ANUL jl.	.J860
____- i	^:r:iÎJî&- o viîf^n
.r'iixeca ornl iov sb ,ni biiisnao inutila im avi’-f ■--Rnl: J'.-nj/iaii
Aneasti. foaie ese de dot ori ne sintemint Miepkspea un Sini-EBta.
Ilreijsl abonamenls-luî nentra sn ană 24 i5f.
Ilentrs ‘/a „ 12 „
Trei lsni. . . . 6 „
O linie, nentrs anon-ssrî se va nltti ks 30 n.
>. f

£' M 24.
li!
PRIN CIP ATELE-UNITE

ur 6ii i
.	v uu
tiA iiiOfto
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERAltĂ^
SÂMBĂTĂ 9 IANUARIE..
■	f.' Uj-	. U iii) llîli'rOi	,	i,
.u: -trob Vd >fall »8uh SŞXpleup ar ‘ -fi btul . v _ ‘ini .aoliioiei
7..J0 U07R
l;i Abonaijîa se fane la libraria Chist. loanins et C-ia Romanov stra-1 daLinskanilor, iar nrin distrikte la D. sekre-tari aî Administranii ou i la koresnondenyiî li-brxrieî. Ori ne abonament trebsie ntatit în-datr, ks ssbskrierea.
sîBoi Bucureşti, 9 Ianuarie.
în fine, oamenii trekstslsî, esnrimB astBzI in Konservatorsl nrogresit, ideile lor. Aceste ide! sînt Mele ksnoskste,' uele vekl; ideile re-o-slamentare, ks vekile nretennisnî de nrivile-ţtisrl, toate konerite ks sn vbI ssngire kon-stitsgional. Vedem o tendingB la krearea s-neî nartide de aristokragie, noleitB ks Smal-tsl moderantismslsî. Vedem îiisb nisne nretennisnî de a se nsne în arenB ka sn kavaler al nronrietBgeî, „Se noate oare neksnoasne „niBna nrovidingel, kxnd, în nenBtrsnsele taliile ale konbinagîildr sale, ea a ales ne snslj din oamenii, Mei mal înaintaşii in aris-H „tokrasiie ka sb nronsie mi sb fakB a tri— „smfa nrinninsl kare era mal greş de dobîndit?“ ” IatB adevărata nrofesisne de kredingB a Konservatorslsî, ne se Ibsb sb se vazB iirin-tre vbIsI konstitsgional.
IatB trekstsl, iatB nrivilegisl, iatB regs-lamentsl învins mi rBStsrnat, revenind la lsn-tB în notriva ideilor liberare mi egalitare din Konvengisne. IatB ne-va mal mslt de kBt în-ssml regslamentsl. Anei regslament, ks toate barbarismele sale, ns a kreat o aiistokra-gie: a kreat nrivilegisrl mi rangsrî viagere. Nimik mal mslt. Dar Konservatorsl ar dori -ne-va mal mslt rai de kBt regslamentsl: ar dori o aristokragie ereditarB.
Aristokragie ereditarB ns a esistat ninî odatB în aneste guri. în togi timnil, kiar în sekolsl fesdalitBgel, ea a fost în aneste loksrî o nlantB esotikB ne ns a nstst nrinde rBdB-nin£..i Toate doksmentele vekî ne kare se a-Ab nsmele oamenilor nelor .mai însemnagl, ns-mele familiei este neksnoskst: rangsl viager nrenedat de nsmele de botez, era tot ne designa ne anei bBrbagl. Aneasta este o dova-dB de linsB de ori ne nreg ne se nsnea ne nsmele familiei. Illi aneasta snsne astBzI ltB ns a fost o noblegu ereditarB, kB ns a esistat o aristokragie. S’as vBzst kBte-va nşme de familii, ks toate anestea, sînt kiar astBzI koborîtori din familii vekî; dar ninî sn nrivi-legis ns a koborît ks dînsele.
Rangurile viagere as fost în togi timnil, sigilsl viager al snsl nrivilegis viager. Domnii ne d:as rangsrile ks nrivilegisrl, aveas ■drentsl sb le ia în anol.
Regslamentsl Organik, ks oare kare skim-bBrî, adontB aneastB institsnisne bizantinB. Konvengisnea o desfiingB. Konservatorsl, fs-rB sb gie sokotealB: ninî de datinele gerilor, ninî de regslament, ninî de konstitsgisne, vine mi ne vorbesne de neî morgi, ne kxnd tot de odatB, ne kBntB nrogres!
Ideia de, a krea o aristokragie, ns este o ideie. năgionalB. Este o nlantB bastardB. Soarele nrinninatelor Ia refszat în togi timnil razele sale. Afai’B de aneasta, aneastB ideie ns întrB în sniritsl Konvengisne! mi ori nine
ar fi anela ne kare ea îl tsrbsrB, astBzI mai nsuin dekBt tot-d’asna va gnsi exo la Ro-mBRÎ.
O singsrB sli.binisne de aneastB natsn, noate sb se satisfakB ; velumea familiilor, neutru familiile ne koboarB din familii vekî: adevBragil koborîtori din vekile mi eroinele familii, sînt neî mslgî, redsrnî la stare de ignorangB mi miserie, nerdsgl între lo-ksitoril SBtenî. Dar mi aneastB vanitate ns noate sb mal serve astszl dekBt nentrs istorie.	:h
Tot ne a esistat a fost n'rivilegisl viager, a kBrsi etiketB a fost rangsl viagier. Snsl mi nel alt nsraal sînt.
' a. Konsefvatorsl msne ne tanet kestisnea nronrietBgeî asfel înkBt lasB sb kreazB kB ar fi ameningatB de nosl ordin de lskrsrî în fi-ing ţ. KBt nentrs noi sîntem konvinmî kB ninî odatB drentsl nronrietBgeî ns a fost mai sigur mi mal resnektat dekBt ks noile instits-gisnî. Kare a fost garangia anestsî drent în timnsl regslamentslsl organik? Este vorba de kanitalsfî? Boeril nrin lege mi mal de mslte ori nrin absze eras skstigl kiar de a fi ssnsmî ks neî -algî neţBgenî la mijIoanele silnine a-raî nlBti datoriile lor.
Dsne nosl ordin de idei, nSmaî este dekBt neţBgenî de o notrivB ssnsmî a resnekta averile nelor algî; de o notrivB ssnsmî la lege ; omsl din uonol, negsuBtorsl, boersl de o notrivB sînt ssnsmî sb nlBteaskB ne sînt datori; stBrile lor de o notrivB ssnsse la se-ksestre, în kazsri da datorii.
Este vorba de nronrietBgl nemimkBtoaie? Nsmaî nronrietBgile boerilor ne eras la nstere eras resnektate. Daka trekstsl ar nstea sb se nlBngB. sn gemet general s'ar aszi diii toate sngisrile gerel! momiile nelor mari devorau momiile nelor mini: drentsl nelsî mal tare era în vigoarea sa, mi nensmBrateie nronese ale momnenilor sînt dovezi în aintea kBrora trekstsl trebsie sb romeaskB. Nimik nsmaî era sigsr, nimik nsmaî era resnektat. Dar anest drent de nronrietate se întinde mi în-biBgimeazB mal mslt de kBt momiile, snre e-semnls: el bine! ne lskrs a fost resnektat! frsktsl inteligengeî, as fost violat, nedrentB-git. Msnka ea însumi a tribsit sb aîl)B ane-iamî soartB, sb. ssfere anelea-ml rele. IlikB-tsrele de SBnge mi de ssdoare, kBzste dsre frsngile nelor nenoronigl, în Iok sb se skimbe în nikBtsrî de asr mi sb se resnîndeaskB în-nrejsrsl fokarulsl lor, as kBzst în ksna nelor tari. Ks nosl ordin de idei, nronrietaril de momii, ns vor mal vedea ne nel mai tari, rBnindsle loksl mormintelor nBiingilor lor; ns vor mal striga înaintea snor jsdekBtorî ne ns aveas drentate nentrs dînmiî; momneiîil ns vor mai avea a sb teme de a-mî vedea momioara tb-nitB de veninsl nel nsternik, fsrB sb albB snde sb se nlBngB; nel ne msnnesne, ns va
mal fi silit sB-ml vazB frsktsl ostenelelor sale esnss la kanrinisl snsl slBnBn; ni asigurat de lege ka nele mal nrenioase bunuri. Snim kx> sînt oameni kare katB sb snerie ne nronrie-tari kB are sb li se ia momiile, daka ns vor trimite la adsnare bBrbagl de ideile treksts-lsî. Dar nu vor resmi ks anesţe stafii, ks kare doinele nearkB sb snerie ne koniî. Sko-nsl lor este, nrin anest mijlok, ns sb asigure nronrietatea; dar sb o esnsie, ka ne trekst, la relele la kare a» fost sshssb. Sb. fakB sb se întsrne timnsl kund nronrietBgile eras iiib-zile nelsî mal tare.
... ___________t *’ ''
■ .rnrb.,
Les kommes du passd viennent exposer aujourd’hui dans les colones du Conservatenr., leurs doctrines. Cesidedssontdejâ connues; elle's sont anciennes: ce sont les idees en vogues sous le reglement organique, avec les vieilles prdtentions anx privileges, on n’a fait que les couvrir d’un leger voile constitutionnel. Nous y voyons une tendence a crder un parti favorable â une aristocraţie dmaillde de moderantisme. Nons y voyons encore la pretention peu grave de descendre dans l’ar&ne en chevalier de la propriete.
„Peut-on. aussi meconnaitre, dit le jour-nal, la rnain de la providence, lorsque, dans l’inp^ndtrable mystere de ses eombinaisons elle a dt6 precisement choisir un des horames, les plus avances de VAristocraţie pour propo-ser et faire triompher le principe qui nous a coutd le plus a conqu6rir?-f
Voici que la veritable profession de foi du Canservateur se fait jour âtravers son voile constitutionnel! Voici le passd, voici le privilfege, voici le statut organique, vaincus et renverses, revenant a la lutte contre les idees liberales et egalitaires de la Conventiqn! voici quelque chose de plus encore que le statut organique. Le statut malgrd ses erreurs, n’a point crde une aristocratic: il a fondd des pri-viRges et des rangs â vie; rien de pljus. Mais le Consenateur Progresiste, voudrait quelque chose de plus que le reglement organique lui meme:il d^sirerait une aristocraţie hdriditaire, bas^e probablement sur 1’ancieneR de la familie, or, une aristocraţie kdriditaire n’a ja-mais existd dans les principauRs: De tous temps, et meme au moyen âge, cette a-ristocratie ne fut dans ces pays qu’une plante exotique qui ne put jamais prendre ra-cine. Dans les documens anciens oii l’on trouve les noms des personnes de distinction, le nom de familie est inconnu: le rang seul, prdc&dd-du nom de bâpteme, designait la personne; c’est une preuve du peu de prix qu’on atachait au nom de familie; cela nous dit asşez aujourd’ hui qu’il n’a jamais existd dans ce pays une nobldsse hdrdditaire, line aristocraţie de cette espfece. On a pu voir quelques noms de fa-
www.dacoromanica.ro
94 r ■ "Ţt.nifi'P'	__
mile sur de tels documens; on citâ aujourd’ Îmi mânie quelques descendenta des ancienues familles, mais aucun privilâge n’est descendu avec eux.
Les grades ont âte de tont temps le ca-eliet viager d’un privilfege de ce genre. Les Princes qui distribuaient Ies lionneurs avec les privileges, avaient le droit de les reprendre. le reglement organique, moyenant quelques changemeuts, adopta cette institution Byzantine. La Convention l’abolit. Le Conservaleur, sans tenir compte ni du moeurs de ce payş, ni du statut organique; ui des la Convention, veut nous parler des trâpassâs. L’idee decrâer une a-ristocratie n’est pas une idee naţionale; c’est une plante etrangere; le soleil des Principautâs lui a toujours refuse un rayon bienfaisant. Outre cela, elle ne saurait jamais entrer dans l’esprit de îa Convention, et n’importe le nom et les qua-lites de celui que cette idde agite, aujourd’hui, moins que jamais, elle ne saurait trouver d’âchos parmi les Roumains.
Les vrais descendents des ancieunes familles sont pour la plus part, râdiuts â l’igno-rance et ă la misere et confondus avec les la-boureurs. Mais la vanitd d’une telle condition ne saurait servir encore la personne atteinte de cette maladie que sous le rapport deThistoire.
Ce qui a existâ n’etait que le privilege h vie, dont Ie rang eu etait l’etiquette. L’un et l’autre ont cessâ d’exister.
Le conservateur met sur le tapis la question du droit de proprietd, de maniâre a lais-ser croire que la proprietâ etait menacâe par le nouvel ordre d’idees.
Quant â nous, nous sommes coiivaincus, que jamais le droit de propriâtâ ne fut plus respectâ et plus ştir qu’il ne l’est avec les nouvelles institutions. Quelle fdt la garanţie de ce droit par Ie passâ? Sous Ie reglement organique, par exemple?
Est il question des capitaux? Les plus forts furent toujours, soit par la loi elle mâine, soit par abus, exempts d’âtre, comme les au-tres citoyens, contraints .de payer leurs dettes? D’apres le nouvel ordre des choses, il n’y aura plus que des citoyens âgalement obliges k re-specter les biens d’autrui; egalement, soumis a respecter la loi. L’homme du peuple; lej commerşant, le boyard, vont etre egalement contraints h payer ce qu’ils devront: leurs biens seront egalement soumis aux sâquestres, en cas de refus de payer ce qurils doivent.. Est il question de proprietâs immobiliâres,? sous feu le râglement organique, les proprietâs des grands au pouvoir, etaient seules -respectees. Si le passâ peuvait s’en plaindre, un gemisse-ment genâral s’âleverait de tous les coins de ce pays. Les terres des plus grands dâvoraier.t * les terres des plus faibles, le droit du plus fort eut son dernier eclat a repandre, eţ les inombrables proces des Mochnenis, depou-rllâs des leur terres, sont des preuves en face des quelles le passe devra toujours rougir. Rien nâtait sflr, ni respecte. Mais le droit de proprietâ s-etand et embrasse plus que des terres, be bien! quelle furent Ies objets qui trou-vârent plus de garanţie que les terres dont il est question? Le fruil de rintelligence fvtt mâme viole; le travail dut avoir le merae sort, et souffrir les memes maux. La sueur, tom-bâe du front des infortunes Roumains, au lieu de se transforraer en goiltes d’or et de se repandre autour de leurs foyers, est tombee dans la coupe des plus forts. st- Avec le nouvel ordre d’idees, les proprief--taires de terres, ne verront plus le plus fort.
DÎMBOVIŢA — 9 IANUARIE.
venir s’emparer du terrain qui remferme les tombeux de leurs pdrfes; leur voix ne s’adrds-sera plus a des juges qui n’avaient jamais de justice a rendre qu’aux hommes puissants, Les mochnenis n’auront plus a craindre de voir leur petite propriete ravie par un voisin en faveur k la cour, sans espoir d’avoir raison devant la justice. L’homme qui travaille ne verra plus le fruit de ses peines exposâ au caprice d'un maitre injuste; mais il le verra assurâ par la loi comme les biens les plus pricieux.
Nous savons qu’il y a des hommes qui cherchent a effrayer les proprietaires en leur disant qu’ils vont perdre leurs terres, dans le cas oii ils n’ânverraient â la chambres des hommes des idees passâes; ils ne rdussiront point avec ces fautâmes avec les quele les nour-rices tâchent d’epouvanter les enfans pour les fairetaire. Leur but est, par ce moven, uon d’assurer la propriete; mais de l’exposer, comme par le passd aux maux aux quels elle a dejâ dt6 abandonde, et de revenir au temps oii toute propriete fut la proie du plus fort.
Domnsle Redaktor.
Afltndu-mt denarte de lume, abia asttzî am nriimit, cel dinttiu No. al Konservatorslsi nrogresisi. îmi nare rtu; eri a-mi fi nutut st-1 iau drent un etren ce st face nentru anul nou, de vreme ce asttzî, lskrsl este mai serios mi fiind-kt aceasta ar nutea st kontinue, nermi-teţi-mi, domnule, nrin organul vostru, st snui nreotului acestui nanaceu ceia ce este de nenriimibil îu ofrandele sale.
1-	iu Zice kt ori ne Reformt social t, trebuie st se snrijine ne idei juste, mai ales euocele de trecere.,,
Aceasta ni se nare o îndrtsnealt de nriri-ciniS ne ar sneriea ne Hrudon. Rum acest konservator voemte, ka, ne ktnd omul ni--ntie înkt în înlunerek ka st afle o emire, st aleagt acest moment st-riui fakt idei juste asuura edificiului social ce katt st zideaskt, ktnd va emî de aici? ox! nou feniks, nţskut asttzî din cenurna konservatorului! abia emî din skoîka ta, kum o zici însuţi; este adevtrat kt vocea ta rtgumitt înk’t de nulberea sekolilor, este nugin îngelegîndt. llrogresul, trekutul, trebuinnele cele noi, necesitatea unui Statut quo, toate acestea ka orakolii cei veki, snun ori ce-î trece nrin minte; dar ktntauî ne încetat falmele voastre cirinirî, fak noate narte de ignorenta ta koniltrie ktnd, agtnarjî ne ruinile trekutuluî, veni ktnta înkt ktt va timn, Romtnul va zice: naserea de nonte ktn-tt mereu.ft Atunci vom avea: timn frsmos, md se vor konsola.
2-	lea Moartea nolitikt este rezultatul ordinar al enocelor de krizt, kare nu semin-geazt institugiuni în ranort ku drenturile.. Kum ar fi moartea ktnd nu s’ar nriimi insti-tugiunele zilei, nu noate, nu trebuie cine-va st se luate? robi în trekut, trebuie a o suferi înkt ratnile noastre sub xeare? dar ce kon-siliu ne dani not, nrofeijî de nenorocire? ar-krede cine-va kt aude un boier bttrîn nrona-gtnd Romtiiilor bine facerile martirului? dar daka aceastt abnegare, acestt umiliare sînt lukruri trebuitoare, anlikagiile voi înrnivt, str-mane konservator: nronagt esemnls: nriinies-ce singur nrezentul. Arunkt jos kostumul ttu din sekolul de mijlok; dt banii tti j^eranilor. cere ertare nentru ale tele ntkate, nriimesce moartea nolitikt, mi mai ales st nu te mai vtz, ka ne strigoi; cei slabi de snirit ar nu- I
tea st te ia nentru o realitate, ini atunci, ku voia, ftrt voie, se vor face martiri.
3-	lea Ilresa Romtnt mi streint esnuiud ririnciniî inadmisibili, un limbayiS nekurat; ktL ktnd în uicioare ori ce kuviinflt, mi skrierile-} ruminate kare (zice konservatorul) nlace nubli. -kului Romtn; etc. Romtnî, oare vt nlace attt de" i mult elukubrauiunele ftrtmtfoare? voi ktlka-1 ni în nicioare nronrietatea, onoarea mi famL lia! rtsnundejjî konservatorului, kt ci vt aku.r zt? ce aveijî a zice? dar nu vt suntraiţp nu aveiji nentru ce. Ideile noastre asuma nronriettiieî, onoarei mi familiei nu sînt tot acelea ce nrofest konservaterul, întrebagî nece\ dinţii boieri mari ce îutîlnini; ei vt vor suune kt nronrietatea ns este xrmiireat mi ku toate acestea, nrin aceastt xrtnire muliii mi agfs. kut nronriettui. Rînduiiji acestea mi verp vedea kt, ktnd akuzt ne toatt lumea, se es-kuzt ne sine; iatt lukru.
4-	lea Din acest xaos a emit neunirea, ne înkrederea, inerijiea kare nrelun^iindu-se duk la ruinare. Adineaori era transigiunea kare dt nascerea mornei, auum este inerpia c^ kreazt ruinarea. Adevtrat limbaţtig de ... .
. . . trebuie st mt kobor* unde nu am de lok intenijia a merite kiar ku konservatorsl, ka un Dicerone ka st aflu ftttturile sale kabalislice,
Numai autorul acestor minuni noate st ne esnlice kum aceasta s’a înstmînjiat. Asten-tim .esnlikaiiiunea în viitorul No.
5-	lea Konsidertrile de mai sus au nro-vokat nublikarea acelui jurnal ce se deklan liber de ori ce natimt.„
He fel, ku sînţe rece situnegi toate aT ceste lukruri frumoase? Dar ce ton a-jjî lua voi ktnd a-iji fi înninmî, bttuijî în viitorul no-liticiî? ar trebui st inventării un alt limbaţiiu de ktt cel întrebuinţat asttzî de cele alte jurnale, este adevtrat a zice kt dunt molia ce ne daţi, nromiteţi mult; dar mt îndoesk kt ve-ţî afla destui erudiţi, în limbaţiul konservator ka st vt citeaski ku folos!
A.
6-	lea In întîiul rang al nriciniilor regeneratori ai societtţiî, trebue a nune nronrier tatea, rai onoarea." Vt snuiu, o Kamnioni ai nromiettţei, mi ai onoarei! Snde seafltn.ro-nrietatea mi onoarea konservatorilor! nronrietatea se aflt în mtinile Evreilor, vom artta aceastt nuditate? St arunktm mai bine un vtl neste dînmii. Daka nu, în numele justiţiei , nentru keritatea nublikt; nu vt voim nici un rtu, dar uitaţi trekutul.
nentru acelara motiv; fiţi mai moderaţi nu vt mai nuneţi ka kamnioni leţritimî ai o-noareî Romtne. Vorbe sfortitoare mi dtmar-te de simţ, adcvtrurî întreztrite; dar nu rai simţite, voce de Grosse-Caisse, bttutt ka st keme ne un nublik ce îi îutrunt snatele. Iatt nosiţia voastrt asttzî.
7-	lea. Ka st nrosneri, trebuie st fii; ka st fii, trebuie st trtiescî, ka st trtiescî, trebuie st ai etc.
Toate acestea sînt lukruri a te face st mori de rîs, daka nu te ai gtndi, kt oameni ce vorbesk asfel not st fakt narte din adunare.
8-	lea. Nimeni nu nrosnert daka nukon* servt (ntstreazt) nimeni nu noate konserva daka nu nrosnert, nlektnd de la acest nrim-ciniu, acea foaie se va kema Konservatorsl Ilrogresist', dar în tiumele tutulor nrofanaţi8-nelor nuticioase a le loţiceî, kum nuteţi cerka de a fonda o gazett nolitikt mi literart ne asemenea baze: nimeni nu noate nrosnera, daka nu ntstreazt, deci toţi Konservatorii sînt oameni nrosneri mi toţi oamenii nrosneri shit
"Tu C»
www.dacoromanica.ro
DIMBOVIgA — 9- IANUARIE.
95
konservatorî! mi ama înainte ntnt la nemtr-ginit!	1
Venim mi askultagî aceasta voî fericigî koBseryatorî din toate ntrgile lumeî; togi cei ce a§ mi ntstreazt, alergam iste; masa Konser-vatorslsi este deskist, îilttigi, mi nu vt fie teamt, el este akolo, ka st vt anere, nrin mijlocirea a natru-snre-zece sorokovegî ne ani Ilentrs voî, noî vom face ka nublikul: asten-ttm ku nertbdare o not înntrgire gratis.
Au Rddactexir.
9
.	•	f
Monsieur.
„Etant loin du monde, je n’ai reşu qu’-aujourd’hui, le 1-er. No. du Conservateur progresiste. C’est facheux, hierj’aurais pu le conside-rer, comme un de ces etrennes qui ne se font, que le jour de l’an, tandis qu’aujurd’hui, c’est plus serieux; et comme cela pourrait continuer, permettez-moi, monsieur, par votre organe de dire â l’aumonier de ce Panacde cequ’il y a d’inadmissible, dans son offrande.
„l-°: II dit, que toute reforme sociale, doit s’appuyer sur des iddes justes sur tout, aux epoques de transition.“
Ceci est d’une hardidsse de principe a effrayer Proudhon! comment le Conservateur veut, que pendant, qfie rhomme talene encore dans Ies tendbres pour trouver une issue, il chosisse ce moment pour se former des iddes justes sur ledifice sociale qu’il doit se bâtir, quand il en sera sorti; Oh! nouveau Plxdnix, dclos aujourd’hui des cendres du conservateur, a peine sorti de votre coquille, cbmme tu chante,* ddja! il est vrai, que ta voie encore counronee par la poussi<3re de siecles est peu intelligible; le progres, le paşsd Ies be-soins nouveaux, ia ndcessite du statut quo, tout cela comme Ies oraeles des anciens, dit lout ce que l’on veut; mais chante toujours, tes faux gazouillemens, ils tienent peut-etre â ton ignorante enfance, quand perchd sur Ies ruines du passd, tu aura chantd encore quelque temps, le Roumain dira: l’oiseau des nuits chante toujours! alors nous aurons bientfit du beau-iemps, et on se consolera.
2°. „La mort politique est le rdsultat or-dinaire des epoques de crise, qui n’engendrent pas, des institutions, enrapport avec leş droits.,, et comment, c’est la mort. si on n’accdpte pas Ies institutions du jour, on ne peut, on ne doit donc pas lutter, esclaves dans le passd, il faut encore offrir nos mains aux chaines? mais quel conseil nous donnez-vous, prophete de malheur? ne croirait-ton pas entendre un vieux Boyard prechant Ies bienfaits du martyre aux Roumains? mais si cette abnegation, cette hu-militd sont choses necessaires, appliquez Ies, â vous meme, mon pauvre Conservateur. pre-chez par l’exemple, acceptez le present, jetez aux vents, votre costume du moyen âge, donnez votre or aux paysans, demandez pardon de vos peches, accdptez la mort politique, et surtout, qu’on ne vous voit plus comme un revenant: des faibles d’esprit pourraient vous prendre pour uue realite, et alors bon gre mei gre, il y au-rait des martyrs.
3°. „La Presse roumaine et etrangşre exposent des principes inadmissibles, un langage malsain, foule aux pieds toute convenance, et ces lectures deshonorantes qui (dit le Conservateur) plaisent au public. “ Comment Roumains! vouă aimez tant Ies elucubrations dissolvantes ? vous foulez-aux pieds la proprietd, l’honneur etla familie? repondez au conservateur, il vous
accuse, qu?avez-vous a dire ? mais ne vous fâ-cbez pas, il n’ y a pas de quoi; vos iddessur la propriete, l’honneur et la familie, ne sont pas celles que professe le Conservateur; demandez au premier grand Boyard venu, il vous dira que la propriete n’est pas le voi, et pour-tant c’est par le voi qu’ un grand nombre de conservateurs a acquit des proprietds. Arrangez cela, et vous verez que, quand il accuse tout le monde, il s’excuse, voila tout.
4°. „De ce chaos est sortie la division, la mefience, et l’inertie, -qui en seprolongeant menerait â la ruine“ — tout a l’heure, c’etait la transition, qui donnait naissance a la mort, maintenant c’est l’inertie qui cree la ruine! ve-ritable langage de croque-mitaine! il faudrait descende, oii je ne nullement l’intention d’aller, meme avec le Conservateur pour Cicerone, pour comprendre ces enfantements cahalisti-ques. L’auteur seul de ces prodiges peut nous expliquer, comment cela a germd, nous atten-dons des explications au prochaine No.
5°. „Lcs considerations qui precedent ont provoqud la publication de ce journal qui se ddclare libre de toute passion.“
Comment, c’est de sang froid que vous dites, toutes ces jolies choses? mais quel ton prendriez vous, quand vous serez busculds, battus dans l’avenir de la politique? il fau-droit inventer un autre langage. que celui em-ploye par la presse aujourd’hui? il est vrai de dire, que d’apres l’dchantillon que vous nous donnez, cela promet beaucoup, mais je doute que vous trouveriez assez d’erudits, en langage Conservateur pour vous lire avec profit.
6*. „Au premier rang des principes re-gdnerateurs de la socictd, il faut placer la proprietd, et I’honneur“ oh! champions de la propriete et de l’honneur! ou se trouvelapro-prietd et l’honneur des conservateurs? la pro-
prietd se trouve dans Ies mains des juifs.......
mais pourquoi exposer au jour leur nudi-te? jetons plutot un voile sur eux! si non, au nom de la justice, par charitd publi-
que, nous ne leur en vaulons pas. Oubliez le passd, par le meme motif; soyez plus mo-destes, ne vous posez plus comme champions legitimes de l’honneur Roumain: des pa-roles ronflantes, et vides de sens, des verites, entrevues, mais nonsentis; une voie de gros-se caisse battue par un— pour appeler un public qui lui tourne le dos, voila votre po-sition aujourd’hui.
1°. „Pour prospdrer, il faut exister, pour exister, il faut vivre, pour vivre il faut a-voir etc.u
Tout cela Serait a mourir de rire, si on ne rdfldchissait, que de geans qui parlent ainsi, peuvent faire pârtie de l’assembld naţionale.
8°. Nul ne prospdre s’il ne consdrVe, nul ne peut conserver, s’il ne prospdre.u partant de ces principes, cette feuille s’appelle le Conservateur Progresiste; mais au nom de toutes Ies profanations possibles de la logique, comment pouvez-vous tenter de fonder un journal politique, et littdraire sur des pareilles bases? nul ne peut prosperer s’il ne conserve, donc tous Ies conservateurs sont de geans prosperes et tous le geans prospdres, sont des conservateurs, et ainsi de suite jusqu’a l’infini; venez entendre ceci vous heureux gaillards de tous Ies coins du monde! Vous tous enfin qui pos-sedez el qui gardez, accourez vite! Ies bu-reaux du consef^ateur sont ouverts, payez, et ne craignez rien, il est lâ, lui pour vous ddfendre, moyenant quatorze svantziks par an; pour nous, nous ferons comme le reste du pu-
blic, et attendrons avec patience une nouvelle distribution gratis, ^ - (j	L. . . .
nr# •. "i ' .	"
'J” ■ CRONICA.
m “	.	■
Lskrsrile Italiei, nreksm vestinm, sînt mai multe zile, iaS o koloare mai vesela. Kongressl nu are su mai fie. Traktatul de la Villafranca. el însumi se leagun-u. Libertatea adevurate a najqiunelor nu noate su ias’B de kut din lunte mari mi glorioase, mi a Italiei mai mult de kxt ori- kare, nu va nasue de ktt din resf>el, Se krede kt o alianjqt între Franuia mi Englitera s’ar fi nltsmuind, ku oare kare kondiijiunî. O asemenea alian-Ht, între dot Staturi mari mi uivilizate, ke-ztmuiesne uivilizaniunea în Eurona. Aueastt alianut, ka oameni mi ka Romtni, tot d'auna am dorit’o. Aueastt alianut a ftrtmat nro-tektoratul unei nuteri asuma perilor noastre, aueastt alianiit ne nromite mi mai mult în viitor. Reia la kare trebuie asttzi st se gtn-deaskt fie kard Romtn ue are înkt amor nentru feriuirea mi gloria neamului stu, este rola ue nrovidinga a skris în kartea sa aues^ tui neam st ia în înnrejurtrile uele grele. în zilele unei naijium, sînt zile frumoase mi zile vijelioase. Nu vom relcomanda, în kazul din urmt nagiunei Romtne, st ia armele în mt-nt, mi ku timn, ftrt timu, st iast mi ea la bttaie; Dar nutem rekomanda st studie no-ziniunea sa, mi st fakt tot ue va nutea, ne îi imnune datoriile sale, de konservagiune.
Din întru nu avem nimik însemnat.
De la Moldova afltm din Monitorul Ofîui-al, o veste foarte nltkutt. Koloniile din Basarabia (uele bulgare)! au dtruit Statului trei-zeui de mii de ruble. Aueastt fantt este fru-moast; dar tot de odatt e trist, e dureros, st vedem nisue oasnegî streini, vtrsînd la ni-uioarele natriex noastre, suma de bani, ne ktnd noi Ronxtnii uiuui milioane xxu furtm în stare st îmnrsmuttm ;St-atul ku banii de kare avu trebuingt în anul trekut! Dar noî tot nu nerdem sneranga, va veni o zi ktnd' fumul natimelor va trene, mi nine îmi va iubi gara sa, se va artta natriot, nu nrixx vorbe mincinoase de marlatanî; ci nrin fante, nrin sakrificii.
Mitim în Indenendinga Belgikt cele ur-nxttoare sub formt de skrisoare din Buku-resci 31 DekemVr. 1859.
„Hitim în]koloaiiele jurnalului, nisce anre-„gieri din jurnalul de^Konstantinonol, mt er-„tagi a vt face ktte-va observtri. Foaia Oto-„mant zice kt mmiektul de konstitugie, lu-„krarea Komisiunei Mentralt, amazt în nrin-„cin uixirea nrincinatelor ku Domn strein ini „unifikarea komnlektt a Moldaviei mi a Vala-„xieî; kt Domnul Kuza a anulat lukrarea Ko-„misiunei mi a dekretat disolvarea ei. Dunt „ner. 4 din art. 29 din Konvengia de naris, „disolvarea aduntrilor legislative trtgtnd ku „drent aceia a Komisiunei, Domnul nu a mai „avut trebuingt st alerge la asemenea mt-„ surt.
„Mesagiul Domnesk aratt Itmurit kt daka „Guvenxul a înltturat nrovizoriu nroiektul de „konstitugiune, a ftkut’o kt ci îl nrivesce ka „îmnotrivitor ţa konvengia de la 1858, onus „la interesele gerei nrin adontarea mtsurilor „înttmnlttoare.“
www.dacoromanica.ro
96
DIMBOVIHA? — 9 IANUARIE.
;nji
A
■T	eeiOlfiftidU Î9
URZICĂRlW_ 00
f6i**
Sn fistsramS bstrîn ziyea în ncl din sr-mî bal maskat la O eks-frsmoast femee, kB, nentrs vîrsta în kare este adjansB e nrea de minsne konservate.
— E trist, Domnsle, resnsnse dînsa ka o femee ye are înkB nretengil sb se vazB kla-sifikate între konserve (mBrBtBri),
SimgBl frBmBsegel îmi nare maî bine des^ voltat în oameni de kst în femei. Femeile nsn frsmBseijea în oki mari, o frânte ksrate, sn nas aksilin, o gsrB mikn uii strînsB, adi-kB idealsl lor este o figsi-B de yearB regalate.
Ilentrs oameni insB frsmBsegea este sn karmin sekret kare desteante în inima o 1b-me întreaga de karmenî mi de doringe. /
La snele nersoane sniritsl konsista în talent, la altele în inima; kand sniritsl mi inima se afin întrsnite într’o. singsra gersoana anea nersoana este o nerfekgiBne. , ,	, ...
Kand o femee ia trekjst neste ţreî-zeyî ani ns se mai îmbraka ka sa se îmbrane;. ni fa-ye din toalete o arte de nlayere. ai&sn am...
.v:~	■	î unii:	im -
,	trimite la monastirî, ne neî ne vorbesk deli-
lîudnife jbeiiate mi egalitate, fara snirea tnbBnalelor.
De a nsne gazetelor kalBinsl iîn ’gsra.. amo-nonde gazete, toate sînt relei kayi toate sînt în notriva regslamentslsi. Romsnsl ks Gsuiatţii lai va st adskt ne Magini st-1 fakn niezi-dent al nrinninatelor, mi striga la arme lie-rînd st Istm Kostantinonole, Viena mi Ueters-bergsl; Dtmboviişa ks Eriiuerii eî, Strigt st le ia moraiile mi st le dea geranilor, Naiţionalsl a emit la maidan ks bsrgezia mi kaste st nsie în loksl boerilor ne negsstori, ssb ks-vînt kt asfel este suiritsl drentageî. Reforma, sa skris mi ea la gsmanî. Bele alte gazete tak. sas gin ison yelor din tai». Tre-bse toate desfiinnate, ftrt kare, ns rtsnsn-dem de linisnea nsblikt. Ilerikolsl este mare. JJ,ara este în nrimejdie: nsmaî nartida noastrt uoate st o skaiie.
De aude mi Istm ţdrent devizt, în ns-blik, kt noi ns sîntem ninî din yeî veld nini din yei noi; ni'ii ks vii niyî ks morgii, niyî btrbagî niyî femei ermafrodigî. Este ksnoskst kt nsmaî o nartidt de felsl anesta noate st dea nro-g-ressl, kt ni zi'îc vorba: tmet meri/ i/ demite
Nimik. NinI vorba dalne, ninî zîmbete ntekste Ninî nanea «nai narinte amiksl nel iabit, . Niaî rada niaî streinul?, niaî inimi kanoskate * Na vindekt o rant, ae moartea a st-iit!.
Sna nom ae an fulgeră tare a ars ne ,o kîmnie
Akam nimik na noate si>-lă falit a re’nvia.
•	* 1tJ*t *
Zefirală în darn safla, mi astra ’n veselie Sarîde, Iranî nernetă în kinarî se va afla.
Ssnt mai mslte felsri de femei ksm ssnt maî mslte felsrî de flori,- ayeasta este kassa nentrs kare kstare femee este maî admirate de ktt alta: Gsstsrile mi kanriyiile nefiind aneleamî, nimeni ns kslege tot dasna ayeeamî floare.
— Kasyî, ziyea o frsmoast femee btr-
batslsî seS;
— Sksmna mea amikt, îî resnsnse btr-batsl, în Evangelie se ziye kt msierea mi btrbatsl ssnt sna* Deni, ktnd ssnt singsr, mi se srasne.
fc)
ajsni/i.	1 :
. Skonsl nostiB este ksrioskst.^ 'Aksm st vedem kare sînt mijloa-iele ka st ajsngem akolo. *i	>'■	:	&-	1
Sînt mslni aini în gart iktrora le nlane noblega, aneasta se vede dsne ktrgile de vizite toate ks koroane mi kB De. trebBe sti atragem ne toni la steagsl nostrs. Sînt mslgi kare se tem kt li se va lsa momiile, mi se vor SBiiBiie st nltteaskt kontribsgie: dovadt este kt yeî mai mBlnî nronrietari s’ag sneri-at de aneastt stafie.	;
Trebsie st-î sneriem mi mat mslt, mi st ne nsnem noi ka antrttorii nronriettgei.
Sînt mslgî'btrbagî, ameninnauî st-î lase femeile: mslgî kare sînt gelomî. St ziyem kt sînt ameninnî de liberali st le ia femeile, ka st-î avem ks noi, mi atsnyî votsvile alegttorilor vor ktdea ne kanetele noastre ka stgegile nemţilor ne kanetele grenilor la Termonile* LUi atsnni mi gsniagil Romnnslsi, mi geraniî Dîmbovigeî, mi negsstoriî Nagio-nalslsi, se vor risini ka nslberea înaintea vîn-
Rel maî eminent talent în sonietate estejtarilor: Konvengia o va gtsi esterikalele; mi de a nlane.	I va zine kt klima hb-î nriesne, mi va nere
_______‘ ifui	st nlene. Togi atBnnî îmi vor ksnoasne Ibh-
gsl nasBlsî, mi nobilsl va fi iar nobil. Boe-Esaktitliţî Jdrnalistice.	rsl va fane nele veld mi va fi mslgsmit; kînd
fboersl va fane nele veld, va îngtdsi ne fsnk-Rommsl în No. de la 8 genariS zine:! gionarî st fakt de nele vekî,- mi vor ttrgsi, mi
D. BolinţineanB. într’sn artikol al stS de mai ttrgovegiî, vor fi bogagî; ktnd ttrgovegiî vor alaltterî kttre D. BrttieaiiB, nsmesne ne lo- f fi bogagî, nonorsl va fi bogat, kriza finannia-kBitoriî jsdegelor Uitesui, Mmiuel mi Vshea, Jrt va lirisi. E destsl de ktnd oninia nsbli-Gsmatţî.	|kt o fak mojinii anestî tineri ne în lok de a
Ninî Uitesui, ni'iî Vslued, ni«iî Mmuuel ns j ktsta st nsie mtna ne fBnkgii înalte, maî se vtd în artikolsl Dimboviyeî; Hi gsiuatţu de j bine ar fane st se mslgsmeaskt ks ktte o la msnte.	> ntîiiimoart în nerkBl întsnekos snde nrovi-
dinga lea a skris st trtiaskt mi asfel st lase
6n nrograiu moderat.
Skonsl nostre este st ne, alegem de-SBtagî noi mi am iui nostrii ka st formtm în kamert maioritate de oameni kontrarie nrin-niniilor de libertate mi egalitate din konven-gie. Sneranga noastrt este st dtrtmtm a-neastt stare konstitsgionalt mi st adBiem din nog regBlamentsl organik. Kb rangBiile vekî, nrivilegiBrile vekî. Kb drentsl boerilor de a înkide ftrt st fie înkimi; de a bate, ftrt st fie bttBgî; de a fi datori, terţ st fie SBnBini a-mî nit ti datoriile; de a lBa gratifi-
feniorii de boeri ka singsrî st kiverniseaskt gtvernBl gereî.
SBbskriinî: Moderagî violengî.

?tu
Ile uats-mî de’ntristare ama m’a mea fiinjjB în lakrtme arzînde trai-va ne’nyetat. llli fora kontenire amara saferiniji.
Ga sta-voî 'naşte lame, sermensl tsrbsrat,
Kx*iî ve în viaga voastrt adsne desnerare? Ni’jî nlînsslS ni'jî sasninală nî>iî safletal slţbit, Ninî krsda aiiragiro, iutI veşteda vinzare.
A msmeî, rtsmaî moartea ssslra ‘ie-î ’nflorits.
O rnamt! dshe name, 'ie namaî rironanga-voig. In singara saflarea-mi Zefir înktntetor. în viaga-mi movtindt d’akam namaî gasta-voig ntenerea, iie ka fennek inii dâî, sanz-ator. ,
Trxesk for’a mea voe în lam^a aiieaste amarx. Nimik înst ka dînsa sermana ’nntrtemesk. Item-tirtal gol îmî nare, mi kiar natara rara Ttkîndt, jelitoare kx este O' z-aresli;
lcIe-mî nare kt este nuanţe kînd salte vîntal zilei, ffli kînd aieea vine, na no'ii8 deosebi De-i vonea kakavaeî sâă lieea a filoinilel ble vine n’a mea kast mtxnirea a-mî vesti.
Ns vtză nimik ’naintea-mî saa vtza nsmaî ’ntristare. Orî andc sînt sasniue akolo e mintea mea. ^ Denarte stat; de rîsarl de jok, de strbttoare, ^
De lokarî, ne alte date nagin mt-nk^nta.
Kînd iarna înnene a niînge, atannî simg aniaringx K't'jî soarta-mi amtrîte înneue a jeli,
Itenî namaî ne mxxnire ne dor ne saferingt Se afla natală viegeî ne ‘nnene a amorgi.
bi
Ka nomală ne sab neaoa a iernei frigsroase IL-atată mi de fsrtane totă timnslă sta nlekat Ama ma nlcks sirmanal de vîntsri fartanoase,
De jalnika mîxnire în lakramî arankat.
Ma nlek far’ de sneranga k’o zi o sa’nverzeaska. Kîmuia viegeî mele, na’st saflet amarît.
D’o sta o zi fartana, ka raza o sa’nfloreaska.
Ile 'an iiamînt de glodari, strikat mi amorgita. -
Ma nlekă kanî mtiă nrea bine ka nasarea mea iabite He noms’mi de’ntristare amar nezîmbitor ' '
O ! dak’o sa gaseaska o kraka înverzită f ‘ De franze ka sa kînte al saî nrea dalne dor' il:
iimfo silfii
Ka trista tartarika den arte de nlanfere	.
Me dane o viaga amara de doral eî gemînd. d J Ama mi al meă saflet netrene-va’n tanere J ■
Denarte de’nkîntare, m’în veni tot sasninînd, q-gilij
Snă fslger de ranemte se vindeka mi trene !
Mea rana nea takata de fokai arzător. - rv> 1“ Saă daka vîntal bate afara nrea malt rene	•
O floare sa’nvelemte d’al eî îngrijitor. . ^
llamîntsl, kînd s’ asaka o iitoa'e vin d’al ada, ,. llli varsa ka nlancrc asanra’i misterios.	. ..
Kînd iara e anasata d’o iarna nrea malt krada _ Bn vînt de nrima-vara ’l asaka gragiosă.
Kînd ners e ’n tarbsrare, kînd safla vijelie, Kînd nori îî akoner d’an val întanekos; nagin, ini total tane, natara’n veselie înnene iar sa rîza namîntslaî voios.
. '!' 'o'l
•ZI
De-î marea fartanoasa, dc safla ana vînt de iarna. Ilrivemtî kam lonataral în norta-i sta askans, -Kam n’ande linimtite s’arsnka vesela iara .1^ Kînd vede orizontal de flakare natrans.
în darn mi raze dalne mi vînt de nrimavara, llli flori înkantatoare mi kîntek ferinit,
In darn namîntă m’ana în darn natara rara,
In darn tot aniversai la-sn saflet amarît.
Kînd inima e triste kînd n’are'inangaere' J ” Kînd geme lakramîuda, kînd zâne în sasnin, ‘Jff Nimik na-o noate fane sa gaste din iilanere,'»*!^'1
kagil, firh SB nteteaskB kontl’ibBgie; Dc a J Orî ne în asta lame a-i varsa tot nimik
- I:
Natara de-î învelita de noantea rakoroasa A vereî kîntatoare m’ onremte al seă kînt.j Dar namaî ka sa ’nneana a doa zi amoroasa Kînd astra aranka valal, kînd safla ană dalne vînt.
Rana dar ne ma roade e adînka nierzatoare IUI simgă ka în asta lame na nonia a o vindeka De vîntal ne isbemte ka nanaî kobitoare.
O! nani nin sa’ngrijeaska nagin a ma anara.
Traesk tokmai ka nlanta ne kîmn ne e narasita, Me soarele o arde ne nloaea o nali.
Ka naserea, ne’n kaîbs-î în dor nenoronifa ^ 'Amteanta n’a sa mama, ne iuoîmal o răni. A
. G. G. Meitani ,
Tinogpafia NauionaAd a mi losif Pomanoe iui Komv. — stradă NemijeaskaXana German No. 27.
www.dacoromanica.ro