ANUL II. - 1860
.HDi/a/./.i
.^-r-v^fil
m 29.'
voama
MIERCURI 27 JANUARlE.
i'g^o..I luialaot b <5
,> iy BIT iii iJlltfl MÎ8 -U ĂVb'n'MdimU loliUimor 8ji‘jJitln 9b’ I»a9ta79t iguislyin ev iui obmi;
-aacv nhtf tite-5larri fi xn nUfl s^iisou ft<rwi
nt •loIînlWi'tRS.	ofnsu 98 « .afilia bas .»!> an----..;: -iEctfl'PB*
af AH^asti foaie ese de	^
doi ori nel sTintetnîmi llliepkspea iui Sini,-. , in. ta.
lire ga 1 abonameuls-lsî nentrs sn ans 24 Sf.
Ilentra */„ „ 12 „
Trei lsnî. . . . 6 „ e O linie nentrs anon ,ssrî se valil'&ti.ks 30na;îrr io xA OJiuvaîJ oihs InsiuSv- liuiB e'usrms nit
S9PB
r'IIlilli'/l!
FOIA POLITICĂ ŞI MTTERA.11Ă
•:u im tnri'î-oi -i	’	r....I .
.	•.	.. .	■	■,li-: .. C _ Olill' .	. Ii. -j -T_____
'i'gile*; Ihoim : .rliusi^îfi.jrsii y,	sil
im • .9jS5iiiB.ia.bi8«tfîi of> Inamuo. 9fl" *a
fîJum.oimbP ii gingii) aii ,98-sbnîi
T'T^ŢTΙ : 9If ■ 9f) hj!8“dB8 BV 98 IBÎOtl' 9& Jfii9ilffî .JjIb' 91Bjl
.nolTROt ob im 9injGÎî(Kiii,, i. » ' *;	1 .
. Abonania şefaue la
b'-ifibriria 'Chist. ioanins bI gti	ia. Romauov ajrar-
daLijiskanilor.iianjrin alstrikte la D. sekre-tarî aî Administrând ini la koresnoncjepnii librari eî. Ori ie abonament trebuie nlî>tit îrf-datT. ks ssbskrierea.fi
IaP ^UikdiJs oioiamoh sn	^ a
«isiîl Bucureşti 27 Ianuarie?
. j .	: -î » i •
in t
JU
-nia
rn
a'Jifep
on flMblte 'temeri ebistt kt alegatorii ag st triminfc în Adunarea fiitoare o maioritate de reak-jţjionarîj sag mai bine oameni.ai ideilcţju ve.jilregs-lamen^aj'eig.nrin,, Bimage o maioritate de pa-menl Me iar fi kontnaa.nriiiMiniilor de libertate mi de egalitate, din Konvengie;» kontra vots-Isi de 24 Genarig nrin kare se.kbnsakrt nrin-
O HM îl
3UJ1'1HV • f,! "rb
oioJuo^.jo au - i' - r ş- •
Kînd aceste ale-
mnisl snirei.
aa.fi1' Noi ns kredem înkt.
;nj. ■	. -	•	•	■	.
¥ej'Ă s<’a§ ftkst, în ţjngisl ktimtktiqg, fie Mine aunBtst st skuze, .jitnt la Bn nsut, oare Itare,0 formarea Kamerii trekBteţ dar asttzî kthd ^alegerile sînt indenendinte, adikt ktnd nsterea ns. kastt st le înrÎBreaskt, n'ţ: nBtem în n el cp e s’jf^^A’edem în adsnare] o maioritaţe 4e .vii morjgî..n_0 .\8inimfc eternţ ar ktdea ne albgttori, ar .fi în (adevtr şn suektakol trist, St vedem kt alegttorii kirora se fane sn a-îfafcl, Tcb attta înkredei^fi, st rtşnsnzt într’Bn kiif de iierfidie kare ar desmingi toate 1 simti-
'	■	.	'	..	au iu9:ft
mentele frBmoase mc in timmî din Brmtj .aş esnrimat aneastt ( nagie Rom.şnţ; St voiaskţ singsri st se .diskrediteze îu naintead streinii-lor! Este Bn Me kare ’iie ziMe kt alfegttoril tis vfir voi s^” se r&uiinek& ^ingdrî mi st tt-raskt, nan,iatnKobn disjiiregBf Streinilor Me ne
grivesk.	iţ(t j.	. i
Dar st ne înkinsim kt ansi anesta va fi sn ân ide nenoroMire nentrs romtnî,..mi kt ne va da okazia de a vedea o adsnare de retrograzi;'ne va fi de ftkst? Konvennia trebBie st se J trşakţ îil legi, este o îndatorire din kare niţn^pi £8 noate st se rşt^Measkt, iu ast-fek.dp, Jsşzg o ^îot disolvaţ-e ja.pdBntreî de-vinte trebainboast. O not jdisplvare, va fage gt îiitîrzie noale nsilerea în esekstare a nrin-Miniilor din1 EonVennie; dar vom ziMe< mai bine mai ttrzis de ktt. ninî de ksm.
3flIH.N5 ksnoasMera kare noate st fie oninia Gsvernşlşi ţntrs aMeasta; dar noi -ypm snriji-ni' aMeiasme tot d’asnâ amlBzis kt ladsnarea trebsie st se disolve ntnt ktnd se va gtsi aueia Mp noate St dea nagisnei libertatea mi nrosneritatea de kare are ttebsingt. AMeasta este konvikgia noastrt^ mi ktnd ar fi st ne Isnttm |n:1kontra tstslor organelor de nsbli-Mitate, fnkt vom strigaii „St se disolye ads-„narea, daka va fi formatt în maioritate de „oameni kontrarii libertfigilor Konvengipnale!“

1118
, 187ii 7 70 »i no 51 a p! s
i,	...	ni:;,,!
;.fi	l»\iS\Vi
n iSPis	’
•	. il	y *
studii Constituţionale. i, a
\ , .
. In No. trekst am desvoltat ideia desnre inviolabilitatea DomnBlBÎ^ rai desnre disolva-rea adsnarea adBntrilpî:^ Asttzî vqm trata kfistia.jresnoiisabi^ttgii.ministriior Romtnsl în No, d.e- 3fargî, sş grtbemte. ftrt st,amţeiite Brmarea rai ziMei- kt voim a& ask8nde;jMinis-terB^ dBnt^ti'onP11' Riteaskt dkr Melei.He: înk«>
viingtm desnre resnonsabilitatea Miniştrilor! -inaîcA.rt 64 (al konstitBgiei Belgiei) zine: „nini 7>n! akt al regelsi Ins noate st aibtiefekt, daka .nB este konfrasemndt de bn ministrg, kare, kiar nrin. -aMeasta; se fane resbonsabibu ; Desvoltdre.A u mg «rtaoi ataou pbniînî bv diontrasemnat’! resnonsabilind ;9nH .TM9 - f no;: „'Minisirşb konstitBgional este Oi narte in-Jtegrantt a delibertrilor DomnitorslBif.kontra „ semnarea! sa iibi este o simnlt legalizare, dar „o anrobare formalt;iel este astorsl aktBlsî* el „kontrakteazt .o îndatorire; deviiie resnonsabil. „Asfel IlnnMinele 'konstitBgional niB'ieste rts-„nsnzttor ide nimika, ktMi akgiBnea îi estej „rtdikatt,! ne kînd ministral noslsi regim de-^vige rtsnBiiztton desnre ţot, ktMi iakgiBnea „îi este transnortatti r.'n; _ . ub/b *p, ţ-, ah) „Daka ăgentBl DomnitorBlsi, devenind tre-„bsiiiMios, nb ar deveni uni iHesnonsabils inter-B venirea sa în gBveimmîrit ar fi o kafamiiate; „kondigia; iIIrînMinelBi mi a’ndnplBlBîUanfi mai „rea de ktt ssb o iiBtere absolbtt,! ktMÎ ns' - anmBtea nini fane firt dînsBl, nini a ’1 resfirima. „Ktnd ministrB ns vede ktzîiid ne- kansl Ibî „oc 'resnonsabilitatetemîn'enttţ n8Ji mai rtmt-! „ne de ktţ simtimentsl neMesittgei sale,vmi „este neevitabilt st tinzt Utt.re desnotism. A-\ „nest .desnotism este Mei 'mal dfc temBt dintre „ toate i ktMi st eserst bfn iiBmele altsia este „de ternst neritrs nagie ktria 'ns ofer-t iIîmî „o ‘nriztT? este de temst nentrs Domnitor1 „ksrBia îi iioatb komnromite nrefogativele^ „ktMi resnonsabilitatea Iskrsrilor omenesMî ns 7* noate^ st rtmtie ne xottrîte-'lni nlstitoare ; „mî trebsie st se fikşeze ne sn kanb Daka „ministrB se skant, ea merge ntnt la Dorn* „nitor, la» kare se agagt* asfel ktt monarxsl (,nerde akgia .nemijloMitt ftrt st kîmtigei in-■^violabilîtatea. (Heloi5 Du rkgime Constitnti-„onnel pag. 199 et 200).	.m'»	■ OoV .’
-r-'1-1 „Legea nolitikt, nressnBind’ în Domnitor „intengiî bsne, a ltsat Statnlsi sn mijloknde „a nreveni abBzsrile nstereî, assuririlei Me ar „nSteaureZBltai, ftktiid ne miniştri resnonsabi-„li desnre aktele Me faMe el. fiind kt< miiiis-„th sînt -agengiî Domnitorslsi nrin kare gsver-
A	#
„ntu îndatorat st vazt nrnu el, el fage nsmai ,,dBnt'ranortal lor, mi mai -des dane gtndi-;„rile lor, mi daika faue rtg, îisroai Miniştri „sînt kBlnemî: ama dar ei mi sînt resnsnzt-„torî. Domnitorsl este sufletul Me le dt mim-„karea, dar el nriimesMe. de la dînmii doks-„meulele trebsinMioase ka st ksnoaskt »mi st f„anreg8iasktl trebsingele statulsi. Gremitele „direkgiî Me 'nbate lsa îmi nriimi, ekiesele de „nstfere Me noate komite, sînt kulne-sas kri-„me'ale Miniştrilor, -ho oiBftBbfi nî fl r:v ■ „Miniştri' ssnt resnBnzttori desnre akte „SBskriseude flîrimiî, d’a n.B eseksta legile mi „regBlamentele de administrare nşblikt, nrpn „'k8nt*mk"»de ordine nartikslare Me .ag dat, da-
<• inifibiipiB loIiniPivwnf/ir Biiipiiii oiB'Hhîaiiwil
oinm ua ii «of jiînnîb
* ,8 B ol fl if Bit )JBt89îi> iai oifignibâi^uî .ui. finiiiîb st, jsiailnî ‘îiiîrfâ'ţî J/ifi aifid-n .02 .V4
T -r- - : il BH
-,ka aMeste' ordiftfe sînf kontrarii konstitB^îifor, „Legilor mii regulamentelor.'' tnyfeour nu Buni „Miniştrii1 fiind resnonsabilî kttre admi-„nistragie mi kttre Siat,~desnre aktele de „Gbverntmînt Me ag SBskris, sînt asemenea „desnre aktele admTmsti'atorilor Me înksviin-„geazt. Anrobarea Ministerialt, tintrind ages-,„tor akte un ikarakter îndatoritor, Ministru de-jivine astfeli kopîierator fla ■ififrakgiea legilor
„mi regulamentelor,*'kT>nd anesle akte sînt kon-
„trarii, mp ar deveni în adevtrL sigBranga îmi „bunătatea Gavernuluipidaka. koiisMiinga Dom-^jjitorBlBî ar nutea st fie înmelatt, ftrt ne-t ,jdensire nrin, aMpia kiait îijukare elra nBs koirţ--„fiinga, sa. .oiRfesar deveni garabgiea administ „tratoi-ilorj daka aMeiutiea ar gtsi o sktnare flîn^abtoritatesL ssnerioart ‘dalOri Me-infrakgie „la Jegi mii regulamente estepuri atentat kon* -„ti-a. voingeî nubliMe.fm jb h>1 o-ipu imî op IbjI ptM.A (Bonn-ui(,4 Principes d’admiinislrbiicpubli-qupflL. L.) sfop olo'ioir.iun i i)YaoBrina^fl «4 fbflS fJ8BOÎgil91	d» ix*«obA
im sngflîîd sli niin tuiann iolntiiufl lufoiioii
Dpwnie koii^Lpkuia JArftniTtfiiligr de fer
|8a htminim» I»I«ldo-BoniT,nieî, gIFa olrâi
,îar.'r ' tiuaff-.G Isflol nî Junimi ",	..	.	formare.)
na bI iutr/nrc rnumu” l UirtiB 9-10 4 ta
i-.ibuo-lovlilH’ii* B&k6reiitţi'
*	' .bloimig
-b. .ff AMeastt IinieJkr; nutea îhddftLde la în-Mensb st intrai în mreajă (I'dgău) liĂ'iilofr de1 M1 ks toate aMestea ar trebui ka în konufisiâ g*6 va da gBvernut neutra konstrsirea linii Moldo-Romtne «t kongint nii kondigiBnea ka, aMea-sfe linie st nu se lioatt nune în lukrare iiînţ Me1 mai 4»itîi iIb se >va'xotkrî definitivi'din nai'-tea TurMiei nsnereai în Iskrare a -libii'ide 4a Varna la Rsuftiisb, mi numai fd8n^*'Me -Sb' 'Va efektsa âMeastt.ilskrare sx; >fi#flobligattJ'komJ naniâ Mcfldtf-Roinînt a se îngelege ks ianeea a» drBmdrildr de fer dliu TurMia, i/eiiiru faneM r6a unui' Trajet n£st'ft<' DBiitrfe l 'vil-a-vis1 Rsmvisk ks> keltBelele-'Romtne^ a ambelor kom1 nanii, mi a uni astfel amîndot dramurile de feri Anestea ar fi înugeneral.-Mele mâF-esen^* nfale lîBnkte de nlekare nentrs trisgrile* difej riteldr drumurt de fief !kare Air serVi®'îrentik» komergsl de tranzit'intre okMident mi- brient mi nentrs rîdikareă'i komergBluî intern, a1,a^-grikBltureî)4mk abindBstrieî din- IlrinMinatele^-Snite1; deMi snre a se imnlini» o» datt doiinna nonslagiei kare de mslt fifnn asnirtdaio soar^ tt-inai feriMitt ar TOde^dorit ka anestea st sp nuie îndatf la ansi viitor ■îif'flBkram 4 K>* ah otiiiina a:-cTifitilim aifol
.xanTO'i 9p nO
Ii» : id‘ni 9Î) pl'iv iau îinmit
-an „t .h.-jceun ua. r) ohu. iWwd ,3)
-a iiiimiJ bI, 9U8si (Armare) n^4 ial 9liiiHoxou Uib ! miobiiî 9n 8n ici mflilt m- xo. ion Jiil c ArkStf. OrirMe .aktva înkeia sn notar îJb va înkeia lîgi nrezeng^ja k$te doi martprl nen-
www.dacoromanica.ro
Hi
Vf •
*. J. t tfij.
Tt'
înT -r'
-1
DÎMB0VI1IA — 27 IANUARIE.____
n

U
trs fie-kare narte kontraktante, matoriî trebsesk st fie oameni de konsideragisne, mi bsks-rînds-se de drentsri yetegenemti; — fieiiită-kare akt înkeiat de notar se va ssb-skri de tjmbeîe ningi kontraktante mi de martori.
18.cAj.8torii nfT âmnloiagii notarilor;-rsdele notarilor nîni la al 4- a snige mi radele l.orf lnlip aliange ris vor nstea fi nriimigi de dnarrforîiolâ sn akt înkeiat de dînmii.
’■ Arh"19. Nsmele, meseria sas nrofesisnea mi lpkşinua’ nirgilor kontraktante trebsesk st fie ksnoskste de notari mi atestate în aktsl înkeiat de dînmii mi înkredingate de martori.
Art. 20. Ori-kare akt -tfebsie si noarte Tramele loksînga“ nii resfiîenga notarslsi kare ’IS va^.fijînkeiaţ, aşemeneă vot ansnga leks-inga mi meseria sas nrofesisnea/ mărtsrilorj -irabs	n’idienonaoî bn.i(Va sraia).
9& olatila 9'inaab	i ;m oi xo iteir
fi9H9ra9BB> înîa	~	•' “•* iiiîoiffmsr/BO
-niivsdnî 9tr CRONIC.
-89PC bniiamit „a-unecL n& tt-loin'A- ,Jsa9ii.t, .-sb ip Zioa aniversate de 24 Genaris fie a .vestit înke odate»ket deTmslt Romeniî nsn nreg ne niiiininsl Bnireî gerilor ’ lor-! entssiasinsl esnriimati deo kanitala Bsksresyi rin diversele ads’nerii ssb* anest ranort; fak-onbare nonols-IsH Bsksresyean.- A‘ieste serbetori dragiîna-gisnii- iRomene,« înyensîe* nrintf’sn bal în1 sala teatralei, dab ks ayeastebokazisne, de -meni-, yinalitateo Balsb a fost'demn de merirea a-y^ştiiizile.sllonolsl Romen a aretat mi ks a-■yeaste okazisne, kit Syie' se. nregsiaske lo-ksl ye îmi yere ks dreftDîndsonietate, nrin-) tricAkonds'ite' demne nii. resnbktoase în fagi, ks ksyiingele mi manierele yele mai allesse. Adoa-zi s’a serbat yeremonia religioase, snde nonolsl kanitalei a anerst nlin de bşksrie mi» d# ayeai;Hiîndrie me nsmaî sfntimentele'nagio-nale syis se? 'insriiref La nalaţ minimtri as nriimit în loksl Domnitorslsi.
La 4 ore armata Romint a invitat la sil banketfimai In 300 -nersoane. dig tpate kondi-gisnele. '
A.
,nî In.jŞyestîbanket s’a .lesaflse se^vaze a-.
servitsdine, aneaste stare de libertate o sînt-tem datori vekilor vilktoJii ale-j vekilor armii Romene: Ssvenirea ayestor “biriinge militare, ne snrijroi înki astezi- chentsrile noastre de nagionalitate. Armia Romini, ns a fost niyi oi daţi maTsfrilsyiti de kit în tiranii Isî Mir-yea mi Ştefan yel mare, mi ayeasta nentrs ki în anele enone anele armii se organizări ne sniritsl) învigitsrilor. Aneasta ne fane si a-nregsim mi mai mslt skoala militarln din. zilele noastre. Togi anei elevi ne a§ trekst ne aiiî, sînt astizi viitorul armatei romine ei vor fi, m ne îndbimjl.într’b .zi onoarea im sUri-l-jinsl anestii armate- Aneasti armie Romini reg’slati, ns-are de kit sn sing'sr defekt: ki este nsgîhi în nsmirnoneai amaat ma'ijifiiiv.j iii Dars iari kijedem ksimstere ki iDomni-torâl Vk fane toate nstiingele si o ridine kit mai îngjabnila gifra, xotirîti de Konvengie. Kit nelitfs armia neregslati, snerim ki se va întinde neste toati gara ka în tiranii neî veki. Hnerimliasemenea ki jarmiea: Romini, nrin meritele sale ne le are deja^nivâ fi kon-siderati de. a?ksm înainte, ns kă o omtire del naradi, ni ka <of armie meniţi si ridine n^r mele natriei Romine, tmi Si faki a se înnleti gloria anestsi i neam Romin ks gloriile ar^ matelor; ne.lor d’întiis dim Esrona. : i.
Kitre nanesteaţ. ns vom tiirisi ânest ban-ket, firi si adsnem aminte, de sn, snektakol ne înssmi îimnii veki de mirire mi de glorie ns as avst ferinirea si vazi omtirea Ro-mini Moldoyani,, ne.j.era ani-renrezintati de: mai mslgfei ofigeri mi de kaniri lor nrinninali1 •Kolonelsl Dska mi Lsnamks mi asti daţi nsmaî era diştinkgia de. Valaxr,iimi Moldoveni 7. ni togi!Romini. r Nsi linsea aini dekit kansl armatei^, kansl iiiiagisnei de rninyi milioane Romirtiiv ka bsksriea, si,>fie komnlekti.
Laj teati Si nagional., Do Rosetinfcdirek^-torsl, teatrslsî nrenarai nentrs^ aneasti zi) aniversali sn snektakol nş rekiahii ferinita zi ^Ien24 Genaris.	DomnitorţîL abia sosit
«dini Moldova, anirsiki teatrs la venirea sa, sala ne fera nlirii de:jiionol,/ rissai sde sr.ele
de astizjî,
morsl tstslor ,nenţrş votsl de la. 24 genarisLsnanimet Iler la mijloksl renrezintagii, ki»d mi nentrso^rmata noasţri Romini.. Oasnegiilae koboari nortretsl, Domnslsi K«za nrokla-
nrigjtre kare figsras E. .Ş* MitronolitsR DD. Minimtri, t£>D. Konsoli §i ns terii or streine^ repr^ezinjtangii IJrpsel Romine; ostamLetc; s’as adsnatţ.într?o- săli de jos de suda as rnlelşat ks ţogiţ mi s’as srkat iîiijj sal-av de iminkare. Aneasti sal^ mi esinti sn asnekt inlikst . mi ostimeşk tot d’eodaţi^ togi, nireyii ^ras ,de-koragi ks toate armele, într’.sn kiu [foarte ingenios. iMel din tii toast s’a ridik^t nde D. Konsolsl ABstriel, în nsmele koIegilor?şiî, ney-tf* ^’gri^tatea Domnitorslbi mi nrosneritatea IJjjn,njnatplor-Bnite? RD.; Miniştri as risnsns urintr’orşerie dq -toastej din kare mai toate as fost nentrs voţsl de 24 Genaris mi nentrs armaţii ţjD. Minjşt-r^din.întrs, a ridikaţsnjtoast nentrs onoaT rea mi îininâlgirea ostireî. D. V. Boereskmdn nsmele,-nresei romine a ridikat sg alt foaşt nentrs arţnati, desvoltînd ideia k^t nresa este, legaţi, ks anea din srmi. , D. Sion a,în-kinat nentrsnmkoqla militari; ulii 98 d? în ifine/i bskşria era generali, franl^ij lea^ li, ka toatp sigtimentele soldatslsî^ . „
Ori ne romin ne îmi adsne aminte de timnii nei veki de mirirea, de gloria militari romini, atribsit §i simgi,, în mijloksl anes-tsi banket anea ferinire ne simteJ omsl în ne-noronirile Isî kind si gindesye la timnii s-nei ferinirî trekste. Si ns ne îndoim! dar daka astizi 'SÎntem sn nonol ■ mai libeft de kît togi neît algî nonoli mini, venini, kizsn# în
mat Domn al Rominilor din ambele.girîj togi snektaţorii firi diferingi se skslars -iks- an-lasde nrelsngite da kare Domnitorsl rnsnsnse ridikîndsge în ninioare mi salstînd nonolsl;
,r Nor lisim anesţe m.anifeştagii, &ţe< no-nolslsi-în . favorsl votslsî] de la . 24,I-Genari^, ka 6 desmingire daţi de fagi eniminiloiDim-nestsî vot: o lsim înki ka o dovads k^& no-nolsl .Romin, snie si,a.anregsiaski nrin-yiniileijmi si lei resnekte ini nrin srmare ki estei sa>[nonol ne me.riti si fiendibeg jini marg. Este ^i'lekgisne ssblimii nentrs., oamnnii nrir vrlegeloi; moarte. arc! on olstda âmsa!) ’C -nov Mo S. Domnitorsl,- ,nentrs' zioa< dei 24 Ge-narisţ «a: jdat.(amnistie nentrs nronessl nnolitjj?: de ,la 2<3 Sent. miinftntrs averfjsementqle s’ar fi gisit date jsrnalelor, atitjftn Rominia inferioara kit mb în Rominiea- ssnerioara ;g ( :in-„Deal Domijsli,, zine M. S. ka si vie tim-„n-sj) nel ferine snde nini sn Romin nn-ns-„nnd aîbi. trebsingi de indslgengi}“-..i Alegerile s’as xotirît, a. se fane mai ksrînd dekit se sneraj Rimine nsmaî si. vedem ksra vor emil Tot ne.nstem zine-înki este9ki, de ns va fi în adsnare o maioritate nentrs" nrinniniî din« Koînmiinismej'-.ffranki,- sinneri.jini leali, vă fr rsmine ‘nelitrs alegitorî,. mi mdte iui UmM verdsfon oiB'iîginimba o- -191 işu J;[ lf)l ,;b Sfterim ki M. S. DomnîtorsLl'va.- Isa în konsiderare nrinina nenoroninilor arendamî ai
momiilor ministiresnî, ne sînt ameningagî a se nerde mi va nrelsngi termensl de nlati ks asigsrarî nozitive kini ar fi nikat, nrin vin-ziri silite, a se nerde ştirile garangilor, în favorsl -bandei negre de kimitariţ	ns
snid ki la ori ne vibrate siliţi;--mi ks kriza obiektele se vind'1 mai ne nirnik^
1	,( I	*'*
4S Sub n» «iman lai
\ Hitim în NaVjtonahl.
Anrono Ide aleperi, Kouservatorsl de .la 2^) ne trimbigeazi. sn artikol, întitslat .oamenii tielcstsM, uii v' (erate a snsne geriî, în alte ksvînte, ks ei as si^o dski la feriaire mi nrin srmare arntî oameni ss se aleagă la kamer'B. Eaki ginta ksrate nii veritatea netedi, desnsiate de florinelele stilslsi. Tel nsgin nej.nlane a vedea ne konservatoriî, "je kista sb se nsmeasliB mi nrogresisti, kB se reksnosk sin-gsri de 4oamenii ^rekslslsl; aneasta. nel nsgin dB ne fagB nq snii din anemti oameni, ai trekstslsi, ne voias sb treakB kB ssnt ai fiitornlsl. ,,Gsra nilcB-tosslsi adevBr grBeinte, zine Rominsl.'1 Tel ne se aflB în nBkât, katB, mai ksrînd sas' mai' tBrzis, sb arate singsr adeVBrsl. Anemti oameni ăi trekstslsi îmi arBt titlurile lor- lvBtred gârţ, iui se irevoltB în kontra snei alte klase ne nretinde mi ea sb se arj-dine rie orizontele nolitik. fiii ns e oare de revoltat? Ksm ? Mojini? din klasa a doa, din astB klasB kare nsmerB mai mslte sste de' mii, ar voi. nentrs ltB are mai msltB moralilate mr învBgBtsrB debit boerii, ar ivoil zinem, sb se bomnare. ks boerii kon-.servatoriy>i evgenisti, kaftanlîi, ne as sn trekst ne merge nînB la Regslameji^ O! ane^sţaj.^j gdevBrat
de revoltat! .	-. t
TTT. , .Mtit'-. iiaî. 4	,^1.3/ . .. .u its-
lLIi kari' ssnt meritelş, titlsrite mi tantele asr tor konservatori ? Nens'mi.rate, infinite, ka mi stelele nerslsi. - Voigî ka Konsei'vatorsl sb le nsmere ne toate ? Ar fi nrea rnslte,. ar ok.sna nrea mslte ko-loane; mi anoi mtigi, kB Konservatorşl e skris js-r-mBţaţe frangozemte, mi alte koloane ssnt oksnate li;ş artikolele regslamentslsi (anestsî sksmn regsla-ment, ne kai;e Konservatorsl îl nsblikB din nos, ka ns ksm'-va sb4 site RomBnii). Snagisl dar trebse menagiat. Konservaforsl a lsat nsmaî din întîmnlare kBte-va fante, mi astea ssnt destsle ka sb se. vazB-ne a f-tkst boerii- de la Konservator.	! 10I
Din nenoronire înş^ anemti boeri ns voesk sb-vorbeask.B în- nsmele lor, ni în nsmele snei klase. As sitat dar kn esnengisnile ssnt în toate klasele^ mi liB ne as fskst snii ns se noate atribsi altora. Dar ns fane nrmik. As mers înainte.^'
d Boerii, zine Konservatorsl, s’as iiss în kansl: armatelor mi as ariBrat nagionalitatea noastrB — Kari boer^ţ*	Konservatov,? sas boerii lsi Mir-
ne^i, îşi yiad^, lsi-.Mixais sas arxonv,iî- de ssb Fana-riogi? ori kuftanliî de la regslament? De! istoria" e ksm nisdatB! Ea ne snsne kB anele fărite le-â fB-fBkst boehf nei veki, înafint? de 'faDariogî. îmnresnB ks togi RomBnîfy kari toni1 devenea;”; boeiă -ki-nd ă-ui>ra drentsrile gerin,, Mai trBesk anej boerî>p,| Am yoi sb sokotim k.Bgi din strenenogir.ior. se mai
astBzî? Sas nel nsgin, k-ngî din. ^neî ştrenenogi îi aiisrB la Konservatori Tsnerea e nel mai bsn ris-nsns; ki,ni într’o garB snde boeria n’a fost mouite-nitloare, e'm naivitate a vorbi în nsmele- snei ’kaste. Sb trenem-d^r lâ alt ititisr; kBnî-anesta»e. kam
nerikslos. r*B bujjl cCIMTI 9vlo«ib" 9K J» ojstfşU
■ Boepii as rek-lamat, -as nrotestat,. as nerst ^ jstor nentrs nebîntsirpa^ sţindardslsi nagional etc. etc. — Deskidem istoria. Boerii nînB la fimariogî, nini n’as reklamat, nîm nrotestat, nini n’as nerst a-jstor; ni- ks nagisnea întreagB, lsas arm^fej-'iiii'mss-reas nentrs gara. De-la Fanariogî as reklamat; as nrotestat -(ne da ••viziri, ne izine istoria); aş nerst ,a-jstor (de la- streini, ne zine istoria, ka sb restoarne ne Domn, mi- sn alt ambigios sb’I ia loksl.) — nru5 vîndst stindardul naţional, Tie zine Konservatorsl. Ns: zinem mi noi; l'as dat* nsmaî ks kirie„
J	J...	' ţ ,	* .	. f
Dar st. lBSBinj iii lagt'rt ârîm Jfkţiţi^e kam als-
nikos.
ginr:' Boerii uiî-as sakrifikatnstBrile,ka,-sB înzestreze mBnBsţirilej ^koalele^jecţ. MBnBstgn ,aş înzestrat, este drent; dar kT.gî s’aş sakr^jikat ? Astanş mtim. Ultim nsmaî la, nsniiy as. fBksţ’o din. nietata simnU; mslgi o fBneas, IsBn^ *de lâ <Shi-i uirdBnd la monastirî, nen-trs msfaa/ueiAnBlsateloi. Anoi ninta sfesz-s mijlomele? Ns, zine, ,mi: Konservatorsl mi noP.!,i Anoi mBnBsti-î-Me s’as] înzestrat mi-de np-slij'P din. j^las^i-a dosajSB
www.dacoromanica.ro
M DÎMBOVIŢA — 27 IANUARIE.
115
facem lista, )ini vom vedea rnig oripinaîjiţii rnsmerrfl. La skoale cele maî mari dararî s’aă fokaţ de noi 'Bmtia mojicii, nrekam dovedemţe an Ionamka de la Slatina, an Efrosin Iloteka, etd.	j
Si înkidem dar mi aste arxondologie; ksci jjb noate komnr^mit^.^j-j. f g jîtlB-dJ:, —	.	<
. Boerii aa desrobit neranii — Din nenorocire]
Jjrfl ;	| 1	.	'	"■	r^î r •’ f	1
__ o — . A A « a « AA X A-J A n A A AA La A X J A «,AA XAA —A AA A A * A ^	II A «V A IT A n C? t O ^ tt
Convocarea Colegiurilor Electoralei
qHBb JriBJsnob ujnînor Ane lstsi9i' iipa ‘u;rn
^NOMLECSANDRIHOAN E?"
9 8fG IBCH ■ 5>i j 3	;{"dr. B ." r.ffirmec
■ yKs mila/ hi Dumnezeu mi voiniţa natţionala Domn 1 înmânatelor-linite Ilara Rommeaska mi "
jjjerajaii s’aS desrobit .de an fanariot—Dar aceasta e <x bp ®^«b 9;t'iştoy 9 Moldavul O'21 ini 'dlflBlOV ai
;_!m.l.	_______ ^	l . ’	_A. . /.	'
gremali de fenar^ si mert,iem înainte.	.
411	: Boerii aă <!r’^orgânisat armata*'1 sk felele1'limba,
aă nas nrinciriîal&Snirei, etcj — Dar toate astea le a, fikgt ,Rasia la 1830,, ini «boerii (afarT, de kînî-va) face^, jnamai temenele.nrokonsolilorraaiîj.jţRaşiaîmi nrenara o vi kt inii bine îngreuiaţi, mi boerii Kon-servatoralaî foceaii servicial ka talere de arijint. Ro-I msniea se cerea a fi anite, nrekam s’a aerat mi in-denendinga Krimeeî, snre a se natea digera mai bine.
Tabloal dar^e Jjpt a^i, si mergem mai de-iiarte. .	.	^	|
SfI Dar 'mai denar^î 9e restrînge nrea malt:1 Cererea nentrs ereditatea'translai' s-’a fikat de indivizi,; 'ha de» o klasiil-B Aiielarile.ikttre'îalegT.torî1 din '1857 eraă toţ'jde ram,4am snirit i{nif şkonjkafleie ^in rSi mergem „dar înainte;*Ii jth="iifod’ :ib 1
. .însi s*a terminat.... Boerii de la Konservator nn> :'i'" X'	..	.	'	.: 1	_	,
mi-aă snas toate titlarile mi meritele... Romuni!
,,rosternam-vi!!..;nrt'J,iI,h	«QtnraîinoP
-Hn9'ni; mtini rientra ne v’aă1 'siife toate1 aste tit-
lsrî?: Ilentra ka voî din klasa ia doaa si na (kate-
zagi a vi aridika ne orizontal nolitik. Lisagî ast
orizont boerilor; ei sânt nlanegiî vei laminomî^ voi,-
de voigî, le nategî fi sateligi, ţîrînda-vt îmnrejara-le,.
mi sfiremînda-vi kînd vor voi în karsal lor. Ila-
-ojiiîi sori sânt ne, ier, kT.nd,csteleleţj\ţiomsne, .sânt ka
miriadele. Kt, te-va sate.de boerî nrotinencyid'B sânt
în gare, ne kînd nonoral e ka milioanele. Ei bine,
nrekam stelele se ekliiisesk de lamina sorilor, ase-.
menea si se eklinseaslre mi ast nonor de strelacî-
rea xainelor boeremti. Se domine dar boerii neste
nonor, nrekam sorii neste stele! — Aceasta e dane
stilai mi nolitika orientali.
r1 Lanta dar e temarite-. Ea este între boerii de nrinmnial>‘Konserv’atoralai mi între klasa â doaa. Vekii nrivilegiagi na ssfere emanninarea astei klase, jpj vor^ ka în ţrekat,,- st, nredomine singarg . Lanta e gravi; e o lăute de urinciniă, na de nersoane, mi aceasta ne a mi tekat si lanm narte la asti no-lemilre. Este lanta kare s’a ivit în toate statele kîndt fa fondat libertatea.'. Aste lante e¥a natsral st,- fie mi la noi.- Ilrivilegiagii- aă nredominat în fie-kare enoki ka arme diferite: Kînd era inflainga raseaski deveneâă filo-rami; Irend nea tarneaski, filo-tarni: lrend nea nemgeaski, filo-nemgemtî. Kihd fa e-nokj, natriotismalai, deveniri natriogi: noi îi teada-rem, îi anlaadarim. Inşi ka ne skon mi akam? K8 skon ka tot ei si înredomine*, iui klasa a doaa si na se emannine: natriotismal e namai o armi, prekam era odati mi .filo-rasism^j •j'njffţR
Se nane ka viktirae, ki am vo? si-î nroskrim, si-iIdenirtem de la banketal koman? iaremi o ar-mi ,dp dominare,, urin. komnaşian^ Na am renetat oare ki nriimim binele ori de ande va veni? ki laim modalitatea nil i kaiianitatea ori în >ie klasi o vom afl^ ? Na am zis boerilor - Conservatori ,Jta si între în nagiane, nentra ka mi nagianea si fie ka dînmii? Reifbtat’a.v mi eisluelearaî nrin'iirtiî? tB!, :.8I -jtjri i -Diţi kontra, .îi vedemy-.tojidîn^ aa.jarnai, mi nrovokînd din1 vel d’întîis nsmr nc togi kigî na eraă boerîk- vedem liadînd namai trekătal; fikîndl na^egirika’l regalamentalal^desgregaind Konvengia; hezikînd nimik de nrinmniăl de la 24 ianaaria. îi vedem îR-'fme, ardikînd kit AJe sas^:klasa nrivilegia-; gi|or; kombitînd klasa a .doaa, klasa nonoralaî, masa1 nagianei, mi fikînd din kestianea nronrietigiî an a-1 devirat strigois Ika kare si ne sneriej tot ne noii klasa a ilosq, snre^^a. sasgirm nyj kp^iservat^-î a ne sinauide singari.	.	.	-
~J ltoniinii aă dâstal banisîmg, mi nă vor deveifi viktimele pri^ilogialsi,. de kare abia gă.skinat. Datoria noastre ka romin mi ka jarnalist, a fost de a deskoneţi asts nolitikd, kare na este alt dekît lanta între nrivilegia gii emanainarea klaseî a doaa, lanta" între trekat iui nresent. adiki intre fegalament mi-nrinuinal de fi1 24 Ianaai-ie.	"L* BS
IU 9t>Daka bOferii de^laRKor«eitvato0 !Vrtr Si ifitig •hrinc.'ie fante (sar jţatea;,siiik de nikatele ltrekata-lai: ,noî^le[jresnan(Jptn 40 bavint^ : ,,nrifl;,-fantf kare sa nSj ,fie de gofitika .Konser-vatorCai.^-^-
.a
‘ an aalfi Ii5toy ti _ i ftfliî-JHHtî' ev 91 9 Lla toiji de faijx ini viitor! sim>tate.r;*'r'! V^zind nuiortsi Ministrsls! Nosti'5'Se-i krelar de’Stat la DenartamentBl din întrs ks No. 354',f	iolBd bv o»	nsîo
, tin i K6nf5idei'xnd1îiikee,î!eaaKolrsilislsPINosti's de Midistri din 'seanga de la 13 Iaiisărie ko-rent.C aiaojlni' urm oeubnlinisnoA aolts 9b
-sfiim f>niÂm dekretat mi dekrettmJ8^^S91 ”ISIif:Arti 4?^ Koleyisfile !''alegttoriloî 'nrîmdvi din toate 'jBdenile nere! Romxnesnî' ssnt koh-vokate neiiti-sazioâ !de 17 Fevr^arie viitor ka sî.;,1ni'0'iead'B,,|:în alegere1’1 kite1 trei deleganî de fie kare nlaîS^sag nlast^ notrjvit artikolslsHO din anekssl al 2dea :,al Konvenme!.9#9^'5! 9a i Art.J,2. Nolei/isnle’ alegatorilordirekgl în j5dege''ssnt konvokate nentfs zioaf de 19 Fevrsaî-ie ka si-m! aleagă ne denstagi! Iod la Kamert, asenrnnat art. 11 din anekssl all 2-lea al Kdnvengie!;9lB 9rt fefsînilssa-i 91 Art! 3!;iKolegisfile alegtforilor direkgî de ora'ine sînt konvokate nentrs 20 Fevrsarie viitor ka^sx-miJaleagă ne densîagii saS'dens— tatsl lor la 'Kamert, notrivit art? 12 din a-riekssl al 2-lea al Konvengie!/1^ trwauyl iV ^ Art.'-4. Delegagil'nliiii'ifor sas hlîăsrilort ne se vor alege la 17' 'Fevrsarie viitor 'ssnt konvokagi nentrs 21 Fevrsarie^ ka"s,B aleagă ne denstatsl lor la kamerfi konform a'rt. 10 din anekssl al 2-lea al KonVengieî. '*'n "•"’^Art! 5. Illi dsne srmi». Ministrs Noiătrs 1119 Sekretar de Stat la Denartâmentsl din Ih-trs este însxrninat . ks esekstârea ordouangei de fag'&./îBoI silnl nib IsxîfetniF
Dats-s’a în Domneaska No^stiB residen-ga Iam! la 18 .Iansaris ansi mîntsireî 1860, mi nel de al( 2-rlea , alo; Domnim. Noastre în nrinyinatele-Snite.
ALECSANDRU IOAN. 1 Ministrs Sekretgrs de ^t^tla»!
Denartamentsl dm Irîfrs, 1 loan (fiika.
“1B9t N^i: 14. Tinxrilii'1ks nîxnisres sfra^toareai >i'irklTl§il'b In kkre"%bdenjn;neiitrs mima o arab,
sn Gsvern Rom"&n, "adresîndsse ks vorbel-e sf-i
id^- i
mxtoare;
■ 9 ;»o« on soV> v
~ „ So obiunsiashs "fie kare k^misieAea de-„nstanilor kamerl ne se aleg este s<s fakz lei,iî îmţelejrfe iui liberale	- •
Ordin nirkslaraal D-sî Ministre din nssiilrs ks-ulre DD. Administratori* de judeiţO) mi. Mor,-i, !
/io sîJd bn«rH	ntkel •■Kanitale(f	Jiâinoo!
‘ |
diotsn findaisd. yb loden ns saaoda la Jnnip Dsiix înaltsl dekretî al Măriei Sale Ilnn-gslsi Domnitor ,ks No. 14, kolegisrile elekto-,, ralesfiind konvokate'ika. sx .nronedeze la alegeri în zilele de 17, 19, 20 mi 21 ale viito-rsls! Fevrsarie, trebse_sx ksnoamtegi mi. s^ ksnoaskx togi	modsl	ks	kare st se onereze
aaeste alegeţi,	o ,	itj
în([toate instrskniile înele^ skrise nreksm mţ în konivorbirile^.ks. anei(. diiitre D-voaştrt ne kare am avst okazie ai y<jdea, leaig rekor mandat nentrtinirea; ane^. rekomandare vjs a v’o reneta. Gsvernsl ns are drent gintt tri-smfsl vre, snsi nartid-, mi.înstrninarea D-voas-s tr®, denarte de a fi aneea a desbintrei mi a' Isnteî, este misisnea,fde-a înfîtgi mi de a s~! ^	, oiPo-T.fm-1 konfsndîhdsî în igţei-esşl ko-.!1
. ' 2 .0 * mumaO H!l/i /, J’ii8B9UtU9
msn iali natrii. Komsnikînd ordonanga de kon-vokare kolegisrilor elektorale, ftgegile ksnos-kst) kt! - nentrtinirea ne kaue^ Gsvernsl i o nts-trea^B,,el este în dtent a,o nretind6omi deda alegttorDi 't^nar ni bun fi, bv of) dinrritsimrn • r Aksm togi Romlniî (trebse st se sneas-kt în iiiteressl stabilittgei mi al organiztrli. Snsnegile'kt intrigile, kalomniile, mijloacele de korsiigie mi de intimidare, ils.isînt vrednice de oameni liberi; fie kare', * este libe# ami sssgine drentsrile sa'e, fie-kaie^nii noate iiro-nsne kandidatsl ftrt st diaste a deftîma mi £ înegri ne nimeni,- acela kare îmi simte me-vitele> !mi kanacitateâ de a renrezenta kîPdem-nitate nâgisnea în îndatoririle ■ deficite'la kare vor fi' keriiagi în- kamertf^ nsmi ks'lsince-i-itate kandidatsra sa, mi-ceart' aceastt«tenAa-reJ nsmai de la ksgetsl mi înkreder'ea-alegt-torilor sti. ® Sfi °’lfl ai teil nţb «isns catni
■■iI,09fStl se obicnsfask'fe fie-kare kt nii'kisntia denstagilor Kateerii ce ^se ■‘aleg 8sle ‘de m face legi îngele&te milfl^erale' legi kare^t koB-’solide nrogressl mi: desvoltarea în viitor,’^mi kt1 nentrs aceasta trebse gT>rii o Kamert kom-nsst de oameni kare st noatt îndenlini mi-sisnea ce’i este^datt,5 lskitn(Ine kare iiagia te cere uii te amteantt ks nertbdare.^'9*110^ "IDHrobitatea, natriotisînsl, ‘Mnvtgtl^râ; e&-nerienga, idei stnttoase mi matsi'fe ksnomtiîi-gt adînkt de tîebsingele gtriî, îngelexicisflţî, jgdekatt dreantt, inimt ksratt,fîs4irit' kalittfi,i-le kare tfebse st' kkrakteriseze'n^'mandatam nagisnei. Alegttoni' as ‘ o'mare7 rtsiisAdefte kttre‘ iiatfi^1mi trebse Jst tî% fes ^toiale btga-re de n^amt s^1 m? ^îtnig-t la ^kamert (?3meiîi a ktrorâ merite ii^, âr fi	de kit nsmai
arubigie nersonalt, /dli de nartidt mi de des-binare, rtsbsntrî mî nasisni meskine. ,l i9î9,J ■ ^ kamera Va avea a tîata kestî? d^ ko-mercis, 1iidsstrie,ri“de agnksltsrt, kti de llomsnikaiUe, fiîrangt,. instrskgie nsblikl,, afttl, Intiinge, magikţratsft, adminlsţragie, ‘ nolitTkt eş^feriort!8toa^e afieste clemente "ti!er^ie§] s'neî uagisni, "toate aceste baze ne kare sS atuazţ esistenga snsi nonor se -vor1 înftjjima akolo
sna dsne alta. Kamera va avea a xottrî des, oi .	. Iii r'.jn.. , o ’if
lire dinsele, urm srmare oamenii kare t> vor
komnsne, Irebse st fie în stare a le stadialii
a Ip rezolva întrsn mod,'lsminat 'ini' înnejent.
ini bn , ^	, >; J-	. ’'Xr .rf/L,
Ile kit ar n de rsminos a ne întoarce la
- J -MT ,'JJi	o fn: IJ.-	-
ideile mi sislenisl hi kare. am ztkst atîgea
ani, ks atît ar'fi^de nnmejdios ijentrs viitorsl .. ,r ...chiot- i.' n'. : , -.oi. mi hberttmle noastre a. ne da snor idei ne-.o ■uia'fr;'''d'-/ntoii09li in baid’.t ions ;9<n9g9fiţ sokotite.	.r	.
gi	, - 9F £ n, bio rrr 9iiiij ri:j) o l
Ingeleagt., ne-kine alegttor datoria lsi
kttre nanisi-ier mi dînd votsl^sts .konsslte-mi
nsmai konmtiinga ,sa de oţn mî de .Rointn.
-r •1	'	, •	. ..	.,. 1IT3 i ţl 0 n l i 9J *
Lineiiija ka un Jlegalitatea ^ tiiera^ ţoţ d a«na
libertatea snsi nonor, bsna isdekatt, resnek-, a , tep. • •*. . '-A H;	‘ .ui
ktsl legilor .im mtunna o lsmineazt mi o

ne
n. g>
ir
înttremte, Dind votsrile lor, alegttoril înnlG nesk o (jatorie natriotikţ. mi, n^oralt ne, lvaje ori cine o va ktlka. va avea st dea seama
. i-.î h	•	ii.
înaintea neamslsi mî înaintea l«i Dsniiieze«.
* '»■	* ■	i j •	,
Ilrovedinga ne a.okrotit în^toate în|^gql^.-rile nrin kare am trekat, st ns njerdem. ^lar inkrederea religioast karecie-a kondss în toa.-te lskrtrile noastre, ea nera fost skstsl îg kontra şsferingelor mi sinilingelor ce as.îţ-cerkat st. ne, striveaskt: ea.,.ne va kondsce la lsmint gii la feri^ire^ invoce ^ fi(j-kare îg jpjtgenîa sşfletsjsî st,s mi’l va jipni^a la^bine.
.rol ^	^	9fe^ina îîrin
kibzsfrîj din^.şyftg .tţe. 26^8)6. ^or^tel sţpt^ liberi a se _adşn^între dîqi,1^,ov.oriî rek^majY da ka în acele kibzsirî g^^kggii st^jit-
)i-i i;uu’’ie .\u-Av)A jji) w.'"‘\\'.Ai o si.'- ooTnA
www.dacoromanica.ro
116
DIMBOVIHA —.27 IANNARIK
zeaskt mtşera jbsiieLlkeviinrie tai ai benebie-j dekagiLj)- •• .sj.yoGoie ■[oineigo'PN e; .:.«r ,rn în zioa alegeri Ila zene ore de diminea-gt în lokalel MHnininalittniî sac într’al Ad-ministragii, de va fi mai înktnttor,'i adenîn-dese alegatori cuci koleijig, D-voastrt vegî bkeiia skaene de mresident mi leîndi de se-krefar,; ne doi (din nei mai tineri din alegtto-iri .nresengi,. vegi fa^e anelsl nominal, mi da-îka sp,va întîmnla st fie Ja nemţi- de alegttorî mai negin de jemttate, atenni« vegî adtsta o ort![ adikt nînt la 11 ore înainte de amiaz, kîpd iftkînclese al doilea anei nominal vegi da nitfre, îanesteî iiist-rekgiî m’anol vegî nroneda la alegerea jenei fiieros komnesi de ,en nresj-dent mi idoj îsekretari, kemînd ne rînd kîte en alegttor ktreia,j se va deslemi kt are st înskrie trei neme ne bilete însemnînd în nă-intea eneia din trei kt are st fie nresidenf. Baletele vor fi de xîrtie albt ttiatt în deono-jjivt mtrime kiar în nresenga alegttorilor, ^goî 4ene votarea ţaţelor nelor..ide(,fagt al.e-.gttori,,;Vegi deşkide şina ,mi [Jsş vonej maie.se vfoi^ niti nemelq ,ne vgrjcfi îţiskţişe, fiind ertaţ ori litrei alegttoţţ %,rkojiţrola bilete^ ne va nere; dent nitirea fetelor bileţel oi;-,^st kou-fronteazt voterije ne ş!ae .îţfskris, de kttre nei doi secretari, mi pegtşindese ninî o grpmalt, st nroklam^ gemele „nrezicfentele^ PP angl^r doiţ sekret^p ne yor ,a(îena1yvote]jî ţnaV melte* Anestc rezeltat?tse konsjt,att_rn^ig f înkeere de jernal sebskris. de D-voastrt» de sekretarî mi de, nei ne vpr v<oi . din alegttorb . î91Ier”‘îfi
Intîmnlîndese voteri, egale se va nroneda îndatt. la balotagie îiiţre dot sac maţ, mel-iţe nersoatne ne vor fi aveţ voteri egale ninge-, netînd rezelţa^ilpi ast-fel o majoritate, va determina1jnrinţ. .trg,^:^fei dei sorgi.	-«ni-l
,i îndatt ne şe va k^noamte nersonâlel bie-roelei elektoral. D-voastr;n neind în, disnozi-gia bieroeleî kîte en esemnlar tintrit dene konvengia de la 1858 7/^9 Aegest, mi dene ane.ste instregii st yt ţragegî din sala alege-: iilor, Itsînd nemaî la ordigijţe .nresi^egteleî keyenita forgt noligiene.askt. , iai
Ademenea şe va erma mi la alegerile de-leganilor de nltmî la 17 Fevrearie între neea ne nnvemte konstiteirea bieroeleî elektoral. pdatt bieroel întokmit nrezidentel îmi ia ska-enel ne’i va fi destinat, fane anei nominal mi konstatt nrin jernal nemtrel nelor nresenniy ftrt a se îngtdei vr’en strein de kît alegt-) toriî anelei kolegie în înktnerile ende se fak alegerile, anoi ttind în deonotrivt mtrime bilete din xîrtie albt ordinart ne va avea ne mast, kfamt.kî‘te en alegttor rni’î dt en asemene» bilet alb ne kare va avea st înskrie, enel, doi, sae mai melte neme dene kîni deiietagi se nere nen-tre kolegiel ne voteazt notrivit art.1ÎO, 11 mi 12 din aneksel al 2-lea al Konvenniei.
O	*7* SKOtw	,	.	, I	.
Nimeni ne va netea st voteze ne alt-fel de xîrtie de kît nea datt de nrezidinte, uii fie ne alegttor trebee st skrie ltmerit nemele mi nronemele aleselei1 ste în vot. °
■Stvîimindese votarea în kinel anesta ifiai înitiht^’ de 5 ore dent amiaz, D. nrezidente în nrezengâ tetelor alegttorilor .va sigila erna mi va nene îmnrejer kevenita nazt nînt ^a ora 5 mi jemttate dene amiaz, ka.de va mai veni vr’en alegttor ne din vre o nrinint n’a ne-tet 'âjenge st voteze la ora destinate, st noa-tt ami da votel; anoi la ninni mi jemttate bre se deskide erna mi D. nrezident njtemte femele dene bilete, mi tri.gîndese toate biler tele din ernt kîte enel, nrezidentel aratt er-lîK ’^oait alegttorilor mi nere de la'sekretarî a konfronîa voterile
i;xdid
Daktiînst din anea'stt d-in tîie votagiej n’ar emi neretel saS neregiî denetagî, dene kolegiel ne voteazt, ke,* maioritatba volerilor
**	^	. A:1_1.*» «t^Trl *vtni mvlt /IA lîît. IK^
ke
nel
al
esnrimatt adikt ke enel mai melt de kît j^e mttate. din alegftori ne-^g, yotşt, îndatt model mai ses arttat se va nroneda la o al tt votagie mi konstatîndese voterile date ne va înnreena mai melte voteri este ales de nstat notrivit art. 16 din aneksel al 3-lea Konvengieî.	ir.	.;;VjV 1
Îutîmnlîndese înst nei > ke - mai melte voteri egale, se va fane balotagie nemaî între anele nprsoane mi nel j ne va dobîndi mai melte voteri la ,anea balotagie, se jya, sokoti de ales konstatîndese nrin înkeere de jernal rezeltatel fie ktreia votagii., Dar, kînd mi dene o balotagie ar emi între doi sae mai melgî, eg^il inenitr de voteri, bierpel, ya înkea jeynal ftrt a mai nroneda la altt fIde al doilea balotagie mi va deklara seanga înkgşţy rtmîind ka notrivit Î7rdin ageksel Kggvengii st se jedene dejrkamert loneragiile ejektorale.,^ ■njjr Bileterilp,rne kare s’a skris voterile, dene konstaţarea rezeltatelei ori ktrii alegerile! -vor arde în nrezengâ alegttorilor.. jnimv/b j Dent înkeerea lekrtrii mi kenoaniţerjeaj rezeltatelei fie ktria alegeţi,. D. f Administrator nrin deneme jva artta. Ministerele^ nemele a-lessleî, sae ^Iernilor denetagîf iar toate 40Sa' r-ilfo de. jekrtrile- etektoraje în bent regele se vor((norni la Minisţey snrş_ a(se netea nrezeg-ta Kamerii ka st' verifine lekrtrile elekgiilor. ■oll Ne mt îndoesk D. Administrator kt vt vegî nttrende de- aneste instrekgii ke kana-nitatea mi nentrtinirea ne trebee st karakţe-rizezş. eg ben. Administrator, mi kt le vegî komenika alegttoi,?ilor Lk^re konvingîndese kt şînt, diktate de o şinnert^ doringt a ferinireî neblrne,ţ.le vo^tisrmă întokmai ka. st merite! ^ine kevînttrile nagieneî. .ianimjar' o-, .n. ■ Ministrel din între loaii. fiiika. nabisar d’No.--725.-^Bt>nirio(| ai «’a-etatl | .(1381 AneiMl'860filanearie 25i';l al imnl *i ■rî o.Kanel sekgii 'l-ie. Barbe Gtneske^o
.3iin<5-•j.j'ftiinnhl 1 s
.kîAOI	r '	!
St mai J'zikt nineva /!kt maî' sîntc tetrogpazi ÎjJ nart l '^	imm T,Uir olpH nlcoîU «t*
,, abufluo.1 n« aJiiiabavob, oisnl&m , iii’, j o ni aiini.r
.11 nianil^I nu .BtiilfllS at ir.tjl ; ";'"iobuoz •" dlau im -i/ib mobblnî -tS
— Brate-ane a veniţ i zinea en soldat ftk la anei noS,flktnd remîi .eraS în gârt/snei Rommi. ^iţj.om al noligiei, aezind, - alergt mi snese la noligiei kt Brtteane ^ sosit în Bekereînnij mi mare larmt ise ftke, ntnt în.-gelesert kt braţe,"'«ne resesne st kiamt, frate mi kt soldatei vorbea desiîre anei noe kt 1	. i im .«ritiîiijanam muu «rmu^i "	'
a venit	-	-
URZICARII.
e-iiaifiir
.ainonuitranaCI
Nisne inokimene ne s’ae katadikşit st mear-gt la balei nţenininalittgek astfpj ^esnre a-neasta în kanitalalunoastrt .jnfjr^ pgomot ş’a ftket (între dos versoanej.	.
Ilerderea ng este mare: balsl a nierdst ne vele srtyele.,^ ^	^ '«mul tolivr'-m,
'*! ‘ "nn jiiiîil un
în noanteâ de 24 Genarig o nemerbaSt sonietatc se afla în Salonel enei boer, nara-nonisit, reakgionaf, binimlie. Ktnd btte ora] ninni, el skoase en naket de. bembak netors, uri îmntrgind la togi ktte o bekatt, le zise: leagi mii ăstenagivt erekile voastre, ktni ae st1 înneant a bate tenerile mi klonotele lei 24j .Genarie,	■ al al	r
' as ■ ■	• !“• ‘	•
> i3m iji js a-uj>I ’ ir '!! înot : ::
în sala teatreleî de 24 Genarie, între mai melte grene de norembige mi norembei gsyf, s’ae vtzet o grent de norembige mi no1-rembeî' hlifarî dtngeind tot ne mezika ne kâ-
re dsniţsia gsiţn\ dar anarte?>iU 7 ........ 1 ■ o	■ i^i.iaveD .atsnai o ,
.Vov-(l fiyi a n i»T <T8 ni i.	, an ie ne aiv lelme
i ,	.!»■;:) i.	fi i-	,,i j j
Sn singer is]jk ne a mai rtmas în Bekeres^ ja 24 Genarie, s]a[înkinat mi anela la nalat.
y filf.H- ■’
nb r/iulftl ad laipivioa imopjl îala-jolr.vioa aî im ta;isi' madoni ,alina tt a E9rn- OH. uomjtii •wtid I*ii.ţ a’iogiB fe'eian t>& ” a’inR,,ia»tnriIH njinlbaonab • *b Se zine’kf-Kongresel ar fi denis st res-tabileapkt^innerjel de orient Romţn^ dar^ ne s’a^tsit îpkt en. koborîţor din tamiliile Inţ-ntrttemni de natennî.ai. Ke toate anestea se zine kt o narte din'neteri ar fi snrijinind ne enel din koborîtorî, Jestinian, negegttor din Konstantinonol; nei altt narte ar fi snrijjnind momtenitorel lei Valentineane redaktprel Rer .formei din Bekeresni, .Seb neme. de Valenti— neane IV. Sgomotel înst are trebeingtl de a se adeveri. J,!	’ ‘” t,n	‘Uf
.. .uiuiiii fl J^P	Jn«a r« ■‘niiiOTOtf lliojiîln
l9l-3'ia[9-iainî jy-abnHfJ . :i--îr îjjc-Jan ol .Ifliov ef>
. aii .io! laoiail pî i< iov n'lil
Konservatorsl nere mi Konvengia mi Re-gelamentel, din aneastt înnerekere ne noate st naskt? sn monslrs kareproate '^-iuî msiim-n& imrinifiţ. ; )n0n	,ţf «.morii
m iiifiod iul» oftimob <r8 .WuiOTsod •voioainu Iîoi mah e atasovA	o;k- ‘ii-ioa mado iii fionon
: i. i i'.i'i	:i	la
i-. De ktnd se tigtremte Konservatorel, a dmit stafii nnin gart, fii toate nongile ele se 'aratt în nasagiel Romtn, mi- de aini se îmnarte neste faga gţreî, ktntînd ‘kîntene de moarte nentre iironrietate, familie mi religie, mi nitind ne ktte «n No. din Konservator. Kîni nronrietari ne le .este frikt de stafii, mor se fak strigoi mi în toate aiongile se . adent la arxivt, strigt, în ăilitea 'ktnttrei kokome-
lei erlt mi ner Konvengia st-î segt sîngele.
■ ‘ - ■ .•! - - . .
■H:b iî «a.:! ' INSC1INŢARE. ■Ă uo>lâ a A
.alinii o Limaa,	:io sn io*
i Zekptpi^e Komisîenei ^lentpaae aS deiieintg ,attte de kşptate, înktt mal,. în toate zrae.ie dopitopii d’ă .ie aBea Bin .ia tinogpafia PomanoBS aae nepe, . Tinor gpafia dap a ottpît dene;. aetopîsagia
'	-	Ii/'- - 11	•'	* *1
ne i s’a dat de Komisia He.ntpa^iţ ka s*& tintpeaskt 6 sem^B oape kape mai meat neste ■ nemepga ne u se dt. Komisienek Akem dap dopitopii ’ d’a afi ea aneste ae-kptpi se not adpesa aa.i ses zisa tino-gpafie mi ae' Ba ktntta1 komnaekte de aa No^. j 1 ntnt raa. nea din gpmt,ins-mtp ne a emit nînt azi.1: npeg5i'''s-
.	. • Jh
nei ikoaae în matpe foi este de 30 na-paae, xîptip Bent; ke aitepe 'aatine;'"^17
r .	j.i> fi
" ........... “ -----
’ Ilaptea ne din doi a Momiei Breaza din nlaiel Ilraxqva a, iemintgii sale Beizade Ilanaiot Gika> st arendează de la Sfintei Georgie viitori- Doritorii st se. Irtftgimeze la kâsa nl’onrietareleî eliga Kol<k gi, No. 72. (Kasele Krenerelei Skarlat D. I,IeanoglB-)	_
Tinogpafia Nau,ionaM a axî losij Pomanoe iui, Komv. — strada Nemneask'B Xana German No. 27.
www.dacoromanica.ro