ST ANUL II. ■îfij' •îs yu oio'i- .. JV jl. - 1860 . : = ■ , fliŢ «i 1 u i i&lR ; (lugîn: 30 &v’Cj i te litg-F • Roite'1 «n >. 1 . .:\»b eids i_vlu; foaie esede !-'1' 'tf> A. ■P*?' -M 25. ' .Ai ‘ W--. v? MIERCURI 13 IANUARIE. PRINCIPATELE-UNITE 8-> fc .„ t: ci doi orî ne stntemînt Miepkspea mi Sim-Btta. . Ilreufil abonamenls-lsî neutra an ană 24 Sf. nentra */„ „ 12 „ Trei lanî.. . . . 6 „ O linie nentra anon-ssrî se va nliti ka 30 n. j'i jjV îi FOIĂ POLITICĂ ŞI LITTER ARĂ JViSW .rolruia. n w;a •«'-iov >• v. ",'îd tt s'y,nt*;t)C\ "ţv.i. 8R&toi*e '*‘V; ' .'ftrjlte.' ' OiF Aişl Abonagia se face la librtria Chist. loanins et C-ia liomanov stra-daLinskanilor, Iar nrin distrikte la D. sekre-tarî al Adminîfctranii mi la koresnondengiî. librăriei. Ori ne abonament trebaie nlttit în-daţi ka sabskrierea. fes; âFisî .i- 'tDiiaa Ziw^lNSCUNŢARE. Administpaijisnea gazetei Dîm-coBÎiia s’a mstat ks deszeîpuiipe în jiasaţiis Jia No.. 2. toate skpi-sopijie se eop îndpenta jia au est, adpes. DD. aBonagi de ^ia>K8dege uii din1 kanita.iT, ne n« as iLn>tit aBonamentB^i Aop ne tpekstsj tpime-stps Bop sine soi a se desfane de janeast'B iuatR. n , ;r Si Aţ-’i’i-u „ al Bucureşti, 13 Ianuarie. Enimicil nrinciniilor liberale mi egalitare din konvenţisne, sînt siguri ks aS ştiri-srnfe la alegeiî, tilmiţînd la aasnare o maio-ritate de oameni nentrs kaie înssinl regsla-ments^ organik era o marţi urea liberali. El se întemeiazi neanirat ne oare kare anarin-ţl de desbintrl între oamenii de krediriţi kon-venţionali; ne oare kare srî sas ne înţelegeri între nstere mi narte din oamenii nartidel naţionale. Se întemeiază înkt ne artificiile nolitice ce as de gind st înlrebsin-ţeze în faţt ks alegerile; mi înkt mal mslt ne inflsînţa ce mslţî din fonkţionaril nsblicî, desnre kare se zice kt sînt instrsmentele lor, not st eserseze assnra ideilor alegttorilor. Gsvernsl ns va esersa nici o înrîsrire la alegeri, bine. Dar este sas ns este adevtrat kt sînt în fonkţisnî asttzi oameni sas mal bine nisce instrsmente ale reakţionarilor ? ce vom ftsnsnde? noi înmine kredem kt sînt. Ns este vorbt a skoate ne sui! ktcl sînt .de o klikt oare kare mi a nsne alţii de altt klikt, ci a skoate ne cei ce sînt instrsmentele snel koteriî, mi a nsne în lok oameni liberi de simtimente, nentrtinitorî. Iatt ceia ce am cerst, ceia ce cerem înkt. Nimeni ns noate kritika gsvernsl, ktnd acesta ar face skimbtrile sale ka o konse-ksinţt a sniritslsl, de nentrtinire ce a eşriri-mat în nsblik. Ar fi înst kritikat îţ dot kazsrî. 1. Ktnd ar dtrtrna nisce instrsmente ale snel koteriî ka st nsie în lok instrsmentele altei koteriî; 2. Ktnd ar ltsa st se fakt alegerile, ne ktnd în mslte distrikte mslţî fonkţionarî ne adsk aminte mslte akte anti-konstitsţio-nale. Ftrt aceste neantrate skimbtrl, ane-lsl ftkst Ia uaţisne; se va ,gtsi înniedikat in ksrssl sts.. Reakţisnea este înkt tare. Eâ are mijloace nsternice. Vocea el încene st st întinzi nentrs nrima oart ntnt în jsrnalistikt. Insinsaţisnele sale se strekoarţ nrintre sim-timentele loksitorilor ka veninsl, ce odatt intrat într’sn korn, se resntndesce în tot stngele. ^„j(l Kredem kt gsvernsl noate st o^easktj rtşl, sn rts ce ar'avea efekte ne nltkste mi nentrs nojle idei legale din konvenţisrA, mi nentrs ori kare gsvern ce ai; voi ks sinceritate şţ rtmtie.jne ttrîmsl Konvenţisneî.^. ■ in iiifi.’' i jil’ a _ ____ ijh- tfştU - •• . .. l; 7 _x . , »’8; ’• :tetei*t.' Kdtre Redaktor. . *< * In Gremîte idee este acea hi; cirfe'a kombitut Gaver-nsrile kare s’aă sscedat de la 24 Iansarie ini. nins astazî' a kombiitst kiar nrincinisl întronat la 24 Ia-Dsariă; a arătat o ksinjji;, o revolţi, kiar în kontra acelsî nrinciniă de astonomie Bom’BnT. mi de snire;-nentrs ks aceste Gsverne as fost alese kiar de acela, fiinna kirsia este înssmî înkarnarea acela! nrinciniă. Snde am nstea ajsnye ks acest mod de rezo-nament? Negremit kt tot snde voia st ajsngt Ks-r ier si Romîn, mi snde se cearkt st ajsngt Kohser-vatorsl Ilrogresist ne diferite ktî. Adsnarea elektivt întronase kcest nrinciniă, a-dsnarea elektivt era infailibilt, votsl de la 24 Iansarie îi era talismansl înaintea ktrsia trebsia st ânyenske ori ce bine-kredincos,; era bsla nentrs er-tarea de ntkate ne viagt; nrin srtnare, ktîmtktmia Isl lauks Mans a. fost iartml infailibilt; nentrs kt acea ktîmtktmie alkttsise kamera kare a întronat irrincinisl din 24 Iansarie; Regsîamentsl organik, în nsterea ktrsia a venit acea ktlmtktiniej a fost veda kare a adss trinitatea lsî Ormsz, este Talmstsl ne kare lenea cea nost (konstitsijia) ns noate st a-tingt. Boeri, ktrora s’a înkredinijat regsîamentsl de kttre Nikolae, ssnt slamalele în naza ktrora a ltsat Maxomet Koransl. — Deci: boeri as ijinst re. gşlamentsl organik, regsîamentsl kare a adss ktîmtktmia lsî Ianks Mans, ktîmtktmiea kare a al-kttsit adsnarea elektivt, adsnarea kare a întronat nrincinisl astonomie! mi al snireî Romînilor. — Ns atakaiil boeri, ns desfiingagl boerismsl, ktcî ks â-ceasta atakaijî kasza kaszeî. zleiijî nistirile kare aă dat namtere sornintelor, din kare s’aă adsnat ntra-ele din kare s’as format gîrlele ce aă alkttsit rîsl, nrincinisl d:n 24 Iansarie mi, btgaijî de seamt bine kt, atakînd imakslata koncenijisne a Madonei, ata-kaijl imakslata koncengisne a lsî Krist kiar! aci era destinat st ajsngt Ksriersl Romîn, vekisl mi fedelsl kondskttor al regslamentslsî organik, kare ’l a nriimit de la namterea sa mi ’1 a kondss nînt ânroane de groant! aci dara trebsit st kazt, martir al zelslsî stă. ■ Am vorbit grecemte" ktcî kalkslam, în sss ; s’o dtm ne Romîriemte, ktcî avem st kalksltm în jos. 24. Iansarie este data, inelsl între lanijsl tre-kstslsî iui între lanijsl viitorslsl; ama dar alessl din 24 Iansarie a ales ne Ministrsl kan al kabinetslsî; cine* va atalca sistemsl kabinetslsî, atakt ne alessl alesslsî din 24 Iansarie. Fie-ce Ministrs sekretar de stat la sn denartament este ales de întîisl Ministrs kare a komnss kabinetsl; cine va ataka lskrt-rile snsi denertament, atakt ne alessl ce este ales de alessl din 24 Iansarie. Ministrsl a ales ne administrator; cine atakt Iskrtrile snel administraijii, atakt no alessl alesslsî de kttre alessl .ales de a-lessl din 24 Iansarie. -— Zikînd kt aă ftkst rts cel ce aă bttst ks srzici 'ne rielea goalt femeile din satsl Besdatsl, este o anarxie, este o revoltt în kon-tra nrincinislsl întlgat la 24 Iansarie; nentrs kt a-tacl înssmî ne zancisl kare înftjjimeazt ne înssml isnrajciiksl ce înftijimeazţ ne înssmî vorniksl kare înftjjimeazt ’iie înâsmî nrezidentsl sfatslsl kare în-ftijimeazt ne Vodt. — Zikînd kt rts aă ftkst do- www.dacoromanica.ro robaniji ce a» bttst -ks stbiile rie nacînicT ceitijenl adsnaijl ks mtirea Ilolijjieî în sala lsî Bosel, zi.cî kt a ftkst rtă kiar Aga, kiar Vorniks, kiar Vodt; nentrs kt dorobanijsl este kiar Aga, Aga este kiar Vorniks, Vorniks este kiar Vodt mi nersoana Dom-nitorslsî fiind sakrt în ritsl konstitsijional, ne res-nonsabilt, ne atakabilt.; ceî ce aă vorbit în kontra stbiilor de la Bosel, aă atakat maiestatea ne res-nonsabilt, ne atakabilt a Domnitorslsî; aă atakat nrincinisl întronat la 24 Iansarie; aă atakat konstir-tsgia kare va ne Domnitor ne resnonsabil, aă .desfi-inijat inelsl ce desnarte trekstsl de viitor. «■ intigi- kt ns sînt nromtî. domnimoril kare snri-jint ama do bine nrincinisl din 24 Iansarie mi ne-violabilitatea Domnitorslsî ? Ssbt o-asemenea eyidt largt mi tare st tot fiî în slsjbe! st tot trtemtî în konstitsjjii! ks o asemenea resnonsabilitate st fii dorobang mi Ministrs kît îl tri.i! — Gsvern este de la dorobanij nînt . la Ministrs, Gsverns este resnonsabil de fantele sale; dar nentrs kt Gsvernsl este nss de k'&tre Domnitorsl neresnonsabil, ans-kagî, daka iistegî, ne Domnitorsl de fantele Gsver-nslsî; st nltteaskt Vodt ce a mînkat Gsvernsl stă. — Foarte bine mi foarte lojiik. 1 Asemenea idei, amice, date sas nrin rea kre-dinrjt saă din neuitiinnt, not dsce la rtttcirî mari mi ar medea foarte bine Dîmbovineî st deslsmeaskt în tot kazsl mi ks toatt okazia kt neviolabilitatea Domnitorslsî se reaztmt ne kiar violabilitatea Mi-nisterslsî, kt neresnonsabilitatea Domnitorslsî este garantate în resnonsabilitatea Ministerslsi în faija nresi komnetinte, cea întîiă a ’l trage la ztbreaoa ksrrji de kasagie, ceî-l-altt a ’J trage la ztbreaoa o-ninieî nsblice. Domnitorsl este neresnonsabil nentrs kt ssnt resnonsabil! Miniştri, mi Miniştri ssnt resnonsabili. nentrs kt Dom.nifoisl este neresnonsabil. Aceasta este legea fondamentalt a konstitsgieî. Regina Englitereî ns se sokotemte de lok ofensate kînd kamerile, kînd nresa libero, kînd metingsrile îî das nrin ttrbtcealt mante rîndsrî de Miniştri, sni dsne algi. — Mine ns va st rntie ce se trece în Englitera ka stat konstitsgional, cine zice k’B ns va st ne modeltm dsne acest nrototin klasik mi snik în Isme, dsne kare s’aă’ skos, maî bine sas mal rtă, toate matricele konstitsgiilor moderne, acela, ks înkredingare, ns îngelege nici semnifikagiea nsmiri, ns gsstt nici idea ce esnrimt astt nsmire, ns uitie iui ns va ss uitie ne este konstitsuia. — Dart; fiin-ga domnitoare în Englitera este divinizate, uii. bise-rika Anglikant a ftkst dintr’însa sn simbol ine al-tarsl stă. — Infailibilitatea Regelsî, nsrcest din neresnonsabilitatea sa, bazate ne resnonsabilitatea Miniştrilor, este o dogmt în ritsl Anglii-;an, -mi Miniştri regelsî Engliteri ssnt esnsmî singsrl tstslor vi-olengelor nreseî libere mi adsntrilor libere. Acest nrinciniă bine amezat, te întreb, amice ce s’ar nstea rtsnsnde la întrebtrile: gp s’a ftkst în gart în cel întîiă an al viegeî noastre nagionale, libere mi konstitsgionale ? Me. aă ftkst aste trei Gsverne ce s’aă sscedat de la 24 Iansariă mi nînt a-sttzî? Snde stern ks snirea dsnt acest akt itnno-zant de snire? — S’as întrebsingat toate mijloacele estreme snre a se stinge tot entssiasmsl nătrîotik; înssmî acel entssiasm din kare a emit 24 Iansarie! S'a ssbjsgat maî mslt dekît tot-d’asna nolitika na-gionalt noliticelor streine! într’o societate atît de msbredt, atît de inkslte în religia sa s’a dat nas nrouagandelor celor maî aktive de ritsrî eterodokse! în instrskgia nsblikt se întrodsce sn sistem jezsi- Itik, Asstriak, anti-nagional mi nekomnatibil ks ka-raktersl Romîn! s’a komnromis kestia mtntstiri, 98VÎU1MAI 81 . * 1 ■J ■1 DIMBOVIHA — 13 IANUARIE. lor înkinate la greul mi ks dînsâ tui aueea a nii-ntsfirilor înkinate la boeri, înkît. nfivira ksm se varsn milioanele gerii snre a se derîma nrinninisl salstaris n/tri, 24 Ian sari S! .s’a strikat în fine snirea dsiie kare as ni ram de atîţjea sekoli! — Iat't ne fskst îu reyisnea nolitiueî ssnerioarp. — ar'Btat în auest an arbitrarisl maî. g sna. rtoliuia a b^tst oameni nentrs Icb la 24 Ia-nsarîs as strigat, ne dealsl Mitron.oliî st trtiask’B iKş?a, s’a violat, indenendinua jsdeki>toreaskT>, s aS sfios* din nostkri mayistrani ne as" deskonei'it ne vfei ne as1 konsnirat în kontra vieijei Domnitorslsi!! s'aS “netrekst toate kîte mtiî xni dsmneata ka mi mine. S'a keltsit uel dsne srnrs obol al Statslsî nentrs ka si> se fakn sn lagtr,. ssblimT. idee, dar kare a fost esekstate ast-fel înknt sn n’aibis alt re-zsltat dekît înyenskierea ks destvîrmire a snei nlase întreyî„dgi ,distriktsl Ilraxovami sra între dot armiî? kemate a se infmiji în aoest lagf>r, s’a keltsit ks kîte-va irsumi ne rsyinesk în magazii nînt st gnseask’t .boeri okazie-, a le oferi Asstriei nreksm as oferit ne neţe, adsnate din ijarx, la 1848, s’a keltsit ks kinsri de toata koloarea, ne kare, în îmnrejsr’Biile ne se ansngij ne dreanta Dsntri, le" vom mmira noate in beldii d’alsngsl rîslsi de nartea noastri. sure suaîma uelor de dinkolo. — Atîtea milioane keltsite tui nini sn soldat maî mslt în armia noastm! kînd’kiar kon-venijia, kiar Tsruia, mi Asstria mi Rssia ne as nermis sn îmnlinim rîndsrile fiie-k’srii arme în mare komnlekt iui si nrarim anoi fie-kare korn ks o a treia nartel lata, amine diii konitarta, iata sude merg mi ne fak a iei a ne voiesk ss konfsnde Ministersrile resnonsabile ale reyimslsî konstitsijional, ks inviolabilitatea tronslsî. Vor sn ne fakn sn taueni, sn ’ngiijim toate a nes tea, de frikn sn ns smintim nrinninisl din 24 Iansaris. Iatn ksm vor sn komnro-mitn ei nrinninisl din 24 Iansaris mi no domnilor în kare este inkarnat auest nrinninis. Me este mai grav însn dekît toate, ueea ne fane a sînyera inima snsi sektator kredinuios al nrinuims-lsî din 24 Iansaris, este amsrjirea la kare se simte redss kînd adversari nomtri kînd boeri ne asvîrle în faun insslta: D'avem o iukoals militară în nars, este janta Gsvernslsî diri Balta-liman. De rs bsks-raifi astszi de kornsl dorobanuilor organizat milits-reuite% este fanta Gse emisiei din Balta-liman, d’avem sn korn organizat de grsninerl ne frontierele noastre, este fanta Gsvernslsî din Balta-liman. Iatn snde ne agi adss, domnilor, de bsnn sas de rea kredingn, kîjjî an,i Gsvernat gnra de la 24 IansariS! A, domnilor kare agi kreat statsri konstitsgi-onale în desertsrî, kare atjî organisat sonietaijî din orde snlbatiue kare aijî nlantat uivilizaijiea în barbarie ! ne aijî fnkst în natriea d-strn venin,! la ns-tere? Ssbskriiiî ks orgolis înfunn.area a dos ksrsu,e, diliifeime, snre serviuis de komsnikanie!! Ne trebse,. domnilor o armie mare, kauabiln a ne-mnnra tnrînlsl! ne trebse instrskgie în adevnr jisblikn gratsitn mi obligatorie, ne baze liberale mi imauionalej ne trebse bankn nauionaln kauabiln ane desi'obi momiile din giarele knmntarilor, adevnrayî mînkntorî de momii; kanabiln a ardika kreditsl nie-gifor noastre! ne trebsesk venitsriie mnnnstirilor înkinate la .sfinyi streini mi la boeri unmînteni, snre a. ne urnii venitsl neutral, ka sn ns fim silim sn ne îmnovnrnm ks kontribsgiî grele ? ne .trebsie sn -nroekt de leye nrin kare sn- se onreaskn d’a tr.eue venitsriie zestrale fnrn ka yara sn se foloseaskn. Ne trebsesk nomtii organizate mi kombinate ksm sn treakn ne toatn zioa nrin toate satele imnortante. Ne trebsesk mnssri în kontra invaziilor, de ovrei, kn ne a kotrouit n,ara! ne trebsesk mnssri în. kon-trii nronagandelor eterodokse! ne trebse sn sistem de înkisorî asiksrntor, sman mi, moralizntor. Ne trebsesk în fine mslte, dar mai nainte de toate, ne trebse, ne trebse neannrat o nolitikn nayionaln, des-fnkstn- ks totsl de renimsl konsslar! — a Revis, amine, la kestie mi zik kn doinnitorsl Romînieî ns este solidar la gremelele Miniştrilor: ! Kn am sminti nrinninisl inviolabilitnui sale de i am kontsnda ks nrinuiriisl rcsnonsabilitniji Miniştrilor. Kn ara xsli în kontra nrinuinislsî din 24 lansarie, daka am admite anest nrinuinis komnline, la knte .s’aif srmat d’atsnnî mi ninn astnzî, daka ’l am kre-de uiedika a ns se faue kîte trebsie sn se fakn. Aueastn kestie fiind de nrinuiue ian ns de ner-soane, vis ks viziera ardikatn mi te nrovok la ls-ntn ne domenisl D-ţale kiar. — Nim o uersonali- tate, niaî o alszie la viana nrivatn a mmelsi, nim o injsrie. — Amiaî din konilnrie'fnrn întrersnere, sek-tari ai aHelsiam altdr, lsntntorî nentrs aueleam nrin- nine, narani ks. aneam divizn: nalrie un libertate, vom lnrnsri, vom ameza anost mare nriniiniS lt0Ii-stitsyional mi vom goli kestiea ks aseiam aminie ks kare am golit de mslte ori naxare. Rnsnşm ssl d-tale în nsmnrsl viitor. Cesar Bolliac. Şîntem în iirinsiniS de aueiamî oninisne de kare. este D. Mesar Boliak. Domnsl trebse sn fie mat nresss de ori ne rnsnsndere, ririn srmare de ori ne kritikn, Miniştri singsrl sînt resnonsabili; ns-inai aktele lor sînt kritikabile. Asest nrinnin tre-bsia sn fie ks atnt maî mslt anreijsit de Romnnî, knnî nrin el se asigsrn. înssuiî dreutsrile gnreî. Sn Domn konstitsijional ales de adsnare mi konfirmat de Iloartn, nsvamai.fi esnss sn se destitse nrin fei-mane Tsr'-iesm ka ne trekst. Romnnii trebsie sn skane de aueastn rann ne este skimbarea Domnilor, mi kare a dat în trekst nasnere la mslijime de in-triyî, la okazisnî de a se amesteka Tsrnii in Fsk> rT.rile noastre; lovitsra knzînd tot-d’asna nsmaî ass-nra Miniştrilor resnonsabili, gara skann de înrîsrile streine; Miniştri se not skimba, fnrn sn fie nevoie ninî de Tsrnl, nini de nsterî, ini de mslte oyi nini de adsnare. % .- Aueastn konsiderare dar trebsie sn ne fakn a nrivi nrinninsl kn Domnsl este mai ne sss de ori ne rnsnsndere, de ori ne kritikn, ka.sn nrinuin sakrs. In viitoarele.No. vom desvolta aueastn ideie, mi snernm kn D. Boliak ne va da konksrssl d-le ks atnt mai mslt, kn, din nenorouire, Romnnii ueî mai mslgi nar kn ns s’as nntrsns înkn de anest adevnr. Ks toate anestea sînt don nsntsri kare koue-ri ka doi nori auest nrinuinis Konstitsijional assnra auestor nsntsri vom vorbi maî ne Isng, mi kredem a lnrnsri o kestisne înksrkatn. Redahtorsl, 1 n .'3 ~ ^ Ileiitrfr Konsea’vatorftl. ' ' Ideile nolitiue kare gsvetm ne om ks nagslba amorsls! semenilor s^î, rare ori aS s’oryentBl lor în noi, ;4ar kreate într’o enokî de robie desnotikn^ akeste idei s’aS nronagat nrin trasmisisne, mi fiind altoite în nrsnHie, ele at'iţ se inkornort ks sistemsl, în k^t, knnd în versta matsra, se deskonern la>t sînt de aman, se vede asemenea, kn nentrs ka s:b le întreaki, trebsie sT> forame tot sistemsl. De akolo vine kt omsl nitit în egoismsl sts, kade lesne în ssnerstiijioasa kredingt kt a-neste idei sînt înnltntate într’tnssl nentrs o misisne ssnerioart îngelei^erel noastre" V5lga=-re, mi kt rezsltt o misisne oare ksm divint mi desntrgitt de restBl oamenilor, mi faue st takt mBrmsrele konsuiingel nsind nsrtarea sa în sninarea nrovidennel. A'ieste idei nisdate assnra drentBrilor omBlnî este o mointenjre ltşait anelora ne se nsmesk sîngsrî asttzi nrintre noi Komervatori, oameni ne ns not a fane st se akoarde oninisnele lor ks anelea ne nrofcst nonolsl, dar kai;e se deklart de atBiinl stfalbt, ksm zine Konservatorslj o kaBzt.stnlt, asfel mi sînt siligl st se adtnosteakt clsnt snatele ftrovidiniţiî ka st anere nisue-idei ka-rc im not st rabde aneia ne D«mnezeS a ft-ksţ mi a gtsit bine; lsmina. Ksm dar not el st demonstreze «usî iftr-blik luminat aueia ne era bun în -sistemul guvernamental Konservator iihs în mimkare de dînmil în trekut mi înkt nronus ka Ilanaueu asttzîl Noî vrem bukuros ,a astenta; dar a-neasta ar fi ka st şart mi -' mal bine mi st ttraskt ku noî ne nel sfiornî mi ne ncî nevolnici ne au rtmas în anoî; -noi vrem st astenttm dela o enokt la alta, iar nu o nt-mire cirbulart înni'ejurul sistemului Uekut. este adevtrat ’kt nu meryem renedeţ dar ka-Iea este înkt koneritt de dtrtmtturile ve- kiulul reyim kare stabilt nasurile noastre, ffii aceste dtrtmtturl sînt komnuse de materia-lurl attt de nugin în ranort ku trebuingele noastre aktuale, înktt abia dajta ici mi kolo not st serve. Dar este oare kulna noastm daka arxitektonil trekutuluî nu se gtndirt lsi viitor? este oare kulna noastrt daka dobtn-dim nugine rezultate înkt, ktnd de attyea ani nu s’a semtnat nimik? IvOmerniul sufere: dar kare guvern în .trekut a strtns neutru zilele de krizt ? A,m.gtsit n6î oare vre o ban-kţ nagionalt amezatt ne kredetul nublik, saS vreun ban în kasele statului? Ni se va rts-nunde, „agi fi ftkut voi mal. bine?„ .Nu, ne-gremit, daka nonulagiunea romtnt se kornnu-ne, kum zice Konservatorul -de trei klase, a-dikt: 1. de ciunernl înnetrite; 2. de akrobagî nevralgici mi somnambuli; 3. de oameni kare nu merg drengî de ktt ne drumul cel drent1; Dar zicem Konservatomlsi, 'kt, afart de zisele sale kunosc'inge în societatea romtnt, sîntem siguri st gtsim o întinst narte a nonulagiu-nel kage nu kontribue în nimik la nomankla-tura kategorikt a .sa. EQi kare. vor dovedi kt se aflt înkt îii vinele noastre stnge de Romani mi acest snirit de organizare kare fu nronriu al lor; nricenerea ingelegttoare a legilor nonulagiuneî noasti-e ktmnene dovedesk kanacitatea Jor mi de aici drenturile lor la o mal întinst narticinare la îndatoririle Statului, ktruia e! sînt mi cel mai tari kontribuitorl, mi cel maî kredinciomî snrijinl. Inteliginga, antitudinea mi nrobitatea negugttorilor noştri, meritt un lok în administragiunea noastrt ce sistemul konservator nu a voit nici odatt st’I dea, mi nici odatt nu-îa dat, burgezia ne va da oameni învtgagî mi devotagî mal mult de ktt togi aceia ce î-ara vtzut la lukru, kum mi alte inteliginge în klasele ntnt asttzi skoase, lukrtnd ku abnegagiune nentru un viitor mal bun; încet, dar siguru vor ktltuzi, ku ajutorul cerului, barka Statului nrintre sttncile kare bttrtne ka timnul, stabileazt nrogresul nagiunelor mi kare se numesk asttzi, Konser-vatorii moriţei noliliue. L. (Va urmă). ^P'unt kum am zis în N. trekute, lukru-rile Italiei mi a le liberttnel iart last st se kreazt într’un viitor mal dulce. Italia fort îndoialt este kematt st fie într’o zi unitt uii libert. Nagiune mare, civilizatt; dar îmntr-g'tt în buktgl la suverani de stngele ei mi însumi la streini, se desbate în langurile sale. O mtnt de ajutor, mi este sktnatt. Aceas-tt mtnt va fi mtiia Fraiicei;, Ku toate â-cestea Italia ea însuniî se armeazt: fii st! sînt gata st verse stngele lor nentru natrie. Nu este ni’tî dekum de mirare st vedem un resbel în Euronâ1. ‘în asemenea kăz ce Vor face Romsnii? vor zice unii kt Romtniî nu au baniurni urmare nu not kt krmeze. Dar noî nu ne uîttm la ceia ce noate zice kutare; ci la trebuingele nagiunel: Deci este trebuiîi-gt, attt ne ktt nuterea ne iartt, st îmmul-gim aceastt oştire Romtnt regulate mi neregulate, mi îu timnul vijeliilor ce not st se rtdice, st sttm la vegere gata snre aiitra-rea vetrelor Romtne, iar nu ka întfekut de'kt-te ori era resbel intre vecinii noştri. JI Se zice kt komitele de Ka.vur a fost'ke- mat kă st formeze un dou kabitiet tfi Sardinia^ ’* c ...niu UfîOt oet .O lO.i, slU T. Ui iW'il *’■ Romsml îu revista sa dela 11 geflar. vorbind Alt-ffcl, s’a ol dekît tot-d’a www.dacoromanica.ro DIMBOVIJJA — 13 IANUARIE. 99 desnre *11131 mslte rtni ne4)a lctzst ne sonie-tatejasttzî, efloreaztj.kestisnea Suire! narilor întrebând ne ş’a ftkst aneastt suire, ini a-nrouo de dînsa ziktnd: kt, noate Gazeta Dim-bovitţa va sui sa ne corbeaska desnre dînsa.,, Gazeta Dîmboviţa ns a deşertat votsl de la 24 Genarie ini ns îl va deşerta, tokmai nentrs kt anost vot1 este nrinninsl suire!, gazeta Dîmboviţa ns ar dori st vazt ne trenările desntrţite ale .gtrilor doi, domn!, kiar ktnd anest! domni âr fi do! Brstsuu. Romanei întrebe mai ksrînd boer! mi fenicr! dş boeri ne ar fi ktzst în ntkatsl de a nsne mai mslt nreţ ne interesele lor ambiţioase de ktt ne nrinninsl suire!, nersonifikat jde o kam datt în alessl de la‘24 genarie. Romanei -de lă 12 Genarie 'îmţ smnfe mai toate, koloanele sale ks nsmele Dtmbovigei. Toatt masa s’â rtdikat în kontra Dîmboviţei : o ssmţ d.e glassrî, în toate tonsrile, maî groase, rna! rtgsmite, maî asksnite, maî ni-ţigtete se rtdikt ne koloanele Romanele!, strmant Românie! mslte rele ai ssferit în lsn-ga ta viagt! asttzî trebsie st tren! mi ne a-iui, nsmele ttS, nsmele Iiberttgei tale este lsat de ori nine, tristt ideie trebsie st a!bt desnre simtimentele tale, o gart, sni! din fi! tt! înktt st nronage, ;în nsmele adevtrslsî tts, kalomnia;? în nsmele amorsls! ttS, sra mi desbinarea.;; în nsmele Aiberttgeî tale, ti- ranifţ. ^ mî VT , Romanei ns nerde sn N.o. itrt st kaste a'mi arsnka. ^eninsl stS în anele Dîmboviţei! Nefolositor mijlok de a fane rtS adversarilor st!. IC are sînt înkrimintrile ne se adreseazt Dîm bovhţei din nartea snsî jsrnal, ne de la sn timn înkoane nare keinat st arsnne srt mi venin?, nitiţî No. de la 12 Genarie. Aneasts foaie se nltnge kt nsmai Dîmboviiţa, aksm ka mi altt datt ktnd este kestisne de vre o gremalt vegiatt a Ministerslsî, ns ksteazt ninî st o anere nini st o kombatt înnresnt. „ELIi aueasta în nrivigga ktlktreî art. 7 din Konvenţisne. “ In adevtr Dimboviiţa ns ksteazt nin! st anere, nin! st atane ne nimeni nentrs su akt. desnre kare ns este înktsigsr de este legal sas de este ilegal. O fane nsmai ktnd ia ksnos-ningt sigsrt desnre sn lskrs: tokmai kt ns voiesne st snsie verzi mi sskate, îmi va da oninisnea sa ktnd se va înkredinga de este ktlkare a artikolslsî 7 din Konvenţisne; nre-ksm, mî a dat oninisnea sa înnotriva trimitere! nronesslsî de la 28 Sent. la ICsrtea Inal-tt, mi aneasta din nsntsl de vedere nolitik; Iar ns ktnd Romanei voia ka Dîmboviţa st o fakt, ktnî no! ns fanem ninî o koadt ni-mensî, ninî ns ne esnirtm nin! de dinkoani,, ninî de dinkolo de Milkov. Tot în anest No. jedem sn artikol ssskris de D. Ion Brttians sn artikol ne ns înţelegem bine. Dar kare "kfedem st-1 ginim. ii: Amiuii ministerslsî, ziue aetorel; esnrims nrin organsl lor, Dimbovitfa temerea ka ne kemva iwr-tizaniî treketele! sa reemeaska nrin maska libe-raUsmelei,. a a magi ne alegatori nana ai nrefera ne dintui! adversarilor lor liberali. Ilsţin ne nast not desnre senssl ne tt-storsl artikolslsî voiesne st dea rîndsrilor din Dîmbovigt, în ranort ks nolitika nressusst a Ministerslsî. Astorsl kastt-mî soko felele lsi ks ministersl. Dar ţinem a rtsnsnde D lsî-Brtticans, ns esnrwia asfnzf amiuii Ministerslsî i\rin organsl lor Dîmbovuţa, oninisnea .desnre kare este vorba.: o esnrimt redaktorsl Dîmboviţei. JUi Dîmbviga ns este organsl iiimensi{.ui al ţtrei sale^ ^1 ideilor - din nro-. gramsl stS. =îs*f.,:'Este o kestisne serioast de lsat în bt-gare d$ seamt. Siiiritsl .de klinî. nolitine ne nare Kt domnesne assnra soniettţei noastre noWtîne attt s’a întins ini s’a înrtdtninat, în ktt mslţl as înnetat st kreazt kt noate es-nrîma nine-va oninisniie sale, ftrt ka st fakt narte din aneste nenoronitei klinî! Lskrs ne ne rekiamt timn8tjJ{rele, enone de kţdere mi sklavie, la mslţî nonol! robiţi, snde omsl -înneteazt tt«kfede kt riogte Ist mai fie nineva bber’ .^nrff.T, 9qoîir. xă <*««3 oiîqix - . «"O ian1 Ataksrî de aneastt natsrt ni se fane ne-konte)iit de Romanei mi snsl de natsrt mslt maî bizart este o skrisoare tintritt tot în anei No. de la o nersoant ne ns. ksnoas-nem, nin! ns ne ksnoasne. Noi am rîs mi vom rîde înk.t de ane.fie ataksrî ne ktt timn aksztrile ns se vor nstea snrijini ks dovezi, noate sş atane ktt va voi, mi fie sigsr kt ns vom trage ne nimeni la tribsnale: ktnî res-nekttm libertatea nreseî. Iltnt atsnui, vomzi-ne Romanele!, kt îmi riierde timnsl mi singsr îmi fane rts, se deskonsidert în oninisnea nsblikt, ktnî oninisnea nere dovezi. Ataksrî de aneastt natsit ns not st ne desrtdtui'ne-ze de konvekţisnile noastre. Ideile Dîmboviţei desnre kare vorbesne astorsl dela Ilitesni,. sînt ideile Redaktorslsî sts ne le va snrijini în tot timnsl, mi în no-triva ministerslsî, mi în notriva astorslsi, mi în notriva gsvernaţilor, daka anestia le ar renega. Am krezst mi Credem kt ns agate fi ninî sns bine nentrs ţart, ne ktt ţinui vom avea în adsnaro o maioritate de tomnatere, de oameni regslamentarî, de enimini! ai liberttgilor mi ai egalittţilor nrin srmare ai Konvenţis-nei. Meia ne kredem este kt voim o adsnare komnsst de oameni din marea nartidt naţionalt mi liberalt ori kare ar fi ramsra ei, sra ei. nântrs uele alte ramsrî, stindardsl ei; destsl st fie skrise ne al ei stindard; nrin-ninii de libertate, de egalitate, de naţionalitate din- Konvenţisne. D. Mix. Lanati adreseazt tot în No. Ra-manslei o skrisoare ksrioast. Noi ns am voit st-i o tintrim, ktnî kredeam kt aneastt skrisoare st ns-i fakt rts d—le maî ksrînd de ktt not; dar odatt ne astorslsi î! nlane-fi se esnsne astei, liber este st fakt ne îi nlane ol PRINCIPATELE-UNITE. • v.-.i oi’fei:1 a» .luroaiiî ,7:. hIrjî im onuaixHgi 1 Consiliul Miniştrilor din tara Romaneasca.- i3™ .riDou finm't Arji'i -Miin s" ,. «*J> ■ ’ . . t .Ii.h;: - -n. b sb KO’-' r JiUiUKiThonaa . i*o. PŢ^On-T1? A IVI” 91 B’t-* nit : ^p j<, ^ ± ^ .. hisll .oîA i. ^ 'uman , . (Şsbskr)mî). ' ? ‘ ' Ii. Steriad. G. Kreneaiift. m /dana -îdifiF.'so ‘ 1 ’11 90 ‘J'li.oi.ruil : ,r; 8 48 .1. Prinţulu şefe ' , Ik un ,S.r jj ÎŞII-48 1 ^Zioa de la 24 Iansaris aniversala alegeri! intlijiioei sale Bontnitordlsî Ilrinni-natelor-Snite fiind nea maî mare serbtto'are naţionalt de realisarea în nersoana Măriei saîe a nrinninslsî snirei Moldo-Romînilor ,se va nelebra în toatt Rara. .3 ■n. La 6 ‘/2 ore de dimineaţt se va salsta zioa dsne dealsl ksrţiî Mixaî-Vodt ks 21 tsnsrî snre a vesti Kanitalei deskiderea ser-bttorii. ‘ ' IEI. i La 9 ore de dimineaţa omtirea de toate armele în alint sniformt va fi aigeznft în ksrtea mi ne dealsl Mitronolieî. . . . -■ . i- . . - u;;a oam « ; -.'' «nn'uOnî 4« olmiiisob S» IV. 3Î lsi afanerilor Streine, vor fane invitaţiile ks-venite, atît nentrs nelebrarea religioast kît mi nentrs ţeremonialsl felinitaţiilor intrs neia ne nrivesne kornsl dinlomatik mi fsnkţionariî Sta-tslsî. VIII. fli 91 Seara toatt Kanitala va fi ilsminatt. Mi-nistrsl din intrs în înţelegere ks Konsilisl msnininal vor îngriji de ilsminarea lokalelor astorittţilor nsbline. IX. Domnsl Ministrs Sekretar de Stat la De-narfamentsl din Intrs nrin înţelegere ks Mi-nistrsl Ksltsisî va fane nsnere la. kale ka în toate oramele mi satele st se serbeze zioa de 24 lansarie ka o serbttoare naţionalt mi în toate Biserinele st se fakt Te-desm nenti'6 a invoka bine-ksvînf'brile nrovideimiî La aneeamî ort se vor adsna în ksrtea %‘isftnra iai>Iiiiine( sale nrin^âk!' Do- Mitronolie! DD. Starosti a! osebitelor korno raţii din kanitalt ks dranelele lor. 1 <)!,*>. un n- obs u an b-.h.v V. ai nrj' r * " ^ j La 10 ore înainte de amiazi în Biserika Sf. Mitronoli!, dsne stvîrmirea ofinisls! letsr-giî, se va ktnta sn Te-desm de kttre firea Sf. Sa ntrintele Mitrouolitsl, la kare vor asista D.D. Miniştri, Statsl Major al omtireî mi fonkţionariî Statslsî. Kornsl dinlomatik va fi invitat a asista la Tedesm. Ile kînd se va kînta Te-desm se va salsta ks 101 tsnsrî. V|a m tnsl in oG 1,1 De lâ 12 ore nînt la 2 dsne amiazi în sala Ilalatslsi Tronslsî, va fi nriimirea felinitaţiilor. *' iHUii-. ’i. i /; a-Ufli9Tg fi yil- ‘-J U;J fSl -i*.aîc4; D. Ministrs Sekretar de Sfat la Denar-tamentsl Ksltsisî ks anela al Denariaments- Ansl 1860,. lansarie 11, Bsksremtî. aeundO «n«;L .tonnu au aonotnaH. ir?. www.dacoromanica.ro înnitoi?. 1 i; ,.. -„î dv,- sîsjf. X. mţ&l oL 401 La o ort înainte de amiazt în dramele residenţe de jsdeţe dsne stvîrmirea offinisl, letsrgiei, se va nelebra Te-desius în mesenţa. D-lsi Administrator mi a tstslor fsnkţi-on arii or Statslsî, snde va fi mi sn eskadron* de jandarmi în nlin't sniformt ka st salste ks îreî salve de nsifitî kîntarea Te-desmslsi. XI. . ' ' 41 jw.yh'i . . * ’'r DD. Administratori de jsdeţe la 12 ore vor nriinfi felinitaţiile tstslor fsnkţionarilov Statslsî, mi seara toate oramele vor fi ilsmi- nate nrin îngrijirea D.D. Administratori ks Msnininalittţile intrs neia ne nrivesne loka- lele astorittţilor nsbline. ’AT SJS. n d In fie kare oram st se îmnarţt ntine mi karne din fondsrile Msnininale îa 10 — 50 familii din nele maî sktrittate, * Bl . I)i\\ i^B'. 100 Istoria miei coade (de păr) din : Bucureşti. ■ ,'i Seara a IV- ‘ * ij L, '• ■ : “ ’ - !:■' (Srmare.) DÎMBOVITIA — 13' IANUARIE. Odatt ce se araezt în loj'B, Iliegt veni. Se nsse lîngt dînsa, dar snre feudei lojei. 5n dialog kerios însene între Hei doi amorezaşi. ,w Ama dar, Ana mea, aî konsimgit st vii Ia onert . . Îhî mslgnmesk, ke attt maîraelt ks vtz în aceasta en semn de amor . . dar srienemî . dsnt onert viî la mine akast st Iltnt în seara destinate neutre teatre, Ana st nrenart ssb toate ranorterile, ka st se fakt fremoast. Hei din ttie lekre la kare se gtndi fese şidoazi dimineaga, st ne ia ke dînsa mi st ne dekt la sn nerekar. He st-gî mai sneiS toate amtrentele ne vtzertm mi aezirtm în zilele din ermt? ne meritt st aîbt lok în aceastt istorie. Voie snene n'sraaî kt nerekarel st înstreint st falit din noi o koadt dene regejele artei, însocitt de nisce bekle. Acesta ne fert ne jemttate, mi asfel noi kare rtmasertm- ke koada, avertm dererea st ne desntrgim de franiî noştri. Ee ftceam narte din koadt. Seara des-tinatt nentre onert se arttt. Ana înkt de A dimineajjt se nese st se nrenare. In acea zi ea ne mtnkt nfmik, ka st ne-mi îngroa-me talia. Sntlt, eskt, ktlkt, mi kese toa-tt zioa. în fine veni rtndel nostre. Ana îmi nese koada mi beklile. Aceastt narert mincinoa-st o ftcea mai fremoast. Dar, lekre kerios! în a-neastt leme sînt dot fremesegî: o fremesege vie >ie este a naterei; o fremesege moartt ne este a artei. Ana avea ne aceastt din ermt. Okiel esnerimentat ginea de denarte ne fel de fremesege era aceia ne îmnremeta razele sale nerereî acestii fete. litrei ne ne face narte din nersoana kare îl noartt, ne are nici strt-lscirea, nici frtgezimea sa nateralt. în en-doioasele lei valsrî, gracia rai volentatea nici odatt ne se onresk: amorel refezt st sejoa-ne ke degetele lei de roze în endele a-nestei ntr, ne la atingerile sale, rtmtn ne-sîmgitoare mi moârte, mi ne not st komeni-«ie în skimb, viaga mi volentatea ce-i cere. El este ka mi kornel mort al enei fecioare fremoase; dar kare ne noate. st mai insnire de ktt desgest mi oroare. Dalta femeile ne noartt ntr strein, ar sci ktt-t desgestttoare rtcealt insnirt narera lor mincinoast acelora ktrora voiesk st nlakt, ar urefera st rt-mtie ke ntvel lor nateral, ktt de nsgin. st fie. Dar nast de vorbesce de viagt, de vo-lentate, de amor enor femei ce se învesmîiitt nemaî ka st atragt banii oamenilor, iar ne sintimentel lor, kt te vor îngelege de mi-nenel.. Ana, era din nemţiei anelor femei nts-kete st fakt narte în viagt ke aceastt ter-mt de femei ne ne mai as inimt, Ile ktnd se întoaleta, Ia oglindt, mtts-mesa o nrivea mi o admira neîncetat. Ea îi adesese de toate lekrerile artificiale ke kare înserai se serva ka st dea fegei sale o fremesege mincinoast. Hli o învtga kem st le întrebeingeze, în acest timn, ea îi snenea neîncetat kem st se noarte ke kertezanii ei. Ile la 7 ore, o trtsert sttte la noartt. Era trtsera' lei Ilisgt, venea st ia ne Ana. Ana terminase toaleta sa: se akoneri ke o mantie sengire, mi strind ka o ktnrioart se arenkt în trtsert: trtsera nlekt. De-nt ktte-va minete trtsera lei Iliegt se onri la noarta teatrelei. Iliegt astenta akolo1: veni, mi zise Anei încet: dete înainte! Ana înaintt. Oare cine îi arttt kalea kttre loja lei Iliegt. cintm ?. ___ Ee! . ■ He stai de vorbesc!! ne se kade . . ce va zice lemea?. . — Lemea zice mi ktnd faci en lekre rai ktnd ne îl faci. — Iîoate; dar konsciinga mea?.. — Tfebeie st vezi kasa mea, am anar-tamentel cel mai fremos mobilat din Bekeresci.. Melgime de mi-iî obiekte de nltcere adese de la Ilaris, din kare cele mai fremoase sînt nentre dame, maleri; dantele; brtceri. . . Ana rtmase gtnditoare. — Daka vei st .vie negremit, mi daka îgî face mare nltcere a mea venire, vie. Iliegt se bekert. Ke toate acestea sim-gi en fel de nenltcere kt Ana konsimgi st vie. în idea lei desnre kertgenia inimei Anei el ar fi nreferat ka aceasta st fi ftket oare kare mai melte înuotriviri, în fagt ke muierile, dantelele, mi brtcerile. — Este dedatt, îmi zise el, ke aceste cinî. mi se nare kt ne are st fie tokmaî o vergint nerdett în întenerekel maxalalelor!. st vedem! Ana în acea seart ke narerile sale mincinoase mi vtzett de denarte, artta fremoast, asfel cele mai melte lornioane se în-drentart asenra ei. Onerâ din Bekeresci nentre melgî ne este en altar al mezelor: ci’ en lok ende oameni mi femei vin st-rnî arate toaletele mi figerile, sas st se vazt, st se admire, st-raî fakt oki delcî, st înceant o intrigt amoroast. Intreabt ne cei mai melgi sae ne cele mai melte desnre erorile ce fak artiştii, kt ne vor sci st rţsnenzt: eniî ne as nici o kenoscingt de aceastt artt, algiî ne ae gestel ei ; enii nici ne askeltt mezika. ar-timtii ktntt jest, ei rtmtn indiferingi; ktntt falm sae strigt, atenei ei anlaedt ke ferie. Heblikel ce ne îngelege mezika strikt ne ktntttorî; biegiî oameni, ka st fie anlaedagî, se nen de gint, ntnt se roraesk^la fagt, li se enflt vinele gtteleî mi face nrîn aceasta st te astengi ]a fie kare minet st-i vezi kt St snarg în bektgî. In seara ktnd Ana era la onert, damele eras mai elegante de ktt tot d’aena: enele se- înternasert; altele erae destinate st se dskt la sn bal, Ana voi st ksnoaskt ne nsme toate acele dame ks figsri fremoase mi elegante ds nrin loji, Ilisgt le ksnoscea ne toate, mi se n5se st le rekomande în kinsl Brmttor... Aici firsl ttks. Es adormisem. , a (Va srina.) s- ■ , ■ r : - URZICĂRII. De am lsat mtssra kt artikolile ce le dtm ka resnsns konservatorslsi st le dtm mi în limba francest, kassa este kt mslgi din kolaboratorii mi amatorii acelsi jsrual ns sci» Romtnesce; mi iar de va fi gremitt frangs-zeaska noastrt, kassa este kt aste limbt ns este limba geranilor Romtnî. Konservatorsl este amator de streini: E-ditorsl rai tinografsl ssnt streini; ns seim de ns vor fi mi nrintre redaktorii streini. :ljr 8‘ Konservatoriî as decis a face o nensie de konsolagit acelora karo ks ansutamente de 500 lei ne lsnt, între altele gineas sixir-giî Icb doi galbeni ne zi, ‘; ' 11 ! 1 v B biwt6'A ifirw ' ■> .:.vt( ijî jsss-d f- ■ - . " sl VH T*9'T. Hei ce o datt ’miaS ftkst nonslaritate a-ntrînd îmnronriettrirea geranilor aksm,.kt se kred destsl de nonslarî, aS Itsat’o dsne smt: se vede treaba kt zodia rakslBÎ eraind din gart, rnî’a ltsat niciorsl snre Argent o . . i; Tivogpajia NanionaM a M losif Pomanoe mi Romii. — strada NemjjeaBki Xans Geî-nuuTNoT 27. www.dacoromanica.ro