ANUL II. - 1860
M
SÂMBĂTĂ 6 FEVRUARIE.
PEINCIPATELE-UNITE.
Aueasti foaie ese de dofc ori ne sintimîn’E IMiepkspea ini Sim-Bita.
llreţsl abonaments-Ibî nentrs sn ană 24 Sf. Ilentrs Va n 12 „
Trei lsnl.
6
----- *	’	’	~	77
O linie nentrs anon-Bsrî se va nlnti ks 30 n.
FOIA POLITICĂ ŞI LITTER ARĂ ^
Abonajjia se faue la Redakgie în Rasa^isl Romîn, iar nrin dis-trikte la D. sekretarl ai Administraţii lor Ori 'ie abonament trebsie nl’Btit îndati ks ssbs-krierea.
Bucureşti, 6 Fevruarie.
Esrona 115 ne ksnosnea înki; ea se obinns-
în togi timnil, ini mal ks seami astăzi, o nagii ns’rnl are grestatea mi tiria sa nrin ns-mir, ni nrin ideile, nrin vigoarea mi. kanani-tatea sa, nrin birbagil sil; ks alte ksvinte, ns se klasifiki dsne ssflete, ni dsne birba-5giî kanabilî se fak esengia ei, mi kare ress-mi inteligenga mi forga el vitali.
Astfel, în antiksitate Grenia, kare avea mal mslgî birbagî de tot felsl de merite de kît tot imnerisl Ilersiel îmnresni, ks o mini de oameni bate miradele Isî Kserkses mi nsterea lor morali îmi rîde de nsterea brstali a barbarilor ne ani ksm mi ne sskat. Roma înnene nrin-tr’o miki souietate, mi nrin genisl eî resbe-litor se fane doamna Ismiî. Atsnni se zinea ki fie ne netigean Romîn e demn d’a fi sn rege: kind Roma nsmal avs birbagî mari, neri mi se stinse.
Astizî kiar, Indienii mi Kineziî, nrin ns-mirsl lor kolosal ar kotroni Ismea nivilisati, mi ks toate anestea îmi nleaki kansl înaintea snor mini armate ne le trimite Anglia mi Frannia ka si le komande ssnsnerea.
Noi înmine kind am fost konsideragî mi resnektagî? Kind în sonietatea noastn s’as aflat birbagî kare nrin akgisnea kananitatea mi genisl lor as antat Ismiî ki avem ner-vsl mi genisl esengial nentrs esistinga sneî nagisnî. Enonele noastre inkslte n’as lisat ninî kiar srme de esistinga noastri nel nsgin nentrs noi. In timnil kavalerestî viaga noastri no-litiki înnene,a se desemna mi a strilsninrin Mirul, Mixai, Ştefani, Alessandri, Bszestl, Ka-lomfiresti, Kostinî, etc. Anestora ssntem da* tori esistinga noastri de astizî: firi dînmil am fi nerit de mslt; fin dînmil am fi fost koufsndangi între inerta mslgime a vre snsia din imnerisrile ne ne konvoatas. Ks dînmil fsrim mal mslt, fsrim sna din ramnarele kris-tianismslsî în kontra invasisnei fsgoase a is-lamismslsî într’o enoki kind Esrona trems-ra în aintea nsterii lor.
Kind ns se mal aflari în sînsl nostrs birbagî kanabilî mi ks karakter mare, ki-zsrim iarimi în^sitare, mi inemini noştri! ne renresentari ka ne o masi inerţi, ka ne o tsrmi de atitea ssflete, firi trekst, firi ginţi în viitor, firi viagi rai firi suerangi.
Din norouire, ne kind asti oninisne în-nenea a lsa oare kare kredit în Esrona, emiri, ka nrintr’o minsne, din sînsl nagieî, sn IJikindel, sn IHinkaî, sn Kantemir, sn Ts-dor, sn Iletrs Maior, sn Lazir. Togi anes-Ga, ne diferite kiî, dar visînd aneeam ginţi, deteri nagieî Romine o imnslsii kitre o ak-tivitate esengiali, kitre o viagi nosi iilini de kredingi, de doringe mi de snerange. Ro-minil înnensri din nos a ksgeta a se ks-noasne ne sine mi a lskra.
Anestea toate eraS bsne nents noi; dan
îse a ne nsmira ks ssfletele, mi la ori ne miki nreskimbare nolitiki nsteam fi kondam-nagl a miri nsmirsl veninilor noştri. Kind însi imnslsia de viagi daţi dobîndi nstere, kind nsmersl de birbagî kanabilî se îmslgi, kind anestia nrin telentele lor aritari Ismiî ki nagia Romini simte, Iskreazi mi sneri',-ki nagia Romini are imaginagii, rezon mi nerv; ki, nssi ne o kale bsm, noate deveni sn ne; atsnni Esrona înnens a ne stsdia; în-nens a adsna dsnrin bibliotiul mi skriitori iso-lagl doksmentele desnre trekstsl nostrs; înnens a se interesa de tradskgia noegilor noştri!, de ksnosninga limbel mi obiueisrilor noastre ; înnens a îugelege ki ns ssntem nsmal o tsrmi stsnidi mi inerţi, ni ki ssntem sn nonor ne are în sine elementele de nrogres nrin konuengisne, nrin genis mi nriif vigoare; atsnni Esrona liberali înnens a ne lsa ssbt a sa nrotekgii, a nere nentrs noi desvoltare liberi mi nersonali mi a ne jalona oare ksm drsmsl ne kare trebse si minim ka si ajsn-gem la ginta ne ne este daţi nrin genisl nostrs snenial mi nrin nosigisnea noastri geo-grafiki.
Ns nstem vorbi a nsme de togi birba-giî kirora ssntem datori starea Iskrsrilor de astizî: kiul, afan de Kirlova, Balnesks, Bel-diman, Krsnenski, Voînesks, Raleti mi algiî kare msrin togi mal nainte de timn, neî lalgî triesk înki, sînt între noi mi îmnrejsrsl nostrs. Ns voim dări, mi ninî s’ar ksveni a’i nsmi; ni ne vom ridika ks o dreanti indig-nagii assnra anelora kare, mimkagl nsmal de interese egoiste, de sniritsl de nartiti, sas de natimî violente, sfîmii ks o fsrii neîmmka-ti mi oarbi ne togi anestî birbagî ne ns îmmrtimesk aberagisnele lor nolitine: îl sfîmii în smbri, îî sfîmie în nsblik, în gean mi în streinitate. Eî bine! ssnrimagl ne anestî birbagî kare fak astizî gloria mi nsterea noastri morali, mi kare este ssfletsl nsterii materiale! Me ne mai nmîne? Sn skeletfi-ri viagi, o barki firi kîrmi, sn kaos firi Ismini! A defiima tot ne avem mal kanabil mi mal onest este a voi si ne sinsnidem înmine. —
Ns ar fi mai bine oare ka în loksl anes-tei tendinge ne se msnnemte a deskonsidera între noi mi în afan, tot ne avem mal kanabil ns ar fi mai bine, zinem, a ne sili ka si ne anroniem de meritele anestora mi a le kovîrmi nrin kana-uitatea, talentsl, resonsl, genisl mi aktikita-tea noastri? Ambigia e frsmoasi kind este sinonimi ks emslagia; e însi miki mi raes-kim kind se noate afla sinonimi ks invidia, ks orgolisl feri merite, ks kolomnia. Am-bigia trebse si albi de ginţi a întrene ne neî ne ssnt înainte, ds însi a;l omorî ka si treaki neste dînmil. Astizî, mal mslt de kît ori kind, avem trebsingi de emslagii în bine, în no-
gres, în akgisne resonati. Ilatimile, nentrs ki ns nstem fi feri natimi, si le înfrînim ne kît fie kare noate, mi si le lisim nsmal atita libertate ne kît ne not servi de stirasl; si ns le dim însi assnri-ne sn imneris absolst, kinî atsnni devenim instrsmentele rîslsl: Kini a-tsnul, de avem genis, devenim genisl rîslsl; de avem nstere, devenim o nstere infernali; de avem ne ambedosi îmnresm, devenim fatali nentrs noi mi nentrs gara noastri.
Avem trebsingi a îmslgi kreditsl nostrs moral în fania Esroneî, ne ne nrivesne ks in-teies ne arena nolitiki, nreksm o msmi nrivesne ne bambinsl si§ ne înnene a fane în-tţral nas în kalea viegiî. Din. nenoronire însi mslgi gintesk a diskredita tot ne avembsn mi kanabil între noi, arsnkind kalomnia ne oameni feri nati mi stigmatizind în modsl nel mal kslnabil ne birbagiî neî mai de talent mi onorabili. Me argsmente vor trage oare din toate anestea ineminil noştri în kou-tn-ne? Vor zine Esronel neea ne eî totda-sna doresk a'l nstea zine,- îl vor zine adiki ki ssntem o tsrmi, ns o nagie, o masi inerţi kare n are în sine nimik bsn, nentrs ki bsnsl ue se nirea sn moment a fi, ns esisti, ni e o minuisni, o fikgisne!
Gindits-s as oare neî ne-se nsmesk ne sine ks făli Romini rai natriogl, gîndits-s’as ki feri voie le fak geriî lor sn ris mare în între mi mal ks seami în afari? Kredem ki ns negremit; kmî dakakondsita lor ar fidik-tati de asemenea intengiî, atsnni ssntem de nlins!
Sokotim nedemn a mengiona kalomnil ne as anirst în koloanele snor jsrnale ntmite assnra snor nersoane eminente kare fak astizî mslta nsgina noastri glorii nagionali nre-sinti, mi kare ssnt mal nresss de asemenea kalomniî. Noi ns snssenm toate anestea nentrs nsbliksl Romîn, kare are destsl de bsn simg, dar kare în fine se noate mi amigi nrin informul neadevirate mi monstrsoase; le sns-nem nentrs anele nersoane kitre kare se adre-si, mi kare în aberagisnele natimel oarbe se seivi de santa libertate ka si fakimka-tsl nel mal mare dintre toate, nikatsl de lez-nationalitate. Regretim însi ki dînmil ns îngeleg ki kalomniile lor ssnt mal mslt o arnu nentrs ineminil binelsl nostrs nagional mi nolitik, de kît sn mijlok nentrs dÎDmi de strilsuire mi faîmi: fainii riS kimtigati este o defeimare nentrs şinele lor kiar, o sn monstrs ne sdrobesne ne astorsl si§, sn venin ne konssmi mal întîis ne auela ne se servi ks dînssl.
_____ ^____ Z.
CRONICA.
„Am nitit în Romsnsl, aneste esnresii: „am dori în sfîrmit ka resnektsl legilor mi al
www.dacoromanica.ro
124__________________ ,	'
nlegalitegei, resnektsl libertegei individsale „rai ksrmarea din ne în ne a tot felsl de a-„bszsrî rai ne lttigt anestea înnetarea din „fonkgisne a biuislsl noiigienesk st fakt ne „înssrni Konservatoriî a nsmai ksteza ninîst „monteaskt mtkar desrire trekstsl lor.“
Anestea sînt idei ne trebsiesk resnekta-te. înst în adevtr, ka st ns Istm de ktt nele ne se zine desnre biuiS, întrebtra: se maî aflt binisl sag ns se mal aflt ? daka se aflt înkt, am dori st se arate neva esemnlsrî ka st strigtm ks ton.iî îmnresnt în kontra ancs-tsî srît obineiă. Romîniî, dsne Konvennie, sînt toii.1 egal! în aintea legei, astfel bttaia ori trebsie st se desfiingeze, ori st se anli-ne la togi de la ban marc nînt la nel din srmt gtran. Dar aneasta s ar kontrazine ks nrinninii de nivilizagie clin konvengie, rai ia-rt ne întsrntm a zine: de se maî bate înkt, st se arate snde, ne nine, ktnd, ka st avem ksvînt a striga ks togii kontra anestei rele datine, ne nsmai Konservatorsl noate st aibt gsstsl a o ntstra. Ns nsmai attta, noi gi-nem mslt la libertatea nresei; rai kînd zinem libertatea nresei ns îngelegem libertatea de a înjsria "rai a kalomnia, insniragî de dorinna de rtsbsntrî de nartidt rai de nersoane; ni libertatea a snsne în nsblik, toate abszsrile ne se not fane, nedrenttgi, xrtniri, akte arbitrare, deskrise ka fangî, ori de nine ar fi, rai ks sigsrangt, mi vom snrijini aneste es~ nsneri kontra abszttorilor.
Ministrsl de resbel ’mî a atras lasdele maî msltor organe romtne, nentrs nisne mtssrî Is-ate în nrivinga ostirei. Ne asogiem rai noi la aneasta ktni, de rai sînt Iskrsri mini, ne dt înst st snertm kt se not fane rai Iskrsri mari. Anele Iskrsri mari sînt negremit orga-nisarea rai îmslgirca ostirei neregslate. Snim kt gsvernele trekste ns as ltsat nimîk, rai kt asttzi avem totsl de ftkst, snim kt oştirile se gin ks bani rai bani ns sînt; dar kre-dem kt ks o mare energie, gtndire, vom a-jsiige, nel nsgin daka ns a înktlzi; dar aîn-kroni ana, rai tot este neva. Anoi ks ktt o fantt frsmoast aflt mai msltt grestate snre a se efektsa, ks attt meritsl este maî mare. Instrskgia nsblikt rai oştirea! rai gara se va nsne ne kalea ne o va dsne la skousl ei.
Sniritele sînt nrea mslt oksnate de Is-krsrî mini, rai de nersoane. Merksl lor este strimt rai ar trebsi st se înalge assura ideilor de organizare de kare avem attta trebs-ingt, mi ftrt ^kare ns este ninî sn bine. A aszi nineva ne sniî ne kad în aneastt eroare ar krede kt înkisorile sînt nline de natriogî, kt binisl, langsrile, gilotina sînt sntnzsrate ne toate kanetele, kt nettgeniî nsmai sînt sigsrî în kasele lor ka în tiranii Ktrjaliilor; kt nsmai este sn singsr om onest, liber în gart! Toate aneste eknese, sînt de natsrt a fane rts gtrii tot attt ne ktt ar fane daka ar fi ele; adsk sri între netsgeni rai srile adsk învtlmtraalt, naralizie în lskrarea nea mare la [kare Romtnii sînt kemagî. Titirtm ks dsrere de inimt în Konservatorsl urogresist, sn art. nenltkst, kontra onor. Redaktor al Na-gionalslsî. Anela este sn raarlatan, nel alt sn desmetek etc. Te mai rsmtne bsn în a-neastt gart? rai ne mai noate fi bsnt o astfel de gart snde togi ktgi sînt în kansl in-teligengii sînt nişte oameni demni de moarte? ninî snsl din anesti oameni ns as sktnat ne-deftimat.
Mitim ks nltnere în Monitor, kt, dsnt artttrile ftkste nrin jsrnale kt sniî din ko-misarii de renensisne, rai ar fi nerzînd timnsl
DÎMBOVIIIA — 6 FEVRSARIE.
ktskînd gsra ne la administragii în timnsl kontestagiilor elektorale, s’a dat ordin de Minister, a se îndrenta aneste sîttri, de vor fi esistînd.
De la Ttrgovirate nriimira snire kt D. I. Deralis dsne ne a fost reintegrat în drentsl sts de eligibil, de orara, singsr a nerst st fie skos, „Rensng, zine nsmitsl, la drentsn-le mele ka snsl ne ns voi8 st ias narte la alegerea kare va da nasnere la denstagî ks kare konsniiiina mea ansrsrea va rtmînea ne-înntkatt.
gnele din iele mai frsmoase fante ala nar-tiksiarilor din timnsl nostrs este nea srmt-toare. D. B. Zana, de origine din Romtnii din Manedonia, a ftkst sn akt nagional ne me-ritt toats stima nagiei. A oferit Domnitors-lsî, kt va densne o mare ssmt de bani, ka st se dea nremisri însemnate anelora ne vor fane nea maî bsnt gramatekt în limba Ro-mtnt,- nel maî bsn dikgionar în limba Ro-mtnt; nea maî bsnt karte de istorie în limba Romtnt, rai alte skrierî folositoare. Ns ksnoamtem ne D. Zana; dar fanta D-le este nobilt, este frsmoast, rai îl felinittm ks inima. Va veni o zi ktnd istoria va kslege toate aneste fante ka st le treakt viitorslsî. Dar ks ktt este de frsmos st vedem sn strein, ne sniî îl nsmesk grek, ftktnd astfel de Iskrsri natriotine, ks attt este de trist, st vedem kt Romtnii bogagi, ns fak astfel de ls-krsrî!
lUtim în Monitor.
iiitiniiiieî Sale lirinijiiifiî Vaia\ieî îhî Moldavieî «tiu ssariea Marelftî Vizir.
a.
Ssnsind la ksnosninga Mtrirei Sale Im-neratorslsi deneraa Intlgimei Voastre nrin kare nronsnegi doringa ne avegî de a fi reks-noskstt de înalta Ildarte alegerea D-lsi K. Negri în lealitate de agent al Moldavieî rai de înstrninat ks direkgia kannelariei agengeî IJt-rii Romtnesnî, mt grtbesk a ansnga kt s’a anrobat de Mtrirea Sa alegerea ne întlgimea Voastrt a ftkst, orîndsind o asemenea ner-soant kare nosedt nerstele kalitsgî; rai fiind kt nererea întlgimei Voastre este konformt ks artikolii Konvengieî karii stinsleast kt ls-krtrile ageugieî se vor îndenlini deosebit, s’a reksnoskst nsmitsl agent al Moldavieî rai nro-visoris dirigent al kannelariei agengiei jgerei Romtneratî. Tot odatt vis a esnrima rai deosebita îmntrtteaskt stimt kttre întlgimea Voastrt.
(Isktlit) Rsiudi Mexmet.
15 Iansaris, 1860
PRINC1FATELE-UNITE
Domnsle Redaktor.
Ssb-semnatsl dorind rai nrin nsblinitatea ziarslsi D-trt st adskt la ksnoratingt obs-teaskt alttsrata ani nsblikagie a administra-giei Sanitare, ssb No. 742 în nrivinga îmnre-jisrtrii boaleî ivite, la satsl Oterati din dis-triktsl Olts, ks karakter de dalak, kare dsnt maî mslte densmirî ne i s’as dat de sniî alnii as ftkst sn svon atît de sntîmîntttori», mt grtbesk ks onoare a vt rsga, D-le Redaktor, st bine voigî a konsimgi de a se tintri în ziarsl ne dirijagi D-trt, kă nentrs o îmnre-jisrare ne nriverate la linimtea nsblikslsi rai
snre desmingirea sgomotslsî ftkst într’aneasta ks atîta esageragie.
Ilrimigi, Domnsl me§, asigsrarea deosebitei stime rai konsideragiî ne vt ntstrez.
Insnektor general Davila.
Atliiunistraiiia Meneralt a Serviniftlfii Sanitar.
Tlsblikatţie
Ssb-semnatsl aflînd resnindirea svonslsl în nsblik, kt s’ar fi ivit în distriktsl Oltsl o boalt kontagioast între loksitorii de akolo, se ffrtbemte nrintr’aneasta a adsne la ksnonitin-ga nsblikt snre destvîrraita linirate a sa, kt în satsl Oteiutii în ansi înnetat a msrit o vitt de dalak ne kare în lok st o ÎDgroane kon-form instrskgiilor ne ssnt date, ltksitorii din karnea ei ag ftkst nastramt rai din nelea ei oninni rai alte ksrele, nrin srraare, din oamenii kare ag mînkat din anea nastramt sa» ag nsrtat din anele oninni rai karele, trei ag msrit de dalak, iar natrs sînt înkt bolnavi înst ks utdejde de sktnare. Aneasta este tot ne se atinge în adevtr de anei svon.
în sfîrmit dsnt mtssrile nele- maî ener-gine lsate nentrs sttrnirea ks destvîrraire a snsi asemeiiea rtg, nrin nornirea la faga lokslsi kiar a D-lsi Doktor în Medinint Ve-nert, ssb insnektor anestei Ad-gii, se nriimi aksm din narte’î deneraa telegrafikt No. 180 în konrindere kt dsnt sttrsirea întrebsingatt în întîmninarea rtslsî, ninî sn loksitor de a-kolo ns s’a mai atakat din no8 de anea boalt enidemikt, nreksm rai anei natrs kare se atlas bolnavi ag sktnat de ori ne nrimejdie rai se aflt în denlint rekonvalesnengt.
Ilrin srmare ssb-semnatsl grtberate ks mslgsmire a adsne la ksnoratinga obrateaskt anest favorabil rezsltat snre liniratirea nsblikslsi.
Insnektor general Davila.
~~-,*vNAA/X/VX/X/V^VVV.rVVv-w.--w
KONTRASEMNAT.
Ajstordl Î-S6 saS a!|2-Iea.
(Srmare.)
<I>. St fi îmnlinit datoria j de konstrsk-gisne militare.^
e). St aibt dost-zeni rai ninni ani.
Art. 11. Tererea de astorizare nentrs a' eksersa aneastt nrotesisne se va adresa de kttre netigionari kttre Ministrsl Jsstigiei.
Art. 12. Mererea ftkstt se va îndrenta de Ministrsl la kamera avokagilor.
Art. 13. Kamera va adsne ne netigionari, va nerneta titlsrile rai dovezile rai va fane| ranort kttre Ministrsl snre a jsstifika nere^ rea sa rai dakt meritt a i se akorda sa8 ns astorizarea nerstt.
Art. 14. Avokagii se vor nresinta dinaintea jsdekttorilor ks nroksrt ssb-semnatî de klientsl stg rai legalizate de komisia res-nektivt, sag de Iloligia Orauislsi de snde este klientsl, sag de ssb-nrefektsra okolslsî»11" de lokserate klientsl stg.
Art. 16. Ilroksrele nentrs ksmntrstofi vînztrî, înkirieri rai inotektri se desfiingeaz® aneste Iskrsri fiind nentrs viitor de komne' tinga notarilor.
Art. 16. Ilroksra se noate da sas de kî tre înssuii sttnînsl nronesslsî, sag de ktt‘e sn îmnsterninit General ks toate interesele
www.dacoromanica.ro
DIMBOVTHA — 6 FEVR5ARIE.
125
ktrmsirea averii ntrgeî tnteresatt; sas dakn averea este ssnsst Enitroniei, de kttre Eni-tronia nevîrsnikslsi.
Art. 17. Ilroksrele date de kttre Eni-troniî snsî orfan nentrs o mai mare garangt a averii Enitronisitslsî, vor trebsi st fie notariate mi legalizate de nresidentsl Tribsna-Islsî de I-a Instangt.	.
Art. 18. Ori kare va nriimi astorizarea de a eksersa nrofesisnea de avokat, va faăe narte din kornsl avokagilor mi va fi ssnss regslelor mi de&ăinlinei Kameriî Avokagilor.
Art. 19. Avokatsl este dator st nse în lskrare înstrăinarea nroksreî sale, st sttrs-iaskt nentrs îndenlinirea formelor a nroăeds-rei mi ressltarea nroăesslsi klientslsî stS.
Art. 20. Avokatsl este dator st lskreze ks bsnt kredingt mi nitiingt în îmnlinirea îndatorire! ne va nriimi (în kaz d’a se dovedi kontrarisl i se va desfiinga astorizarea,) rts-nsnzînd mi nagsba ne va kasza reaoa kredingt a lsi.
Art. 21 Este dator avokatsl a se kon-forma ksgetslsî mi skonslsî klientslsî lsi; veri kare va srma în kontrt va nltti nentrs l-a oart o mtrefsire de 100 lei mi îndoit în kaz de reăidivt.)
‘ Art. 22 Avokatsl ns este dator a res-nsnde nagsba ne va resslta din nerderea snsî nroăes în kare va fi srmat ks esaktitate mi bsnt kredingt dsnt ksgetsl mi skonsl klients-lsi stg.
Art. 23 nentrs ori -kare avokat se va lenevi mi ns va nsne în lskrare îndatorirea nro ksreî sale; .nroksra se va konsidera ka a-nslatt.
Dakt din nensnerea sa în lskrare se va kasza nagsbt klientslsî stă, avokatsl va fi dator se resnsnzt nagsba ăe se va konstata ka kaszat.
Art. 24 Klientsl este dator a desntgsbi ne avokat de ori-kîte keltseli bine-ksvîntate mi legale va faăe în nsnerea în lskrare a nroksreî sale mi în sttrsirea resslttrii nro-ăesslsî ks kare va fi înstrăinat.
Arbitrarit^ilc 1‘j.kole de trib5iial5 BâztS kontra iiarliddlftî naiiioiial niut la 2 Fevraarie.
Iaţt o reklamare de la Bsztg. Ns Istm niăi o rtsnsndere assnra noastrt, ktăî ns este sss-krist de nimeni; dar iart ns nstem tane; mi le tintrim ka noate se vor lsa în btgare de searat mi se va ai'tta snde este adevtrsl.
Aristodor Fililis. In ansi trekst fiind kontes-tat nentrs nagionalitate, nrin xott-rîre datt, a votat la alegerea de-nstagilor ksm mi la divans ad-xok estimn tribsnals l’ag esklss, fiind kontestat de aăel nartid kare Ktî-mtktmia de ansi trekst îi trimisese ajstor de arme în kontra nartidslsî Nagional.
Mtxail Xristodor. idem în ansi trekst nrin sen-tingt ’mî a dobîndit nagionalitatea,în-ssrat fiind ks rsmînkt în aintea re-gslamentslsî, a votat la toate alegerile, tribsnalsl de aksm l’a esklss ks toate dovezile ăe a înftgiinat;a-vînd mi xottrîrea din ansi trekst în favors’i.
Gitjs Horn. A dovedit starea sa nrin kontrakte mi dovezi kt nosedt 1,000 gal. venit tribsnalsl la skos:
Ioniiţs IMtineam. In ansi trekst skos din ko-legisl ăel direkt ks sentingt, a votat în kolegisl nrimar, mi kiar la Oktomvrie, tribsnalsl l'a reintegrat în kolegisl direkt, ftrt a mai ktnt-ta altt stare, aăeasta nentrs ktăî a fost kredinăos kaimakamiî anslsi trekst.
Aristids Iarka. Trekst în kolegisl direkt ks starea aneea ks kare este trekst mi tatsl-sts Skarlat Iarka, s’a kontestat de Margiloman mi nentrs starea ăe ns o nosedt niăi de ksm mi nentrs vîrstt, în faga tribsnalsisî a adss aktile ăivile, snde aS kontestat kt n’are vîrstt, tribsnalsl nriimind ordi-nsl Ministerslsî, kt dakt îi linsemte sna din kondigiile nreskrise în kon-vengie st înkizt dosarsl, ks toate aăestea, nrin ranort la Minister, a-ratt kt neste zeăe zile în srma în-keerii konteslagiilor îmnlinemte 25 de ani, mi tribsnalsl este de ntrere a’i da deslegare st’l restabileze nrin sentinga ăe va da, aăeasta st nstea faăe mi în ansi trekst, ka nrin sentingt st se zikt, ka neste ksrînd ktntta not avere, mi va ajsnge în vîrsta ăerstt, mi st voteze, dar ks toate arbitrarittgile ftkste, asemenea ksrajis n’as avst fonkgionariî.
Moise IMtineam. La înăenstsl listilor, frati-sts lonigt Iltltineans l’as înskris în kolegisl direkt, dînssl sntimîntîndsse kînd a vtzst înnaintea nsmelsî sts venit de 1,000 gal. ktăî fondsl n’are aăeastt valoare nrin reklamagie kttre Minister a ăerst mtergerea din Jiste mi st va inskrie Ia Ilfov, a-ksm în ajsnsl de a se isnrtvi zioa înkidferiî a sentingilor, a ăerst la tribsnal a’l treăe în liste, ktăî Ministersl interior l’a refszat, ks si-gsranga kt tribsnalsl trekînd neste toate ordinile îi va faăe aăeastt nlt-ăere, ama ksm a ftkst mi frati-sts Ionigt.
Mixail nietuoiam. Asemenea a ăerst în ajs-nsl înkiderii kontestagiilor a se treăe din kolegisl nrimar în ăel direkt; nentrs ktăî a gtsit ne tribs-nal disnss a îndenlini restsl ăe re-gimsl anslsi trekst ns nstsse, fiind kt Ministersl jsstigiî d’atsnăî ns în-denlinea absolstile voinge ale aăes-tsî regim.
Aăeste mtiiuge nentrs kolegisl direkt nînt la 2 Fevrsarie mi ori ăine va vedea kt lsnta este ilegalt ktăî a skoate dintr’sn kolegiS 4 alegt-torî ks kalittgii, mi a btga natrs ftrt kalittgii, nartidsl onss nsmt-rt d’o-datt ont.
sti, l’ag reintegrat ktăî avea omsl nrinăinsrile trekstslsî.
Ştefană Stmesks. De mi a dovedită ks- kontrakte mi akte kt nosede neste 100 gal. dar nentrs kt starea sa este în jsdegsl Rîmniksl strat mi dînssl do-miăiliatg de ani în distriktsl BsztS las refszat ftrt ka kontestatorsl stg st înftgimeze vre sn akt kontra stt-riî sale.
Gitfs flelresks. Asemenea skos nentrs asemenea motive.
loan Ioakim. Alegttor ortman ka mi în ansi trekst, a konstatat stare nemimkt-toare de 3500 gal. mi nentrs 2500 gal. a înftgimat martori negsgttori kt îî are în komerăiS, ba înkt mi îndoit, l’ag skos tribsnals, ktăî.n’are katastiine în regslt, dsnt kondika komerăialt.
mtim în Monitorsl Moldovei
IASSl 23 IANUARIC.
D. Kostantin Negri agentsl Gsvernslsî Romtn la Konstantinonole, a nriimit de la D. Tsvenel, srmttoarea skrisoare:
Ambasada Framiei la Konstantinonole.
Hei-a 12 Ian. 1860.
D lel Ordinele grabniăe kare mt kea-nit în Franăia, ns mt îngtdse, dsnre ksm am fi dorit, st vt fak în nersoant vizita mea de nsrăedere. Ks toate aăeste, ns not ntrt-si Konstantinonolsl, ^ftrt st vt esnrim tot nregsl ăe’l nsneam în relagiile ăe am ăvst noroăire st întregin ks D-voastrt mi vt rog st figî înkredingat, kt, în nosa nozigie la kare mt vtd kemat, îngrijerea mea va kontinsa st fie asigsratt intereselor ie le renrezentagî.
Ilriimigi, D-le, etc.
(ssbskris) D. Tuvenel.
M. 3b H.	-
(Balads nolonezs).
Tintrim ks nlsăere a'ieaste skrisoare de natsra ăe-lor 'ie as s-b trsiaskT. într’rsn tiinn k-Bnd se skrie a-t-Btea lskrsrî ăe aS ss niart.
Hine’î aael jsne m-Bndrs mi frsmoş.
IHi ks koniliga ks n-Br asros?
Ei ne malsl anei ks sndele krege,
Albastre ka ăersl nlin de frsmssege,
Ssb lsmina lsnei merg înăetimor,
IHi’n teăerea nongiî k^nt ks dslăe dor.
Ea’î d-B s-b sfcrste lsngile’i kosige,
El îî d-B girlandfc m-Bndre garofige;
Dînss e-al konilei momdrs voîniăel,
IHi ea lsi îî este dshe îngerel.
Kole^ldl nrimar.
loan Lmlats. Venitsl s’as konstatats ks akte mi ks tablele de reăensisne; dar nefiind de kredinga membrilor tre-bsnalslsî mi de kredinga oamenilor trekstslsî, nrin sentingt l’a dat a-fart.
Anastase Ţlini. Kontestatg fiind-kt n’are venit mai mslt de 16 gal. sn garks de fîn, mi 50 leî erbxrit dsne 50 stîn-jinî momie in msngî la xotarsl As-sstiii ks dovezile kondevalmamilor!
în ori-kare noante asta întâlnire Ssb anelam arbor o fak ks îsbire.
5n8 e-al m&dsriî m-Bndrs vm-stor.
Dar konila este angel neritor:
Kb-iî ne orî mi kare de am întreba,
Nimini n’ar fi ’n stare resnsnde ăeva;
De snde ea vine? niminea ns snie!
Snde rni se ds-ie? niminea ns săie!
Ka sn smes din snde ese mi zîmbesăe,
Ka o flamt-a nongiî nere, se tonesăe!
„Snsne’mî n’ast-B lsn-B dslăe lsminoas-B,
He ssnt aste taine? mîndra mea fi-smoas-BÎ He kare notek-B viî aiăî la mine?
Snde aî ts kasa ka s-b vis la tine?
Snde ’gî ssnt nuringu vois-d’a mi te ăere.
ă\ • ::
www.dacoromanica.ro
DIMBOVIIJA — 6 FEVRSARIE.
Toate zislika ne-om skilda ks dor!
URZICĂRlI.
126
Ka Si triim dslne zile ks ntanere ?
Nsmal este vâri, nomî a ’ngslbenit,
Hli vremea nloioasi nare k’a zîmbit!
Tot d’asna dragi ne aaeste jjirmsrJ,
Si te-amtent ne tine afsndat în gîndsri?
„Tot d’asna dragi ka o kinrioari,
Ilreksm o fantasmi ne în noante sboari,
- Ilrin aste nidnre o si ritenemtl?
Ox! rimiî ltonili ks-anel ne isbemti;
Stinge n’a mea bszi tristele sasnine, mi dalnî zile d’aar voiă trii ka tine.
Vezi mika inea kasi nrin nomî mi nrin nori, Siltind la nrivire ne an raiă de flori;
Sânt akolo toate ka îndestalare, mi aste nidare bani de vinare.
„—O! na, na, resnande mindra koniliga, Resfirind ne sine langa ei kosigi,
Bitrinal mea tati ’mî a zis el odati,
Ki gara de jane e înveninate:
Vorba ela o are de nrivigitoare,
Dar inima’i este valne ’nmelitoare;
Mai malt am kredingi în fok neritor,
De kit în vorbirea’gî nlini de amor!
’IJI ami nriimi doringa skamnal mea îabit,
Dar ia snane’mi oare, fi-vex neklintit?
Janele ’ngenakîe îa în mini gerini, mi blesteme krade n’al seă kan. adani;
De tot îadal kîami a’i fi inirtarie,
Jari n’a viegiî sfinte venîninie,
Jari ne tot neral ne ande kavîntal;
Dar va gine oare dînsal jarimîntal?
„Si giî jarimîntal dragai meă îabit,
Kini tot kilkitoral va fi srgisit!
Vaî! d’a lai viagi! vai! mi dane moarte!
Ki în fokal gienii soarta o si’l noarte.
mi zikind anestea dalnea koniligi,
’mi a denas kanana ne a ei kosigi,
Ilrin o siratare dalne ka amor,
De noteni mtiate sboari ’n kînt de dor;
Mîndral ei aleargT, mi o armiremte,
Dar na noate ajsnge n’anea ne’i zîmbemte;
Ka o kinrioari dalne snrinteoari,
Fsge koniliga rameni amoari.
Imnrejara’i kati mîndral nel framos,
Singar, trist se ’ntoarne ne an dram stafos. Tinerea domini; namaî sab ninîor Franzele kxzate daă sgomot amor.
Lakal îmnresoari ka mers ritenit,
Saffletsl seă geme de darerî aîmit;
Kati înnrejarai nlin de întristare,
Krede ki nlatemte în kradi visare,
Dar din mangî d’odati vîntal grea magemte, Undele se ’nalgi, snami, vijiemte!
Vijelia arii, stennele ktetemţe,
Lana se askande, valal babaemte,
Dar din alba snami late ki resarc O vergini dalne, nlini de’nkintare!
Obrajii ei rameni doai roziorî,
Aarigi de raze ne kobor din zori.
Sînal ei angelik nlin de framasege,	I
Salte ’n bakaria dalnei tinerege;
Un vestmiiit ka neaga amor învilemte,
Korna’i nlin de gragii ne okii rinemte!
„De ne gindarî oare sînagî se rinane,
Mindre voininele, toate mie’mî snane?
Dentra ne ta singar ne aneste malari,
In tinerea nongii stai nitrans de kinarî?
Ilentra ne sermane nlingi din inimioari,
De anea konili, ambri sbaritoare,
He ’n asti nidare somnal tea rinemte,	l
mi stinginda’gî nănea mi te nirasemte!
Iar ta rimii singar sfiiniat de kine,
He kînd noate dînsa îmi rîde de tine!
„Fagi, o niriseinte voîninel framos;
Uite, jale, kinarî, ori-ne dareros;
n’al meă sîn ferine mi nlin de amor,	|
Vino ka viaga s’o netreni ka dor;
Il’aste ande limnezi dalni mi kristaline,
Vom nlati ka ’n nerari dalnile lamine;
Daki voemti sboral nel de rondanele Vom sbara ne lania nrekam sboari ele,
Iar de voemti iara ka an nemtimor,
Tinogpafia NanionaM a
Dar noantea în sînal anei argintii,
Sab de kristal kortari de dalni bakarii, Ile an nat de roze, de krinî fenîoremtî,
Si dormim în visări dalni, damnezeemtî.“ D’odati vergina sîna’mî desvilemte,
De angelini karmenl mindral se aimemte; în nimînt nrivirea sfios a gintit, mi nrekam o rozi el a ramenit.
Vergina îl kîami n’al ei sîn d’amor:
Vino, vin la mine mindre nlin de dor.
Ile kristalal anei ka-avxntarî amoare, în argintii brasde dalni desmerditoare,
Se joaki konila ka angel framoasi, mi laind în mina’î albi gragioasi,
Din kristalal anei ne jane stronemte; Janele s’anrinde, faga’I ramenemte,
Snre mal se i-enede, dar aginte gxndal: Voemte si sari, dar e jarimîntal!
Kind an val din snde ne ninîor ’l atinge, nii an fok tiranik sînal lai înninge!
Simgirea ş’anrinde safleta’î robemte,
Inimaî nea bravi de dor se tonemte, Ast-fel kam în taîni mina arzitoare Unaî amant tînsr strînge, simgitoare,
Il’a amantei sale jani raminoasi,
De’i konrinde sînal flama nemiloasi, Vînitoral aiti nrimal seă amor,	.
Uite jarimîntal, drent resbanitor, mi’n fandai nrinastii s’aranki orbemte, D’an alt dor akama el se mistaemte!
A
In No. 9 al Konservatorslsi, se 9ites>je sn artikol, kontra Nagionalslsi într’sn Stil % kineruien, ne ns era în obineisl KonserKatorH. lei. De sigsr kt vre sn nenobil a intrat îD., tre Konservatori.
Konservatorsl ns va st zikt filo-rss, ^ rsso-fil, dsne datina tsmeaskt de Emin~ flama, Lamnawlt Aga; iar ns Ilaiua Emtn-Aga Lamnawlt.
L.	A. skrie sn artikol assrira onor. Re-daktor al Natfionalslsi, kt voiesnc st konserve viaya natpiapxaM npin kape Pommii deeeneas konii de suflet. Jf. A. aratentînd, s’a ftkst konil de ssflet al Konsepeatopuop.
Konsepealopnji nsmesne ne Nmţiona.is.i Ds.i-kamapa. Aneastt simnatie nentrs nsmele Dsl-kamara, esnrimt dorinţele Konsepeatopsjwi de: Ds-I-kamara, Ds'a în Kameps, denstat ne Kon-servator.
Unda argintie o desniki’n brasde,
Uskatele malsri abea se mai vede, mi în nentrsl anei ks nimfa frsmoasi,
Ssb lumina lsnel dslne, gragioasi,
Se jok, se desmeardi nlini de bsksrie,
D’al lor jok snsmeazi Bnda argintie;
Mina’i de ztnadi strînge ’n a Ibî mîni,
Illi de ne gsrigi’i sirsteri adsni;
In frBmoasa’i fagi oki’I se tonemte,
Stelele mi lsna ne ei nizinsemte.
Dări vîntal safli, an nor se arate, mi nrin o Ismini se desfane ’n^ate,
Jsnele ksnoamte n’a sa koniligi,
Ile framossl înger a kirii kosigi,
La lamina lsnei ks dor sii-Bta, mi drent resnlitire florinele’! da.
„Unde i jBiimîntBl, dragKl meă isbit,
Kini tot kilkitorsl va fi nedensit!
Vaî d’a Ibî viagi ! va! mi dane moarte,
Ki în fokBl gienii Soarta o si’l noarte!
„Nb e nentrs tine ’n Bnda argintie,
Si deşmerzi simgireagî, nlin de bskBrie;
Nb în sînal anii ks krinî rinitorî,
Si adormi amorsl nîni în dslnî ziorî, m nimîntsl krane, nlin de îngrozire,
Trsns tiă konrinzi’l dreanta Brgisire, mi ssbt anost arbor geami în tinere,
Ssfletsl tiă negrs strinsns de dar ere,
Etern mistBinds’l flakirea tsrbate,
He din sînsl gienii ese ’nyeninati!“
Jsnele asde mi se întristeazi,
Ka sn smintit fsge, mintea IbI tsrbeazi,
Kistînd în jsrB’i ks okî ritenigi;
Demoni ’l goncmte negrii, srgisigî!
Vîntal greă msgerate în nidsrea deasi,
Ana se înalgi, srli fartanoasi,
Valsrile tuni, si rotesk în fsnd,
Ale groziviei sinsi-I se desfsnd!
Iadsl kaski gara ks amare kinarî:
Jsnele mi nimfa, aă nerit în valari!
Kiar mi azi VBltoax-ea snsmi mi magemte,
ValBri ks argie tBrbînd se rotemte, mi ’xx lamina lsneî se vede ki sboax’i,
Dosi Bmbi’e jsne albe mi smoare Una este nimfa rnî-al ei drigsmoi’, mi în noante varsi kîntene de dor!
Konila ’mnresoari laksl ax-gintiă,
Jsnele ssbt arbor ax’de ’xx fok de viă!
Hine’i anest jsne? Vînitor a stat!
Hine’î koniliga? nimini n’a aflat!
(Din Mizkievim)
Tradssi de X Grandea.
Unii asigsrB kt redaktorsl ISikinepuis.iei a intrat la KonseiTator. Vedegi art. kontra D. Boeresks.
îmntratsl de la TnmbHkts, a nrenarat mai mnlte dekoragiî st trimigt alegttorilor ro-mtni, kare vor aleţte ne denntagi dintre re-ttogrăzi. Illaxsl Ilersieile va trimite ktnisli gsgsete; beisl de la Tsnis, fessri lsngî; Tsr-nii ktte o nereke de iminei, mi o karte knm-se fane nilafsl.
KonsepeatopsA zine kt Dîmboviga în jos de BnkHremti, devine mnrdart. Iatt tot ne Konservatorsl adsne în nirkslagia ideilor, ideia Îhî Nikinernisl, kare mi aneasta a fsrat’o de la sn trnmbigam. He keltsialt de snirit! ne eno-kt bogatt de geninri!	.
Vara la somea: sn jsne sinea snei da-| me, asttzî ne frsmoast emtî! îmi vine st te mtntnk!
O krez, Domnsle, ktni ntltriea mea este de naie!„
1NSCIINŢARE.
nponpietatea Mogomtinti din Dis-tpikts.i LiIobs.î în dentptape dekanitaat jo nomtt mi acsmttate este de dat ks apendt de aa Biitopsa Sf. Geopge ansa kopent 1860. Dopitopi de a o apenda st not adpesa de aa 8 9 ope dimineaţa mi de aa 5 7 seapa aa ssEskpissa ne dominiaiazt în maxaaaoa Sf. Bisapi-on No. 8.
Kojioneji Kpens.tesks. .
Mi losif Pomanoe mi Komn. — strada Remgeaskx, Xans German No. 27.
www.dacoromanica.ro