ANUL II. - 1860
M 28.
PRINCIP ATELE-UNITE»
SÂMBĂTĂ 23 IANUARIE.
Aneasti foaie ese de doi ori ne sintimÎMi ftliepkspea mi Sîm-Bita.
IlreijBl abonamenls-Ibî nentrs sn ană 2-f Sf. IlentrB */„ „ 12 „ Trei lsnî. . . . G „ O linie nentrs anon-ssrî se va nlxti ka 30 n.
FOIA POLITICĂ ŞI LITTER ARĂ
Abonaijia se fane la librăria Chist. loanina et C-ia Romanov stra-daLinskanilor, iar nrin distrikte la D. sekre-tari'al Administranii mi la koresnondenijiî li— brnrieî. Ori ne abonament trebsie nlitit îndată ks sBbskrierea.
Bucureşti, 23 Ianuarie.
Studii Constituţionale.
Revenim la kestia disolvireî adsmreî, ks atit mai mslt kx este o kestie noi nentrs Romuri, sn farit ne noate si se renete în viitor. Hei ne as kombitst modsl disolvireî Kamerii snrijininds-se ne datine Konstitsgio-nale din Staturile Esroneî, îi kredem astizi, ka ini eri, amigigi assnra anelor datine. Kestia însi ns mai este între noi, mi nele alte foi Re as kombitst modsl disolvireî Kamerii; în okiî anes-tor foi Dîmboviga a trekst de inkonstitsgionali a-nirînd modsl de disolvare al Adsmreî. Noi asti date lisim si vorbeaski Ivonstitsgia Beldiei, nea mai liberate din Esrona mi bifbagi mari ne fak autoritate, .ssb toate ranortsrile în girile 'iele mai konstitsgionale din lsme, mi ne kare noi, o mirtsrisim, kind este vorba de esneriingî mi sniingî Konstitsgionale, îi nrefenm mi Rominslsi mi Reformei, mi foeî nemgesii din Bsksresni mi Revistei Karna-gilor.
Art. 17-din Konstitsnisnea Belgiei zine:
„Regele are drentsl de a disolva adsni-
»rile.
Aksm si trecem la reflekgisnele învxga-tslsi Macarel.
„Kamera aleasi de nagie, komnssi de „netigeni din toate klasele, denozitari ai do-„leangelor nonslslsî, are nrin natsra lskrsri-„lor, o ama de mare nonslaritate în kit, ns „intengionati, sas kistigati de teorii faime, „ar nstea si korsm. oninisnea nsbliki, atit „în kit si nsie tronul în nerikol.
„Aneasti krizi s*a nrevizst, mi leaksl „este atit de iste kit mi efikanis: Konstits-„gia di monarxslsi faksltatea de a nroroga „aneasti adsnare, mi kiar de a o disolva, falsitate ne el o nsne în lskrare ka nea „mai inare neatârnare, f&n alt rega-„lator de kit vom iţa sa, ST ut. alt jfi-„dek'i.tor de ki.t konsaiimţa sa.“ Macarel. Eldments de droit polifique, page 27.
Dsni konstitsgiile Esronene, Reyele are drentsl a disolva adsnarea. Art Konvengiei ian ns zine alt nimik de kit ki: Domnsl noate sg disolve adsnarea. Mei din-tiis arti-kol s;a esnlikat de oamenii 'iei mai konsfits-. gionalî din Esrona, nreksm am vizst ki:„ Rebele noate si desfiimţeze adsnarea ks nea mai mare neatârnare, fsrs alt regslator de kst voiinţa sa, furt alt jsdekotor de kst konsniin-iţa sa.5 * * * * * il
Art.. din Konvennia noastn însi, ns i se di aneiami esnlikare de înviganii noştri Kon-stitsgionali! i s_e di o esnlikare originali, ne se denirteazi de sorgentsl motivelor kare a diktat aiest artikol al disolvireî adsnirilor.
Dar si srmim ks nernetirile assnra es-nlikirilor birbagilor nelor învigagi din Es-
rona onidentali. „Trebsie ka adsnirile re-„nrezintative si fie libere, imnosante., animale; dar trebsie ian ka abaterile lor si noa-ti a se renrima.
Veto reifesk trebsinnios nentrs legile de „detalisrî, ns este destslitor înnotriva tendinţelor generale. El întirîti o adsnare osti-„li, fin si o desarme; disolvarea anestii adsniri este. singsrsl leak.
„Aneasti disolvare ns este o insslti la „drentsrile nonslslsî i este din notrivx, kind „alegerile sînt libere, sn anei fikst la. dren-„tsrile sale în favorsl intereselor sale. Mo-„narksl devine atsnnî nrotektorsl nonolslsi mi „al tronslsî tot d’odati. Zik: kind elekgiile „sînt libere, kinî kind ns sînt, nini ns esis-„ti sistemul renrezintativ.,, Macarel. Ebrinents „de droit politique. p. 70.
Si renrodsnem înki srmitorsl nasagis. Estrakt din disksrsele -adsnirilor Belgiei de la 20, 21 mi 22 Isnie 1833.
„Drentsl de a disolva Kameriie este o „nrerogativi a tronslsî ne regele noate si e-„serse ori de leite ori el va jsdeka folositor a fane sn- anei la nagie.,,
(Vezi Monitorul de la 20. 21 mi 22 Is-nie în Belgia)
„Esernigisl anestsi drent ns se noate mir-„gini la sn termen oare kare ka drentsl de „animare. Desnre kar.e Art. 72 vorbesne ast-„fel: regele are drentsl de a amina kamerile. „Ks toate anestea, a minarea ns noate si trea-„ki termenul de o Ism, ni'iî a se renoi în „aneiţuni sesisne, fin konsintimîntsl kame-„relor. (Konst. Belgiei).
La anest din srmi Art. nitim în Konsti-
A
„tsgia Belgiei srmitoarele desvoltirî: „Inge-„lentele disnsnerî ale art. 70, 71, 72 as asi-„gsrat eksilibrsl tstslor nsterilor,- regele es-„te armat kontra adsnirilor ks drentsl de disolvare, kare este an anei la nonol.
Sn denstat BelgiS a fikst sn amendament ks tendingi a fane si se deklare ki regele ns noate si disolve, în timnsl ‘iei dintîis sesisni, kamera ne vine dsne neea ne se di-solvi, Anest amendament a fost arsnkat de maioritate. (vezi kondika konstitsgionali a Belgiei, nagina 39).	"
Din toate adeste akte, vedem, înliis, ki regele ori kind vede nenesar (el; ns noi) are drentsl a desfiinga kamera; 2-lea ki a-neasta este o faksltate ne noate si o. nsie în lskrare firi si întrebe de kit voinga sa, firi si jsdene fantsl alt nineva de kit kon-sniinna sa, nrin srmare ki sn akt de aneas-ti natsri ns noate si fie jsdekat de nimeni de kit de el înssrnî. 3. ki anest drent al regelui ns numai ns este o insslti la drentsrile nonolslsi, ni sn anei fikst la drentsrile no-nolslsî, în interesele sale; Ks kondigisne însi ka alegerile si fie indenendinte. 4. ki nrin a'iestea'monarxsl devine nrotektorsl nonolslsi
5. ki anest drent este o nrerogativi a tronului ne regele noate nsne în lskrare de ki-te ori el va jddeka foloslor a fa«ie a-nel la itaiţie. Etrin srmare, Domnsl noate desfiinga adsnarea de kite ori va voi, firi si ăibi nevoie de a robi akgia la nini sn fel de formalitigî sas esnengii. Argumentele dar ale Romsnslsi, denrindere assnra fantei, ete. dsne anes.te datine konstitsgionale Esronene, ns însemneazi nimik. Mei alt argument ki ns trebsie si se disolve, în zioa în kare s’a kernat, ian se nimininemte nrin aneste rîn-dsri: „Esernigisl anestsi drent ns se noate „mirgini, la sn termen oare kare.a
înki sn lskrs.
Kamera ne are si vie, înki noate si fie ssnssi la disolvare daka Domnsl ne singsr are drentsl a jsdeka, va gisi de trebsingi a o disolva. Uli aneasta se esnliki foarte bine, nrin amandamentsl ne D. Defacqz fiks ka regele si ns noati desfiinga adsnarea, ne vine dsne alta desfiingati, în timnsl sesisnei întiis.
LQi kare amendament a kizst.
Snde sînt dar anele datine konstitsgionale Esronene desnre kare ne vorbesk Romanul,
Reforma mi gazeta Nemqeasks? din Bsksresni? am dori si ni le însemneze ssb formi de akte, ksm fanem noi, iar ns de oninisni nisks-te în Bsksresni mi în Iami.
Mai mslte de aneste organe as strigat ks o ignoringi Konstitsgionali ki toate foile as kombitst disolvarea sas modul ei, afa-ri de Dimboviiţa. Drent orî ne risnsns J)tm-bovişa, timresne aneste akte snre învigitsra multora desnre datine konstitsgionale Esronene,
Studii constituţionale. Inviolabilitatea Domnului.
Ilentrs ki într’snsl din N. trekste al Dîm-bovigei, .anrono de sn art. al onorabilului D. Boliak, am atins koarda inviolabilitigei Dom-nitorslsi, asti daţi ne vom întsrna laaneas-ti kestie. Dar asti date vom vorbi dsni a-storitigile Konstitsgionale.
Art. 63 al Konstitsgiei Belgiei ziner,, Hersoaua regelsî este inviolabili'; miniştrii sînt resnonsabilL"
1. Ns trebse zi ne Macarel, ka nsterea „legislativi si aîbi faksltatea a onri akgia „ nsterei esekstive. Fin întreagi libertate, ksm „aneasti nstere ar nstea si ajungi la sko-„nsl kare îi este însemnat? mi kitre aneasta, „nsterea esekstivi esersîndsse tot d’asna ne „iski'sri momentanii, sn arbitru liber este mai „trebsinnios nentrs dînsa.
„Dar daka într’sn Stat liber, nsterea legislativi ns trebsie si aibi drentsl a onri „akgia nsterei esekstive, are drentsl mi’ tre-„bsie si aibi faksltatea a ese mina în ne kin
www.dacoromanica.ro
110
„legile ne a fikst s’as esekstat. Din anest „drent de esariien rai clin severitatea ks kare se va eseksta, snsnzsrs kredinnioasa eseks-„gie a legeî, rai nrin srmare gsverniinîntsl ^el bsn. Dar or! kare ar fi anest esamen, „kornsl legislativ ns trebsie si albi nsterea „de a jsdeka nersoana, rai nrin srmare asistarea nelsî ne o esekste. Tlersoana sa tre-„bsie si fie sakri, kinî fiind trebsinnoasi „Statslsî, ka kornsl legislativ si ns si faki „tiranik, din raomentsl ne ar fi akszat sasjs-„dekat ns ar mai fi libertate.
„De ainî anest adagis nolitik, nriimit de „toate gsvernele Konstitsgionale: „peifeAe ns „ noate fane pzs.t. Ilersoana sa este ineio.iani-„M, tui sakps.“
„Dar fiind ki nel ne esekste, ns noate „Si esekste ri§ firi si albi konsilieri ril „rai kare ar srî legile ka miniştri, ks toate „ki ele îifavoreazi ka oameni, anestia not si , fie nedensigî, rai de ainî nsrnede nel alţi „masimi: Ministpi sî/it pesnonsasui.
„Miniştri dar sînt internsmî între nel ne „domnesne rai între legi, ka si îmnane in-„violabilitatea nefsoanil sakre a Monarxslsî, „ks aneia ne este dator el înssiuî astoritegeî „legilor, (elements de droit. politique, p. 67.)
„Hello,, în Rbgime Constitutionnel p. 170. se esnrimi astfel ssb anest ranort:
„Ainî este vorba nsmaî de o resnonsa-„bilitate nozitivi ne se termini la o sokot.ea-„li rai la o renaragie; kinî resnonsabilitatea „morali ne kare de mslte ori a konfsndat’o „ks dînsa ns noate înneta mal mslt de kit „mirtsrisirea konsniingeî rai a jsdekigeî o-„niniel. Aneasta este sn lskrs afari detoa-„te legile omenesnî.,, Rigalsl este sn ele-„ment esengial al Konstitsgieî noastre. El „nartinini ks fanerea legilor, le sankgiouea-„zi, le nromsigi mi le fane si se esekste. „El este nersonifikarea snitigel nagionale, „renrez-inti tradinia, srmarea, triitsra, îndatoririle trekstslsî, interesele ne vor fi in vii— „tor, institsgia viegsindi, el a fost nss de „konstitsgie într’o sferi ssnerioars, de sntle „vegeazi assnra mirakirilor oninisnel, de sn-„de întreabi rai askslti ksgetarea nel or alte „mari nsterî ale Statslsî.
„Dar aneste fonkgisnl ale rigatslsî Kon-„stitsnional ns se vor nstea esersa de kit ks „m.ijloksl agengilor resnonsabill. Resnonsa-„bilitatea ministeriali asigsri inviolabilitatea -regali. întregsl anestor doi nriiriiniî das „libertinilor nsbline garangia lor trebsinnoasi, „mi intereselor konservatoare das komligiile „lor indisnensabile. laţi ne fane monar-„xia Konstitsgionali ss fie mal nresss de kit „ori ne alţi fornii de gsvern. Şterge resnon-„sabilitatea miniştrilor, ki vel kidea în despotism: Şterge inviolabilitatea kanslsl Sta-r ..tslsl, ki vel kidea în rensbliki.
„Regatsl Konstitsgional a fost deklarat „inviolabil ns în nronrisl interes al tronslsi; „dar în interessl gireî, al ordinslsî nsblik, al li-„bertigilor legale, al drentsrilor tstslor. Orînine „atinge ni'intr’sn drsm ori kare, inviolabilitatea regali, atinge nrin aneasta ordinsl mi ns-„strarea libertinilor mi drentsrilor tstslor ne-„tigenilor.
„Este dar de interessl tstslor mi al fie „kirsî, ka inviolabilitatea regali si rimiie „întreagi, nermanenti komnlekti. Niminî ns „noate si o meksnoaski, niminî ninî o daţi „ns noate si o atingi. Ns sînt ninî ssneri-„oritatea, ninî nreaminenga, ninî viktoria în-„tr’o lsnti ori kare, ne .konslitsgia a voit si „keziinsiaski tronsisî: ni asigsrarea, drentsl,
DÎMBOVUXA — 23 ÎANBARIE.
„datoria de a ns intra ninî o daţi ninn sine „înssral în ninî o lsnti, de a ns fi ninî o daţi în kestie. Agengiî sil, în jos de tron „rai nentrs tron, risnsnd desnre toate. El „ns are a se komniometa în nimik, a risnsnde „de nimik, a se jsstifika de nimik. Rimînei „neînnetat inviolabil, ki’iî ns noate si rao-„vie în nimik.
Sekgia Mentrali a adsnireî Belgiei a fost nronss ksvintele : „ Peijejie este ineio.iauu, în loksl lor s’as nss anestea;,, nepsoana peijedsi este in6io.iar,iM.“ Era trebsingi a se fane deosebire între nersoana raefslsî Statslsî, rai mefsl Statslsî, kinî daka art. 63 zine; KansA Stats.isi ns se mai nstea nro.nsnga kiderea regelsî.	^
)}IneioAaEtA) pesnonsosiA, konsingesne [a-„nlikarea drentslsî nsblik Englez: vorba pe,, ne.ie ns noate fane pss.i. Konsiderati- ka e-„singa monarxieî konstitsgionale rai kare ns „konsisti nsmaî în nrivilegisl akordat kans-„Isî Statslsî d’a ns risnsnde jsdekitoresne „de ninî sn akt al nstereî sale, dar kare în-, „gelege înki interdikgie de orî ne nenssii „kitre nersoana kanslsl Statslsî.
(Va srma).
Kredem a tane dovadi de imnargialitate ni de bsn gsst, tinirind în koloanele anestsî srnal skrisoarea ne ni s’a adresat ssb vilsl inonimslsî.
Aneste kiteva rîndsrî s’as skris ks tak-;sl, logika rai finega anregisnelor ne nosedi 3 mini de femeie kind inima kondsne nana. Ka si nstem sita trekstsl, neia ne angaji sniritsala anonimi a se fane, ar trebsi ka nimeni nrintre noi si ns kaste a se mai în-tsrna la trekst rai ki togi Rominiî firi e-sengisne si konksre ks frankegi mi lealitate, ksm o zine ks mslti noezie, a hsa Iskrs-rile moarte în ijisli/isl lor. Din nenoronire ns sste asfel, rai aneste lskrsrî sînt ne kare vOr silii mai ales si înnerne a le fane ss ^triiaski, 'martor Konservatorsl Ilregresist,) Datoria noa-strs ni se nare ki ar fi mai mslt de kit generozitate din nartea noastii, a lisa sn se o-neieze o reakgisne, ne aritînds-o nretstinde-nî snde se ridiki rai ne kombitînds-o ks lealitate. în anest kaz, ks ksvînt. am fi aks-zagî de orbire rai nebsnie. Sîntem ferimgî si niirtşrisim ainî ki, npî îngelegem, ne koris-nondenta noastii anonimi, kind toate sonieti-gile sînt araezate ne religie, familie rai nro-nrietate, rai ori ne edifinis souial, este treki-tor, daka are aneste baze solide. Dar ns nstem înnirtfciui ideia ki aneste trei institsgiî as nstst si fie ameningate.
datoria lor rai kare ar koranara edifimsl ne ridiki în loksl nelsî ne as dsiimat. ol semsnagi a fi maî mslt zidars de kit arxitekgi. Re înki fanegî resbel trekstslsî? Lisagî ls-krsrile moarte în ţlislgisl lor! ns inssltagî mormintele. Trekstsl, orî kare ar fi, este istoria noastii. Trekstsl, nrin gradare, nea a-dss la nsntsl de nivilizagie snde vi aflagî, Daka ssferingele aS gribit skimbarea viegeî voastre morale, si’î bine ksvîutagî. Singele mi la-krimele ssnt îngiiraarea ideilor. Dar aksm kind sîifiegî stiiiinî aî viitorslsî, adsnenivi aminte ki tinerea este o generositate a în-
vingitorilor.	A .
Avegî o nozigie ftii aseminare in lsme.
Ns avegî nimik în ainte-vi.. Snanisl este liber. Deinertele voastre nele întinse sînt imaginea stireî voastre soniale. Ns avegî ans-tokragie, o zinegî singsrî, rai niminî ns vi O koatesti: akolo snde fisl ns mostenesne titrsl nirintelsî sis, ns esisti noblege. A. fost des-tsl sn artikol al Konvengiei ka si se snsl-bere toate miririle voastre de nirkonstangi. Ns avegî klase ssnerioare, atsnni dar nentrs ne vi srîgî voi? Ataksrile voastre konsisti îd sn drent de noblege. Ilentrs ne vegî nsne oamenii în aintea Ideilor rai a înfeoda ideile în indivizi. Ilrmninele vostrs este elektiv; ns avegî moştenire. Aristokragia voastri este nsmaî o bisrokragie, al kirsî titrs se sfir-raaste ks omsl. Sintegî o sonietate demokra-tiki nrin lege rai nrin drent. Daka datinele voastre reksnosk o aristokragie, akszagivi voi înraivi: Servilitatea karakterelor ne fane înjosirea snora rai mindria altora, este kasza. Sniî rai alniî vi msstragî rai .vi onrigî d’a ataka nronrietatea. Aflagî ki kiar aneasti onrire a voastre este sn atak la drentsl nro-nrietigeî. 'Sînt adevirsrl nrimordiale skrise în inimile tstslor mi kare ns ner esamen. Re-ligiea, familia, mi nronrietatea sînt bazele tstslor sonietigilor. în zioa kind vegî ataka nronrietatea ns vegî maî fi o sonietate, ni sn falanster. Ks anest nsme nolitega moderni însemneazi ne neî ne regreteazm în lsmea nea veke, nidsrile vergine rai viaga silbateki a noslsî. Kit desnre originea nronrietigeî, de ne vom întsrna la asrora tstslor sonietigilor nimeni ns va nstea jsstifika aneste titrsrî.
Knnksista a araezat ori ne statsonial, nrin srmare violinga este msma a orî ne drent. Daka ns nriimigî konsingenia timnslsî, inbsniti-girea msnneî, a kanitalslsî, a inteligengiî, drentsl de transmisisne legali, togi în snivers sîntem fsrî sas nel nsgin, renelorî. Atsnnî,kind toati lsmea este kslneuii, toati lsmea este inonenti. Revolsgia frannesi, ks toate binefanerile ideilor eî n’a nstst sx se snele de rsrainea averilor nagionale. Snoliagisnea ns noate si fie


Domnsle Redaktor.
Eri, nrentrs nrima oari, nitis jsrnalsl D-le N. de la 3 ale ksrgitoareî lsnî, fiind kx. îmnrsmsgî limba ksgetireî Esronene, esnî na-sibil desnre jsdekata Esroneî. Iarti dar sneî nersoane kare jsdeki din anest nsnt de vedere, sneî Romîne alese ne ns este datoare Întsmnlsreînasnerea sa, datoria de a isbi aneasti gări ne o isbesne nrin anreaiare, iarti-î si-gî snsie oninisnea sa.‘ Daka ovegî gisi nrea sinners, gindigivi ki vine de la o femeie rai ki în toate girile, nalma sneî mini femine, si kiarhi resfigare!
Ns afls nolemika voastra serioass. ninî în fond, ninî în formi. Sîntegî ainî în fagi ks nisne materiale ale sneî sonietigî noî a edifi'iia ka nisne lskrstprî kare ar fi înnlinit
fane ferinigî rai anisagî, kinî are nentrs viitor eternitatea. Togî tiranii de trenere, ns sînt timniî de moarte. Ninî odati viaga ns noate fi maî arzinds. Ea ksri în msst de mi-rinimie nrin togî nepi. Eati o ieri de sa-krifine în kare egoismsl fie kirsia se devo-teazi egoismsl»! tstslor. llatria este divinitatea antiki ssrds rai msti la ninoarele ki-ria si ridiki Ekatomba martirilor; dar daka voi înki (legi t'emnlsl, daka sînt alemî rai gonigî, voî fanegî a se desksragia desnre sa-krifinis. Bnigivi dar ks togii în anest kslt a kirsî oari a sosit; mergegî ks miînile s-nite kitre anest orizonte ne va fi strslsnitoarea moştenire a fiilor voştri. Ilonolî krestinj, ne a-jU vegî în ssblima srsiti si ssferigî în nsmele lsî Krist, skrigî ne stindardele voastre, kare sînj
www.dacoromanica.ro
DIMBOVIgA — 23 IANUARIE.
111
K.runea, aneastt asiomt a Evangelieî:“ Ss ne isEim snit ne ajuţîî.
-i - 1 vi» -s. ■	, .ws 18 Genap. 1860.
lîlS ‘ '	^--i	‘
iinfi^in	1
CRONICA.
Strbii ne lcarei stimam ku drent nobil nentrs natriotismul lor, nu sînt nrekum kred unii, tokmaî nonolul ne se bukurt mai mult de libertatate la dînmii.
late kt ni tini în jurnalul de Frankfort; „Beligrad 14 Genarie. Din ordinul Domnito-„rulsi, s’a nublikat asttzî ks toba, kttre locuitorii din kanitala serbiei, kt se ordont ^be ktruia st numai fakt nolitikt, st numai „kritine mt şurile guvernului, st numai ktr-„leaskt aktele autoriteyilor administrative nre-„ksm mi ordinile Domnitorului. Kontravenyiile „la aneastt ordonanyt, se vor nedensi nrin „înkisoare mi nrin nedense stramnine.“
Noi rugtm nerul ne aneastt boalt ne btntuie malul drent al Duntreî, la noi aini, Este dulne libertatea, iui kiar ktnd se fak oare kare abuzuri, linennî, bunurile liberttyeî sînt tot mai folositoare, de ktt relele ei ar nutea fi stikttoareci Noi aini în aste dot ytrî vedem ks nltnere kt kalomniile, akuztrile injuste ne se fak ne toatt zioa oamenilor, numai aflt înkrederea la nettyeniî Romtnî, mi aneasta kiar ne asigurt desnre suknesul liberttyeî kuyetereî mi nreseî. Desnreyuiaskt nineva sniritul natimei, minniunei, kalomnieî ne, gtsind noarta deskist nentru libertate, nearkt st intre, mi libertatea kuyettreî, a nresei este nentru tot d’auna asigurate ne ntmîntul Romtn.
----=»=—
Desnre konstr&kijia Drsnsftiilor de fier a IHolrio-Rourtiiiei.
' -	(Mrmare.)	’
3 Linia Ilrtila, Fokinauî.
Aneastt liiiie ar trebui neutru interesul komeryuluî estern st se tragt neriartea drean-tt a Siretslsi, mi st meargt nestt Baldovi-nemti Veziekioi unde va trebui st treakt neste rîul Bszaslsl, mi anoî neste Msrtineiuti, unde iartmi are st treakt rîul Rîmnik, neste Dom,' nemţi, Adzsd, Bakos, Roman, mi nînt la sta-yia de Ilomtie Iltmkanî nu denarte de rîul Şiret. De ani ar nutea st treakt linia de fier neste Şiret, mi st se tragt ne nartea desnre Orient la Tîrgs Fr-smos mi dunt ne va trene neste lunyimea muntelui la Dedemti, st mcar-gt ne valea rîuluî Boglsiţ nînt la valea de la Iladsihl de unde anoî s’ar nutea traye în linia direktt nînt la lauă, ne avînd ani st întîm-nine nini o difikultate la konstrukyia ei.
Snre a nune în komunikayie de komery mi nartea roditoare de ne vtile Moldovei, ar trebui ka linia de la IToduiloî st rtmîie tot în anronierea drumului ne merye de la Iami snre Mernovin, mi st treakt neste Blmar Gîr-M, Botomanî în lungul nbalelor Muntelui, de ani st treakt neste- Dorogod mi Xeriţa nînt la graniţa Filinonolis, de unde anoî ftkîn-du-se mai tîrziu rui linia Ruseaskt neste Cho-lim rnî Komeniks s’ar nutea uni ku Ilodolia.
îndatt ne va stvirmi guvernul Austriei linia de fier din Galiyia nînt la Mernovin, ar trebui ka mi Guvernul Moldovieî st konti-nue ku konstruirea skurlei distanne a liniei de la Filinonolis nînt la Mamorniiţa snre' a
uni Moldova ku drumul de fier al Austriei nrin Bskovina.	a;
4.	Linia de la B&ksremti la lauri.
Aneastt linie ar trebui st intre la nunk-tul Martinemtl în linia ne merye de la Brtila la Iami, mi st atingt urmttoarele nunkturi:
De la Bukuremti neste Baneasa, IJouiom-limte, Gîrlss, Tîrgiuovallloesti, Berueni, Gsm-neraui, Bszas mi Rîmnik.
Arunkînd nineva okiî ne Kartt, ar nutea fane ku drent kuvînt întrebarea de ne nu s’a tras linia de la Bukuremti neste Brzinenî d’a drentul snre Bszas mi Rîmnik fiind aneasta mai direktt mi mai skurte mi nrin urmare mai nuyin kostisitoare.
Eli noi am fi nroektat aneastt linie dakt nu ne ar fi kondus alte motive mai imnortante a nrefera kondunerea anestiî linii neste Illo-emtî.
Noi am avut în vedere la aleyerea anestiî linii din nrmt mai ku seamt interesele industriale mi merkantile a le ntriî, mi am dori ka nrintr’un transnort înlesninios st anroniem ne kît se va nutea esnloata'rea ktrbunilor de niatrt aflttori ne koastele Karnanilor în drumul de la Illoemti nînt dinkolo de BuztS, mi ku anest mod st nutem kîmtiga materialul de fok trebuinnos la nrontmirea industriei din yart, mi ka st nutem anroviziona de ajuns kanifala ytriî kt un material de fok avanta-yios, mi tot de o datt mai nsyin kostisitor de kît lemnele.
Fiind kt s’a gtsit rnîîn Moldova înainte de vr’o kîyî va afli. ne valea Trotomslsi ktrbunî de niatrt, kare nînt akum n’au în-nenut a se esnloata nenlru kt în îmnrejurt-rile de fant au fost înniedekatt ori ne industrie Moutanistikt în yart, ama se noate ’nainte fiksa kt urmtrind mai denarte minele de ktrbunî, se vor gtsi în ama mare kanti-tate în kît st fie de ajuns nu numai nentru trebuinna drumurilor de fier din ambele Ilrin-ninate, mi alte trebuinye nartikulare dar înkt se va nutea fane o însemnate esnortayie.
5.	Linia de la lini la nrin Lalana kt-
«v
tre Marea IVeagTt.
Revenim în fine la a ninnelea linie de la Brtila neste Galayî ku direkyia sure 0-desa, mi nu nutem st nu lutm în mai de a-riroane konsideranie idea nromulgatt de Ko-misia Mentralt nentru a uni Ilrinuinatele 5-nite nrintr'un drum de fier ku Marea Neagra.
5nikul nunkt de la Marea Neagrt kare s’ar nutea nune în komunikayie ku mreaja (rescau) drumurilor de fier din yart este îm-bukttura brayuluî desnre Nord a Duntreî ne se numemte Kilia mi kare este inkontestabil nel mai adîuk nentru nlutire avînd nea mai multt .ant nînt la îmbukttura lui de kît nele alte trei braye, mi foarte rar se întîmnlt st aîbt o adînuime maî'mikt de 30—10 metre, nrin urmare destul de adînk de a nluti ne dînsul nele mai înktrkate kortbiî, Desnre kare s’au ftkut vorbt mi la Komisia nentrU regularea Duntreî ne fonkyioiieazt înkt la Galayî. Tot în aneastt kauzt a ftkut un me-moar deslumitor D-l. Nobiling Direktoru! Ar-sitekt nentru kurtyirea rîuluî mi l’a înftyi-mat nainte ku doi anî mi jumttate Komisieî Duntrene, nrin urmare nu rtmîne nini o în-doialt kt s’ar nutea gtsi o komnanie kare st nrimeaskt esekutarea unui drum de fier de la Braila neste Galaiţi, Reni mi Ismail la, Kilia
nresunuind kt guvernul vă trebui st reguleze komnlekt ntryile. neadînni a le îmbukttureî de la Kilia mi a le fane nlutitoare nentru ko-rtbiile mai mari.
Inst nentru a komnlekta stvîrmirea anestei mari lukrtrî se uere un timn de mai mulyi anî, mi noate un kanital anroane de dot milioane mi jumttate.
Noi sîntem la îndoialt kt s’ar nutea gtsi vre o komnanie de drumuri de fier kare st se leye ku aneastt lukrare koloşalt.	o
Vrînd dart st fanem anestt îmbuktturt nabigabilt, mi din basmul nel mare de la Vilkov un nort nentru linia de fier ne se nor-nernte de akolo, nu va rtmîne alta de kît st se esekuteze aneste lukrtrî de kttre guvern,' mi dunt aueia st se nuie în lukrare liniă nroektate de la Brtila neste Galaiţi, Ismail mi a se urii ku anei lok.
Ku aneste kondiyiunî s’ar nutea mai lesne gtsi vre-o komnanie kare ne lîngt liniile de sub 1—8 st nriimeaskt mi esekutarea ănestii din ui’mt, de mi konstruirea anestiî linii înue-nîud din jos de Nikrasobska nînt în kanttul ei la Vilkov îî va konsta o sumt enormt fiind siliyî st fakt un înkonjui’ foarte mare ne maryinile lakului, ktni altfel va trebui st treakt drumul de fier neste delta mi nrin urmare st’l ameze ne mannurile inundttoare a le Dsnsreî.
Dakt nunerea în lukrare a nuntului de la Vilkov nu s’ar nutea fane din kauza kostuluî enorm ne se nere neutru esekutarea lui, atunni am nroiekta ka linia ne vine de la Odesa neste Reni snre Bolgrad st se tragt nînt la graniya Ruseaskt, kare anoî mai tîrziu s’ar nutea traye ne ttrîmul Rusesk neste Tazlyc, Tasarbunar, Dewedeszi, mi nînt la Akerman.
Ani ar trebui st se fakt un trajet snre a se uni ku Ovidionol, de unde anoî se va nutea kontinua linia nînt la Odesa.
(Va urma.)
Pentru Notari.
Ari. 1, Ilînt ne oamenii vor lua înkre-dere în resultatele avantayioase nentru nub-lik mi în ktstigul nartikular ne noate isvorî din instrukyiunea notarilor, statul va funda saruinile de notari nenesarii nentru a ’nnene nunerea ’n lukrare a ktderilor lor.
Art. 2. Aneste sarnini vor fi înntryite nentru distrikte de fiemte kare nlast ktte una, de fiemte-kare oram sau ttrg ktte una în oramele mari nrekum nioemti, nitemti, Bu-ztu, Kraiova se vor înfiinya kîte dout, iar în kanitala Bukuremti se va organiza de fiemte-kare komisie ktte una. (Aneastt înntryire se va susyine nînt la înfiinyarea komunelor, kînd atunni se va trişti tui de fiemte-kare ko-munt kîte o sarnint de notar, sau dout dunt mtrirea eksijinyelor anestor lukrtrî.
Art. 3. Aneste sarnini se vor vinde de kttre Stat la anei karii vor justifika de titlurile mi drenfurile ne vor avea ka st eserse o asemenea nrofesiune mi vor voi s’o ekserse.
Art. 4. Ilreyul sarnineî se va determina în ranort ku No. lokuitorilor mi ku resultatele materiale ne noate nrodune fie-kare din anele sarnini.
Art. 5. IJrofesiunea de notar nu se noate eksersa dektt ku autorizaniunea Guvernului.
, Art. 5. Ka st ekserse nine-va aneastt nrofesiune mi st noatt kumntra o sarnint de notar va trebui st justifine konsiliu-luî justiyieî nînt la înfiinyarea kămerei nota^

www.dacoromanica.ro
112
DIMBOVIJgA —23 IANUARIE.
rilor de drentsrile lor nrin titlurile srmi-toare: o dinlomi de licenşiat în drent în şari streini, saS de sivîrmirea drentBlsi în Hominia.
Sa§ se fi eksersat nrofesisnea de avo-kat 5 ani.
Sas se fi oksnat o fsnkşinne nsbliki în nartea jsdekitoreaski de la grafier inklssiv în sbs trei ani.
Art. 7. Notarii ssnt fsnkşionarii nsblicî organizaşi nentrs a înkeia kontraktele, foile dotale, testamentele, aktele de danii, de ’n-nicsire, de vînzirî nrin bsni voie, de adon-şisne, nsnerile de aiidinrizon mi ’n sfîrmit toate acelea kiror nirşile interesate vor voi si dea autenticitate mi validitate de akte ns-blice; mi ssnt datori, a cere mi a stirsi nentrs legalizarea lor la tribsnalele komnetente.
Art. 8. Ei ssnt datori a face aceasti ls-krare în okolsl lor nentrs ori-cine va cere Ministersl lor.
Art. 9. Sarcina notarilor este institsiti ne vieaşi; — dsni moartea ksmriiritorBlBi, averea ce va fi kistigat este a moştenitorilor lsi, sarcina însi nsn mi simnli se re’n-toarce iar la stat.
Art. 10. Fie-kare notar este îndatorat si rezide în loksl snde este institsiti sarcina sa, mi si ’ini ekserse nrofesisnea ne lingi tribsnalele mi ksrşile din okolsl sis firi a se nstea inşera în trebile altsi okol.
Notarii nentrs înlesnirea lor vor nstea se’nşeleşe între dînmiî nentrs a se renrezinta snii nrin alşii ne lîngi instinşiile din alte orame sas nentrs informaşisnele necesarii în l'skririle lor din alte okolsfi aţari din okolsl sarcinei fie-kirsi.
Art. 11. Fie-kare sarcini de notar va trebsi si aibi o kanşelarie komnssi: nentrs orame mi tsrgsri.
a.	De sns-.ajstor mefs.
b.	De sn8 ajstor al 2-lea.
c.	De trei skriitor.
d.	De sn registrator.
IIenti-6 iiIi.iiii.
a.	De sn ajstor.
b.	De doi skriitorî.
c.	De sn registratori.
Ilentrs Bftksremtî.
De sn ajstor mef.
De sn ajstor al 2-lea.
De natrs skriitorî.
De sn reşistrator.
De sn ajstor al sis.
Notarii vor nstea dsni eksijenşele ser-vişislsi a’mi miri sas a’rni mikmora kan-şelaria.
Art. 12. Fie-kare notar va fi dator a în-fijnna dosarele fnentrs fie-kare lskrare mi ne seama fie-kirsi klient al sis, a şine în dosare koriii de ori ce akt va înkeia, kon-dicî sneciale de natsra aktelor, în kare, va trece konrinderea aktslsî, konrinderea legali-ziriî instiuşiilor jsdekitoremtî, No. mi data legaliziriî.
Art, 13. Fie-kare notar este onrit d*a fsnk-şiona nentrs sn klient afari din okolsl lor mi afari din kiderile lor ssb ncdeansi de a fi desfiinşat.
Art, 14. Ori-kare notar va voi si rensn-şe la nrofesisnea sa va fi dator si’mî gisea-ki sn sskcesor kare si-i ksmnere sarcina, si înmtiinşeze ne Ministrsl jsstişieî si’i faki
a.
b.
c.
d.
e.
konksrs ne sskcesorsl si8 mi si cean as-torizaşisne nentrs dinssl aritînd- titlsrile ce va fi avînd nentrs drentsl de a i se akorda
aceasti astorizaşisne.
Art. 15. Notarsl este liber a’rnî aleşe mi a’mi orîudsi înss’mî amnloiaşii sil fxra re“ komandaşisnea sas konfirmarea vre snei as-toritişî.
Art, 16. Ori cine va fi fost, cinci ani a— jstors I-is al snBi notar va nstea ksmnua o sarcini de va voi.
(Va srma).
■ ^^--^aaA/\A/'\AAAAA'Vvs-'--
Hitim aceste rîndsri ale korisnondentslsî nostrs din Bszis?
Reakşisnea în nrivinşa elekşiilor este în kslmea ei, snii din fsnkşionariî administrativi mi jsdekitoremtî fak trebile regilamentarilor kare sînt deklaraşî kontra sistemslsi aktsal, kicî mslşi fsnkşionari sînt aceia ce iaS avst mi kiimikimiea din srmi mi ks kare sas servit în elekşiile ce as fikst în ansi trekst; lskrarea este ne faşi ka mi atsncî, mi nro-ba acestor konsiderante este fantele srmi-toare.
I.	De kîte va zile m’am înkredinşat ki as venit skrisorî din Bsksreintî de la B. kitrc D. de la II. kitre Ilr. mi kitre Jsd. de la F- mi K. kitre I. II. ksnoskstsl aşent al kiîmik’Bmiei nentrs a kifsia aleşere ini a lsi M. în ansi trekst kiimikimiea as nss omtire în nicioare ka siî noati aleşe dens-taşi.
II-	lea. Acemtiea dsne skrisorile vorbite as strîns ne toşî aşenşii din distiikt, mi snii kare sînt ssb-administratorî nreksm -fratele celsî de sss mi kare are assnra lsi malmsl-te mi skos de Gsvernele trqkste mi reinstalat de kiimikimiea lsi M. mi iar skos dsne 24 Iansarie, mi anoî iar nss de D. A. ssbiadministrator la Illais B... kreatsra mi
. I.’.. I... I... B... ssb-ad-... ci Manole Ivanovici kre-sss. Komisariî de. recensisne alemi mi nsmi tot din klika aceasta.
III-	lea. Sînt aksm dosi zile de kind II... în srma acelor skrisorî as venit, aicea ssb nretest ki trece la F.okmani, as venit aici sn om al sis ce made ks nsnga deskisi ka mi în ansi trekst mi toati noantea as şinst konfe-rinşe ks dînmiî, adiki mi ceî-l-alşi însemnaşi mai sss, iar ks D. L... sas întîlnit osebit;. din aceasti konssltaşie xotirîtoare sas vizst kontestaşiî nentrs kîşî ns sînt de kredinşa lor. neste, 40 nersoane nîm astizî din koleşisl direkt mi nrimar, mi cei mai mslşi kiar ks sentinşe jsdekitoremtî restabilişi în ansi trekst mi atîta sigsrauşi mare as în ad..- mi trib... înkît sn individ nrin-tro singsn xîrtie a kontestat 15 alegitorî dintr’o nlasi, iar ceî-l-alşî fie-kare kîte cinci mi mase.
IV. D. L... killdnd instrskşiile Minis-terslsî sas institsit în tribsnal, îi kîami ne dînmiî a dovedi starea lor., iar ns kontesta-loii. Adversari stas kliki la adminislraşie mi mai toşî komisariî de recensisne kare as m-nsit lskrarea lor de afari, stas gata mi kînd vine kîte snsl ami snrijini drentişile sale, es kîte doi trei din trînmii mi das kontra dovezi atît din ksnomtinşa ce zik ki as, narti-kslan kît mi dşne înskrierea din tabelile de recensisne kare ias trekst dsnp kredinşa lor nolitiki, mi ast-fel alegitorii sînt resninmi de la administraşie, snii formal, alşiî ameninşaşî
rsda la I... II.., ministrator la T. atsrami acelor de sînt
ks fel de fel de înfrikomiri, mikar ki a§ snii mi sentinşe jsdekitoremtî din ansi trekst.
V-lea. Ile lîngi nsmirsl de sss de kon-testaşii, cel nsşin se va kontesta alşi 50 sag 60, mi iatii stinîni ne toate koleşiBrile, nentrs kicî în liste aS trekst oameni kare nsîn-ssmesk nici de ksm kalitinile cerste, kare n’as avst kBrajsl a se trece nici în timnsl kiîmikimii, mi nartitsl naşional nici si in-cearki a mai kontesta vre snsl din acemtiea, klika lor, kicî ns va gisi nici sn snrijin, nici în administraşie nici în jBdekitorie.
VI. Toate aceste kontestaşiî vor merşe mi la tribsnal, dar de şeaba, kicî Et... este omsl ksrat a lsi II... mi II..: mi nrobe nentrs aceasta sînt o mie, kicî II... ks dinssl în distriktsl F.... as lsat momiile psmii; dîn-ssl în ansi trekst, ka jsdekitor la Fokmani, i as restabilit naşionalitatea kare o niei’dsse ks sentinşi la elekşiile dela divansl Ad-liok, tar R ... J... este o mamini a sa.
Vll-lea. D. L... mi ksll... X...miR...
J... sînt snişi dsne angajamentele ce s’aS dat de fie-kare în narte a skoate denstaşî din cei mai de sss nsmişî mi din cei rekoman-daşi de dînmi, snindsse la aceasta mi aşenşî lokalî ai kiîmikimiei ka si Ie lase ne K... mi F... dar acemti aşenşi nrofitînd de aceste aj'stoare kare joaki ksm kînti ei, nronsn ne ici mi kolea Ile... dar sn vot mikar ns vor da, mi vor face ne kîtemi natrs denstaşî ns-anşa retrograzilor.
VIH-lca. Toati lsmea este indignaţi de aceste fante;
A
In srma snei koresnondinşe de aceasti natsri, ns seim dalta -trebsie si kredem sas si ne îndoim de cele ce ni se skrie de a-kolo. Seim ki în asemenea kazsrî, tot-d’a-sna sniritele se esalti sas în akszirî, sas în kinsl de a jsdeka lskrsrile. Ks toate acestea vorbi mslti se face desnre kontestirile de la Bszis mi tokmai, ka si se noati ksnoa-mte adevirsl, kredem ki D. Ministrs din în-trs ar face sn mare servieis în interessl a-devirslsi ka si faki si taki ori ce msr-msri, a trimite la Bszis sn komisar si vazi aceste abszsri desnre kare se vorberate mi ne kare noi ns le nstern garanta înki.
Dommle Redaktor.
Atakat în fiarei Reforma, nrintr’aceasti kiar zissl ziar lsi îndatorire de a ţinui în koloanele sale aiurarea mea. Era o kestisne de drent mi de onoare tot de o daţi; nresen-tînds-mi ks anirarea sure a o finiri, mi s’a resnsns ki o tiniremte nsmaî ks kondişia a. nliti cinci galbeni nentrs înserare!
Inkinsini-vi, Domnsle Redaktor, ki ssnt oammenî atakaşî de. acest ziar, mi kare ne-avînd cinci galbeni sînt silişi si ns se anere. Ziarsl Reforma a gisit oare acest mijlok de ataksri ka o trişti snekslaşie (que Fon pour-rait qualifier de Chantage)? ns seim, dar dsne toate nrobabilitişile, oamenii as drent si krea-z.i ki acest Ziar ataki ne cetişenî ks sko-nsl de a veni si 3e anere, mi ast-fel de a’i nsne si nliteaski o taksi.
Aceasti noi snekslaşie are nevoe de a fi ksnosksti de nsblik. Ilentrs kare mi gn,_ besk a vi rsga si nsblikaşi aceste rîndsri în ziarsl Domnii voastre.
Ilnimişi Domnsle Redaktor asigsrarea deosebitei mele konsideraşir.
Doktorftl BaviSa.
TinogpafiaNa'AotiaM a <i si losif î'omanoo tui homn. — strada Nemjieaaki Xans Ctcrman fi o. 27.
www.dacoromanica.ro