ANUL II. - 1860
M
PKINCIPATELE-UNITE.
MIERCURI 6 IANUARIE..

Aneastt foaie ese de doi ori fle s’Bntemîn'B Miepkupea iui Şîn»-fitta. ,	,	.
Hreiisl abonamenlH-lsî nentra sn anS 24 Sf. Ilentra % „ 12 ., Trei lsnî. . . . 6 „ O linie neutra anon-ssrî se va nltfi lts 30 n.
FOIĂ POLITICĂ ŞI LITTERARĂ^
iAOi
Abonaijia sefane la libraria Chist. loanins et C-ia Romanov stra-daLinskanilor, iar nrin distrikte la D. sckre-tarl al Administraijii mi la koresnondenjjii librăriei. Ori ne abonament trebîsie nlătit îndată ks ssbskrierea.
on
Bucureşti, 6 Ianuarie.
De mal multe ori nonoliî sîrit sunumî st treakt nrin nişte enone de durere, ini de des-o-ust. Enoka în kare ne afism astăzi în nri-vinua ideilor de nivilisare, este fim îndoiala din ţele mal nrenioase nentru nagiunea Ro-mtnt. Ea este timnul de trenere de la în-tunerek la lumint. Ru toate anestea, frumoasele zile ne lumina ne aneaste enokt nu vor fi ftrt de nori: sniritul nulul, va nerka st onreaskfc ideile în kursul lor, manifestindu-se sub toate formele nosibile, nrekum altt date diavolul se arate lux Krist nerktnd st slt-beaskt kredinga sa. Anest snirit ktnd nu va mal nutea amtgi in numele stu nronriu, se va artta oamenilor în numele noilor kredingî; dar nu ka st foloseaskt ni ka st o niarzt. Ile limnedele zile ale noel vienî konstitugio-nale la Romtnx norii se rtdikt! oamenii mi ideile trekutuluî,. nu vor erta ninl odatt oamenilor mi ideilor de astezî! aneastt narte de oameni de veke kredingt luntt de fant in no~ triva eniminilor lor; dar vine o zi ktnd lunta devine nenutinnoast, ktnd, nagia înnene a romi nentru trekut, mi atunnî, ori ne luntt de idei ne fagt înnene st se rumineze. Iatt unde ne afltm asttzl. Dar lunta va înneta? Nu kredem. Oamenii vekcl kredingî vor lua alte kale. în ţoale soniettgile omenesnî se aflt o mare narte de oameni kare, ftktnd abstrak-giune de nrinninil, nu-mî înturnt kugettrile lor dektt kttre nutere, nentru nutere, kttre nozigiunl soniale nenti’U aneste nozigiunî. Toni aneintî nemulgumigî mi ambigiomî, ne satisft-kunî st leagt înnreunt: ideile noi nu kuteazt st le loveaskt: ba înkt se servt de dinsele, înst nu sure a le servi; ni snre a le koranro-mita. Ori-lcare ar .fi Guverntmîntul, îl vor kombate ku urt, nu nentru kt se formt de kutare sau kutare ne ar fi kontra noei Io e-dingl; dar nentru kt nu sînt ei kare îl formea-zt. Kestiea de nrinninil disnare ku totul; ono-zigiunea devine un merit; nel ne loveşte libertatea merite de la libertâţe; nel ne kautt st loveaskt natria. merite de la natrie. Lo-vesni Guvernul, esnî om liber. Iatt tot ne se nere de la netegenil ne iubesk libertatea fie nine-va ne onest; inkanabil, albt nine-va ne viaga sa trekutt ori ne urmt, toate se sntl: fie enimikul nrinniniilor konstitugionale;fie de nel ne konsniraS ku armiile de okunagiuue; fie de nel gonigî din nosturî nentru abuzuri; toate sînt sntlate, din momentul ne vel striga konti’a nuterel. Dar nu întră în snii'itul kli-nilor; kombate vekile nrinninil; antrt ne nele noi; nu ttmtia la temnlul naranonisinilor. kt trenl îndatt de eliimik al natrieî, al libertt-gel ku alte vorbe, oamenii trekutuluî, ideile trekutuluî, nearkt astezî st dea kunune na-triotismulul mi liberttgeî.
Sînt oameni slabi ne se last st se in-
timide de anemtî nori trekttori. Sonietatea noasti’t treku de la barbarie la nivilisagiune renede, mi se aflt în nozigiunea unul om ne mezînd mult timn la întunerek, ktnd ese d’o-datt la lumint, vede rtu în lumint. Ku tim-nul înst vederea se limnezesne. Asfel, întu-nerekul ne se înalgt ne zilele noei viege no-litine, se va risini în kurînd: nele mal frumoase flori nu sîgt skutiţe de vermil ne nask odatt ku dînsele.
4 Asfel sînt mi lukrurile omenesnl. Florile sînt noile idei, aneste flori au vermil lor; viermii sînt eniminiî anestor idei sublime; sînt mulgimea nemulgumigilor mi ambigiomilor ne se servt în numele liberttgeî mi al natrieî, ka st devoreze mi libertatea mi natria; ne aflt toate bune mi la lokul lor ktnd sînt la nutere, mi îndatt ne numai sînţ aflt toate rele mi deslokuite.
Konvengiunea odatt nroklamate, trebuia st se adonteze de aduntrile legislative. Des-fiingarea aduntreî este un anei kttre nagiune, gara va trimite ori renrezintangl ne ar fi kontra nrinniniilor din Konvengiune, ori renre-zintaDgî ne ar fi komnatibilx ku aneste idei. Kemarea devine serioasa, tot attt de gravt ka'ini kemarea ftkutt gtreî ktnd era vorba de a alege denutagil aduntreî ad-hoc. Aneaste gravitate îmnune gtreî o datorie din nele mai natriotine. Nimeni numai noate asttzl st se deklare kontra nrixminiilor din Konvengiune, ftrt st komitt o kulnt ne ertatt. Aneaste datorie natriotikt a Romtnilor ne au înkt i-nimt nentru gart mi nentru libertate, se va îmnlini numai nrin trimiterea la adunare a oamenilor de noa kredingt konstitugionate. Nu vom desntrgi oamenii anestor noi kredingî, în tabere, ktnî anela este amikul nostru, mi anei alt este enimikul nostru nerso-nal; ktgi adoart anelam nrinniniu au anelaiul drent înaintea alegttorilor ne vor st albt o natrie konstitugionate. Am kondamnat sniritul de klinî mi taberl amezate de uri nersonale: aneste idei nu not st fakt ninl un bine gt-rel; ni rtu, ele sînt strimte ka sniritul ne vo-iesne st strimteze nerkul anti’ttorilor libei-tţnel konstitugionale. Lase-se aneste simti-mente ne seama ambigiomilor ne se ttrtsk în nulberea invidiei mi a urei! datoria alegttorilor este st-ml ia oamenii din ori ne ra-murt a nartideî nagionale ne krede în niin-niniî din konvengiune mi st resningt ne eniminiî anestor nrinninil. Hei ne vor ktuta st snrijine eniminiî Konvenniunel kunoskugî, nu sînt insniragî de amorul liberttgeî, mi al na-ti’ieî, ni de urî base mi nersonale; alegttoriî st nu uite un lukru înainte de triate: nrinninil de nivilisare din aneaste konvengiune, sînt ka 5n naradis desfttttor. Eurona ne zine: mergeai de îl lokuigî. Dar aneaste Euront, tot
de odatt nu ne a dat keia ku kare trebuie st deskidem norgile unde se aflt anexaţi te-saurî. Keia este un vot elektoral mal întins, denî ka st se noatt bukura gara de aneste bunuri konvengionale, are trebuingt de oameni ne ar fi nentru ltrgirea votului elektoral. ^
a	(	i
Sprijinim principii ciar .în favoa-
ob rea i nemicii or. al
Romnnsl revine la artikolul Dîmbovigeî, ne îl numesne: skoml skszn mijloanele. Aste datt limbagiul este demn mi ne ttrîmul ideilor, nu al nersonalittgeî. Ile anest ttrtm ne nlane a diskuta, mi ne fanem nltnere a lua în nernetare ktte-va îixtrebtrx de nrinniniu.
Dune kum vedem este trebuingt de oare kare esnlikagiunî.
La Dîmboviga admite skoasl skszz mijloanele. Ai ni sîntem datori o esnlikagiune.
Aneasta nu este deviza Dîmbovigeî. Sînt mijloane bune, mi mijloane rele, legale mi ilegale. Nu era vorbt de aneasta. Skonul di-solvtrel era bun; kare sînt mijloanele ne re-komandt Dîmboviga! mijloane rele? ilegale? nu. Hi mijloanele legale ne le afltm în Konvengiune. Konveixgiunea zine: Domml ta astea desftinifa adunarea. Nu vedem nimik mal mult. Ktnd snrijinim disolvarea el, kredem kt. trebuie a nriimi mijloanele ne esistt; ku nele ne xxu esistt; mijloanele nosibile, nunele nenosibile.
Romanul la aneste rîndurî ale Dîmbovi-nel, kt odatt ne nriimim disolvarea aduntreî, este logik a nriimi nentru aneasta ori ne mijloane, a nrofitat st-î dea un simg general, ne xxu le avea; a btnuit kt fanem anei la mijloxine niezime.
Ilentru ne st zinem aneia ne nu kredem?
Kare sînt mijloanele nronuse de Romsnsl mi de Dîmbovitţa nentru disolvarea aduntreî?
Roxntnul nretinde st se fi disolvat asu-nra unui faat rsu. Mai zine înkt, st nu se fi disolvat în aneiamî zi. Dîmboviga nretinde kt mijlokul luat era bun, ktnî nu vede kt ar fi kontrariu ninl sniritulul ninl literei konvengiune!. Odatt ne are aneaste kredingt, noate zine Romanului „Esnî nentru disolvare, nrin urmare nogl nriimi ini mijlokul ku kare s’a ftkut.
Anest nxijlok este bun sa§ rtu, legal sau ilegal. Noi kredem kt este bun, legal mi nosibil.
Romanul va zine kt aneasta nu se fane în alte Staturi konstitugionale. Daka va fi st ne ginem de litera Konvengiune!, mi se naxe kt argumentul Rommslui nu noate st albt nu-tei’ea ne voiesne st-xo dea. Ni se zine kt am zis; „Romznsl a strigat tot-d auna st se „disolve adunarea, mi astezî s’a skimbat. A qere st avem o gart libert, înst a zine kt
www.dacoromanica.ro
90
DÎMBOVIŢA — 6 IAN^ARIE1
j,i)5 trebuie st o avem ku modul acesta, ni ,5ku modul aneia, adikt. nu ku modul nosibil, „ni ku modul imnosibil, este ka ktnd am zine flst nu o avem nini odatt.a Anoî ne întveabt de ne kredem kt singurul mod nutinnios d’a avea o gart libert este dra strika, ktnd nu-tem, o kamert kiar în zioa konvoktreî sale ini ftrt a artta kare îi este kuliia?
Aîhî vine kestiunea de nrinss assnra snsi fant rss.
Noi înmine am krezut kt ar fi un mij-lok nutinnios. Dar gtndindu-se nine-va serios la konsekuingele unui asemenea fant, mtrtu-risim kt nu am .avea kuragiul a gronune a-neasta. St esamintm urmtrile ne ar nutea nurnede dintr’însul. St ne înkinuim kt avem »n Minister nel mai konvengional. Aneasta nronune aduntrei uroekte bazate ne sniritul Konvengiunei, mi adunarea retrogradt în majoritate, le resninge. La nel dinttiS nroiekt resnins, iatt adunarea urinst asunra unui fant rt§! disolvarea sa o urmeazt. Daka înst membrii aduntrei, ka st ns se nuie în nozi-gisne de fant rtS, temnorizt, înaintînd ori-ne moiekte la komisiune, ne nurnede de aini? Fantul rtS se înltturt, mi disolvarea devine imnosibilt; dar timnul trene; dar Konvengiunea rtmtne xtrtie albt. Dar st ne imagintm kt adunarea se nrinde asuma «ns! fant rss, mi se disolvt.
Sn fant rss este un lukru vag.
Romsnsl el însumi ,în zilele trekute kom-bttea nrinniniul stu de fantrtS, zinea kt daka se va da la adunare kestiunea înnronrie-ttrireî gtranilor mi adunarea ns va voi st o nriimeaskt mi nentru aneasta s’ar disolva adunarea, ar fi unul din mijloanele rele. Dar a vorbi asfel este a vorbi în favorul ideilor Dîmbovigeî, mi kontra ideii de a sunrinde adunarea asunra unui fant rss ne snrijint Rg-msnsl. Illi iatt nentru ne. St ne înkinuim kt avem o adunare disnust st nriimeaskt toate nroiektele nele bune bazate ne Konven-giune; dar kt Ministersl nrezintt nroiekte de naturt kontrarie sniritului. konvengiunei, adunarea le resninge, mi se vede disolvatt. Illi iatt atunni kt noi togi kare am strigat în favorul unui fant rss, iatt-ne nevoigi st dtm drentate ideilor Dîmbovigei întru aneasta, mi st strigtm kontra fantsksî rssl
Ile ktnd, disolvatt, ka adunare menitt st aleagt Domn, mi în komnatibilt ku fa-nerea legilor, kunoskutt de toatt lumea (în maioritate) ka înltturatt de nrinninii liberali din konvengiune, nu dt temere de a se realiza nini una din konsekuingele ne fantul rtu noar te st dea. Romtniî sniu kt daka aneastt adunare se disolvt, s’a nutut fane în sniritul de a avea o altt maiorite mai komnatibilt ku ideile de libertate mi de egalitate. Noi sîntem nei dinttiu kare, ka o kondigiune a modului anesliî disolvtrî, am nerut st nu fie nini o intervenire a Guvernului în alegeri, ninî indirekti; nini direktt mi am vtzut ku nlt-nere nirkultrile Guvernului de felul anestakt-tre autorittgi. Trebsie st kredem kt ori ne Guvern, ori ne individ, au st mi askunzt nrin vorbe ksgertrile?
Mele de mai sus zise not st dea oare kum mtsura la neia ne fane sujetul întrebt-rei Romtnuluî ktnd zine: „De ne krede ks singsrsl mod nslinnios d'a avea o t;ars libers, este d'a, strika, ksnd nstem, o kamers kiar în <zioa honvoksreî sale tui fsrs ai arsta kare îi este kslna.“ Romsnsl ne mai întreabt nentrs ne
kredem k'ar fi ss n'avem noi odats o natne libert, daks în lok de modsl nosibil, am întrebs-imţa modsl legal? nosibil legal?
Noi zinem nosibil aneia ne este mi nosibil mi legal. Romtnului i se nare legal. O dovedim kt singura, lege este art. Konven-giuneî mi anest artikol nu vorbesne kt un a-semcnea mod ar fi ilegal. Zinem nosibil, nentrs kt kredem kt, daka ns se disolva asfel adunarea, ar fi rtmas înkt ku elementele kontrarii ideilor liberale mi egalitare. Anrono de modul nosibil, Romsnsl nrofitt st dea lu— krulsi un alt îngeles. Illi ne nune înainte kestisnea kt Rssiea ar fi nerut odatt Urnirea Ilrinninatelor, mi srkarea lor la rangul de ri-gat, ku simnla kondigiune ka st nriimeeskt de rege n’sn nrinnine al Rusiei, mi kt unii din boerl de mi vtzsrt kt anest mod era modsl nosibil, nentrs atsnnî, as refuzat, mi kt boeriî au ftkut bine. Noi înmine zinem kt as ftkut foarte bine.
Dar adtogtm kt ns vedem nini o ase--mtnare între anest fant, ku nel ne se redsne la Adunare! Rsmiî voiaS st libere gtrile din mtna Tsrnilor, nrin anest mijlok, ka st noatt st le însumeaskt, nreksm s’a ftkut ku Krimeea este ku totul altt naturt de lukrurî.
De aini trene la o serie de moduri nosi-bile ,• rekiamt sununerea la modul nosibil ne era vekia datint a Romtnilor attt în uu-tru ktt mi înaintea strtinilor lskruri ne nu au mai mult lok aini în kestisnea desnre kare este vorba de ktt idolii temnlurilor la altarul kremtintttgeî. Zine kt de ktt a ne sunsne la modsl nosibil, mai bine st antrtm nrinninii ku ori ne nreg, asta va st zikt skonsl skszs mijloanele, mi este oniniea Romsnslsi mi ziktnd aneste lskrsrî trene renede la fantasma ne mi a kreat singur, ks skonsl skszs mijloanele. Masi-mt fatalt ne dune gara la invasiunî streine, nrin konseksinge logine. Ar zine nine-va, nitind s aneste rînduri, kt din kasst kt nu s’a urmat la disolvarea kamerei nrinzîndu-o asunra unui fant rss, as st se înturne timniî de kt-dere, au st vie streinii în gart! mare sgo-mot nentrs nimik! nrin konseksinge logine ne dsnem denarte, ktnd nlektm de la un nunt falm. Romtnsl ar fi trebuit st kunoaskt a-neastt lege de Iogikt mi st aleagt mai bine nuntsl de nlekare.
In adevtr de vom sta st analistm ma-sima iezsitikt ne ne o atribuie not Romsnsl mi diversele ondslagisni ale nolitineî sale sub anest ranort, vom gtsi kiar în ksrsul artiko-luluî stS, ne ktnd voiesne a kombate aneastt masimt, ktzînd în erorile ei. însumi nrin artikolul stu, ne este un mijlok ka st ajsn-gt la un skon, dar ku diferingt kt astt da-tt mi skonsl mi mijlokul sînt rele.
Skonsl skszs mijloanele va st zikt ka st ! ajsngt nineva la un skon bun, îi este ertat ! st întrebsingeze mijloanele rele. Nu este tot | asfel ktnd ka st ajsngt la sn skon bun, se întrebsiirgeazt mijloane legale. Iatt diferin-ga ne Romsnsl nu snie înkt st fakt, saS îi nlane st fakt ne oameni st kreazt în anea-|stt not viziune a imaginagiuneî sale.
Dar iatt kt gtsim în fine kausa de tul burare a Romsnslsi. Este o altt fantasmt neantrat.
Krede kt modsl disolvtrei ftkute noate st deskizt kalea, mai ttrziS, la alte guverne, a lovi adunarea mi a adune desnotismul în gart. Am zis kt nu este deviza noastrt: skonsl skszs mijloanele. Illi zinem înkt, kt nu dorim ninî o ferinire anestor gtrî ne î-ar veni nrin mijlokul desnotismuluî. Noî nu îm-
ntrttmim ninî o temere kt aneste gtri not st kazt sub desnotism. Singurul desnotism ne noate st se întrodskt este aneia ne ar veni ku denutagii în aduntri de vor fi ,jjn neî ne adoart stntul regulament. Dar mi a„ neJa va fi nenutinnios.
Aneastt temere este o invengisne a e niminilor lskrsrilor de asttzî, ntskutt dekx te-va luni, înaintea reksnoasnereî votului de la 24 genarie; era kalul de bttaie ne kare reakgionaril se mezintau înaintea konferinne. lor; era mijlokul ka st nuie mtna ne ministere sub ksvînt de a da înkredere, de a ri^ sini sgomotele de aneastt naturt.* Dar se vp. de kt- aneastt fantasmt, tokmaî asttzî a tie^ kut în alte tabere. Fie kare kestisne are stafia sa. Kestisnea ministerului, are stafia de-snotismului, kestiunea gtranilor are stafia, de-snoieriî nronrietarilor. Lukruii vekî! mijloane întrebuingate! ne numai snerie ne nimeni. IHi kare ori nine le va nriimi, nu noate st le ia ftrt masima ne ni se atribuie not de skonsl skszs mijloanele, masimt ne a ajuiis în gura Romsnslsi ka fata lui Kiriak!
(Va urma).

r.cronica..
Mirkult nisne foi anonime tintrile mi ka-lendare în kare mai multe nersoane sînt insultate într’un mod attt de linsit de ori ne snirit nri nudoare, în ktt nu mai noate ninî st sunere ne nimeni; Asemenea atakuri vor remtnea nete ruminoâse ne viaga nolitikt anelor ne le komandt st se fakt saă kare ie fak. Nu vedem altt nedeanşt mai asnrt, mai krudt, mai degrtdttoare nentru autorii lor de ktt a fi autorii lor. Singurul lukru ne noate st le îndulneaskt ruminea, ar fi numai atunnî ktnd nu ar avea konsniinga desnre natura anestor atakuri. Lumea înst le nregue-sne, le rtsnlttesne ku disnregul ne meritt, mi ktnd sînt oameni lie kred kalomniile, mi gs-stt asemenea sktrbe, attta mai rtu nentru ei.
Noî sîntem nentru denlina libertate a nre-seî. Kredem kt nini odatt, ninî un jurnal, nu trebuie st se înkizt. Libertatea nrsseie-
ste un nrinniuiu, nu nrinniniul nu noate st fie kulnem.
Mei ne abusţ, neî ne dintr'o fenioars nsrs, vor st fakt o nrostitsats fsrs rsiuine, se dau oniniuneî nubline, st-î judene kt au nrofanat un nrinniuiu stnt, ka ineminî ai liberttgeî, a-noî rtmtne mi legea, iui tribunalele nentru neî ne se koboart nînt st se sunere de a-neste deftimtrî nenoronite rai skîrnave.
Kongresul a rtmas înkt! strigt nele mai multe jurnale streine. Ku toate auestea nu se snie nimik nositiv. Se krede înst kt anest kongres este numai amtnat.
M-itim în Kurierul Duminenei aneste rînduri:
„Este mult timn de ktnd am renungat „la ori ne ilusiuni în neia ne nrivesne Tur-„nia, ktria îi dartm, ku attta generositate, au-„vul mi soldagii noştri. Erî înkt era în a-„gonia njorgeî; asttzî se desbate în nele din „urmt sguduiri ale morgeî. Ktderea lui Kis-„nruzli nama dovedesne înkt odatt kt rtul „este ftrt viudekare. Dune ne -Sultanul a „nromis de atttea ori reforme kttre dinloma-„gia euroneant, sakrifikt nebunesne ne mi— „nistru ne adunea nea din urmt sktndurt de „sktnare. Kiunriuzli narna kade, nu nentru
* Vedegî aktsl konferingeî ku art. desnre DomD’ nsmftî de Domn, în knz de a se abate de nven gisne.
www.dacoromanica.ro
DIMBOYIIJA — 6 IANUARIE.
„reforme ftkste, dar- nsmai nentrs reforme „nroiektate. Holitika aktivt nsmai are a fane „nimik ks aneastt din simt ftrtmttsrt a „trekstBlsi. Singsra kestisne ne maî este de „xtttrît, este st snim ne va eini de ssb a-„neste rsine.‘‘
La Madrid este vorba, dsne snele jsrna-le englese kt imneratorsl Nanoleon ar fi format nroiektsl snei ktsttorii între nrinninele imnerial mi nrinninesa Astsriilor, ne ar nstea st devie într’o zi regint a Snanieî mi Ilor-tsgalieî.
Jsrnalsl Hresa de Viena a nriimit al doilea avertisement nentrs sn artikol în kare ten-dragele aklsale ale gsvernslsi eraS delriarate ka sssnekte.
La Lion este sn frig neobinnsit. O sen-tinelt a gtsit’o îngegatt ks totsl, (moartt). în Rssia se vede kt aS înnenst nerseksgis-nele nele maî severe kontra fsnkgionarilor-xrtnitori. Intendentsl general al armiei, ţie-neral maior Satler, s’a osîndit nentrs xrtniri, la nerderea tstslor dekoragisnelor, noblegeî,' nrivileţielor mi s’a koborît la simnlsl rang de soldat. O, ktni ns înnene rai gsvernsl Ro-mtn ks vigoare, st lase la o narte konside-ragisnele nersonale, mi st dea leţreî ka st lo-veaskt ne nei ne vor xrtni! La Ilers a în-nenst resbelsl nivil. La Bogota, generalsl Blanko s’a snis de fratele stg. Reţiele in-soleî Sandleiga, a abdikat în favorsl fislsi st».
Se asigsrt kt sn nroiekt de leţie se va înftgima în Frannia la konsilisl de Stat ka st reglementeze, ne base noi, nsblinitatea ls-krsrilor jsdekttoresni. Se mai ssnt de o not nirkslart konfidengialt în kestisnea de avertisemente a da jurnalelor kare s’ar adresa de kttre ministrs din sntrs kttre nrefek-gii denârtamentelor.
Gsvernsl Frannieî a dat Snanieî 15000 kanoate de soldam, mi 4000 kortsri, rtmt-rnige din resbelsl Italiei.
Gazeta medikalt srmeazt ssb redakgis-nea d-lBi doktor Severin. Kalea ne a lsat ni se nare destsl de bsnt, mi sîntem .siguri kt va nrodBne foloasele ne redaktorsl snert st nrodskt în interessl sniingei. Rtbdare mi ksragig!
Dintr’o listt totalt de alegttoriî din ansi anesta, vedem kt în anest an. în toatt gara, nBmtrsl anestor alegttori este maî mare de ktt în ansi trekst; de rai în Bsksresni nare a fi sktzst. înst toate anestea sînt nsgine bsntttgi, în komnaragiBiie ks sn vot elek-toral maî întins. Nsmai atsnnî nstem zine kt avem o renresintagisne nagionalt konna-tibilt ks neî algî nrinniniî din Konvengisne. Konvengisnea desfiingeazt nrivilegele ks o mtnt. mi ks alta dt drent a fi denstagi ns-mai nronrietariî!
Margi s’a serbat la Mitronolie, zioa alegere! DomuitorslBi ka Domn al Moldovei, ks mare nomnt. Maî mslte tBnsrî s’as tras în timnBl neremonieî.
Tintrim aneastt skrisoare din Tsrnia a-dresatt ne la jsrnalele streine.
Konst. 28 Dekenw. 1859.
Ns snis ne st skrig; ns îmi linsesne ma-terialBl; dar vt înkredingez, înnerk mare des-gsst a vt vorbi de iBkrsrile anemtii gerî. Dsne ne v’am zis în ktrgile din simt, toate sekretele, mi dsne ne v’am nrezis sftnnitsl vizirslsî a ktrsî nsmire se nriimise în Tsr-kia ks bsksrie mi snerangt, mi în Esrona
ks anlasde, ns snig ne st mai krez. IlentrB ne a ktzst anest Vizir ? Nb snig. Mi se nare înst nentrs kt nerka st între ne kalea Reformelor; skoaterea a mai msltor fsnkgionari xrtnitori; intimidagisnea altor fBnkgionari mai mari, ne ns se skosese înkt; regslamentsl a-ssnra xaremsrilor; ekonomiile nroiektate mi narte realizate în keltselile nsmeroaselor mi skandaloaselor Ssltane; sn nroiekt de Reforme mi btnni; de modifiktrî înkt nroiektate în administ. jsstigiei; înttisl nas kttre o skimbare ferine a nersonalslsi kornBlBi di-nlomatik Otoman, din kare sna este nsmirea Ibî Vefik Efendi ambasador la Ilaris, sînt dovezi sigsre. O nolitikt not adontatt în nri-vinna nrinninatelor Strbe mi Romtne kare, în nertbdarea lor de a-mi Isa indenendinga: lor toatt, se nrenarag st rsnt de asttzi slabele legttsri ne îi leagt înkt ks tronsl Ssl-tanslsi; o stfiare în fine de moralitate ne în-nenea st se simgt ne membrii korsngi aî a-nestsi imneris în rsine; iatt ksvintele grave rai îndestslttoare nentrs kare Ssltansl desti-tst renede ne Vizirsl KisnrBzli... fangii ne înmiraî sînt rtsbsntrile ntskBte de lâkrimele Ssltanelor, intrigile ksrtezanilor, manonerile konsiiierilor ne snekslt assnra iienoronirilor mi rsminelor Statslsi. Ssltansl ns a nstst st se anere: a destifsat sn om ne kare îl konsidera aksm o lsnt, ka Ministrsl srsit st regene mi st skane imnerisl. Vt adsnegî a-rainte de skrisoarea ne M. S. adrest kttre Mexmet Kisnriszli, la ktderea Ibî Ali-IIama? NobI vizir trebsia st renareze nenoronirile fi-nangiare. IHi anesta, nentrs kt a Isat de serios anest anei al SEveraiiBlsi, se vede asttzi înloksit de aîtsl...
Iatt skrisoarea ne se adrest asttzi la no8l vizir mi kare este mai tot aneia ne se adresase nelsi vekig KinriBzli.
Strdsnitsl me8 Vizir!
Starea de finange a imnerislsi nostrs ne gtsindB-se, de ktt-va timn, într’o stare nro-snert, din mai mslte kasze, a trebsit st se skazt keltsi.elele, ka nrin aneasta st st a-raeze sn ekBilibrs între anestea rai venitsrile StatBlsî, ne ktnd mi alte reforme administrative era» ne kale de a se eseksta. Skimba-rea ministerialt ne se fane, adsne trebBinga ka ferma noastrt voingt în aneasta st se konfirme ssb toate ranortsrile. Te informez dar kt nele dinttiS datorii ale fBnkgisnei voastre este a ktsta toate keltsielele de nrisos ne ar nstea esista, mi de a lsa ordinele mele nentrs severa nedeanst a ori ktrsi fsnk-gionar ori kare ar fi ne ar kşteza st risine banii nsblini.
Kem toatt a ta lsare aminte rai îngele-gere assnra anestsi lskrs. IHi iar ka togi neî algî aî mei miniştri mi togi fsnkgionarii st konsakre sttrsingele lor a servi ks fidelitate. Vei trebsi dar, st deliberezi, assnra lskrBrilor mai sbs însemnate,, mi st mi snsi snsl dsne altsl, ranortsrile tale, ka st das ordine, mi t-8 st grtbesni a le adsne la în-denlinire.
.....................Mexemet Rsradi
nama noBl vezir, ns este nini Bn tsrk din vekisl sistem, nini sn Fsad nama snentik mi ftktnd rtsl ks stngele rene al snsi om ne ns se teme de nimik mi kare resnektt ns-gine lski-Bri mi kare este o imagine viensin-dt ai nartidei BBmitt tsrkt. Mexmet Rsm-di este sn tsrk laminat ks bsne intengisni ; dar akolo snde energia lsi KisnrBzli a ftkst nsgin, a Ibî ns va fane nimik.
Hitim în Monitorul Moldovei. ';a
.	■ n
Itlinisterini «le Culturi şi insfa'ncţinnea ' pnblikn.
No. 11,692. Mtrirea Sa Doamna, nentrs a fi sekondatt în fsnkgisnele ne ag bine voit a nriimi în interesai nrontmirei edBkagisnei nagionale, ag sokotit de ksviingt a se în-konjsra de konsiliile snor resnektabile dame din sonietate. Anoste dame alese mi nsmite de Mtrirea Sa, avînd a ajsta Mtriei Sale ka delegate Insnekttrile freksentei mi regslt-rii ne Mtrirea Sa doresne a se fane în sko-lile nsblîne mi Institste nrivate. Din astori-tatea M. S. se nsblikt sure obsteaska sniingt mi regala kBi se ksvine ka, Doamnele: Mariea A. KatargiS, Smtrtndiga Dokan, Mariea Kos-take rai Zinka Donini ag a îmnlini în nsmele Mtriei Sale Hatronei mi.Insnektrine sBnreme a skoalelor, îndatorirea de a insnekta toate skoa-lele nsbline mi nrivate de edBkagisne.
No. 11,694. Se nsblikt snre obsteaska sniigt, deskiderea skoalei nsbline elementare de btegi din satsl kosisla, srmatt la 20 No-eravre kontenit ks 18 elevi.
No. 11,698. Asemenea se nsblikt snre obsteaska sniingt deskiderea snei a dot skoli nsbline nrimart de btegi în Galagi, srmatt la 3 denemvre korent, la kare s’a» întrsnit mi elevii skoalei katexetine.
No. 11,699. Se maî nsblikt snre obsteaska sniingt, înfiingarea snei skoli nsbline de fete în Ftlţineni, a ktrei deskidere solemnt ag srmat la 11 korent.
Serbia.
Ziarsl: Serbski Dnevnik, ranorteazt din Beligrad 18 Dekemvrie, ks relaşiile amikale între înalta Iloarts iui între Serbiea as înnetat,^ mi kt nama de Beligrad ag intrersnt toatt komsnikagiea ks gsvernBl Strbesk. Hrestar-niksl mi Ministrsl Sîrbesk ag notifikat desnre aneasta konsslilor strtini mi as adresat sn raemoar kttre Baterile streine.
■—- ---------
Lsna trene gtnditoare Valsri d’aBr revtrsînd;
IHi ne ana ksrgttoare Disks-i snlendid legtnînd.
Ltngt malsl anei late Se înalgt sn kastel 8nde lakrime ksrate Varst-sn dslne îngerel.
La fereastra kăstelant Mîndrt barkt s’a onrit;
Iar nrin bolta nea titatt Ktnts-anesta s’aszit:
„Vin ne sîns-mi de isbire „înger dslne, stnt amor..
„St vtrstm ks ferinire „Ksna zilelor de dor!u
Dsne ktte-va minste Iatt o smbrt s’a ltsat;
www.dacoromanica.ro
92
Anoî nrin ssltsrî nlskste mHi Barka ’n lsoil a sbsrat.
’	, p.	-i*"
—„O frsmoase nsstorele!
„La kastel es ns ms-ntork,
?t „Mi nrivind aneste stele,
„Zile dsl'iî es vois ss’gî tork.
„Ksnî nimik ns este-n Isme „Ka amorsl tss divin ! . j -; „Eli la d şinele lsî nsme „ES voiesk ss înkin.
„Nsmaî voi eS avsgie, „Titlsrî reni ne am avst; „Mi fremoasa-gî ssrsnie.
„O nsstorsl meS nlskst!
nÎMBOVUIA — 6 IANUARIE.
Dar nsstorsl de odats . : Lsnga inants iţii-a lssat 1 Oii konileî se aratr»	; ; -
, Mîndrsl. gerei îmusrato ;	I■
i	i	'
în tsksta ans lins Konila s’a înekaf.
Lsna, nalids, mi nlins grms kalea-i întristat.
Xaralamb Grandea,
nrin nsblikagia ks No. 5740, am ansn-nat nsnerea în mimkare a dos ksrsge diligente ne drBmsl Fokmanilor înks de la 8 Noem-vrie trekBt. Aksm înfiiuginds-se înks mase nentrs orauiele nitemti, Kraiova mi. Bisila, s’a regalat marrasl lor în modal srmstor:
------	— _ <f
Drumul Kraiova.	,
Hornesk.
Din BBkBremtl, Joia mi Dsminika la 9 ore dimineaga.	[
Din Slatina, ^Vinerea mi Lsnea la dos ore dsns amiaz.
Din Kraiova, Sîmbsta mi Margea la 9 ore dimineaga.
Din Slatina, la 7 ore seara, Margea mi Sîmbs'ta.
Ajsng.	s
La Slatina, Vinerea mi Lsnea la 12 ore
La Kraiova, ne la 10 ore seara.
La Slatina, ne la 5 ore dsns amiazl.
La BBksremtî, Merksrea mi Dsminika la zene ore seara.
„nentrs tine las 8n tâts, -„He-o ss verse lskrsmiori, .	s^»
„Las o msms-ndsrerats *	'	1
„Ss albeasks de nlsnsori.“ b tt as"
Asfel ziue o konils
Kstre msndrsl nsstorel,	*
TTTi ks msna ei debils, i ~r Snarge valsl Bmsrel. . olt . .ac
_ 'j 1	■
—„Ds-mî o dshe ssrstare „înger tsnsr mi isbit,
„Ksoî ms srms-a mea-ntristare „nsns-n vassl asrit.
„Ds-mî, konils, mi ms krede „Ks mslt am ss-gî novestesk,
„Ks lsniga ne se vede „în noveste ms-nsogesk.
Drumul Fokşanî.
Hornesk. "
■ Din BskSremti, Dsminika mi Joia la 9 ore dimineaga.
■■ ' Din Bszss, Lsnea mi Vinerea la 2 ore dsns mezsl nongiî. ‘ ■ -
Din Fokmanî, Margea mi Sîmbsta la 9 ore dimineaga^
Din Bszs§, într’aoeeamî zi la 7 ore seara. Ajsng.
1 La BszsS, între 11 mi 12 ore noantea. La Fokmanî, între 12 mi 1 dsne amiazî. La Bszss, între 6 mi 7 ore dsrie amiazî La Bsksremtî, între 11 mi 12 ore Mer-ksrea mi Dsminika.
Drumul Braila.
Hornesk.
Din Bsksremtî, Margea mi Sîmbsta la 9 ore dimineaga.
Din Brsila, Merksrea mr Dsminika la 5
ore dsne amiaz.	^
Ajsng.
La Brsila, Merksred mi Dsmineka ne le 2 ore dsne amiazî.
La Bsksremtî, Joia mi Lsnea ne la 8 ore .seara.
Ministre din întrs ION GIKA No: 6751, ansi 1859. Dekemvrie 24.
Consiliul Municipal din Bucureşti.
—	„Esnî stsnsn n’amea gsrigs „Ilsstorele ferinit:
„Ia aneasts garofigs,
„Ia gsriga ne-aî isbit;
„Ksnî o dslne mslt ksntare „Flsersl ni a ressnat,
„IIIî-o sinners lskrsmare „Oki-gî lin as revsrsat:a
Asfel zise ingerelsl Asksnzînd stl ss» kinmor; Dar maî iste nsstorelsl I-a dat ssrstat de dor.
—	De o-Isngs novestire Trebsie ss te gstesnî,
Ksnî am mare mslgsmire, Draga mea, ss ms ksnosou



Drumul Piteşti.
Hornesk.
Din Bsksremtî, Margea mi Sîmbsta la 9 ore dimineaga.	,
Din nitemtî, Merksrea mi Dsminika la 9 ore dimineaga.
‘	Ajsng.
La nitemtî, ne la miezsl nongiî.
La Bsksremtî, ne la miezsl nongiî.
în Isnile viitoare Iansarie, Fevrsarie rai Martie, ansi 1860, s’a otsrît ks anrobagia Domnslsî Ministre din Nssntrs, a se vinde de kstre brstarî jimbla ne narale 27 bskata, rai nsînea ne 21, amîndos anestea de ksalitate bsns, în grestate de kîte 400 dramsri sna, rai ks abondengs.
Se ds aceasta în ksnomtinga" obmteî, snre mtiings.
Membrii Konsilislsî Msnininal.
Dimitrie Gika. I. Brstians.
No: 9Ş24, ansi 1859 Dekemvre 28.
Hregsl lsmînsrilor de ses, lssînds-se liber ka mi nins asts-zî, uii fabrikangiî anes si artikol, deklarînd ks nîns la l-is ale viitorslsî Martie se angajeazs kstre Konsilis * ® niiînal a da în vînzare lsmînsrile ks nregsrile însemnate în tablos de maî jos. Sens 1 aneste nregsrî, snre ksnomtinga nsblikslsî, rai maî ks osibire a aoelora kare, nin n®v0,17, a ksmnsra ks bskata s’ar nstea esriloata de kstre zenisitorî, nlstinds-le mai sksmn e c se fikseass maî jos.
Klasifikagiea lsmînsrilor de ses ksm trebse ss le vînzs.
Iar konila se sîmesne D’ast rssnsns misterios.
Ka grenada se romesne, Koborînds-mî okiî-n jos.
Dsne oare ne tsoere Lamna nongeî a anss ini ks trista-î ansnere Asfel jsnele a snss:
__„D’am avea o stems-n frsnte
nii sn snentrs de-mnsrat; „D’am fi vsltsrsl de msnte, „M’aî lsa ts de bsrbat?
in.:
—„Kiar d’aî fi în ssrsnie. „Zise îngersl rsnit,
„Es tot nlins de msndrie
Felsl lsmînsrilor mi nregsl sneî oka.	Kîte bs-ksgî în oka.	Kîte dra-msrî fie-kare bs-kats.	[Iregsl s-neî lsmî-nsri.	Kîte nfisose-rate în folo-ssl lsmînsrilor la oka.	Kîte nrisose-mte în folo-ssl nsblikslsî la oka.	
Mele de tinar ne lei	Ismînsrî. 24.	dramsrî. 167s- 227a- 287,. 167a- ■ 2279! 28%.	narale. 7.	narale.	narale. 4: ■	narale. mante narale. zene narale.
	18.		10.			—	dos-snre-zene
j 4, nar. 12.	14.		12.	8.	4.	narale.
i jiMele de mîns ne lei	\ 24.		7.	—		mante narele. nos narale.
	\ 18.		9.	4.	2.	sn-snre-zene.
4, nar. 4.	14.		Al %		3.	j mi jsmstate.
Membrii Konsilislsî Msnininal.
Dimitrie Gika. B. naana. I. Brstians. No: 9810, ansi 1859, Dekemvrie 24.
,Te-am avea d’al me» isbit.
Tinogpafia Nau,ionaM a Asi losif Pomanoe iui Komv, — strada Nennjeaski Xamj German Tso. 27
www.dacoromanica.ro