrea snsi jsri firi anei. (Arret de la Cour de Bruxelles, 1 cli. date du 14 janvier 1832) în ranortsl ks deosebirea ordinelor ne e-ras mai ’riainte mi kare ar fi nstst a se re-nrodsne, art. 6 se oksnB de egalitatea Belgilor, sa§„ în algi termeni, egalitatea în aintea legei ns îhsemneazB akolo alt lskrs daka ns ki legea în neea ne nreskrie, ns noate a se adresa de kBt Belgilor, mi nsmaî ka Belgi, fura esnengie de nimeni, fBra nrivire la titls-rile mi la rangsrile de kare riot sb se bsksre. (Arret de la Cour de Bruxelles.) Ilriimibilî în nostsri. Vorba de nostsrî ns 'se întinde fBi'B osebire la togi netBgeniî nlB-tigi de stat. Astfel Komisii (Ies commis) minis-terilor rai gsvernelor din nrovinnii, ksm mi "stenografii kamerilor not sb ‘ns fie Belgi Ks merit de-o-notrivii, negremit kB sn nBmin-tean trebsie a se nrefera snsi strein. Dar, zine D. Lebeau,. sb ne nBzim bine de a ne lBsa temerelor demarte, mi sb ns lsBm anei snirit de nagionalitate geloasB ne lsase Olanda, granie kBria gara noastrB fsse linsitB de snsi din neî mai învBgagi jsriskonsslgi ks kare se onoarB mtiinga drentslsi. Am nsmit ne Daniels anest netBgean onorabil kare fsse xrBnit de desgsst de Minitrs Van Maanen, mi kare nevoind sb abdine kalitatea sa nri-mitivB, dsse în alte gBii tribstsl talentelor mi înaltelor Sale lsmini. IatB sn esemnls de a-nest natriotism strimt ne ar voi snii sb fakB ka sb nriimim noi. Dar ne kare noi îl vom jenBda. „Avem trebsiniţo de streini,“ trebse ai înksraja sb vie la noi; în lok de ai resnin-ge, fBi'B îndoialB daka am sokoti o nonslagie de treî-zenî milioane de iBksitorî, am îngele- tsrile absolste ne omsl gine de la natura. Bel d’întîis bine al sonietBgeî este de a gBndi la sigsranga noastB, renrimind atingerile ne ar nsrta eniminii noştri nartikslarî. Dar este evident kB anest bine ekte nstinnios nsmaî nentrs kB nersoana fie kBrsî om rB-mîne ssnssB la akgia astoritBgei nsbline, în kaz de atentat la sigsranga anroanelsî mi mai ks generalitate, în kaz de o krirnB sa§ delikt nrevBzste de legi. i5n ssnss ns are dar drentsl a se nlînge daka a fost arestat nsmaî, ka sb se nsie în-datB ssb jsdekatB; daka s’a verifikat, ks e-saktitate nenBrtinitoare, fantsl nentrs kare a fost akszat; o lege inaintare anestsî fant mi în vigoare kBnd s’a fskst fantsl, l’a karakte-risat de delikt sa§ krimB mi a determinat nedeansa lsî, în lok sb ofense asemenea mB-ssi’î sigsranga nersonalB, se vede bine kB ele sînt ks nemijlonire trebsinnioasB ka sb-L dovedeaskB. Ori ne sistem nolitik ne iartB de a aresta, a esila, sag a goni, de a da mor-gei, fBi’B jsdekatB, are în sine sBmbsrele re-volsgiilor, mi mai ksrînd sas mai tBrzis le nasne. Anest sistem dar este tot d’odats strikB-tor nartikslarilor, sonietBgeî, mi astoritBgei. Asfel trebsie ka nini sn ssnss sb ns se aresteze nini sb se tsrbsre în nronrietateaner-soanei sale, afars nsmaî daka se fane ka sb-1 dea jsdekBgeî, sas dsne xotBrîrea jsdekBgii. (Macarel. Eldments de droit politique. p. 29 et. 30. Art. 10 al Konstitsgii Belgiei zine kB loksinga este înviolabilB : nini ‘ o vizitB domi-niliai'B ns noate sb se fakB de kBt în kazsrî nrevBzste de legi mi în forme ne ea nreskrie/1 Aiuî Konstitsgia ne trimite la lege, înviolabilitatea lokamslsî este sna din ga-raiigiile nele mai tari ne reklamB netBgeniî' sneî gBri libere. Trebsie ka în interiorul Io-kamslsî, BetBgeniî sb se bsksre d’o întreagB seksritate. RBdikB aneastB seksritate, nede-vine ferinirea kasnikB? Omsl se odixnemte nentrs kB legea vegeazB. Vizita la lokatu. Art. 60 al Konstitsgieî ne-onrerate vizita la lok am, afarB de kazsrî nre-VBzste de lege, ns a îngeles Iib va onri ne ofineriî de noligie însBrninagî ks esekstarea regslanientelor de a nere noantea deskiderea kBrnismelor mi altor loksrî deskise nsbliks-Isî, ksnd sînt bBnselî kB înkiderea s’a fskst ka sb asksnzB o kontravengie în întrs (Arret de la cour de cassassion de Belgique; 1844.) CRONICA. Nobilsl mi generosul ofiger RomBn din Moldova desnre kare lsmea zine kB a fost i-Biiit în dsel, de D. B. B. a msrit, furB sb voiaskB a mBtsrisi ltB rana sa este rezultatul snsi duel. Toate simnatiile RoniBnilor nlaiiB ks drag nB mormîntsl jsnelsî ofiger, viktimB a simtimentelor kavaleresnî mi ale sneî ursite -neferine. Am fi nreferat ka aneastB e-sistingB înkB jsnB sb se fi sakrifikat ne kBm-nsl de resbel kontra eniminilor natrieî sale, Din nsntsl de. vedere de nrinninis, dselsl este sn rest de barbarie, dar iara snde s.înt so-uietBgile anelea snde sb ns fi mai ramas nini .o srmB de barbarie? Sînt sonietBgî, sînt tim-nsrî snde dselsl este trebsinuios, sînt kazsrî în kare anest rest de barbarie -e singsrsl mi-jlok de a renara onoarea. O nalmB nriimits este o natB ne nsmaî ks SBnge se noate snB-la, mi omsl kare o miimesne mi ns o snals în SBnge, sb konsidera ka sn ora desonorat la noi astB-zx dselsl devine nenesar. IvBt nentrs noi raBrtsrisim, kB de mi în nrinnin dselsl este sn lskrs barbar; dar sînt timnsri, sînt sonietBgî în kare noate sb fie bine fslrator înssmi nentrs demnitatea mi si; gsranga nersoanelor kontra defBimBi’ilor alt rînd aini. Se zine Ira gsvernsl voiesne sb kontrakteze sn mare înnrsmst, mi kB lskrarea ar fi ne sn drsm mai bun de kBt tot-d’asna. Anest în-nrsmst, de sigsr, are sb reînviegsiaskB ko-mernisl mi sb fakB sb disnara kriza finan-= giara mi îmnBragia kBmBtarilor, ne în linsa monedei, eserSB assnra sonietBgeî RotaBue, o tiranie mai krsdB de kBt toate tiraniile Mai ne toatB SBiitBmBna se fak vbiizbiI de nrourietBgi, silite, O bankB nagionalB ar veni în ajstorsl nelor ne sînt ameningagi de ami vedea averile lor nemimlratoare VBndste ne nregsrî foarte skszste la înnrsmstBtori ks dobBnzî konsiderabile. Gsvernsl kiar kredem kB ar fi în drent sb ia o mBSsra Revoltiiţionars, adelra a: se sssnenda VBnzBrile silite, nBnB ne komernisl va lsa ksrssl sbs regulat, mi. o bânkB s’ar statornini. rn ' KONTRASEMNAT. A§5toi*5i I"ift sa5 a! 2-lea. " - ■ . , ■ i,-4 o, ( (8rmare.]’6«D o ^ ' Art. 26. De va orîndsi sn klient sn§ alt avokat dsnB ne va fi orîndsit ne snsi, ’îe’^ d’întîis de va fi nss nroksra în lskrare. va;a-vea drentsl a nretinde. întreaga sa desnB-gsbire atokmeleî fskslB .între dînmii. Art. 27. <5n klient are drentsl a orîndsi assnra snsi mi anelsi nrones doi saS mai mslgî avokagi de va voi mi togi sînt datoij sb koonereze de o notrivB. ^ Art. 29. Kînd mai mslgî avokagi vor fi orandsigî în auelea’mî nronese, snsi din ei va arata neglijingB sas ns va koonera ks nei lalgî klientsl va nstea nere anularea, .nroksr reî lsî. Art. 29. Avokatsl e autorizat de va voi dsnB ue va fi uriimit o nroksra, se vensuge la dînsa, rensngînd tot de-o-datB mi la drefl-tsrile el. Ns va nstea însB avokatsl a se retrage din îndatorirea sa kstre klient nîriB ue ns’ls va înmtiinga mi ns’i va asigura sns alt avokat. Ori kare .avokat se va trage fBi'B a ves- www.dacoromanica.ro DÎMBOVIŢA — 10 FEVRSARIE. 128 ti ne klientsl sts, de ns va nrininsi nagsbt, va nlfcti 0 niţrefsire de o sstt lei, de va nri-tjinsi nagsbt va nltti strefsirea, va rtsnsnde mi nagsba. Art. 30. In kazs de moarte a klientslsi g nroksra avokatslsi înneteazt de sine. Art. 31. Kînd avokatsl ksnoskînd moartea klientBlsî sts, ns’iiu va konteni lskrarea nroksreî sale, va fi rtsnsnzttor de nagsba nrininsiti ssknesieî morislsi. Art. 32. Ns va fi nriimit nini sn avokat se nresinta din naintea sne! insttngiî jsde- sale resnsnztnd la nele nsblikate de D. Da-vila desnre anest refsz nii la nele zise de noî, dt între altele, mi srmttoriele kşvinte: .Nimeni ns. .kontestt d-lsî Davila drentsl de aiurare, înst trebsie ka antrarea st fii sksrtt, iar ns trei koaie ksm fs a d-sale, nentrs kt kred kt nini sn ziarist n’ar voi st smnle koloanele ziarislsi sts ks nersonalittnî mi esnresisni injsrioase: .... aseminea ls-krsrî ssnt destinate nentrs ssnliment, kare nri-vemte attt moralmente ktt mi materialmente ne nerspana ne le nrovoakt; aneasta kredem kt kttoresnî kare ns va avea astorizagisnea. d’a J este mi ntrerea Romtnslsî, kare, sîntem sigsri eksersa aneastt nrofesisne. Art. 33. Asemenea ns va fi nriimit ninî sn« avokats ftrt nroksrt în bsnt formt. Art. 34. Moştenitorul snsi avokat ns este obligat a se înstrnina ks nioksiele Tatt-lsi _pt».. .. " . tsl nsmai ka esnresisnile sale mai zisertm, konforme ks ale „ .1 .. * x- \. riiş rjynn •rr i mtim în »• J A . ' , Romîml Cestiune de Presă, ' ‘ i1 tfJ 1 . , , . f S’a ivit mai desntzî o nestisne kare s atinge de onoarea Ilresei mi d’aneea ne kredem datori a ne sili s’o ltuJsrim. Voim st vorbim desnre artikolsl- ne a fost trtmis D. doktorisl în Medinint Davila, konfragilor nom-trii de la Reforma snre a’l tintri ka resnsns la nel nsblikat într’sn ssnliment al Reformei de kttre D. Doktor în medinint Spech în kontra sneî nroiederi a d-lsî Davila ka insnek-tor generale al snitalsiilor etc. Ziarisl Reforma, a refszat d’a nsblika resnsnssl d-lsî Davila, mi.întf*?sl‘ din No. ,A L... •’SI • grQ nstem nriimi, mai mslte nsn- Aneastt oninisne noî fiind kt ne nare greniiţt din tsrî de nrivire. ’ Ori ne foait, noartt titlsl snsîziaris, foaia a-neia, fit ssnliment, sas karte, sas ori ne ns— me i se va da, ziarisl al ktrsia nsme este ne foaia aneia este reşnsnzttoris moralinemte tot attt ktt este mi daka anele linii ar fi ti- A ntrite în trsnsl ziarislsi. Intr’alţ fel ninî gs-vernsl nini kiar indivizii n’ar mai nstea avea ninî sn mizlok de antrare, mi ks teşea kt noî ns mai ssntem resnsnzttorî de ssnlimen-tele ne noartt nsmele ziarislsi nostrs, am nstea ataka mi legi mi gsvern mi indivizi, ftr’a mai fi ssnsmi la nini o nedeanst daka anele ataksri ar fi d’anelea ne merits a fi ne-densite de legi. Ktt nentrs resnsnderea materiale, m’a-neea ear nrivemte, dsne noi, foaia al ktrsia nsme era ne ssnliment, mi nrin srmare trebsie st dtm nelsi atakat drentsl d’a resnsnde, mi sti tintrim ftrt nlatt rtsnsnssl sts, fit kiar- mi îndoit de ktt a fost ataksl, des-. uri ■ui i ’ Vitim în Monitor. i, n i-1 Publicaţii. Ministeriale. ,n Iinds4 ma M1NISTERIULU DIN INTRU Matei-ialsl a se întrebsinga'la^dkonstrsk-moselei din drsmsl de la Bsksresni la Risrgis în nsnktsl Risrgis ne întindere de 5460 stînj. • I ;- L5ki*5 de ntmînt. • DebleŞ întrebsingat stînj’aakşbinî 1430,00 ; Rambles idem. 5830,00 Fanerea gatslsif îndr^nţatea bpiketelor mi a niezimelpr ini aiqezarea a tţ.j: M{iietriigsl^i stînj. liniari- ... . -iţl -f-uio1 5460,0 Fanerea mangsrilor idem. 3000,8 Debles la nodimka de , 1^0 .lsmina stîn- ksbinî. • ..ii-.imA * 4’945 Rambles idem. Debles nentrs _ kantonierî idem. , 9,800 jem m., , ,,, , H,396 natrs nsnisrî la kasele de Hetrim. rietrimsl a se amterne r::.> ni M , 5 ksb. ne moşea, stînj. 1638,00 Idem nentrs reservt idem.1 164,00 lietrtrie. Hleante anedsne de 0,2 lsmina, ^ mi de _____ -I • . .Suoll www.dacoromanica.ro *j oi.i>uor r 129r DIMBOVIjgA — 10 FEVRffARIE. A 5.6 lsngimea mezte, lskrate ks neatrt nenio- nlite mi var, sokotinds-se ktte 0,814 de sn anedsk st.n. 5,698 Sna nodimkt de 1,0 în Ismint mi de 5.7 Isngime mezit, kornsl de neatrt nenio- nlite, iar fagadele de neatra lskrate ks bolta în nentrs nlint, idem. 7,377 oterî a se konstrsi kaselie de kan- Ldkr'sri de navală. Ilavapis ssb nele 7 anidsne. stînjenl nt-tragî. 40,32 Idem ssb nodimkt idem. 6,35 Materialsl nentrs 4 nsgsrî la kasele de kantonierî, se va ksmntra de kontrakmS. Materialsl nentrs 4 kase de kantonierî. 976 kananî dsm devist, se vor lsa din nfcdsrea Komana sas Dadilov a M. Komana în demErtare mezte de «na mi jsnrEtate norn-tit de nsnktsl lskrtriî. 1000 skîndsrî de rtnd 20 grinzi de stejar 9,6000 inindrite mi nel alt , , material. IAnestea se vor ksmntra de an-trenrenor. . r Materialsl a se întrebsingia la konstrsk-gia momeleî din drsmsl de la Bsksresnî la ţlisrgis nsnktsl Ilodina, pe întindere de 5067 stînj. , o li5krd de irBinînt. nektiv va tonierî. 2. Terasementsl apestel mosele se va în-nene în Isna Anriltâ mi se va termina la 1 Islis. 3. în lsnile IsliS mi Asgsst se va ltsa anest terasement se se bate de trtssrî. 4. Innetrirea natslsl moselel mi teierea niezimelor se vor fane dsnt nroiekt, înnenîn-ds-se în lsna SentemvriS mi terminînds-se la 1 Noemvris. 5. Iletrimsl va fi nel mal mare kît nalta mi nel mal raik kît alsna, amestekat nelmslt ks '/8 nisin mi se va transporta dintr’o dis-tangit mezte de 5,000 stînj. mi materialsl nel-alt al lskrtrilor de arte va fi de kalitatea nreskrist în nroiekt. 6. Lskrtrile de arte, nodsrî, nodisnî, a-nedsne se vor înnene în lsna MaiS mi se vor termina odate ks terasementsl moselel. 7. Kasele de kantonierî se vor înnene în lsna Anrilis mi se vor termina, pel mal tîr-ziS, odate ks îmnetrirea moselel. 8. Toate lskrarea va lsa sfînnit la 1 Noemvris mi se va da moseaoa în nirkslagte. 9. Banii se vor resnsnde antrenrenorslsî rîndsrî, rîndsrî dsnt înaintarea Iskrpril la fie-kare finit de Isms, dsnt ranortsl inginerslsî. Konditţiunele konslrukqiei nodurilor de lemn de la nunktul Kslugsrent, drumul Jjiurifiu. .» Î? w n, „ „i 190— „ ktrirES „ P n n 190— n n n B, „ „ 178— „ arnist 220— Sekart / IO o 1—1 Ilorsmb 135— Orz 80- MlSKliltlLE SA TI0RT5L. RSR. în zioa de e/I8 Fevruariu anul 1860. Vapoare sosite ■ i . 2 „ nornite « 9 < • • 2 DREH5L IIR0D5KTEL0R. Ghes niaktr, kalitatea I, kila de . 220—225 n T) 1J n, 7J 7Î 195 -205 „ ksrnsS „ i, n ii 180—185 n j? 7) n, 77 71 150- -155 Sekars 80 — 85 Ilorsmb 125—130 Orz 80 - -83 Fasole 40 — 42 INSC1INŢARE. Debles întrebsingat stînj. ksbinî., 256,000 Ramblesl . 7873,000 Facerea natslsl, amezarea netrimslsî mi îndrentarea banketelor mi a niezimelor, stîn-jenî liniari 5067,0 Fanerea raangsrilor idem. 360,0 Deblesl a natrs nsgsrî stj. ksbinl. 9,800 Ttiatsl n’Edsril mi skoaterea rEdtninelor nt tragi. 31500,0 stj Hetrim. Iletrim a se amterne ksbinî. Idem nentrs reservs idem ne moşea, slînjenî 1520,000 152,000 IletririE. IleatrE nentrs dso:s antdspe de 0,2 Is-mina de 5,6 Isngime mezte, lskrate în nea-trt nenioulite mi var, sokotinds-se k^te 0,814 de snsl, stj. ssb\ 1,628. s llavaţtiă. H' IlavapiS ssb nele dosii anpdsne, stînjenl P’Btragî. 11,52 ' Materialsl nentrs natrs nSgiBrl la kasele de kantonierî, se va ItBmntra de antrenrenor. Materialsl nentrs natrs kase de kanto-nierl. ; 976 konanî dsni> devis, se vor lsa din nidurea Komana sag Dadilov a M. Komana, denprtare de sna mi jsmEtate norntte densnk-tsl lskrtril. 1000 skîndsrl de rtnd. nri . - , . . 1 A'iestease vor 20 grinzi de stejar. , , „.nnn 6. , ., ■ i u >ksransradean- 96000 mmdrite mi nele alte , , . . Jtrenrenor. materiale. 3 KondiU/iele konstrukyieî moselelor din drumul IJisn/iu la mnkturile Iladina, IJliurifiu mi Ks~ lugsrent. 1. în lsna MartiS ansi korent sevorfane nsgsrile în nsnktsrile snde D. inpiner res- 1. Kontraknisl va transforma lemnăria a-lestor nodsrl din ntdsrea Oknipa, distriktsl Dîrnbovijga, distangit de 6 '/2 nomtil de nsnk-tsl Iskr^riî, mi din nxdsrea Morenil sas Gli-vidoveniî distriktsl Ilraxova, distangit de '/, nomtil de snde s’a teiat de gsvern. 2. Lskrarea nodsrilor se va înuene în-date dsnt înkeierea kontraktslsî, mi se va termina la finele lsnel SentemvriS, dsnt nla-nsl D. inginer. 3. Ferx.ria va fi în dimensiele nresluise in nroiektsl lski'Bril, mi de fer nemgesk. 4. Toate lemnăria nodsrilor se va kp~ trsni în tirnnsl eseksteriî, dsnt nroiekt. Materials! trebsinuios la konstrskgia a natrs nodsrl în dîsmsl de la Bsksresnî la ],Iisrgi5 nsnktsl Itelsgtrenî; dos£ nodsrl de kîte 25 stj. Isng snsl de natrs stj. mi altsl de sn stj. Transnortsl lemnăriei din ntdsre la nsnk-tsl lskrtril nentrs aneste natrs nodsrl 1643 kerestele mi 1323 konanî. Fertria anestor natrs nodsrl, okale 884. _rr is tO 6 BURSA VIEXEI. i7L Fevr. 1860. Metalice . Naţionale . Acţiiie Banei Credetului Augsburg . Londra . D. K. K. . . 69—15 , 77—45 . 864 — . 194—50 . 113—25 . 131-90 6 24 5/, 1860 1S/G Fevr. Metalice . . Naţionale . . Acţiile Banei . Creditului. . Augsburg . . Londra . . N. N. Ducaţi 69—30 77-55 863 — 193-30 113-35 132-35 6-26 M1SR1R1LE m nORTdL. GALAlli.