ANUL II. - 1860 A'ieastă foaie ese de doi. ori ne sintermni 3Iicj»ki>;>ea mi Siiu-liăta. llreijsl abonaments-!bî nentrs sn ans 24 Sf. Ilentrs Yg „ 12 ^ Trei l«nl. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrî se va nit ti ks 30 n. 9S f=> SÂMBĂTĂ 16 IANUARIE. F !î! N CI P A T E L E-1! NIT E HI! \ POLITICA ŞI LITTERARĂ^ ; ■ !■■■ va * ri ; o-fa ' 5 ; . ÎN©’\W ■ !! ,■ Mi; -T *- Abonaijia se fane la libriria Chist. loanins !,et C-ia Eomanov stra-daLiriskanilor, iar nrin distrikte la D. sekre-tari al Administrând mi la koresnondengiî librăriei. Ori ne abonament trebsie nlttit îndată ks ssbskrierea. Bucureşti., 16 Ianuarie. Conservaţiune. într’o gară unde nivilizagiunea a ajuns Ta anogeul eî, unde instituirile nolitine s au nerfekgionat, unde egalitatea în aintea lefilor esistă de fant, unde bogăgia nagională fekondată de kreditsl nublik mi de munkă, merge neîncetat nrogresînd mi unde nonoliî se bskun& de nlinitatea drenturilor lor. în anele gări, noi îngelegem, Ilressa are o misiune konservatrine mi nrogresistă tot de o dată, lukrînd nu numai ia mustrarea anestuî Stat nrosner, dar- făkănd toate silingele ka să’l înbunătăgeze înkă mai mult. Nu este tot astfel într’o gară în nrunnia viegeî sale nolitine, kund se aflu într’o enokă de trenere, de trasformare komnlektu; kănd are să adune ku îngrijire material uri ku totul noî ka să reînoiaskă instituirile; kănd numai nrin şilingi stăruitoare noate să uneaskă în tr’un tottemeînik, elementele rusnundite a le unei reorganizări nolitine mi soniale. Intr’o gară ne nălbită înkă sub rănile trekutuluî, suvenirele relelor ne a suferit trebuie să fie un ob-stakol nutinte ne îl va onri de a se înturna asunra anelui trekut mi de a năstra nel mai mik nrestigis desnre lukrurile ne au fost tot d’auna nentiu dînsa kauza de neferiniri saS de ruminî. In orî ne nară, în aneastă situare, un jurnal Konservator ne ar nurea să fie at-ăt o neminjrjie kăt mi un anaxronism. Ku sunrindere dar văzurăm anărînd un nou organ al Ilresel intitulat: Konservalorsl nrogresist. O mărturisim ku frankegă aini, daka nea din tăi narte a anestul titru nom-nos ne a făkut să rudikăm umerul, nea de a-doa ne a făkut să rîdem. Neam întrebat ne era de konservat din vekile insţitugiunî kare ne au anusat atăgea sekoll; daka trebuie su regretăm abuzurile ne ne au sdrobit, nrivilegiurile monstruoase în naintea kărora ne am umilit mea mult timn,; sau daka avem trebuinţă de fărămăturile ( nulberate mi dislokate ale trekutuluî ka să năstrăm autonomia mi ka Să anărăm regenerarea noastră! Inimile noastre ne au răsnuns, nu! nu! Trebuie a uita ku totul trekutul nini un nor funebru să nu mai întunene nerul Ro-mănieî. Am trebuit dar a ne întrista văzînd rădikîncluse în aintea noastă o fantasmă a zilelor de nenoronirî, un jurnal Konservator. Te lukrn nrenios noate să ne konserve anest nou kavaler reakgionar, fiind kă se zine Konservator! Te voiesne a fa ne să urogre-se fiind kă se zine nrogresist? Ar voi el noate să înnerne a altoi ne arborul nou, germenii desorganizarori ai trekutuluî? Să se ako-nere ku maska natriotisrauluî de konkordie, ku toate sentimentele frumoase; a întrebuinga vorbe mieroase ka să askunză landurile de aur ne ne întinde? Daka anesta este sko-risl său noî mărturisim aini kă Konservato-rul nrogresist este demn de titrul său; în trekut nu se nunea atăta uneltire: în aneasta numai, se vede în aneastă narte kă s’a făkut nrogres. • Aneastă foaie, ka să snerie ne anei ne ea nu noate a’l înkredinga, se deklară kam-nionul nronrietăgei mi al nronrietarilor ne, Granie Domnului neresk, niminî nu kugetă să’l atane. Vedem în aneasta numai o manoneră stăngane ne se înn,eîcţic lesne în ajunul alegerilor, mi nrin kare voemte să înnerne d’a iranune gărei nrin intiraidagiune, snaîma desnre komunism, de doktrine Maginiene, mi de o sută alte stafii îngrozitoare, o listă de kan-didagî unii maî retrograzi de kăt algii. Aneastă taktikă este signifikâtivă mi ne-rikoloasă. Signifikâtivă în neia ne ne dove-desne din nou ku ne înlesnire oare. kare a-nostoli -skimbă nartida mi kuloarea lor, dune trebuingele vedeniilor lor ambigioase, strimte mi egoiste; nerikoloasă în neia ne tinde să arunne îndoiala, a semăna neînkrederea, a skor-moni rivaîităgî, a întregi ne neaminil mi uri mi a nrenara mimkarea retrogradă în kare va să ne tăraskă. . Daka este vre o kestiune arzătoare nen-tru gară, este aneia a emanniiiărei găranilor. Aneastă kestiune vitală nentru noî mi de so-lugiunea kăiia snănzură viitorul gărei, noul jurnal voiesne să ia sarnina să mikmoreze maî întăiu mi ne urmă să o sugrume ku în-netul! ânesta este un nerikol ne ne nrenară nentru viitor, nerikol nlin noate de vijelii mi de komnlikări. Kăni aneastă emanninare, ori ne am fane, se va întămnla mai kurînd sau maî tărzis: egoismul ini meskinele na-timl nu vor nutea în tot d’autia a se onune. s. In interesul gărei mi al nronrietăgeî kiar organul nronrietarilor, jurnalul nel nou nrogre-sist, mi se nare kă âr fi trebuit, a se oku-na să xotăraskă aneastă kestiune imnortantă mi Să fakă una din bazele nrogramuluî său. Noî resnektăm nronrietatea ne kare o nrivim ka fondamentul ordinei soniale mi vom kombate în tot tiranul nentru anărarea sa; dar daka voim ka nronrietatea să rămăie in-taktă mi resnektată; voim asemenea emanni-narea morală mi nolitikă a mai mult de na-tru milioane din fragii noştri, nlekagi înkă astăzî sub măna de fer a nosesorilor lakomî; voim ka sudoarea lor să nu mai stroneaskă îndemert nămîntul; kă în fine anesti ilonî de maî mulgi sekolî, se nartinine ku anelam titru ka mi noî la bine-fanerile legilor komu-ne mi egale nentru togi Romăniî. Timnul a venit în fine kănd nrir.tre noî nu se kuvine să se maî afle nrîvilegiagî mi jnenriviîegeagî, fără aneasfa kum s’ar nutea onera reorganizarea sonială!. Vorba kăzută de la tron au făkut să lu- mine în okiî noştri o Snerangă ne nu se va risini. Ingelegem asemenea kă nimik nu noate să fie ne întămnlare făkut în aneastă kes-tiune. Kă trebuie să se resnekte interesele fie kăruia, kă situarea este. delikată; dar a-neste difikultăgi ne sînt neînvinse nentru kon-servatorul, noă nuni se nar atsfel. snerăm înkă kă adunările vor vota îndată emannina-rea mareî maiorităgi a fragilor nomtri, kănl năstrarea ânestii stări de lukrurî nu este fără nerikol nentru noi mi noate kiar să fie o kau-ză dă komnlikări nenrevăzute. Asfeî însă nu este oninia noului jurnal. El se mărginesne a ne zine: „kă kutare nro-nrietarî au nromis ku solemnitate să înbună-tăgeaskă soarta găranilor. Noi ne grăbim de a kulege aneastă de-klarare. Iată kă voî înraivă konvenigî, voî jurnalul nrogresist, kă soarta găranilor este grea, kă nu noate a maî sţa astfel, kă este nedreantă, kă trebuie să se înbunăfăgeaskă mi kă nronrietarii au nromis ku solemnitate să o fakă. Kredegî însă kă aneastă nrdmi-siune noate să ne mulgumeaskă ne noi kare am fost amăgigî mi legănagî de iluziunî de atăta mare tiran? anoî ku ne drent o klasă a na-giuneî, orî kă s’ar numi klasa nagiuneî, or! kă s’ar numi klasa boierilor, nronrietarilor, sau alt fel, ar nutea să xotărajskă desnre soarta unei alte klase de-netăgenî ale kăror dren-turi trebuie să fie egale ku ale lor? sînt oare înkă oameni nrintre noî kare nu not să se dedea ku nerderea nrivilegelor lor mi să re-nunne la „legea Ior:“ mua vois, ama fak!“ Ilentru solugiunea anestii kestil vitale a emanninăreî găranilor, oamenii de inimă nu not să nriimeaskă nini o transakgiunenini nu este aînî vorba de nogoane de nămînt sau de nronrietăgî, ni, o renetăm, de emanninarea morală mi nolitikă a natru milioane mi mal bine de Romăni, emigi din anelam lut kii mi voî, aneiamî nagionalitate, ne sînt ke'mag! să se bukure de anei ea-mi drenturi ka voî, de fragii vomtri kare lukrează nentru voi mi ne kare voî tot d’auna îi agi desnreguit mi îi agi me-ksnoskut. Anest jurnal -kărtemne ku inokrizie am-bigiunea legitimă a junimei noastre kare are nobila doringă de a se rădika nrin silingile eî kuragioase mi nrin munka ei, mi ne dă tutulor, într’un kin umor, un brevet de neka-nanitate! nu este de mirare să atane oameni tineri mi indenendingî, ale kăror tendinge, e-dukagiune, doringî mi asnirărî vor fi tot d’auna ostile la ori ne miskare reakgionară, în kare foaie nrogresistn kată să tăraskă gara. Noî vom lăsa dar nagiuneî grija de a judeka a-neste însînuiri, de a defini lukrn, mi de a se nronunga în urmă asunra meritului lor. Nu ne vom maî onri astăzi la nernetarea teoriilor anestuî nos organ al Ilreseî. Ne ajunge a zine, ka să terminăm, kă anest jur www.dacoromanica.ro MLAP^. DÎMBOVILIA — 16 IANUARIE. nai este instrumentul mânonerelor al kî,r0r skon este kunoskut; vine ta ss ajsngs, toate mijloacele sînt bane. Asfel ar trebui sb fie> ka st fie drent, enigraful konsertatorslsl progresist oa Conservation. Dans Ies pays ou la c'ivilisation est arri-vde a son apogâe, oii Ies institutions politi-ques sont. perfectiondes, ou i’egalite de vânt la loi existe de fait, oii la richesse naţionale fd-condee par le credit public et le travail, va sans cesse en progressant et oii Ies peuples jouissent de la plenitude de Ieurs droits ; clans ces pays lâ, nous le comprenoii3, la presse a une mission conservatrice et progressiste â la fois, en travaillant non seulement au main-tien de cet dtat prospere mais en faisant tous ses efforts pour l’amâliorer eucore. II n’en est pas de meme dans un payS dans l’enfance de sa vie politique, lors qu’ji est dană une dpoque de transition, de trans-formation complete; lorsqu’il a k-r assembler soig-neusement des materiaux entidrement nouveaux pour renouveler ses institutions; quand c’est seulement par des efforts persdvkrants quqi pent coordoner en un tout solide, Ies bldrnents dparsdune rdorganisation politique et sociale Dans un pays, disons nous, tout palpitant en_ core des blessures du passd, le souvenir (jes maux qu’il a soufferts doit dtre un obstacle puissant qui l’empâchera de reveuir sur ce pas-sd, et de conservei- le moindre vestige des cboses qui ont toujours dtb pour lui. des cau_ ses de malheur oii de honte. Dans tout payS dans cette situation, un journal Conservateur nous paraitra toujours etre autant un non sens-qu’un anachronisme. Cest donc avec surprise que nous avons vu apparaître un nouvel organe de la Presse suntitulant Ie Conservateur progressiste, avou-ons le francbenient ici, si la premiere pârtie de ce titre pompeiix nous a fait hausser Ies epaules, la secopde nous a fait rire de uon coeur. Nous nous sommes demandds, ce qu’il y avait k conserver des vielles institutions qui nous ont opprimes pendant tant de siecles • s! nous devions regretter Ies abus ciont nous* a-vons dfd Ies victimes, Ies privileges mons-trueux devant lesquels nous nous somnleg trop longtemps liumilids; ou bien si lloug avions besoin des debiis poudreux et <3isi0_ quds du passd pour conserver notre autonomie et opdrer notre rdgdndration ? — coeurs nous ont rdpoudu non! non! ii faut oublier entierement ce passd; que nul nuao-e funebre ne vienne de nouveau obscurei*- le ciel de la Roumanie! Nous avons donc du nous attnster (je__ ''oii se dresser devant nous un fantdme des mauvais jours, un journal Conservateur. Quelle chose precieuse veut nous conserver ce chevalier reactionnairc puis qu’il ^it Conservateur; que veut il faire progresser qu il se dit progressiste? Voudrait-il peut At essayer de greffer sur l’arbre nouveau Ies o-et / ddsorganisateurs du passd; se couvrir du , * du patriotisme, de la Concorde, de tous Ies b > sentiments, employer des paroles miellev/ ^ pour ddguiser Ies chaines doreds qu’il nous ■souinoisement. Si c’est son but, nous nvouer ici que le conservateur progres si st™! digne de son titre. Dans le passb, ]’0I1 , mettait pas tant de faqons, il y a don ” ^ cela. .evidemment progrds, ' C etl Cette feuilie, pour effrayer ceux quelle ne peut persuader. se ddclare intempestiveirient le Champion de la proprietd et des proprictaires que grâce au ciel, personne ne songe â at.ta-quer. Nous ne voyons en celk qu’une nian-oeuvre peu adroite, qui se comprend aisement a la veille des dlections, et par la quelle 1 on veut eşsayer d’imposer au pays Fintimidation, la peur du communisme, des doctrines mazziii-nienqes et de cent autres spectres terribles Nous nous empressons de recueillir cette ddclaration ingdnue: voila que vous convene vous meme, vous Ie journal progressiste Par excellence qiie le sort des paysans est duq j soutenable, injuste qu’il doit etre arnelio^ et Ies dan- une liste de candidats plus rdtrogrades uns que Ies autres. Cette tactique est significative et g-ereuse: significative, en ce qu’elle prouve de nouveau avec quelle facilitk tainş qpotres changent de parti et de leur, au fur et â mesure des besoins de leurs visees ambitieuses, dtroites et egoistes; dan-gereuse, en ce qu’elle tend a jeter le doute, k semer des mdfiances, â susciter des. rivali- nous cer- cou- que Ies propfietaires l’ont solennelleme/it mis! vous croyez donc que ces promesse^ ^ ronţ contenter, ceux qui ont dtd trompa I1 et bereds d’illusions depuis si longtenipS) serait, par trop absurde? D’ailleurs^ de qUe[ droit une classe de la natiou, soit que l’appelle classe des Boyards, des propridtaires. ou autrement peut elle ddcider du sort d’une autre classe de citoyens, dont Ies droits doi-vent âtre dgaux aux siens? II y a donc en» core des gens parmi nous, qui ne peuvenţ s’accoutumer â la perte de Ieurs privileges.et renoncer â la loi de leur bon plaisir? Pour la solution de cette question vitale de rdmancipation des paysans, Ies honimes s’ar fi kontestat D. Filitis,- mi D. Ksnitau noiioviui, anoî mi alrii aleg-Btori raiul a le kirov nsme nn le ksnoasuem. Ni se snsne înss kt U. Nous comprenons aussi que rien ne peut etre. Filitis de mi in ansi trekst a fig-Brat între hazarde dans cette question, qu’il falit sau-vegarder les intdrets de cbacun; que la situation est delicate, mais ces difficultds qui sont insunnontables pour le Conservateur progressiste, ne nous le paraissent pas. Nous espe-rons que les assemblees voteront promptement l’^mancipation de fimmense majorii des Roumains, car le maintien de cet dtat de choses n’est pas sans dangers pour nous et pourrait meme 6tre une cause de complications im-prevues. Tel n’est pas l’avis du nouveau journal, il se borne a nous dire: que les proprietaires ont fait les pvomesses les plus .solenuelles d.’a-mdliorer le sort des paysans. alegttorî, ns ar fi avînd formele ftkste nen-trs naturalizare. Ktt neutru D. Ktnitaij llonoviuî, ns avem niuî o suire nozitivB des nre ksvîntBl nentrs kare se kontesteazî Daka uel din ttis nu are ksalittijile uerst* de konvenijisne, îl rimîne tribunalul st fe' klame. Ku toate auestea noi rekomendfrDJ sniritul de nen-Bitiuire mi justijie jsdekitr rilor. Am vi>zut într’sn Ne. al Romsnslst k5 Ill! iimufo ks nu am vorbit nimik desnre k®Jk»' rea art. 7 din konveniiiune. Illi noi atnr$s. nuns kt n5 avem .obiueiul a vorbi desnre l-s krurl de kst dunB ue sîntem siguri. Ast£'^’ vedem aueste raiduri în llojmnsl-.,. Monif°lS www.dacoromanica.ro DIMBOVIgA —/16 IANUARIE. 103 de la 12 lansariă în nartea sa neofiniirlt, rts-; nsnde foilor nsbline kare aS nrotestat kontra, nirkslarei D. Ministre al jsstiijieî în nrivinga art. 7 din legea elektoralt. Monitorul s’ar: Htrea laînnenstkt kombate argumentele noastre; însT» în fsud el dekiart kt îngelege anei artikol asfel ksm a fost îniţejes mi de noi, mi de Naiţiona.t, mi de Pefopma, mi dekiartm kt sîntem mslgsmigi d’anest art. al foeţ Ofiniale. Ea konstatt neia ne am voit mi noi a konstată kt ksvintele:,, Se pour-voir„ nreksm mi tot îngelessl artikolslsi do-vedesk kt reklamarea la tribsnal este o re-klamâre kontra ădministragisnij, Ia o stagis-ne mai în altt kare jsdekt ftrt anei kon-fliktsl ivit între alegttori mi adniinistragisne. Astfel fiind, mi nimeni n’a negat kt este astfel, este învederat kt nimeni ns va 'nstea merge st reklame la îribsnal daka n’a fost mai n’ainte în konflikt n’ar avea ne ne st-mi formeze reklamarea. De la aneasta înst nt-nt le a se onri tribsnalele d’a jsdeka; daka ntrîtsl ns’l va kema el st jsdene, este ose-bireg ne este între legalitate mi ilegalitate mi d’aneia toate foile nsbline, afart din Dîmbo-vigt, aS reklamat.£< niCI Ks alte vorbe?... -im Mitim în NatţionaASA .m _j „La 15 ale anestia se va renresinta în\a-„intea înaltei ksrgi nronessl evenementslsî de la „28 Sentemvr. Ne nare rts kt astt kaszt „n’a rtmas stinst nrin sentinga ksrgilor snite „mi- st mai sgţndtrtsk nisne lskrsri, kare „mai ales în evenementele aktsale, ar fi tre-„bsit [st rtmtie stinse nentrs tot d’asna. A-„semenea kasze agîgt nasisni mi srî, mi a-„ksm, mai rnslt de ktt tot dasna, în aintea „uartidei konservatorie kare se rironsngt frauk „nentrs regulament, ar fi trebuit st evittm „nisne difikslttgi kare ns not adsne de. ktt „sltbiuisni în nartida liberalt.y Ilriimim snire de la Iami kt D. Dimitris Stsrza ne a fost ministrs lskrtrilor nsbline, mi gerantul Stelei Dsntreî, s’a ostndit amtn-doi, de ksrtea înaltt, la înkisoare de trei Isnî fie kare nentrs art. intitulate: rnopaAitalea mi mipea, kontra DornnitopsASî (se zine,) de va fii astfel ns avem nimik alt a zine de ktt kt re-grettm kt s’a întîmnlat astfel. De ar fi înst kontra ministerslsî, ara nstea zine mslte; dar ns ksnoastem înkt ksrssl lskrsrilor. .SIcEitrs Konscrvaiorfti. : m ‘ . crin; _ în nolitikt ka în resbel, daka nineva va st învingt, trebuie st se serve de toate armele ne not st fakt a trismfa kasza, nsmaî legea de moralitate st ns fie, ninî violatt, ninî ameninnatt. Ilrin lege moralt se de-simnt neia ne soldatsl este dator omenirei, afart de kasza nentrs kare kombate, astfel a desemna ne kstare sas kstare adversar la rts-bsnarea armiei, ar fi o snidere, în vreme ne ataktnd mslgimea ne renrezintt kasza înno-trivitoare, a trismfa nrin toate mijloanele, este ns nsmaî legitim, dar ltsdabil. Asemenea mi în nolitikt noate nineva ks toate armele logi-neî st atane legal kasza adverst, dar a însemna ne sn adversar nsmaî, viktoria ar fi nslt; mi birsinna o desonoare. Dsne nrinniniî anestia, am voit a ataka ks frankegt de fagt mslgimea boierilor (se îngelege kt nrin boieri noi ns îngelegem vekile familii) dar aneia kare ssb aneastt Dsmire ne a gsvernat ntnt as-ttzi. în adevtr nentrs ne se va ataka ner-sonalitatea; aneasta ar fi a redsne o kaszt nobilt la nisne mini nronorgisni* nsmaî sîntem în anele .enOne în kare o nersoant nstea rezuma în sine o sistemt întreagt; asttzimsF gimele se lovesk; individsalismsl este nerdst în amesîekarea generalt, mi dtm mslgsmire nerslsi, Egoismul, anest ntkat ne mikmorea-; zt ne om va disntrea. Fie kare va koborî ka egal în arena nolitikt mi va nroteja ne a-nela ne va kombate nentrs bsna kaszt. L. Despre judecătorii de pace., î Art. 1. Ilînt la înfiingarea komsnelor, se va orîndsi de fiemte-kare nlast, de fie-kare kanitalt de distrikte kîte sn jsdekttor ntnis-itor mi ktte sn ajstor. Ilentrs oramsl Bsksremti vor fi ninnî js-dekttorî ntnisitorî mi ktte sn ajstor de fie-kare; — ei vor fi îmntrgigî ne kolorî. Art. 2. Lefile jsdekttorilor ntnisitorî în oramsl Bsksremti se voi’ nltti de kttre Mi-nistersl finangelor nrin Ministersl jsstigieî, în distrikte mi nltmi nrin tribunalele nivile de l-ia instaugt. Art. 3. în atribsgisnele jsdekttorilor nt-nisitori v.br fi de a ottrî de snele materii nivile în komnetinna lor, de snele materii ko-merniale, de materiile de simnlt Iloligie, mi de a îmntnisi între dînsele ntrgile înnri-ninate. Art. 4. în materii nivile jsdekttoriî ntnisitorî vor ottrî ftrt drent de anei de toate akgisnele nersonale mi mobiliare (mimkttoare) nînt la valoarea de ninni-sste lei, mi ks drent de anei de la ninnî sste în sss nînt la o mie ninnî sste lei. Art. 5. Jsdekttoriî de nane ottrtsk nînt la ninnî sste lei, ftrt anei mi ks drent de anei kttre Trib. de l-ia instangt de la ninnî sste în sss nÎDt la o inie ninnî sste în ma- terii nivile assnra kestisnelor de: a. kontes-tagisnî între xangii mi nronrietari mi între lokateri (kiriami) sa« ktlţtori; — b. între ktrtsmi mi birjari mi între ktlttori; — c. între nronrietari sas arendamî mi între loksi-tori nentrs ori-kare învoire de ntmînt, msnkt sas bani d. între ori-ne ntrgi nentrs strikt-nisnî în xolde bskate sas deteriortri de zidiri ; — e. în nrivinga mengiontrei sas des-fiingtrei a kontraktelor ori învoirilor de ori-ne natsrt vor fi; — f. între sttnînî mi servi-[ torl nentrs simbrie, servigii sas uagsbi; — g. între nronrietari vpninî nenţrs nosesisnc mi otare. TTTi nentrs toate aneste vor fi datori a ottrî ntzind nronedsra ne se nreskrie mi legile în fiingt. Art. 6. Jsdekttoriî de nane vor jsdeka nînt la ssma de trei sste lei ftrt drent de anei mi de la trei sste ’n sss ntnt la o mie ks anei la Trib. de l-ia instangt desnre toate kestisnele de natsrt komernialt nrevtzste nrin kondika de komerg mi ntstrînd în toate kazsrile regslile de nronedsrt nreskrise. Art. 7. Jsdekttoriî de nane vor ottrî ftrt drent de anei de snele kestisni de simnlt nolinie nreksm sînt nrevtzste la sek-sia Vn.~§ 1. Art. 293 § 2. Art. 307 mi a-ssnra tstslor abaterilor noligienemti nrevtzste la kartea IV. kan. I. Seks. Il-a mi a lU-a de ia Art. 366 inklssiy, nînt la Art. 387 iart inklssiv, din kondika kriminalt, vor jsdeka assnra snor nedense korekgionale nre- * Ksm fak fragii nomtri ktszami. vtzste în >tkondika nenalt nentrs normrî- Jw fantn în kontra benelor nsravsri,\ vrensnere, mărturie minumoass) neuinstirf tui deskonerirea tainelor, fsrtiwagsrî, îniueknme, mi' abszspî de în-kredere, anrinderi, dsrsimri mi nagsbî; mi vor ottrî ks drent înst de anei la Trib. de l^a instangt nsmaî assnra nelor nentrs nedensele nreskrise nrin globire de 15 nînt la trei sste lei sas înkisoarea de la 15 zile nînt la trei Isnî. Toate nele-l-alte kestisni afart din kom-netinga anestora le va lisa în uernetarea mi deskonerirea nroksrorslsi resnektiv. - ' . Art. 8. In kaz de boalt^ linsire ks voe, sas ori în altt îmnedikare a jsdekttorslsi ne viitor îl va ramnlasa ajstorsl sts. „ Art. 9. Jsdekttorsl ntnisitors ns este în drent a jsdeka nronessl silei rsde a sa di-rektt sas nrin aliangt ntnt la a 4-a snigt, sn om ks kare a fost în kontestagie sas js-dekatt sas kare a fost ori. este asouiat sas este sas martor. ■ .. , ^ g „ifi în asemenea kazsrî kestisnele se vor jsdeka de kttre ajstorsl sts. ■ Art. 10. Jsdekttorsl de nane nriimind netigisnea de nlîngere, o va trene în registrs, va soroni nronessl în sn termen de 8 zile nentrs nronesele korekgionale sas de simnlt noligie, 15 zile nentrs nronesele komeniiale, rai de 20 zile nentrs nele nivile; — va kema nartea ntrîtt nrin o singsrt nitagie rai dakt la termensl fiksat nartea ntrîtt ns se va înftgima, atsnnî va mai da sn termen de 8 zile în kare nentrs kestisnele korekgionale sas abateri noligienemti va nere de lajssb-ad-ministragie adsuerea ntrttslsi. iar în kesti-snî komerniale mi nivile daka ntrîtsl ns se va înftgima ninî Ia anest al doilea termen, îmi va nronsnga sentinga în linst. Dakt netigia va fi ntrt adsst în kontra snsî ktlttor trekttor; — jsdekttorsl de nane în materii nivile mi komerniale îl va nita îndatt mi va ’nftgima nronessl nel mslt în termen de trei zile, nefiind trmttor a veni la înftgimare va nronsnga în linst ftrt altt amînare; — în kestisue korekgionalt sas de simnlt noligie va nere de la ssb-administra-gie nonrirea sa din drsm mi adsnerea lsi în termen de trei zile. Art. 11. în fiemte-kare sentingt se va trene zioa înftgimtreb ntra adsst, nrofesiea mi loksinga ntrtmslsi mi a ntrttslsi, urons-r nerele ambelor ntrgi komnarînde dovezile a-dsse, aktele înftuimate, rezsmatsl aktelor, kon-klszia deskoneririlor, sentinga, kansl mi arti-kols legei anlikat de jsdekttor kazslsî. Art. 12. Iltrgile komntrînd vor trebsi st se gie mi st se esnrime ks bsnt ksviin-gt mi resnekt kttre astoritate în faga jsde-kttorslsi de nane. ' Art. 13. La fie-kare jsdekttorie de nane se va’nfiinga o kangelarie komnsst . de snS grafier, sn ajstor trei skriiţoii mi sas registrator. Grafiersl va komnsne toate jxottrîrile mi va kontra-semna. Art. 14. Fiemte kare greft va gine kon-dikij nentrs trenerea sentingelor, jsrnal general de lskrsrî, resgistre, ini va trimite la fie kare sfirmit de lsnt Ministerslsî liste de toate nronesele înftgimate mi ottrîte. Art. 15. Fiemte-kare jsdekttor de nane va jsdeka singsr în materiile nrevtzste ani, grafieriî ns vor avea a se amesteka. în nimik în ottrîrile lor. # Art. 16. Ori-kare jsdekttor de nane nreksm mi ori-kare amnloiat alş jsdekttoriei de www.dacoromanica.ro 104 DIMBOVIIJA — 16 IANUARIE. nane va fi daţov a rezida la taktsl okols*-1b! sbh. Art. 17. 7>ns jsdekBtor de naue va ns-tea uere voie în kongedis de la nres: Trib: Rivil de l-ia instangB nentrs sn termen de zeue zile, de la Ministre Jsstigieî ne BnS termen maî îndelsng. Ajstorsl sbs va nstea uere voie de lajs-dekBtorsl de nane uentre zeue zile, dela Ministre jsstigieî neste termensl auesta. Art. 18. Ks înfiingarea jsde [retorilor de naue Tribsnalsl Ilolirrieî din Bslreresti se va desfiinga. Art. 19. Lefile mi keltselile jsdelretori-lor de nane se regsleazB în atetsratsl Btats ssb Tit. Art. 10. La fiemte kare jsdekBtorie de Distr. cse va trimite vBtafslsî de anrozî sus nsmBr de timbre neutre loksitoriî Distr. ne vor avea nenesitatea de dînsele. Art. 11. Ile lîngs fiemte kare vBta-f de anrozî de Trib. de Distr. se va înfiinna Iute bh ajstor nsitor de timbre. Art. 12. VBtafs de anrozî va trebsi a da ganingB neutre ssma de leî 9,000, în aueastB nrivingB. _ Art. 13. La fiemte kare stârnit de ls-nij nres. mi Hrok. Trib. va trimite Ministeiis-Isî listB tot ne modelsl aneleî Kangelarîeî timbrelsî, mi banii ressltagî din îisnerea timbrelor. Apt. 9^ Ninî o nedeansB ns noate sb 8e anline de kBt nsmai în nsterea sneî legi. Apt. 10. LBkamsl este inviolabil; ni9j vizitB în lî>kame ns noate sb se faku, (ţe ^ nsmai în kazsii nrevBzste de legi mj ^ ma ne legea nreskrie. Apt. 11. Nimeni ns noate sb fie lirrsit ^e uronrietâtea sa de lret nentrs kasze de stj. litatea nsblikB, în kazsl mi kinsl amezate de lege, mi nrintr’o dreantB mi nrealabite deg. nBgsbire. (Va snna). -**♦ *♦> <{$'' « • URZICĂR1I. Despre înfiinţarea Timbrului la Ministerul Justiţiei. n Art. 1. La ministerisl Jsstigieî se va în-fiinga o kangelarie snegiate a timbrelsî; — ea se va Komnsne. a. De Illefsl Kangelarîeî b. De treî lskrBtorî nsitorî de timbrerî. c. De mi konist ’ 1 d. De sns kontabil, Kasier ■6< e. De sil» Registrator. : f. De doi ajstorî. ' L Art. 2. Timbrsl va fi îndatoritor nentre netigisnî, nentrs sentinge nivile ini Komeruiale, nentre legalizBrî de foî dotale, testamente, mi akte de vînzBri de bsiiB voie sas silsite, nentre aktele de vîrsninie, mi nentre aktele de a-dongisne. Art. 3. Ver kare va voi a da o neti-gisne la orî kare instangB jsdekBtoreaslre sa§ la Ministeris a.uere eselretarea sneî sentinge a se servi de validitatea snsia din aktile uitate în art. îl-lea n’o va nstea faue f&rB maî întîiS a fi mers sb uearB investarea netigieî sas a aktslsî ks timbrel Ministerislsî. Art. 4. Ilb’itoriî timrslsî vor fi; snsl nentre iietigisrg, altsl nentrs sentinne mi altsl nentrs akte. Art. 5. Mererea de nsnerea timbrelsî se va faue kBtre IHefsl Kangelarîeî kare va da netigiea, sentinga sas aktsl kBtre nsitorsl kom-netent. Ilsitorel o va iirvesta ks timbrsl mi va da komnatibilslsî Kasier kare nriimind banii îi va treue în kondika sa mi ’ls va da regis-tratorslsi snre a’ls treue în registre snenial nentre aueasta rai a’î da No. m’al libera în nriimirea reklamantslsî. Art. 6. Ilregsl nentrs investarea ks timbre va fi. ' a. ITentrs o netigisne sns Ies. b. Ileutrs o sentiniţB de esekstat 20 leî. c. Ilentre snsl din aktele uitate la art. 2-lea din aueastB leţiisire 40 leî. Art. 7. La fiemte kare sfîrmit de IsnB Hlefsl Kanuelarieî mi Kasierel vor trimite Ministerislsi jsstijjieî ks ranort liste ssb sem-nBtsra lor de kite timbrerî s’a nss în ksr-ssl lsneî nevoia, mi banii ue va fi nriimit nentre aueasta. ’ Lista va fi formatB dsnn modelsl dat de Ministre. Art. 8. Kasierel kontabil al kangelari-eî timbrelsî va trebsi sb dea Ministrslsî o ga-rangB în bsnB formB de avere nemimltBtoare nentre ssma de leî 40,000. ■ Art. 9. Niuî o instanrjB jsdekBtoreaskB ns va nstea nriiini o netigisne, legaliza sn akt sas ekseksta o sentingB dalcB ns va fi investatB ks timbrel Ministerslsî. Vorba de Konstitsgisnî Esronene a în-uenst sb fie îii gsra tsîslor anrono de oiî ue fant, mi nimeni ns ne adsue niuî sn eseranls, ns uiteazB niuî sn artikol. Ka sb avem o ideie de aueste Konstitsnisnî, noî vom tinBri aiuî konstitsuisnea Belgiei, în srmB ne- vom sili a esnlika maî ne larg desvoltatea auelor iirinuiniî, aueastB Konstitsgie este din uele mal liberale din Esrona. r- ■ în 1 ; MoiistU6Ui5iica> B'el^ies. ■i r, ; în riismele nonolslsî Belgis, ■ Kongressl Nanional dekretB: Titre I. Desnre tBrîm mi divizisui. Art. 1. Belgia se îmnarte în nrovinuiî. Aueste nrovinuiî sînt: Anvers, Brabant. Flendra okuidentalB; Flendra, (orientate), Ha-inaut; Liege, Limbourg, Luxem boarg; Namnr, afarB din relagisniîe auestiia ks Konfedera-nisnea I,IermanB. 5 Legea desnarte, de este trebsingB, tBrî-msl în maî mare nsmBr de nrovinuiî. Art. 2. Ssb divizisnele nrovinuiilor ns not sb se stabileaskB de kBt nrin lege. Art. 3. Xotarele Statslsî, nrovinuiilor mi komsnelor, ns se not skimba sas rektifika de kBt nsmai în iisterea sneî legi. Titrsl II. Desnre Belgî mi desnre dren-tsrile lor. ■ Art. 4. Ksalitatea de Belgis se kBstigB, se nBstreazB mi se nerde dsnB regslele determinate de legea uivilB. Konstitsgisnea de faiiB mi gele alte legi relative Ta drentsrile nolitiue determiriB kare sînt, afarB de aueastB Irealitate, kondinisnele neuesariî nentrs eseruigisl auestor drentsrî. Art. 5. Natsralizagisnea sb dB de nste-rea legislativB. Marea natsralizanisne singsrB nsmai, a-sernsia ne streini lre Belgî, nentrs eseruinisl drentslsî nolitik. Art. 6. Ns este îh stat niuî o distikgis-ne de ordine. Belgii sînt egali în naintea legi-, nsmai ei sînt nriiminî '\n fonktţiile uivile mi militare; afarB de esuennisnî ne se not ameza de lege nentrs kazsrî nartikslare. Art. 7. Libertatea individsalB este gapan-1 tits (kezBmsitB). Niminî ns noate fi de knt j în kazsrî de leiiî npeezzste iui în fopma Jiepeî, afarB de kasspî de nrinderî assnra fantei, niminî. ns noate fi arestat de kst în nsterea sneî ordonange motivate a jsdekBtorslsî, kare trebsie sb se înriBrtBmeaskB în momentsl a-restereî sas uel maî terzis în doB zeuî- mi natrs de ore. Apt. 8. Niminî ns noate fi înnins în no-triva voingeî sale, de la jsdekBtoriî ue legea îi însemneazB. O nsntB mare se va faue. Konvennia se mBritB ks regslamentsl organik; zestrea ue i sc dB se va komnsne de uinui milioane de klBkamî, ks natrs mii de nrivilegiagî. va skri în arxondologie.. Nsn mare va fj Konservatorsl ITrogresist. Nsiib mare va fi so. uietatea moderatB de la Moldova desnre kare vorbesue Konservatorsl. lato mograma: Ksnsniile se vor faue la Fokmani. Din ambele gBii se vor invita togi alegBtoriî nri-marî mi di relegi kare vor fi dovedit maî nisj-cb kredingB vekislsî regim. Ks toate aues/ea, se vor invita gazetele Romanei. Reforma mi Nikinernea a le kBror nrinniniî sînt sb snrijine nrinnmî lor in favo-rsl enmmilor. Illi kare as fBlret mslt nentrs aueastB nsntB. Naiţionalsl mi Dîmboviiţa ue snrijinB ne negsgBtorî mi ne gBranî, se vor skoate de la nsntB, mi ne loksrile lor se va nsne lrete sn val negre. Observaiţisni ssnerstiiţioase «,e vonolslsi. Regslamentsl mort de* kBt va timn, s’a fBkst strigois mi vine sb ssgB SBiigele Konvengisî neî, ssb kinsl snsî ginere. IlBringiî miresei trebsie sb bage bine de seamB. Administragia Romsnslsi vine de anBi’B ne Romanei în Reforma din srmB, ka sb dove-deasliB kB ei as la auel jsrnal drent masimt a anBra nrinuiniî kiar în favorsl enimiuilor.“ Noî am fi iiss ne administratorsl Dîmbo-viiţeî sb rBsnsnzB; dar ne este teaniB kB da-ka lskrsl va merge gradat, nolemika o sb ajsngB între îmnBrgitoriî Dîmboviiţeî mi aî Romanelei. Mslte tsrbsrBrî sînt în mslte snirite! erî întreba snsl ne altsl, înaintea snsî gBian ue era de fagB, nentrs ue amiuiî RoniBnslsî saS ssnBrat, auesta rBsnsnse ue îi nlBks. fiBra-nsl însB zise,- „se vede, Icb în aueste zile aS kBzst mslni uiokBrlanî din vBzdsx.. “ AlaltBierî a fost mare adsnare între ge~ luniţi rai binmlii. Rezsltatsl a fost skoaterea la lsmiiiB a koarnelor Isî Nikineruea. — Aî uitit konservatorsl din srmB? întreba sn konservator ne sn liberal. — Lam uitit, îî rBsnsnse auesta, m’a konvins atît de mslt ideile Isî, kBt mi a venit SB-rmî nsî sc inili k ne kan. ^ Tinogpafia NauionaM a mi losif JPomanoe mi Komn.' — slradri^mueMkriUns^Gc^m'Tso. 21 ~ www.dacoromanica.ro