ANUL II. - 1860 , v ..(■ art U, «ii1'. »in&. ■u9ir8h«tt^) 4S A, Dl îs igMtffhira r ftoifi oaJlş’elîţp triton sita. o ,.i* , 'As 30. PEINCiPATELE-UNITB SĂMBĂTA 30 IANUARIE. •' . ' . . f’a & ■’ - -' ■- 1 s indmi "io/ ,agnita aşisn' -w "'(• ’tgjţ jnifi asa foni. ab.yljiR'id /aba ttfl«ip08 UfPithll «î • ■ î1 :* ' ’A'jeastt foaie ese de dos ori ne sMit'&mîii’E jtliepkspea ini Sini— &tta. . nregsl abonamentului nentr» sn ana 24 Sf. Ilentra ‘/a .» , 12 n Trei luni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-88rî se va nliiti ku 30 n. "'118 !'(ATî’h{ u ifis.fflîfib | jo^i^ov «ridn .r> bila. . i Tr o?r* ; •;{ i a:„,TT ,na iti1’■ fc ii FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ^ Vlt t ->ţii .ojaîlaoitnd înc-* • - t - v :a .. / im •iîknii'îldo'UJ Abonania se faâe la Redakuie în IIasai,iii>l liomîn, iar nrin dis-trikte la D'. sekfetari ai Administrând lor Ori ■je abonament trebuie nl-utit îndat't ku subs-krierea; ■ - ■ ' 113 n c • Bucureşti, 30 Ianuarie. j j ■ Oameni trecutului se omoară singuri. Ilartida oamenilor ne renrezintt ideile rts-lîiî, în ksrssl anestsi an din srmt, afli o not vigoare ne kalea sa rtreskrist de srsitt: a-Meastt virtste o gtsi neantrat, în taktsl ei nii în desbintrile ntrgei rivale. Anesti oameni ne îi krezsrtm morgi nentrs tot d’asna: la 24 Genaris, reînviart îiiMetsl ks înnetsl. Tot rtsl se sita în lsme, mi nrin srmareno-iiolsl romin sita asemenea toate relele se ft-ksrt silii din oamenii asestil nartide. Retrograzii boeri însensri dar st fie krezsgi kt mi as skimbat kredinga ntgtnt mi as înbrt-nimat ne sea krestint bazata ne nrinsinii de libertate mi egalitate. Ori -se nouol ka ori ne individ, sita lesne trekstsl; ori se rele în trekst, ori se rele îl ameningt în viitor, kît de mari, kît de krsde ar fi, i se nar totd’as-na mai nsgin asnre de kît misele miserii a le nrezintslsi; astfel s’a vszst de mslte ori nono-li se oksnagi de inkomodittgile nrezintslsi, as înbrtgimat ks ferisire relele snigttoare a le viitorslsi, mi as nreferat assnririlor snsi enimik din mrezent, .langxrile eterne ale snsi enimik din viitor nsmai nentrs kt lovirile se-Isi mai nerikolos ns le simgea înkt direkt. Astfel mi la noi, seî mai mslgi, oksnagi de miseriile nrezentslsi, sitart toate lovitsrile, toate relele, toate ssferinnele lor, ssb jsgsl de fer al oamenilor trekstslsî, mi nînt akolo, îukît se aflart oameni linSigi de Jbine faserile rezonslsi kare, într’sn moment de aberagisne strigart; „Mai bsn era trekstsl de kît nre-zentsl.“ Lskrsrile lsasert o 'fisionomie trista. Dar st vede kt seia se este skris st niart, va neri, ktsi oamenii trekstslsî, ks tot taktsl se îi karakteriseazt, nerdsrt într’o zi sniritsl de nrsdingt se era singsra lor ttrie, mi se ns-sert st nsblise nrin organsl Iionservalorslui kredinga lor, kredingt veke, doktrine trezite, idei nedrenţe, egoiste, strimte; îmi lsart sin-gsri. maska dsne oki mi se arttart înkt o-datt lsmei, ama ksm eras kînd aseastt lsine ’i as kondemnat la nerire nentrs eternitate. Naiţionalsl mi Dîmboviiţa ’i as kombtţst ks energie. Romîml iukţ a însenst a’i komba-te. Nagionalsl mai ales le artdikat dsnt fagt sel din srmt vtl (kare îi maska înkt. Nagia roraînt aksm ia reksnoskst mi a kts-tigat konvikgisnea kt asestî oameni nş,se mai not skimba nisi odatt. Mtrtsrisim aţsi regretsl nostrs nentrs kî-teva nersoane se vedem ftkînd narte în a-seste dtrtmttsri a le trekstslsî, mtrtsrisim regretcri mi mai vii st vedem rttasit între dînmiî, snsi mai ales, a le ktrsi simtimente generoase mi liberale îi nrenarasert sn lok mslt mai komnatibil ks aseste frsmoase sim- timente, de kît ks ssrnttsrile triste între kare îl ttrirt reakgionariî. Dar avem siieranga kt ns va rtmînea mslt ne sn ttrîm snde loksl sts ns este skris; ns are de kît st-mi sks-tsre nisioarele de nslberea rsinelor ne kare a ktlkat mi st se întsrne la misisnea sa. Studii - Constituţionale. . » • Desnre 'libertatea Ilreseî. m Konvengia ns amazt sn nrinsin nentrs libertatea Ilresei, Ks toate anestea ea es-nrimt voinga ei- întrs aneasta, nrin garanuia iibertageî individuale, mi alte mai mslte nrin-ninii de libertate ne adsk neantrat libertatea Ilresei. Konstitsgia Belgiei, ari. 18 zbie: nIIre-sa e libert; nenssra ns va mai nslea nini odatt st fie amezate; ns se va nstea nere kasgiontmînt de la skriitorî, editori, nini tino grafi. „ Libertatea Ilresei este konksista nea mai nrenioast mi imnortenta a revolsgiei de la 1789, Revolsnia de la 1830 fsse fanta anes-tiî libertauî. Ssb egida ei se adtnost6sk li-berttgile ameninnate; ea koinbate ftrt astîm-ntr, kiar atsnni ktnd ar kombate ftrt isbîn-dt. Ktnd oninia nsblikt o snrijint, kiar ne isbînzile ei, sînt isbtnzî. Astfel mi as zist-rt snii ks ksvînt desnre a-'jeastt libertate: „Toate nele alte libertani s^ niart, libertatea Ilresei şt rtmtie mi nele alte liberttgi vor renaşte; libertatea Ilresei de va neri, în-netsl ks înnetsl veni vedea toate gele alte liberttgi a deskresie mi. a se sftrmi. Libertatea Ilresei, ntsksta ka st fie in-termeziarsl între drentsrile tstslor mi ntvtli-iile nsterei, are flrent misie îndoita-datorie d’a fi exo al doringelor ntrei mai în ainte; ne sr-mt de a fi ktltsza oniuii, nsterea ei de kon-trol este foarte mai ne jos de nsterea imrisl-siei eîj fiind kt nrin aneasta nsblinitatea ko-troneste toate ideile ne not st konksre la gloria mi la nrosneritatea nagionalt mi a desko-neri astfel sekretsl, Gsvernslsi gşveinagilor. Oriiniile felsrile lsmint tot d’.odatt no-nolsl mi nsterea, este de interessl nelsi din-ttis ka ideile st fie libere mi >de interessl nelsj din srmt de ale ksnoamte. Deni nel mai bsn .mijlok nrin kare oniniile se manifes-tt mi se rtsntndesk este Ilresa; în nrinnin ns este dar lok de a, ssntra libertatea gelor ne o întrebsingeazt; dar nsmai a se nedensi abszsl ne s’ar fane ks aneastt libertate. De trei sste de ani de ktnd se întrebsingeazt în Esrona, kontra Ilresei, sn mare nsmtr de niedinî felsrite, ne isbîndt a tras de, ai'iî? a omit nrogressl rezonslsi? S’a o-nrit sborsl ksgettreî? S’a desarmat adevt- îsl? Ns este. anaringt, fiind kt lskrsl merge în ainte. A . = Tine ns mtie kt m ksrssl anestor trei sekolî, mi mai ales în nel din srmt, ksnos-ningele ns as înnetat de a se întinde; kt o-ninia nsblikt ns a înnetat de a se lsmina mi a se indrtsni? Lovind skrierile nele mai bsne mi oare kare skrieri rele, nenssrile as rekomandat ne snele mi ne Mele alte; Mele rele ar fi fost sitate, daka jns li’ s’ar fi dat imnortingt. • v - Astfel toate anele kondamntrî, onriri, ne.-nsterniMe kontra adevtrslsi, sînt nefolositoare nsterei kare le fade. Arta Mea mai bine ft-kttoare, indsstria nea mai nrenioast trebsie st fie resnektate nrin legi nozitive. -(Macarel; Eldments de droit politique. pag. 36, 37 mi 38.) Libertatea Ilresei este esenga gsvernelor reiirezintative: ftrt dînsa toate nele alte liberttgi ar fi în nerikol, în vreme mc, singsrt mesa ar fi de ajsns ka st le kîmtiije ne. toate, daka vre o data s’ar nerde. Ka st îm-nlineaskt înalta sa srsitt libertatea nresei tfe bsie st îmbrtgiuieze toate obiektele; nini- o ertare nrealabilt, hini o mtssrt nreventivt ns trebsie st îmniedine akgia sa. Ea ns se ks-vine st aibt alte xotare de ktt penncktSA ne se hâde kstpe dpenlsA anpoane.isî, adikt kttre sonietate sas kttre indivizii kare o komnsn. Astfel ori ne nrovokare la krim^, ori Me in-jsrie ftkstt nrin mijloksl Ilreseb] trebsie ner densite ks severitate. A nedensi Mueniţa npe-sei, este a asigspa dineplatea; dar nedeansa ns trebsie Itsata la arbitrarsljsdekttorslsi. Ilre-varikagiile nresei trebsie karakterizafn ks Ist mint mi nrenisie, asfel în kît skrierea fiind nsst în nrivirea legei, skriitorsl st afle în-trînsa kît mi în jsdekaţa ţribsnalslsî,,. rnoti-i vele kondemntrei sale. Voind Libertatea. Ilresei, trebsie a o voi ks avantâgele mi ncksviingele sale; ns trc-bse ninî odatt a nerde din vedere kt avan--tagele sînt foarte marîj kt este mijloksl Mei mai nriunios a rtsntndi lsminele; k^ ea nts-treazt ekilibrsl între toate oninisnile Me trebsie deonotrivt a fi libere; kt ea mengine ne magistragi în linia datoriilor lor, mi dt snire astorittgei ssnreme desnre abszsrile Me a-gengii ei ar nsţea fana; dar kt alttsri ks a-Meste avantage se aflt neksviinga inevitabilt; kt vor fi skrieri kare vor sktna la renresia legalt; kt Menssra aktelor astorittgei nsbline va fi ktte odatt anerbt, veninatt, nedreantt; kt arma ironiei va rtni ktte odatt ne fon-kgionarî, mi nartikolarî, ftrt ka legea sţ noatt ai nedensi, afart nsmai daka skriitorii ns s’ar da ne mtna arbitrarslsî; dar rtsl va gtsi leaksl înssmi în nrest, a ktrsi întrebsin-gare va fi asigsratt tstslor ks o egalt libertate, mi în oninia oamenilor oneşti kare, din noronire sînt în nsmtr mare, în gara noastrt, esnerienga a dovedit kt skrierile sas ekMese- www.dacoromanica.ro 118 DIMBOVIJgA — 30 IANSARim K le ne anirate a le nreseî, ki akgia justibiel 115 va nstea atinge, ns vor turbura armonia sobiali, adevirurile (le mai sss sînt astăzi de togi rekunoskute, nuse în rîndurile nrinbiniilor nroklamate mi demonstrate nrintr’sii mare numii' de învigagi uublibisti. 1 Ele au devenit de nrost gust, grabie nro greşului kresteviî nsbli'je a nonoarelor mi es-neriingeî tutulor nartidelor, fena dune altavik-time onrireî marelui mijlok Me a nublika ku-şet,iriie.“ (Vaiţ Crombrugghe'. Discours pro-noncd en 1829 atix etats generanx a Bruxelles.) La toate aneste kuşetirl adiogira ne ale noastre. Libertatea', nreseî nu este nerikuloasi. Kînd ea esnrimi lukrurî bune, meritele sale sînt netigiduite. Kînd însi se înlituri de nrinbinil, kînd se fane o armi de Tesbunirî înjosite, kînd kalki nragul familiei, kînd devine kalomriioăsi, nedreanti, sunintoare so* bietinei, kînd în. fine se skimbi în libengi, îm mijlok de snekuli, nmîri doi lukrurî nu-fernine ka: si o nuie nef -katea nea bunii 5nul este Ieşea mi tribunalele^ bel alt oninia, bunul si mg al n'anierkare oil-oveste-ku disnren. La romîni de kînd nresâ este liberi mi uensura desfiingati, nresa a fikut multe ser-vibiU -i i o: A nutut si se întroduki mi kîte-va ne-kuviinge. Dar aueste nekuviinge sau firimat koîitra opiniei nubline. Snre esemnlu: a fost organe kare au berkat ruin injurii triviale. nrin kalomniî, «riO difamanil si skimbe libertatea 'în libengif ne au folosit?,’ A *'t Aneste sitatimtate insnirate sau de fes-bs!iii>T de kliHi, de nersoam, sau de interese miserabile? au fost îndati biruite de disnre-gul nubiîk tai autorii lor au kizut singuri în diskredet, ‘beia ne dovedesbe ki nonolul ro-mîn meriti^Si .se bukurp de libertigi. De-fiem ori ne; bine si he dovedeaski asti-zî daka mulgi din1 oamenii kalomniagl de unele organe* nu sînt mar onoraşi mi mal stimagî de^fiajjîune de kît kalomniatoriî lor! Abeasti dovadi desnre maturitatea nhgi-eî noastre,- ne fane a desnregui ori ne Imenşi-, kiar atundl lfînd ar konsista în înjuri! nersonale, Am bitit în unele organe uisne ne-ruminate mi infame 'kalomniî, * difamapî,‘însi1-mi tn kbntra noastri^ insulte ne kare Ieşea le; ar fi nedensit de singur, dakâ, dîndule oaie kare valoare, le ara fi înaintat/Ia tribunale; Dar am desnreguit, kiuî nagia le a desnre-guit. Abeasti dovadi dar, ne fane a sner.a ki guvernul va rîdika de d'asunfa nreseî instruk-gile avertisementelor, ne nu servi la nimik, mi a lisa numai Ieşea mi tribunalele si lo-veaski ne bei abitugî, numai oninia nubliki si-1 judene, ’ <; In adevii, la bd not iervi7'aneste ins-trukgiî ? Fikute de nuterea esekuf*ivi, ele iii not si aibi nenalitigî: avertisementele nu sînt de naturi si onreaski abaterile nreseî. Ne rezulţi dar de aiul? Ki ori be linengi ar fi, nu este onriti nrin ele, mi ku toate anestea ki guvernul trene de asunritor liberligeî nreseî. DaV .va zine bineva ki a nedensi li benga nreseî, este a asigura libertatea el. Bine; dar instrukgiile nu nederisesk nimik, ’nu onreşk nimik. , ■01 •muu*.,tui ’o'ia'a' vi« i •rjdd j!;> m i.ib . U."i t • : .„CRONICA. 0c Din Rusia sînt sbirî desime îmbumti- girea soartel giranilor. Komisia numiţi neutru abeasta lukreazi nekontenit, Abeasti bestie nreokum srâritele mai mult de kit tot d a-una. Ku toate anestea sînt unii, kare zilrki lukru-rile vor nmînea tot în starea vekie; algil ki vor lua alţi fagi. Beraniî însi nu se deskura-şiazii el au uarola Imniratulul. Koblega Ruşi este divizaţi, o narte este nemulgumiti mi nu sfe askunde. Bel alţi şine ku Guvernul. S’a vorbit de onozigie. Aaeasti vorbi nu are nibî un simg ajbl. Sub o otokragie nu noate esista o onozigie; dar ian nu noate,, si :se onreaski onihiâi.de a se forma mi kuşetarea de a se manifesta. Kestia bea mal interesant! este astizî aneia a Italiei în kamera lorzilor s’a fikut. internelagiî asunra bestiunil Savoeî mi Nise! kitre Franbia, de Markezul de Norman-bî. laţi ne zinc jurnalul-1 Morning Chro-nicle la dişkursul. lordului Normanbi ... mi „be are Englitera si vazi în aneasti kestie? „daka nonolul Savoeî va si’rnî skimbe suveranul sis, mi daka Reşile Sardiniei, kon-„simte la abeasta, oare ,Englitera are si se îmnotriveaski! Englitera al kiril snrijin kor-dial la nrograma îmniratuluî franneî, asunra nolitineî Italiene, îmninşe într’un kin însemnat kitre îmnlinirea anesteî nrograme? nu esisti nibî un tant autentik ’aritmd kiar o dorinni din nartea Guvernului Framez d’a efektua skimbarea teritoriali be a arunkat visirî atît de întunekoase în imaşinagia: lordului Nor-bnambi. '' H De net alţi nafte, nu esisti nibî uii ku-vînt ka Englitera si vie si se onuie ku veto al eî sau si dea de fagi orii duiali asemenea, daka ar fi fost fikuti ku athibie mi drentate de singurele nirbl kare sînt interesate în abeasta.,, In No. dela 29 Genariu al Monitorului ofibial bitim ku nlibere o dâre de seami de luknrile • ministerului ne anul 1860, Zibem ku nlibere, kibî este' -bine ka gara si Sbie ne lukreazi guvernul; kibi un guvern sinber. uli guvern Şagional, un guvern be resnekti nrinoinil de libertate din kare a niskut, kre-dem ki nu are nevoie si-mî askunzi aktele mi simgimîntele sale. b- Aibi vedeta l-iu regularea garangiei D-rlul Satmari be a luat ku întrenrindere xarta gi-reî rOmînesbî lia si o tiuireâski. ’ A 2. Infiingarea kaimelariei Statului maior mi a unei bibliotebî la abeasti kanbelarie, komnusi de kirgi militare1. 3. Deskiderea unui kredet neutru între-ginerea komisiilor de statistiki. 4. Luarea de taisuri nentru. -ferminarea drumului ţliurşiu, mi nentru noduri de lemn. 5. Infiingarea de bimitire ne (la toate o-rainele rai' satele din gan. " ' 6, Instituirea unei nrime de înlokuir.e în afmie, a tinerilor kare fak narte din Konti-şent mi krearea unei, kase de' dotare a bstireî. 7. Konvokai'ea Koleşiurilor elektorale în zîoâ de 28 Genariu ka alegerile denutagilo'r si sd faki in zilele de 21—22, 23 Fekruariu, adiki ku mai mult de trei sintimîiiî în âinte, notrivit art. al aheksuluî II din konvennie, nentru ka adunarea si se noati deskide la 6 martiu în termenul de trei luni rireskris de art 17 al konvengieî. 8 înfiingarea de stagii telegrafibe la Rîm-nikul Vîlbil, Tîrgb Jiului, Kalafatul; Turnu Migureliloi'l Oltelnişa, mi'Kiliramî. 9 riroieHul de leşe asunra esnronrietirei neutru kauzi de folos nublik. 10 Alokurea esenoionali a unei sume de 2000 galbeni snre ale îmnirgî în tiati gara ku okaziea sirbireî zilei de 24 GenaxiS nen-tru^kanitali, mi o mie nentru bele alte orauie Abeste lukrirî sînt bune în nrinbin. Kînd vom kunoaste dataliurile, vom^ vorbi mal ne larg. '(■•» * Jurnalele noastre desbaf kestia d'aka. bei ku nvonrietigî într’un distrikt not si se ins-krielmi în alte distrikte. Korivengia laşi aiul o lakuni, de kare am fi trebuit -a nrofita. Noi kredem Jd not foarte bine,] . ; ainiJ O De vreme be konvengianu onresbe îh adirfS ne nimeni^ mi nu numai atit, dar kredem ki un muntean iic are aibi nronrietigî, noate si se înskrie mi în Moldova, mi un moldovean la noi. Kredem înki ki kiar lokuitorii -din Bukuresbi not si se înskrie nrin nlnuile diferite a le gliei ka -aîegitoţl. nîni kînd se,.va fabe de. nuterea legislativi o leşe kare si reguleze abest nrinbiniu.- udnioinfio ab:'",Iji Kredem, înk© kii atit- guvernului kit mi jurnalele^ ar fi trebuit .de mal nlainte si es^ nlibe- abeasti oninie asunraj kestieî în fiingi mi noi asemenea :iidat'’ se vede ki togii âm uitat! ta- iţ*i i îş’Mm »i8sr-- . .om Numaî sbita nimik de Komisia Neutrali! De kmd a nefit adunarea, ea însumi is’a paralizat. afari de nartea sfîngit în ’ikare figu->azi oameni ku Idei liberalei nrekum Kogil-nîbeajiu,'* Golesku, Milinesku, Stege, mi bei algl: be clin nenorobire'nu foltaeazi maioritatea, ne este teami ,ki- niaioritatea i si nun nrofile de- situania aktuali mi si ia», ..alea Konserva* torului nrogi'esist, adiki akuur ne la sfîfmit S’fil nu faki nroiektul de! leşe'' nentru gii'anîţ îfi-favorub nronrietarilor mi' in ‘favorul > gira1-nilor, ka un mijlok, ka si serve mi si rekb« mande ne retrograzii din komisie în -ahitea nronrietarilor la alegerile viitoare? nu este de mirare si vedem mi asfel de mijldabel noi însi, ori kare ar fi motivele de ni’udingi no-litiki, be fak ne mulgi sau si taki, sau si’-mî skimbe legea în nrivinna giranilei'1, nrekum am strigat, vom. striga kit vom tni, mi kiar în zi6a alegerilorf nini kmd niranil- nu se vor3 .afranma, nu va fi nagia romîni: nd va fi nibP'un bine, nibî o feribire, nibî nentru gi^ ranî, nibî nentru nronrietarl;' mi Konvengia nu va esista de kit ku numele. Daka korai-sia va juka o asemenea komedie, îmi va ner-de tiranul kibî konvengia trebuie si se nuie în esekugie, mi o voin anira ku togii ku oIDbe sakrifibe, în kontra' belbr be vorkiuta si o difame. 10 0 âl' ':r '’ 0L-’* *'u .1 55! j;,: V ' ÎHIIHO îfffi .hon bifi ^'liirî « i' fd's«9anajii^m>l I| Titsuim a’ieastb, sknsoari? fiii st Istm nini o risnâsidere asdnra fassiiiîor ne se araţii u< -i --mj! : 1 T f ■ f-;na'ib9ii bf)i 0 , dDomml inest lb ' ■ ■ "li' jb.;! ,nk Mirieâ sa stmînitorul sosind sîmbiti seara îm oramul nostru BuziU, la înfigimarea be au avut autoritigile lokale mi onmanî, sau adresat kitre koruul jndekltoresku zikîiidule; si fie drengî mi imnargialî- în nrivinna kon-f testagiilor nentru elekniile viitoare, mi ki keai kînd nu s’ar ajunge kul-vamî 20 sau 30 galbeni si nu fie skrunulomî ka si goneaski ni bî-nevamî din drentul siu nolitik, ki koleşiurile si fie mal largi^ mi Nagionale, kibl destul streini lea fiksl stiins.e fainele lalte. A-doazi Duminikfe asîstînd Miriea sa la sfînta leturgie mi la tedeum, ‘duni ne au trekut’ W rdvisti armiea mi jandaitaeriea, fikînd în front tai un ofiger, anoir’’â nîers în : salon, unde a www.dacoromanica.ro DÎMBOVIUA — 30 IANUARIE. 119 nriimit felinitagiile nonorslsî mi a le klerslsî,! mi trtgîndsse în kabinet a kematne D. I b dîndsî ntrintemti sfttsiri ml Fa§ ltsat liber1 de a-j nt sarea ne era ne ssfletsl sts, nentrs kţ^i-kredigga mi devotamentsl ses ktfre nersoa-' ne mi tronsl Mirii sale era defigsratt; ant-sare-kare nentrs dînssl era mai mslt de kît kear moartea, mi ne lîngt nele lalte nlîngîndBSt de in-ternretarea ne voesk a da rezolsgiî jMtriî sale nss'B în kestiea lsî ne ksnoamtegi, ka st’î rîdine mi kear drentsrile nolitine snde era, koiitestat mi tras înnaintea Tribsiialslsî, Mt-j riea sa la nlekareî sas adresai kttre Hrezi-dent jni neî lalgî ne eras fagt mi leas es-nlikat din nsntBl ssveranittgiî kt nimeni ns e îndrent de a internreta jsdekttoremte înge-lessl rezolsgiî Mtriî sale, mi nleiund în mi-jloksl aklamagiilor nonorslsl, zioa dt erî as reînnoit entssiasmsl zile! de 24 Iansaris ansi 1859, ktnî Domnîd mes, vt mtrtsrisesk în konmtiingt kt ssnt antsarea suor fonkgi,onarî de ainî reakfiiea, se srkase la îndoitt ksl-me de kît aneia kare era în timnsl ktîmt-ktmiî din srmt, dsnt ksm în nrenedentele mele skrisori v’am arttat mi nsmcle lor, anele nsme kare a§ rîdikat mi în distrik-tsl Fokmanî innidentBl ne rîdikase mi la noi ks kontestagiile. Ei bine, Domnsl me§, dsne toate kîte as ftkst Mtriea sa ainî, toatt Is-mea kredea kt aneloi oamenii retrograzii lor st vor domoli mi vor merge ne drs-msl ne le a§ nreskris, sttnînitorsl nrin destsle sfttsirî ntrintemti.;, dar ne vtzsrtm! Astt-noante nînt st se înkizt listele elektorale kon-testart înkt treî-zenl alegttorg neste algî na-trs-zenî ne kontestasert nînt la venirea Mt-riî sale, mi btgînd din nos nersoane ftrt ka-littgî, mi Administragiea le ftks toate înlesnirile, .eniind ks totsl din tekstsl instrskgiilor snde st nreskrie „kt neljne. kontestt st dea mi dovezi, asemenea mi nel ne se înskrie." AgengI din Bn nronrietar direkt serdar Filiti, al kt-rsea fis este în omtire lokotenent, fs kontes-tat de beizadea Koştake Gika în ansi frekst nentrs* nagionalitate; Tribsnalsl dsne dovezile înftgimate, nrin sentingt Fas reksnoskst de natsralizat; ssb anest nretekst agengî reak-gisnl îl kontestart din nos înftgimînd kontra dovezi, aneste dovezi st deskonerirt în faga Tribsnalslsî minninoase, mi în. lok st’I dea în jsdekatt gentrs raîrmava lor fantt; Tribs-nalsl ka st’mî ajsngt la skon a nstea dtrî-: ma ne anest alegttor, st institsi.în ksrţe de kasagie, se xottrîrt a kema ne martorii ne ’I as reksnoskst de bsnî în ansi trekst Tribsnalsl, ka st fakt jsrtmînt, lskrs kare ns st noate, fiind-kt anei martori sînt doi bttrîiiî! venerabili din sonietatea aleast. Tot asttzî mal ftksrt o fantt kare ns are esemnls în gart, xottrîrt a lsa din sttnînire morniea lsî Nikolae Ilîkleans rostul denstat în kamert mi mef de seksie în Ministersl Interior, dsrit o sttnînire de ntringii stl neste 34 de ani mi strîmtat la dînssl ks aktjsdekttoresk,ssb singsrsl mi slab nretekst kt aktsl de nosesie ‘ -A , este adeverit de Tribsnalsl din Bsksresmtî ear ns de nel ele ainî, ka kînd aneia n’-ai” fi tot Magistragî ka dînmiî, mi aneasta ks singsrsl skon de a’l skoate din listele elektorale snde este koiitestat. Ilrin. srmare konkiz, Domnsl meS; kt dakt anemtî jsdekttorî vor mal gi- . nea ast-fel doi, trei zile (ktnî termensl es-nirt la 3 fevr.)- snde sînt grtmtdite neste 80 de kontestagiî, toate kolegisrile sînt strikate. mi agengiî reakgisnil sttnînî ne dînsele, mi nrevederea ne am avst kînd v’am skris, ns in’as înmelat ninî de ksm, ktnî nrin forga Tri-bsnalslsl, nrin amnloeagî administrativi, ne sînt mai togi al Ktîmtktmiî, nrin komisaril statistinî ne sînt tot. din anea klikt mi kare as lskrat renensisnea în senssl lor nolitik ko-borînd ne alegttori din venitsrile lor deldarate la mal mini ssme nsmal ka st ns noatt vota Isîndsse de administragie, aneastt Iskrarevi-nioast, de baz mi ks kare ne lîngt anest rtS adsne ifi'i o mare nagsbt statslsl la imnsne-rea kontribsgiî. Ama dar ka fidel sttnînito-rslsî mi tronslsl snde am denlina înkredere de ai fane ferinirea gtril mele, vis mi vt de-klar kt, dakt ns st va fane aksm îndatt o skimbare de kîgî va amnloeagî mi mai ks seamt în ramsl jsdekttoresk, denstagiî ne vor emi din elekgiile viitoare, vor fi neî mal infernali mi kare ns vor kortsnsnde ninî ksţft ks dorinnele sttnînitorslsî, nentrs ktil el ns krsgt de a fane toate sakrifiniile. ■ ES îmi fak datoriea la timn, dâtorie ne deksrge nsmal din religisnea mea nOlitikt1;! miine mi us mal tîrzis st va vedea dakt re-ligiea mea nolitikt ns este aneia ne- am în-geles’o din toate ksvintele ne le am aszit din gsi’a stsnînitorsisî, mi aneasta ns o fak, Domnsl mes, din nsntsl de lingsmire, ktnî ns am ninî o nretengie de kît aneia nsmal de a vedea gara mea rîdikatt Ia demnitatea eî, akolo sade am îngeles mi ksgetsl sttnînitorslsî. Am onoare a mt 6şb-semna. i. £' t a. sinnersl D-v. amik. ' ^''wAAATUV'AA.'v'^- din SJftkerenitî. . - Asttzî ktnd Romtnia serbeazţ marele vot kare a nimentat doringele gtrilor ssrorî, kanitala Bsksremtî trebsie st fit mîndrt kt în sînsl eî s’a stvîfmit aneaştţ dogmt veke a nagieî noastre. j , Kanitala laml dar, nrin organsl Jiîsnini-| naliitgiî sal' ^'"btiorind ks gara întreagt a-neastt zi, se grtbemte mai întîis a rtdika lasde lsî D-zes nentrs evenimentsl anesta mare, m’anol a salsta.ks ktldsrt frtgeaskţ Msnininalitatea Bsksremtilor. Trtiaskt Romtnia! ; Vivat zioa de 5 mi 24 Ian. 1859 !• 1860, Iansaris 24, Iamî. Ilremedintele: Teodor Kodreshs. T. Voî-nov. I. Ilanainle N. Taks. No. 4558. Denetus Telegrafîks. Ilresentatt la Btrlad în 5 Fevr. (24 Ian). 1860, 5 ore 20 min. dsne amiazî. < - ii” Konsilisl Mmminal din Bsksremtî. Konsilisl Msnminal din Ilolitiă Bzrlad. Ksmsnitatea Ilolitiel Btrlad serbeazţ asttzî- ks entssiasm înţia aniversarit a zilei de 24 Iansaris de eterat memorit nentrs togi Romtniî. In a sa bsksrit transmite nrin organsl ssb-skrisslsî ale eî felinittrî fraterne komsnikagiî din Bsksremtî, srîlids’I nrosneri-ţate ssb snentrsl gaţesslsl Domn al Rbmtnilor Aleksandrs Ioan I. ,, iuioio .■ Ilremediutele Msniniifali-ttgiB Fzts>. i> Noj 56o lansar.îS 24^, 1860. ,1 îm-j^oana '-•îl aam îgiîşla ,o-' .r hoiuilo cESob - iir .■ ns ! lob; ai- -«..bj* ?a O asemenea denemt manSskristi fe’a nriimit la Msni'iinalitatea Bsksremtilor ami din nartea onorabililor Membl'i ai Komisieî Tentrale din Fokmanît ne a» fost; invitagţ Ia bal. .. .yii'IlreniedintelecKousj Msni'îinal: . îs[o4 ■ A oiţ oiaiilsl -oiinsnoe^ Dmifrie - Gika. ra’jl .' ...Iau._=«<=__tub îal '.ii'jio Isml oh oi'el io? olaiiatc A zindA .8^ .V\fe . . Domnsle .Redaktor.\.{ a\ r '.ig*)l jbay 1 Binevoigî a trene în stimabilsl D-v castra jsrnal kt: Vineri la 5 a viitoarei lsnî Fevrsarie se vlPgihea în lokalsl anesteî ad-ministragiî s'n kbilksrs1 nentrs zene nostsrî de elevi ne srmeazt a se nriimi în sei-vinisl te-legrafslsî. "v.-rfaiG'SÎ .9bî4A f “iK * 1 Tinerii- asrfirangi trebse st noseSeze si^-mttoai'ele kBalittgl. :,”1‘ ‘lry fcail,5r a). St fie Romtni indigeni tiaS îmiit-tnîntenigî. 9,,’p 11 ^ ■,î^' - 1 Îî). St fiosedeze nertifikaîe nenti% %t-vîrmirea ştsdiil(?fpredate fn-lnele 6 klase g?~ mnasiale. * ' 8 ■ 'L r ■ c). :St ksnoaskt bine limba Romtiit, Tratinest mi a mfti mi skrie'neânea gefmant. d). Tineri^^de'1 vîrstt inaî nsgin de 20 ani ns not fi nriimigî la'konksrs. Insnektorsl general al telegrafelof. . , ■crtfI C. Librixt. tVli;!in8 intilirtr ■ Bonaig/bfio;1 ^ ■■ ■ .00 .fns îFnii* mi ’f ■ * ţa) Ă1’.', KONTRASEMNAt. . i/jrr.anoJb . na joiiif > BOII III Ajstors! I-iS saS al 2-lea. • in: îi--' isoisem» . . .luiiaiolio nhn -I t^r___r . ii ifiisedo IsitainiM „ *”r i tnifiou e ,f'‘ Art. 2T. Kliengiî vor fi datorî a se1 tran*-snorta la î’esidenga mi loksinga Ndtarslsî, a-fart din kazsrî de nenstingt boalt saci moai-te kînd Notarsl va 'fi dator a merge Ia do-minilisl klientslsi ors kînd mi la ori ne ort îl va kema mai ks seamt nentrs sn msrind ne ar voi st-’niî fakt Testamentsl. u ‘ Â , i tl 'T Art. 22. In kaz de linst sas nentrs ajs-torsl Notarslsî, ajstorsl I-is va nstea înkeia akte. ■ - Art. 23. Tribsnalsl va refsza ori ne* akt de ori ne natsrt (din nele nrevtzste la art. 24 art. 6 din aneastt legisire) de ns va fi notariat; -n-r Asemenea va refszd mi ori ne legalizare a snsî asemenea âkt kînd ns va fi io;, .rii'tiii iOi- notariat. f I .K ■ ■■■ . : liitnsib Art. 24. logî anei karri vor voi st dea astentinitate legisltt aktelor ne vor fi nose-dînd nînt aksm vor fi datori st le notarieze. în termen de- masei lsnî, de la uromslgarea a-nesteî legisirî. r ■ in ‘ Art. 25. Ns'Ai ilbtea st eksiste ninî ster-sttsrt, ninî adtogire, ninî întrelinii în sn akţ (ssb nedeanst de nslitate a kinslsî). Notarsl kare va kontraveni la legisirile mi ’ordo- _ î dangele Gsvernslsî în îmnlinirea ktderilor sale, va nltti nentrs întîia datt o strefsire de 200 lei kare se va’ndoi în kaz de renidivt. Art. 26, Notai’Bl va gine în nretorisl stS sn tablos dnikîgî ssnt în okolsl sts în kaz de interdikgisne legalt mi ns aS drenţsl st-mî ktrmsiaskt singşrii averea. tr - ■ Sns altsl de kîte seksestre ssnt nssemi nsblikate. Dig okclsl stl www.dacoromanica.ro 120 PIMBOVIflA — 30 IANUARIE. ---7 --- ' ■r Sdh .altul de kîte averi sunt nuseîn vîn-zare nrin licitagie ku siluire sau buni voe din okolul SEU. ii Art. 27; Do! Notari vor nutea koonera la aceea-mi lukrare kînd kliennii lor vor fi din doui okolorî diferite, atunci însi trebue st se adune amîndoî la un lok mi se koqnereze la acela-ins akt. • iiSn Klient ne vâ voii şt stvîrmeaskt un akt în okolul unui alt 'notar va fi liberi dunt alegerea sa st se serveze ku Notarul din o-kolul ktrui este aktul ne voeste st stvîrmeaskt, sau st ia la Koonerarea lukrare ne Notarul obolului dominiliulul stu; Art. 28. Aktele Notariale vor fane do-vadţ legiuiţi în judekatt mi vor fi nriimite de Instţnijjle judekttoresnî ka akte nubline mi formtluite. ( , Art. 29. Fieşte kare notari va avea un sigiliu nartikular nurtînd numele mi residenna notarului. Art. 30. Aktele Notarilor se vor sigila ku sigiliul fieste ktrui Notar mi se vor le-galisa de Ilresidentul judekttoriî de Instanjgt a Distr. lui, ,L Art. 31. Ka se noatt nine-va eksersa nrofesiunea de Notar afart din îndenlinirea uneia din kondiniunele nrevtzute la art. 25 va mai trebui se îndenlineaskt înkt kondi-giunile urmttoare. KJj (a) Se fie Romtn sau naturalizat Romtn. (b) St se bukure de drenturile lui ne-ttijenemtî mi nolitine, (c) St nu fi fost sunus la o nedeanst afliktivt mi imfamantt. (d) Se fi îmnlinit kondiniunea militant (e) Se aibt dout-zeni mi ninnî ani. Art. 32. Notarul va rtsnunde nlata sar- ninel sale îndatt ne’mi va nriimi autorisaniu-nea de a’mî eksersa nrofesiunea. Art. 33. Autorisarea Notarilor de a’mî eksersa nrofesiunea se va da nrin ordonangt a Domnitorului dunt rekomandarea Ministrului Justigieî;— In ordonangt se va konrinde mi Oramul koloarea (sau nlasa) Snde va trebui .se reside'ze. Art. 34. Illata. Notarilor va fi de zene la sutt legiuitt nentru fie-kare akt. .Aneasta nu le eksklut înst drentul d’a se nutea învoi ku Klientul stu în nartikular nentru. resnlata lukrtrii sale. c-.hi» cotun ■- (Va 5rn>a.) . I.v i ,G < - Ultim în Monitor. ■* Se fane întrebarea asti^î daka alegatorii, nri-marisail direkgî, not se ueari înskrierea lor în ori kare nlast sas distrikt, ka st’oii eseruite drentsljor nolitik: k» alte ksvinte daka alegttorii not avea drentsl mi faksltatea de ami alegre dominilisl lor no-l:tik or snde vor voi. S’as gisit snii kari nretind a kontesta acest drent alegatorilor, krezînd lcs ale gstoril ns’raî not fiksa domicilisl lor nolitik de ktt numai akolo snde îmi a» o nronrietate fonciars. K»m a» si se nronsnuis tribsnalele în aceasta materie, de li se vor înfogima asemene kontfesta-jjii din nartea alegttorilor, ns nstem mti; ceea ne înst se mtie de nositiv este kt în stinslagiele elek-torale din aneksa Il-a a Konvengiei ns se gtse-mte ni*ii »n artikol kare st falit mengisne desure domicilisl nolitik, sa» st. zikt kt alegatorii n» se not înskrie de ktt nsmai akolo snde îmi as o nronrietate fonciart. Art. 3. zice : „Este alegttor nrimar „în distrikte or cine va „dovedi sn venit în nt-„mînt cel nsgin de o sânte galbeni. Est elfccteur primaire dans Ies districts, quicon-que justifie d’un revenu foncier de cent ducats, an moins. LLIi nimik mai mslt; nreksm iiii art. 4. ns zi-nenimik mai mslt; nrin srrnare ns se noate da nici o mternretare de restrîngere la drentsl de însknere. Art. 8. reksnosktnd drentsl de reklamagta zice^ MOr ne alegttor noate reklama înskrierea saS „mterijerea (radiation) or ktrsî individ neinskns „(omis) sas înskris ne nedrent (indument inscrit) în „lista din 'kare face mi el narte.“ _ Anoi legea elektoralt vine mi esnlikt nrin art. 21 kassrile de mtergere a indivizilor înskriiuî ne nedrent (indument inscrits) nreksm mi nenalitatea, fiind kt zise: . „Ori se nersoant kare se va fi înskris ne lis-„tele elektorale nrin deklartri frasdsloase s’as tti-„nsind (en dissimnlant) vre SDa din nekanacittgile „nrevtzste, saS kare va fi reklamat mi dobmdit în-„skrierea sa în mai [mslte liste, sas kare va fi lsat „narte la vot de mi n’a fost înskris, sas ns i sa ks-„venit drentsl de alegttor, (ou dechue du droit electoral) va fi nedensitt e.t.c. In kassrile ensmerate asi, mi. kare se not kontesta de kttre alegrţorl, ns se vede .kassl domici-slsî elektoral, de ini înskrierea în mai mslte liste nressnsne drentsl de a se înskrie in ori kare dis-trikt, înst ns în mai nislte de o datt ftrt a esnli-ka daka alegttorsl trebsie st aibt nronrietate sas ns în distriktsl snde a cerst înskrierea sa. Ile ktt timn stinslaniile elektorale ns fak nici o mennisne desnre domicilisl nolitik al alegttorilor, mi într’aceasta ns jse esnlikt nisi într’sn kin, iis-terea esekstivt ns are drentsl a fane nea mai mikt interriretare leqiî, ni ea se mtryinesne nsmai a fane st se esekste de ne litera ei, ks attt mai nsijin alegttorii ns not avea nretennia de a fane asemene kontestaijii mi a nere de la tribsnalsrî ka st se nro-nsnnit assnra snsî nsnt ne înstmi leqea ns’l esnlikt ) mai ks seamt kt aneste tribsnale ssnt ks attt mai nsijin koinixetinte de a internreta leţea, ks ktt ele ssnt kemate a revizsi kontestagiele mi a ottri în sltima instangit, de ne litera leţii, ftrt komen-tarii nini internrettri, fiind kt anest drent este re-servat nsmai kornsrilor leyisitoare ale gereî. Astfel este nermis a zine kt nei ne ksţiett a kontesta drentsl de înskriere de alegttori în or kare distrikt komit o eroare, ktni leyea ns le dt a-nest drent. Ns nstem zine înst kt aneastt ns este o al-ksnt în leqea elektoralt kare trebsie îmnlinitt; zi-nem mi mai mslt, kt renresentangii marilor nsteri ktnd as redigeat stinslagiile elektorale noate nini kt s’as îndoit kt noi ns avem o lege kare st re-gslese dominilisl nolitik, de aneea nini kt as ftkst mengisne desnre aneasta st mai rcgslese mi anest nsnt. In Statele konstitsgionale ssnt legi sneniale assnra dominilislsl real, ni vil mi nolitik. ’lel d’în-ttis este determinat kiar nrin natsra lskrsrilor, a-dekt nrin loksingit, nel d’al doilea îl fikseazt legea akolo snde ssnt legate interesele individslsi ks ktderile astorittgilor; nel din urnit nrivemte nsmai Vginga individslsi kare are faksltatea de a o fiksa akolo snde voemte, ks aneasta nsmai kt are st’mi deklare dominilisl sts nolitik ks mease Isni, sas ks sn termin oare kare, în ainte de timnsl ktnd este kemat de a’rnL esernita drentsl sts nolitik, In Frannia la 1848 ktnd s’a nroklamat ssfra-gisl sniversal, mi nrin srrnare ktnd fie-kare franues era alegttor mi eligibil, o ltksnt în konstitsgia de-mokratikt a remqs neînnlinitt, [fiind kt ns se nre-vtzsse sn termen oare kare ktnd trebsia fie-kare franues st’mi deklare dominilisl stS nolitik, kare înst s’a înulinit în ansi 1849 nrintr’o lege sneuialt kare obligt ne fie kare alegttor a’mi fiksa ks 6lsnî în ainte de alegeri dominilisl sts nolitik, ka asttel st se nsDt kantt la manonerile elektorale a le riar-tidelor nsse în lsntt, la toate neortndselele ne se ns-teas nasue dintr’aneasta mi. la kiar sinueritatea mi. indenendingia alegttorilor. Astfel, ne ktt timn legea ns nrenisase anest nsnt, nsterea esekstivt ns nstea mi ns avea drentsl de a’l ottrî, uînt ne veni nsterea legisitoare mi ftks o lege snenialt assnra anestii kestisnî. Astfel este mi kassl la noi. Nini nsterea esekstivt nini nea jsdikttoreaskt ns not nini internreta nini a koinenta o lege, ni nsmai a o aulika ama nreksm e skrist, mi a fane st se esekste dsne litera ei, nrin srrnare datoria lor este de a se gine strikt de dînsa mi a ns emi kttsmi de nsgin din legalitate. Era de datoria kornsrilor legisitoare ka stre-vizsiaskt aneastt lege mi st o komnlektese, st îm-nlineaskt toate laksneie mi st esnline toate îndoie- lile mi nedomiririle, ftktnd’o anlikabdt mi maînro-nrit de a nrodsne o renresintare nagionalt maîkon-formt ks sniritsl mi tendingia konvengiei în tot ne se atinge de nrogres, de nivilisare, de libertate mi de nrosneritate nsblikt. Aneastt iniativt este dar reservatt kornsrilor legisitoare, mi ne nlane a snera kt ne le kare vor fi kiemate .în ksrînd ka st ridine mi st înalge edi-finisl sonial ne basele Konvengiei mi în sniritsl ei vor fi demne de sekslsl lsminelor mi al liberttgilor în kare avem a trti, nreksm mi de nonolsl romtn ne’mi amteantt toatţ feriuirea do la renresentangii gerei: . URZICĂRll. Fmks Eststs ataku Dîmboviţa. Kauti. oare s'b’uiî snele în anele DtniEoeitfei ni.SRe urme de mfcnî ofiiieremt! dune falliu? De kînd societatea de zoologie (de dov bitoace) din Moldova, a nriimit membru în kolekijia zooloţikii, ne falk'B bi>tutt, aceasta a krezut de trebsinji'B a-niî aruta în gazete» k'B meriţi a face narte din aceasti nobili kolekgie. r — ..... îi':-; Ksnitan Toroînan, gelos de favorul ce fa.i -ks Eststs, a avut si fie desemnat ka un obi-ekt de studiu zoologik, a încenut st umble nrin Ilasagiu în natru niyioarei Kind Kinrariî Austriac! au ienidat uniforma, falki bituti nu a avut nevoie se»’mi skimbe nortul. Lamnamlî Aga a intrat kalengiu la Kon-servator ku kondigiune de a konserva toate vekiturile; nentru acea, kînd intri în kance-laria astuî jarnal, i se di de la urne nanuciî lui Nastradin-xogea. ! K Se zice ki vestita kanitali a Fokmani-lor este grea: va nasce un mioarece kare va mînka ne genitorul lui. ,âU‘I Mei ce a kîntat o daţi kaderea drmilor s’a tokmit akuma ku dracii ka si’i skoagi la lumini mi si’i restitueze în naradis: se zice ki ar fi nriimit mi kondigia ka si’rnî minîn‘ ce kîiitekul. ARENDU1RE Mornia Kîpsteaska din acudegua Dîm-BOBiga, agitupl ku Ivopneinti, 4 ceasupl denapte de Bukupemtî, mi1 2 de Ilao-emtl, ku moapi noui, ku k^ikanil îndestul. Se di în apendi de aa Sf. Geopge Biitop. mustepiî si se în-ge^ieagi m mine, ce aikuesk în Buku-pemti ne nodua Tîpguaui de afapi nes-te dpsm de Bisepika ku Sfinijil. DoktopsA Tspnesks. Tinogpafia NanionaM a Asi losif Pumanoe uii Komn. — strada Nerageaskţ Xans German No. 27. www.dacoromanica.ro