$. ANUUI^J860 _ Â sj'fcjl.;"' IS4J8» • -ui-T08» «3 5<î^ HM 3ai? J848Î si ab lifisoiBo » » »3xîJ " £8 A91Bn3bs aşi «iîkteii -T^ IJţf' ‘‘ * £S»gb *- *- A '-“'nR6£ 11/» mo «y »-• fvoaMîa SĂMBĂTĂ 2 IANUARIE. PRINCIP AŢELE-UNITED Aneasti foaie ese de dos ort ne ssntsmîiis Miepkspea mi Sîui-B’Bta. Ilreusl abonamenl»-ksî nentr» »n an» 24 bf. Ilentr» *ya „ 12 „ Trei lsni. . . . 6 „ O linie nentr» anon-.-s»ri se va nlsti k» 30 n fi .3vb.-.:i> FOIA POLITICĂ ŞI LITTEEARĂiy il3iJ83P O 3Î89 Sil - -Uit cAa»s\rviT «oal-ro mîirf Jllisl o • Ru .jlfiiioiymi sbiî h-;-.8it|-eJ38 ffd robeiri Ioîl ^drbiR. sb.ttpll îf^vHrl {it r 1fih ; afnnoilUîg _brru Abonânîâ sefane' la ~ libra>ria Chist. loanin» et C-ia Romanov strada Linskanilor, iar nrin dîstrikte la D. sekre*-tarî aî. Administrând ini la koresnondenniî li*-brsriei. Ori ie abonament treb»ie nlstit în-dats k» ssbskrierea. fi R iov o - 1 ij a f0B ui 1NSCHNŢARE. • j ffimbr. i ' ^ I ţ.jra Administranisnea jsrnalslsl Dîmbo-l viiţa s’a instafi în Otelul Steriadi No, 7.i * Strada Roseti ling® gradina Himmigis- , lsl. Toate skrisorile mi nererile de abo-’ * oamente se vor mdrenta de .astazl ma— - inte la aneaste adresE. Domnii abonagl * ne nş as nlmtit nrejgsl abonamentslsl ne< | anest trimistrs sînt rsgaiil se tak® k®t mal ksrînd onoare ssb-semiiErilor D-lor, i înaintînd banii la administraiiisnea a-.•» nestil fol. . 5 7 £ - -M&V'iS i" . * ' Bucureşti, 2 Ianuarie. | 'i-iiM ■ ■ ' Komtraktele arendamilor ks gsvernsl s’as lp desfiingat. Restsrile de bani ne sînt datori, 1 aS se se ia de la garangî. Dar bei mai mslgi * garangî sînt în aneiami kategorie ks arenda- mil rsinagî. Se vor gEsi nsgini kare, sfor-gagl, vor înnlini oare kare ssme din stErile j" lor. Dar se nressnsnem kE stErile garangi-| -lor ne sînt tot de odatE în mare narte aren- i damil, se vînd nentrs dedomagiarea Statslsi. ' Re va kEstiga Statsl? o ssmE ne ns va ra- snsnde ks totalsl datoriei; dar kare ar fi dej stSl de mare ka se rsine ks totsl o klasE ns-r , meroasE de oameni mi se o desfiingeze. KEnî ^ rîndatE^ ne restsl averilor acestor garangi se va nsne la vînzare silitE, banda neagra de kEmEtari, se va renezi assnra acestor ştiri ■ , ka fearele seîbatene assnra nradei, mi le va ksmnEra ne nisne nregsrî atEt de skEzste, în kEt, lEsînd ne de o narte ne garang! ne stra-de, ns va nstea înnlini ssmele de datorie kE-tre gsvern. De snde vom vedea la srmE kE mi Statsl, mi arepdauiii a§ nerdst, mi nsmai banda neagra de kEmEtari s’a folosit ks ner-derea ambelor nErgi kontraktante. *“■ AneastE klasE de oameni, bEtstE de ne-îioroniri, aneste inteligengi, aktivitEgi mi bra-ne. în servinisl'IJkomernislsî mi agriksltsrei gErei, vor kEdea ssb o eternE naralizie, mi agriksltsra va srma dsne dînrnii. Statsl va kista se arendeze momiile. Dar kanitalsl va linşi; arendamii vor linşi; konfienga va linşi; venitsrile Statslsi vor ss-feri, mi banda neagra va veni se se îngrame îuki odatE din aneste momii ks nregsrî skEzste din linsa kanitalelor. Ka se se skane 5 dar aneastE klasi laborioasE, trebsie neanE-rat, sas se li se nsie sn lsng termen dentrs nlata datoriilor lor kitre Stat, srmEnds-se ga-rangîa, mi dîndsli^se toatE libertatea a eser-sa de aini înainte meseria lor, sas Statsl se xotEraskE a nerde o ssmE mai mikE ka se skane alte ssme mai mari ks o kla3E mare de oameni* komeraisl nri indsstria gereîr din gearele baudei-negre* Kredem ki DD. Miniştri^ vor '[sa în kon-sideragisne într’sn- mod mai serios tctate avam tagele sas nerderele ne noate se se întEmnlel agriksltsrei ssb aneastE nriviugE m,i va în— j tîmnina rasl ameningEtor. i •. - * . - . t Resnsndem la rîndsrile ne ne adresE prin Romsnsl, stimabilsl D. Ion Bratians [, . Artikolsl înaene ks o tiradE romantikE. .. „Asfel se vezs mi la noi în zilele tre-„kste, ks oare-kare snaimE, sn mîndrs ms-„sslman înksrînds-mî armEsarsl snre gErms-„rile desnre anss ale Dîmbovigei mi ks ia-„tagansl în minE, renezinds-se assnra -ane-„liami nartide ne a fost întemnigatE la 13 „sent. 1848 mi inssltînd [anelami nonol ,ne a „fost bombardat mi jefsit în aneiamî enokE „de armiea mssslmanE ne tEbErîse ne malsl „Dîmbovigei. Lsmea însE se linisni îndatE ne „vezs kE nel dsnE srmE mssslman ns era „altsl dekEt dragsl nostrs noet de la Dîmbo-„viga, grimat asfel de aminii seî, saS ne lim-„bagisl adevErat: de kardamii seî de orta. „(srmeazE gentilegî narlamentare).“ ,5 Mai la vale nitim aneste rîndsrî: o tm-nrşmsta kiar tui szifetţile lemdute de Nikineruea. Noe ni se adresE aneste rîndsri ? Illi îndatE dsne ne onorabilsl astor fane se nloE ne noi sEgegl Nikinerni^ne, nreksm vezs-ram? Dar se ne întsţnEm la vorbele ne ni se adresE: „renezindsse assnra aueliaw nartide ne a fost întemnigatE la 13 Sentemv. 1848 mi inssltEnd auelaui nonol, ne a fost bombardat mi jefsit de armiea mssslmanE etc.“ 13entrs vprba aneliami nartide, rasnsndem kE aneastE msstrare mi a nerdst adevEiatsl se8 adres. Astorsl zine kE nriimesne a-mi a-nEra nrinnin.ii mi în favoarea eniminilor, adikE se anere, mi ne eniminî kEnd as drentate! se fie I dar atsnni, (mi daka noi sîntem eniminii) nentrs ne ns ne dE drentatea noE, mi o dE aminilor kare ns o as aini? A sitat stimabilsl nostrs adversar, kE Romsnsl a înnenst se atane ne AREIALQl nARTIDR? RiteaskE N-le Rohie-nslsi din srmE. mi se va înkredinga nine S’A REHEZIT nel dintEis mi fira motiv ks sabiea în mEnE. KEt nentrs kE >ne renezim assnra nonolslsi: ne vom mai zme? Ns ns-tera lsa lskrsl în serios. . Ks toate anestea întrebEm ne stimabilsl astor se pe snsie kEnd aneastE foaie a lovit în nonol ? „Daka voigl se vedegi marea? IatE-o, zi-nea sn glsmeg, aratînd doE nikEtsri adsse dela mare. IatE nonolsl, zine astorsl nostrs aratîn-ds-ne o gazctE. Gazeta noate se fie destsl de stimabilE; dar este o gazetE, de XErtie, mi nonolsl ns este de XErtie; nreksm Mele doE nikEtsri; >ns eras marea, ninî o gazetE ns not se fie nonolsl nonolsl este genisl jiagisnei, el este mare, generos, drent; fane abstrakgisne de vanitEgi ne ns-i sânt nenesarii-; njs viseazE dekEt gloria, nsterea, mi ferinirea nsmai nen- trs nauisne; nonolsl este, nonolsl ne la 1848 a nerst institsgisni jsste, liberale; ne mai tErzis a sksnat Gsvernsl ssS de ssb baionetele de fer ale reakiţisnei; ks sakrifinisl a kEtor-va morgi mi ranigi, ne mai în srmE ssferi toate dsrerile mi asnrimele oksnagisnelor streine ; ne în srmE nere snirea gerilor; ne mai în srmE dekretE votsl de la 24 Genarie mi kare astEzi înkE îl onoara, mi raragne ne skimbat în kredingele sale, kini nonolsl ns viseazE ninî Ministere, ninî loksri noi, sîntem nisne atome din nagisne, mi ka a-tome, nimeni din mol ns noate se zikE: nonolsl sînt es\ nel ne fiind sn simnls nartiks-lar, ar zine: nonolsl sînt eti!, kEnd ar deveni magistrat, ar zine statsl sînt eS!“ Aneasta zîse, trenem înainte. Trenem asemenea neste glsmele de noet, nlaton, reqsblikE, aneste glsme le zinea Dîm-boviga în şnsl din N-le sale nele din srmE. la srzini, mi se nare? . Ne întsrnEm. la Orta. Astorsl nsind înainte vorba Orta, sea— mEnE atEt de mslgsmit de nEskonirea ne fane, ne kEt a fost rai Kolsmb, kEnd a deskonerit Amerika. IatE dar, dsne astor, gara RomE-nilor administratE astEizi de ianiueri, mssslmani; robils streinilor! iatE redaktorsl Dîmbovigei ,în_ skris in kornşl ianinerilor, tEind ks iataga-nsl ne nonolsl Romin mi drentsrile nagionale! gara este robitE de ianinerî, mssslmani, mi astorsl ne dE aneastE snire, gs se armeazE ÎnkE ks gsmagii de la msnte, se ksrage he-mEntsl de nigEni? „Ţu dor S. Brutus, et Rome est dans Ies fers!“ astorsl ori krede ne zine, ori zine mi ns krede. Daka în adevEr krede kE gara e kErmsitE de ianiueri, mssslmani, mi ns se skoalE ks armele în mEnE se gonea-skE neste dsnEre ne anemti Tsrni, fane raS, îmi sitE datoria de RomEn. Daka ns krede ne skrie, fane ras de skrie aneia ne.ns krede. Noi mErtsrisim ki> daka am fi inkredingagî ki gara se kErmsiesne de avangarda de ianinerî, mssslmani, ne-am revolta kontra lor. Romini ne a-gi fost esilagi în Tsrnia! mi voi ne agi mEnkat nEnea de nrisonieri ne ve arsnka gardienii, vosrxi, mi voi ne în anele loksri selbatene, a-ui arsnkat srma de ni-vilizagisne, nrin fanere de kii; mi voi ne a-gî rEtEnit, nrigonigij neavînd nEnea de toate zilele, mi nreferînd mai bine o viagE de dsrere dekEt se ve nlekagl trsngile la regslament, voi togi sîntegi nisne ianinerî, mssslmapî, din orta în okiî astorsls! artikolslsî, mi anesta nentrs kE ps a-gî ayst venitsrî,. ka în lok se trenegi nel zene ani de esil în Tsrnia, mEu-kEnd nEnea de nrizonieri, se fi trekst timnsl de esil,,în Elaris, mEnkEnd la Maison (Tor. LESEm la o narte tsrbansl. lsl Amsrat. Kalsl lsi Ilojikrat, ns le kredem kg, drept, a avea resnsns. ni Amabilsl astort nretinde lsgta ksra a www.dacoromanica.ro tras’o Dîmboviga, ns esjte o nestisne nerso-nalt ni o lsntt între ortaoa Turueasks miraar-tida nagionalt. Ilartida nagionalt? Noî kredem kt astorsl fane narte din nartida nagionalt; dar ns este D-lsi nartida: nartida este toate nagisnea ne simte rai ksgett ka nagisne Romtnt, re-ksnoasnem astorslsi genisl nolitik, literar, ko-mernial, toate ksnosningele omenesni, drentsl a fi denstat, Ministrs, domn; darns nstem ai reksfioasne mononolsLamorslsî de natrie. Ns-î reksnoasnem drentsl a zi ne; nsmai eS isbesk gara mea; voi ns o isbigi! a trekst timnsl nrivilegilor mi moiionolsrilor,înfolosslaktgI-va indivizi ini în nagsba nelor mai mslgî. Modestia trebsie st înfrtrie nressmgisnele Omenesni în toate fazele simtimentelor terţ kare omsl njsnge la aneste vorbe ksnoskste de Ro-mtnî: „Togi boeriî st moart, nsmai es st trtiesk!I; rai aneastt masimt este esklssivis-msl; sil egoism kare nini odatt ns noate st fie tolerat la nersoanele ne vor st se înxame la karsl ambigisneî, simtimente de generozitate, abnegagisne, simtimente de martiri. Ilatimele nersonale rtmtn rai mor în ner-ksl snde sra a trebsit st le nreskrie loksl csistingei lor. Ele ns se ksvino st îmbrtgi-raeze interesele generale ale snsi nonol, rai st kaste st le komsnine în simtimentele na-gisneî ssb vtlsl kare astorsl voiesne st le dea. Ktni într’o zi anest nonol noate zine snora mi altora: „voi ktstani st srmagî ne nentsl mes, nertele voastre nersonale. Astorsl antrt ne Romsnul kt ns a zis: snrijinim nrinninii iui în favoarea eniminilor. Dar se întsrnt renede la Dîmboviga rai îi în-nstt „skonsl skuzs mijloauele denî ni ne snie kt mijloane sînt anelea ne le arate Konvengis-nea adikt: domnul noate ss konvoaue adunarea, nreksm tui ss o desfiinţeze,u ftrt st vorbeaskt de noi regsli konstitsgionale ale Romtns-Isi? Astorsl înssrai trebsie st snie sn Iskrr; ne snie toate lsmea, în Bsksresnî, dar se vede kt singsr nsmai snie kt ne am skris la orta, mi iart singsf ns snie ne "snie toate lsmea kt mij Ioanele de kare a fost vorba sînt legale, sînt date de Konvengisne. înkt o dovadt kt redaktoriî Romanului ds drentatea kiar enimiuilor lor ksnd o au!!. Astorsl iart vorbesne de stgegile Niki-nerueî kt le întrebsingtm noî. Site kt mi-a înnenst artikolsl sts ks aneste stgegi. Din ferinire ns as ftkst nini sn rtS. De aini astorsl ese din kestisne. Ens-merţ "mai mslgî fangi ne ar fi snrijinit în fa-vorsl eniminilor nreksm eseksgisnea Ferikidi. Yotsl ne fagt; nronessl Resians; kombaterea aksztrii administragisnei Gika; onsnerea la o nronsnere, ne ar fi fost, zine astorsl a snsi amik al Dîmbovigeî. Uli adtogi,; st snie bine kt în anaringt rai nentrs moment sssgi-lîereâ nrinninslsî era indefavoarea nartideî na-gionale; dar snia asemenea kt kasza Romt-niei era asigsratt în viitor etc. Toate anestea snre a dovedi ne fel sssgine nrinniniile rai în favorsl eniminilor. Antrt ne Ferikidi; ne Resians; administragisnea Gika; mi st skszt nentrs nrinninii; dar kt ns eraS aminii anes-tora, rai tot-d’odatt nretind kt redaktorsl Dîmbovigeî este din orta, nentrs kt în nri-vinga disolutreî kamereî, rtmîne în litera KonvengiEnei ne zine kt Domnul noate des-fiinga adsnarea! ltrt nini o kondigisne! dar ns! iirinninii îi nsn înainte nentrs D-lor, nsmai D-lor not st le serve de skszt; ne-lor algi ori kare ar fi, dste de le vorbesne de nrinninii!.. antrt votsl de la 24 PÎMBOVm& 2 IANUARIE. Genarie ne este nrinninsl snirer? se vor; gtsi oameni kare st ns se mai gtndeakt la nrin-niniS; snsne kt onozigiile sistematene, kon-tra ori-ktrsi Minister, kontra ori-ktrsi akt al Gsverntmîntslsi ftrt diferingt, sînt rele, ns nentrs Gsverntniînt, ni nentrs gart, kt afli oameni kare gi arsukt în fagt nslberea stra- delor. a Aneastt foaie merge ne srmele ne îi sînt trase de nrograma sa. IJine o stare de ne-ntrtinire, ns se înkint la nini o klikt. A a-ntrat. rai antrt libertatea nreseî rai libertatea de a se resni; dar a konsiliat tot de odatt -ne Gsvernagi st nş Iragt în aneste liberttgi o ktrare ne snde veninsl natimelor individsa-le udate st arate într’o zi kalea "'streinilor. Ns im vtzst ks nltfiere instrskgisnile Ministeriale assnra nresdi rai resnirilor nolitine; dar ns ara nstst vedea ks nltnere nini nati-raele ne şe nrevtd nrintre ouozigisnele siste-‘ raiatine. Ns ne iilane st vedem Gsvernsl e-sersînd arbitraris în gart; dar ns ne nlane st vedem soiietatea tremsrînd sfib tirania snei kline ori kare ar fi, ori de snde ar veni* tirania în nsraele ei nronris, sas în nsme-le libertegeî, este tiranie, rai o arsnk'Em. Iatt ne ns yor snii oameni st îngeleagt. Aini kredem kt este loksl a rtsiisitde sti-mabilslsf astor ne ansngt kt, avînd ni-nioarele he dot Ministere, am nstea mai lesne de kit algii a fi ales denstat. Redaktorsl Dîmbovigeî nini ns înfrt între alegttorî: ns are ksalittgile nerste de lege rai ns voiesne st înraale nini legea, nini ne âlegttori. Stimabilsl astor va vedea astt date nrintr’sn fant, k'b skonsl la- noi,'nu skuzs mij-loauele, nreksm iie îmnstt. ^ Ns alergtm dsne nozigîsn! strtlsnite: ni s’aS oferit mai mslt dektt odatt mi ns ne am krezst demni a rtsnsnde la datoriile im-nsse. Ns alergtm dsrie nonslaritate, kt ni atsnni ar trebsi st nS1 nerttm ks datoriile o-mslsi indenendinte. ' •' k-' ■ ' Ktt nentrs kandidagiî! ne zineJ nrofetsl kt Dîmboviga are st rekomande alegttorilor. Vom rtsnsnde kt anest jsrnat n’aremmelnik. Dar va snrijini in genere ne togi oamenii nar-tidei nagionale, ne sînt de nrinninii din konvengisne, rai kare ar dori ltrgirea votslsi elek-toral; oameni ks kananitate rai nrobitate. Anestea sînt lskrsri zise de Dîmboviga mai de mslte ori, dar astorsls de la sn timn îhkoa se vede, kt bsnlai vd st vazt ne ma-lsrile Dîmbovigeî dektt ianinerî, ks ihtaga-nele ,în mtnt. >. - ti Astorsl fie se Isntţ mereS kontra fantasmei ne vede îmbrtkatt tsrnesne, nsne ne tanet o kestisne foarte delikate, laneia a gt-ranilor, ne kare înainte timn o antra! ,/Tt-„ria nagionali, zine astorsl artikolslsl, snertm „kt este un nrinuiniSi destsl de frsntam, ktnd „ns este nini sn om kare st ns simgt kt „d’aini attrnt tot. St ktsttm aksm mijlo-„ksl. St nressnsnem kt ortaoa, ar zine: mij-„loksb este înnronriettrirea gtranilor: Ser-„biea ^ste în fagt-ne ka esemnls: mai ks „seamt înkt kt anesti mijlok a fost ntnt la „sn nsnt konsakrat nrintr’o dekierare a re-„volsgisheî'de la 1848. St nressnsnem înkt „kt ortaoa,-isbstesne, ka iirin Ggvern st se „nronsie kamereî anest mijlok în formt de „nroiekt rai kt kamera îndtrttninite s’onsne. „In asemenea kaz, daka masima octalei ar fi „nriimitt: ginta skszt mijloanele, nsterea e-„sekstivt ar da kamera afart mi ar dekreta „înnronriettrirea gtranilor, negrerait nentrs „înttrirea nauionalt.“ „ *v r ' * >iw: -!7 obfîK:-J Ritim în Monitor. . ’ . I. Domnule Administrator ■î Listele elektorale întokmite nreksm se stins-leazx la art. 7. din aneksal al Il-lea al konvengiî, ka st se noate nsblika ne oiâ snde trebsinga aere în întîia Dsminikt a lai Iansarie s’a nas la kale mi s’a tintrit în mal multe esamnlare, mi dani. listele acela! distrikt ka aceasta vi se trimite ateteafolvo- baie, noi nstem zice desnre artistsl de la tea—i • ll j/J rţ« -lante ka îndatorire ka negremit la 3 din osss zisai lana si, facegî a se afima nrin acel oranj Hnrîn *tîr-garî mi nrin toate satele distriktalai. Odate asemenea liste nablikate^ veijl avea în vedere artikolile 7 mi 8 din anekssl 2 al kon-vengieî, ano! în temeiel celor akolo stinalate din zio» de 3 lanaarie viitor mi nînt- la 24 din aceami lanr> seara la 12 ore, vegî nriimi orî-ce reklamagil vi se vor adresa, de ceî în drent, asanra listelor elektorale. Ilrin reklamagi! se îngelege. Rerere de not înskriere în liste a vre-sniea s’a» mai mslte nersoarie ce dintr’o riricini., oaremi kare, ns va fi fokat’p în timnul nreskris, cerere de skoaterea din liste a vre-snei nersonne ce va fi fost înskrist ne ne drent. Asanra snor asemenea reklamagii santegi, în drent a face ksvenitele cerceteri snre a se konstata adevărul cererii ivite desnre noi înskrierî sas ştergere din liste. Dakt dsne asemenea cerceteri' se !va dovedi ks cel ce reklams înskriere înssinamte kaliteiji-le cerste nentrs kolegisl în kare voemte a se trece îndate st înkeiagl jsrnal mi în aceami zi st facegî ase afima nsmele acelsl înskris din. nos vestind mi ne Ministrs snre a se nstea nsblika mi în Monitor ka ssnliment la lista generate. Dakt înst nentrs motive legale knî snecifikate la art 9, din nsblikagiea No. 9952, s’ar refssa tre .cerea în listt a sneî nersoane, vogi komsnika rekla-mantslsi xottrîrea lsats, vegî înkeia jsrnal motivat mi în termen de trei zile îl vegi k^msnjk.a tribsna lslşi ranortsind mi ministerslsî. Kînd o nersoant reklamt mtergerea din lista kolegislsl sts a vre sr.si alegttor înskris, trebsie ka reklamagi ea st konrinzt deslsmit temeisrile ne kare st face asemenea cerere. D-v. veni cerceta ano! în termensl cel mai sksrt, mi mslt în 3 zile temeisrile snrijinitoare atît a reklamagieî, kît mi ale drentslsî celsî cerst a se mterge din liste; mi gtsind întemeiate ne ksvinte legale cererea de mtergere, vegî skoate din listt ne acea nersoant, dar îndatt în acea zi st afimagî ns-|. mele lsi mi st trimitegi la tribsnal toate- xîrtiile a-tingstoare de a D-v. cercetare mi .jsrnalsl. încetat! arttînd mi ministerslsî nsmele celsî, esklsş mi te meisrile ne kare s’a esklss din listţ. Asemenea venî face komsnikagii la tribsnal mi la Minister daka reklamagiea de mtergere ns se va gtsi vredni-kt de konsiderat, '< ~Vi3t JU j D-le Administrator, btgagi bine de seamt a-ssnra sneî asemenea innortante lskrtrî, figî esnedi-tivî mi ks cerste îngrijire în tot ce s’atinge maî ales de aceastt kestie, kans ksm-va în termensl re-klamagiilor st se treakt în liste nersoane ce n’ar, înssmi kalittgile cerste, nici st se refsse cine-va nentrs vre-sn motiv ne legal. Stvîrmesk renetînds-vt mi ks aceasta okasie ka st vt ginegi în cea mai; striktt imnargialitate la verî-ce s’atinge de lskrtrile elektorale ka st ns se noatt ridika nici o dreautt reklamagie în kontra d-v. sas vre-snsî alt fonkgio- nars de ssbs-jsridikgia d-v. ' " c'.pulat t ffÎBD'îO! . , oi1fsfiov oii- ,c;n Istoria unei coade (de păr) djn Bucureşti. I.’.JJIOÎÎ oK'Idî ou h«tit ofer flifrtodH ir::a în seara a treia rat întBfnai» akast de la teatrs najgional. Eson întBrnîndB-se de la baie, fsse întrebat de natronsl spg, daka era năşim oameni în anei lokal. rNsmaîsnom,a rtsnsnse filosofsl. Ilatronsl afli de la ami-hîî ssi kp era mslgime de oameni la baie. Kemp ne Eson1 mi îl msstrB nentrs ne i-a minjjit. Riniksl fabslist, îi rssnsnse: „în suia fruieî kpzsse o niatrs ne astsna emirea. Togi se înniedeka de dînsa, nsnp s’B-mi fakprxg! nimeni ns kspeta sp o dea la o narte. S-nsl înst, îndate ne o vpzs, o Isii din sute iui o întetsrt. late nentrs kare motiv am zis'kii era nsmai sn om la bate.“ ' Reia ne a zis Eson desnre omsl de la ■.: ori yb (Srmare.) T. Scara III. iiu>n am yawv: Z'w www.dacoromanica.ro trs nagionabt Era numai st artist, Miloi Stani aici pentiliî mei artişti l^ns -vp- formalizaşi ririntre voi este1 stbte, mi o st vp faceşi bsni, foarte bsni, dar stsdiaşî, lskrani! Eram voios, mi disilss stB askslt firsl de ntr ne in'Bî as-tenta ks perubdare st srmeze istoria ^iegei sale. Deskisei» kstia sbde şint-am asksns ne istoriksl rneg, îmi îl rsgaig st înueant; f!U tn Iar ntrsl se nsse st-mi snsie asftl: ^ Ana;- îndatt lie ttie( koadaj 'emi mi nsr-uese akast, veuinttate. Kasa snde iie dsse resnira miseria, dot kamere infiii, rtg mobilate/. Sna era a ei; nef-alte a mttsme-sei ks kare loksia. lHa.! u ^ u - ' d‘- Aglaia ns avea ntrinnk Dsne ksm a-flaig maî la srmt, tatt-stg fsseseP-ssb-admi-nistrator mi msrise în timnsl oksnanîsnei rs-se, lovit de> sn jsngig, boalt ne ne limba în-vtnaşilor se nsmesce nleresie,1 rilesmonie etc. Msmt-sa, msrise mai ttrziă. Dsne moartea msmt seî, mttsmt-sa o Isase ne ltngt sine. Aglaia era damiuelt de kategoria aue-lo^ă‘ce nsmai o oksnanibne streint noate st le adskt sn btrbat. u Ea isbea nltcerile din kare gsstase ks destslt tekomîe. Din vorr-bele mi dih fantele sile ce am esnss mai în-nainte, noşî st’şi înkinsiesci mslte desnre ka-raktersl ei. Ns eră nicP srîtt, nici frsmoast. Avssese mai mslşi ksrtezanî, inima sa era elastikt. Seara în kare ne Ist la dînsa, se adsnt mai mslte lsine-aici. Lsme de maşala. • Este ksrioast aceastt narte a societt-nei1 komnsst de familiile fsnkşionarilor celor mai mici!; strtcia/ ignorannâ, mi nretennis-nde ridikole sînt ranele ei. Aceastt societate, în penere srasce klasele ce se aflt mai ne s^s de dînsa. 31 Toate bîrfitsrile ei se rt-dikt kontra klaselor âvste, mi ks toate acestea, se ttrasce la nicioarele lor: se krede mîndrt st devie servilt acestor klase, în fa-şt ks nonolsl fi nlace, ei st-mi rtsbsne de toate smilinşele ce nriimesce de la ceî mai mari. . fi rt ^ : i: ^ - c Ziceam kt se adsnârt maî mslte familii în aceastt kast; -iov rkomnsnea d» naranonisinl: de la fsnkşisnî, ei ajsnsert la nolitikt. Rei kr-vernisişî antrag ks ktldsrt repimsl aktsal: cel naranonisigî, strigas kt nici odatt gara n’a fost maî rtg de‘ ktt în zilele de aksm. Ks toate acestea cei mrigonirishţi ns aveas ksîagisl konvikgisflelor ioi7 antra ks sfiicis-ne, ne ktnd cei. naranonfsigî ise lsntag ks toroinansl. O nenorocite gart unde nentrs mslgî oameni ideile generoase vin din sto-max! Reia ce vtzsis în aceastt ntrticikt de lsme, în miniatsrt, se aflt în mare în toatţ societateai Ile noi ne nssese Ana într’sn komslen. ne o mast, de aicîivedeam ne togi mi as-zeam toate konversanisnele lor. 5n om gras, ks o fisionomiei ce esm:L-mt simtimente de lakeg, striga kontra sn ilarei, votslsi de la 24 genarie; snrijinea noii- 8-8 DIMBQVIIJA —-2 IANUARIE. tika tsrkt; rangsrile vekl, Amar anelsia ne ar fi kstezat st’l kombatt! anesta vorbea, ne încetat de o kast mare boereaskt, snde în iarna trekstt fssese invitat în1 toate stntt-mtnele la. netrenere, ks'mtnktri, btstsri mi fsmsri. n« 'n,:.nn ?<» • La aneste vorbe, sn jsne îi rtsnsnse kt natronsl ks aneste jserate, ftksse ka neska-rsl ne arsnkt sndiga ks ntne, ka st nrinz^ baboii.., îndatt, srmt el, ge s’a ftkst dens-, tat sas ministrs, sas nsmai snjg, ne, ns as înnetat netrenerile? rol- mhm ,)!; -r Ama estej dar . jg.ne stai ts de vorbesni, mti koadt de rtndsriktL, ns înge-legi tg nolitika... ■ j :, — Ts ns îngelegi,... krezî kt[ t,s mi toate anele oi ne se dsneas.la seratele natronslsi ttS, a’gi mtnkat din banii natronslsi? te înrneli, a’gî mînkat din banii voştri? din banii gerii agi mtnkat libertatea voastrt, libertatea gereî... IHi asttzi ktnd nsmai are nevoie de voi, st fa-ne kt ns te ksnoasne. j : - — De snde vii* koadt de rtndsrikt! strigt anest om ks kin de vttaf de ksrte, st mt învegi ts ne mine nolitika! zise, se skoalt mi înainteazt snre anei jsne. — Mai bsni erâs boerii !■ .strigi^o femeie şlabt îutokmai ka o ktgea bttrtnt ne abia mai noate lttra. Mai bsni! ei! ne timnsri eras odatt! btrbatt-mes era grafier ks trei sste lei ne lsnt; dar ktmara mea era nlint.; dar nivniga mea era nlint; dar aveam trtssrt mi kai, mi roki mi malsri . . asttzi are ninni sste mi ne am sskat ka noarta de lemn de la nodsl Mogomoei!ns ,te mai.last st kt-stigi o nara.,, te djş în stamnt.. la gazete, la kriminal., o ne srgie dsmnezeiaskt!.. mi de snde vine anest fok? de la voi, gingtii.. ntttrtii.. o st vt skog okiî!.. — Stti, .kokoant:, -îi rţsnsnse ttntrsl, kt ns merg lskrsrile asfel. i.Te vei st snri-fiinl xogii ? ap sbjwiH ... : .» — Xogi sîntegî voi kare ns avegi 1 nara în ffsiigt! mi a*.gi adss strtnia îm gart.. al-tt datt ns msnneai nimik, mi te jskai ks ■banii; aksm msnnesni de dimineaga ntnt sea-ara, mi ns vezi banii ks okiî! if jnieLj nieî, din oki-mi, kt te mtntnk!., x. — Anoi îi ksnosk es ne d-lorr zisei «- nsl ne tt.ksse ntnt ătsnnii ^ - -•sn;. Anesta dsne ksm aflais în srmt,E era sn agent al şnel kase ne „nerdsse î domnia, îi ksnosk zik.. smblt strne.ia momiile^ st ne nsie st nlttim .danie nentrs brsma Iskrs .ne avem, ne gtini mi ne ktnî... Iatt ne ne a-gî adsş voi ks konvengia voastrt mi ,ks Moldovenii voştri.. zise, mi întsrntnds-se kttre sn amik al sts ks nassl roins, îi zine înnet! „Asfel ne a. zis şs vorbim kttre togi. Asta îi ■snerie, mi, Dşmnezeg e^ ibsn.. om vedea." ţa. în anest timn Ana medea Itngt mast snde noi eram densmi. Ltngt dînsa sta ne skasn sn jsne ka de 30 de Laniy înbrtkat mi narfs-mat ka sn ginere. Manierele sale arttas kt fane narte dintr’sn nerk al soniettgei mai îngrijit, mi, kt aini erakondss de sn interes galant. - -— Snsne Ana mea, de ne. ns vei st vii la teatrs ks mine mtne seart? Mi am sa-krifikat netrenerile mi aminti mei, ka st vig st kask gsra între anesti oameni, nsmai nen-nentrs tine., mi ts ksm îmi nlttesni? damele nele mai mari, nele mai frsmoase, nevt-zînds-mt, se întreabt snde este Ilisgt? Uis-gt s’a dat afsnd. Balsrile ftrt mine as ner-dst; saloanele as ajsns nessferite,. mitsesni o ingratt! ;L y Lsnî vis.. ns snii ksm îmi kade ntrsl: am akolo/în komsleg attta ntr ne am ner-dst în faneste 'zile 'din srmt. Vei st’l vezi? mi vorbind asfel ne artts ne noi. — 0 ne ntr frsmos! ne ntkat! din zi în zi ne te ksnosk, deskoner mslgime de ka-littgî.. mi nentrs aneasta mi mai mslt teis-besk». damele noastre nele mari n’as ama rrtr frsmos! dar st venim la teatrs, lsnî.. de sigsr? . — Negremit. * — Aksm s’a nss la kale mi ks aneastt norsmbigt asksnst în kotegsl maxalalelor! îmi zise Ilisgt. .&• Konversarea rtmase aini. Jsnele Ilisgt (anesta era nsmele amantslsî) se skslt mi lsînds-mî zioa bsns, nlekt. Ilisgt eră fisl g-nsi negsgttor bogat ntskst în Mirkazia, sriaima boerilor datori; nioklsl .momiilor lor; în timn de dot-zenî de ani el îmi ftksse o stare kolosalt; Innrsmsta bani ks kamttt IHi ks emanete de momii. In ktgî-va ani, datoria se îndoia mi momieî i se nsnea krsne. Ftnea narte din-tr’o sonietate de ktmttari suigi între dînmii la viagt mi la moarte. Ktnd momiile ema-netate se nsneas la vînzare nrin linitagisne, sonietatea snitt, se artta mi da sn nreg mik. Nimeni ns ksteza st se srne dinkolo de nre-gsl dienis de sdnietatea ktmttamt. HJi asfel, nel dator vindea momia mai ne nimik. Are mante fe-niorî; Fisl sts avea simtimente generoase. Snirii tsl ns îi linsea. Bon gargon, ksm zine frannezsl ktt vei voi. Dar kontraktase o natimt de imaginagisne nrin nitirea, într’o etate frage-dţ înkt, a astorilor ne gtsirt nltnere sţ no-bileze meritele lsî Don Jsan. Aneastt natimt era st snigt ktt va nstea mai mslte vik-time la altarsl Venerez. Asta. mi era kassa venirei lsî în anea kast. El vtzsse ne Ana în imaginagisnea sa, aneastt fatt trenea de. sn tesasr virginal asksns de okiî tstslor ms-ritorilor. Ks ori ne nreg voia st nosede a-' nest, tesasr. . Asfel ktnd Ana’ îi dete randevs la teatrs î ntrs attt de bine ksm îi nâre s-1 nsî retrograd st fie ales denstat la adsnare.' ^ ^ (Va srma). «« are sti vie kg noi, oamenii identrtagi din no-stsrîiţ asttzi nentrs absss’riî vor fi aneia în kare nsnem mai msltt snerangt. Anesti lgnj înbrtkagi togi în iiiele de oaie as «t intre între oi ka st le mtntnne*’ Ilentrs aieia fiin^ kt voi sîntegî deokiagi kt ginegî de mine vi se ordont :st stagi de o kara datt în .ve-gere, mir[ st ltsagi st atane ei, nsmai ei. Stratagema este minsnatt: ea ne asigsrt 0 mare maioritate de ai noştri nronriî în adsnare. „•■a o AI nostrfti natron. y ■ : . - • HI ’ ' “ ' .-rjl znvboV adnm ^ -.d mb ii» ct'. ., în seara anslsî nos la teatrs, zene inmî în lok st se site ne snent, se sitag în tavan, ks nriviri mclankoline. Snii snsn kt aveag mi lakrimi în okî. Lsmea "kredea kt se sîtt st vazt nolikandrsl. Ns l se sitag str Vazs în zodiaksl desemnat ^ne tavan, ,zodia anslsi anesta^ Raksl ne a înnetat - , i» ' ’ .ffîlrrdsn t gig^aam iHteo ^ dr iii» Tot ansi'reakgionarii vor merge la tea- irs nsmai nentrs mtnerea de a vedea Raksl afart de teatrs Romtn.. „ . . . ' • • .U ! jjîe Snele foi se nltng kt îmnîegagiî rsgi- nigî sînt înkt în servinig. Raksl anslsî trekst a nlekat: noate kt ninioarele îi rtmîrt înkt înanoi. ■ 1 - . mlinJaimM >-.ltut A3 F . tiSt 1 .■■ amsa natv otaop.-î tnantTj ■ -î.'iTH’SlaB ti r «A joioj n a î- • liu;,. Voi agengilor, nobili mi mojini! am as-zit de zelsl ne nsnegi ka st servini kassa nerdstt a isbigilor noştri streini (smilite fie frsngile voastre la aneastt nsmire!) o snire ferinitt am st vt dag. Kassa sakrt a re- I • ţ te 1 gslamentslsi are st trismfe. Vom avea no-, ronirea st salsttm ks lakrimi- de bsksrie rangurile nerdste, nrivilegisrile nerdste; fsnkgis-nele mari nerdste; rsmfetsrile nerdste. Ri-^ ganii liberagî de Bsrbsuiks, înkt o st ni se dea înanoi... vom dtrtrna skoalele ne nsmai, sînt bsne de ktt st strine kanetele ko-, niilor; skoala de la .Mtgsreans ; skoala mili-tart, skoala de arte mi mestemsgsri,' skoala deLmeţlinint, (ktni* asfel voiesne doktorsl kâ-.sei mele) yom da ordin st se întoarkt înanoi togi konii trimimi st învege karte. la. IIaris,: mi kare ns sînt de vint nobilt ka mine,'-ktnî nini saluia mm; niui mojiksl om. Vom.iSterge ori ne srmt de konstitsgie ne fane -ne boeri de o notrivt ks Romtuii. Dar se skr.je vot kt ne ltngt vekile noastre usteri, am .nriimit a-jstttoare. Oameni mai mesnerî de ktt voi, kare snig st noleiaskt xansl de otravt, mi st fakt st’l îngigt bolnavsl ftrt odoare mi ftrt savoare: Ba înkt st aibt gsstsl egalittgeî mi narfs-msl liberttgeî. Toatt masa naranonisigilor1 Zskptpiae Rorriîsisneî Tentpa^e ag deBenits attts de ktstate, înktt mai în toate zizeae dopitopil d’a ae aBea Bin aa tînogpafia ’ PomanoBg suid nepe. Tino-gpafiă dap a ottpît dsne astopisagia ne i a’a! dat de Komisia Hentpaat ka st tintpeaskt o ssmt oape kape mai msjt neste nsmepsj ne se dt Komisisnei. Aksm dap dopitopii d’a aBea aneste js-kptpi se not adpesa aa ssâ zisa tino-gpafie mi .ie Ba ktntta komn.iekte de aa No..j 1. ntnt aa ne# din spmt ns-mtp ne a emit nînt azk Ilpeijsa s-nei koa#e în natps foi este de 30 na-paae^ xîptie. ssnt, ks aitepe .latine. •P.ii tT» a- ;ea ne din dot a Momieî Brea- “d napi za din nlaisl nraxova a. lsmintgii sale Beizade nanaiot Gika, st arendeazt de la Sfîntsl Georgie viitor. Doritorii st se înftnimeze la kasa nronrietarslstsliga Kol-gi, No. 72. (Kasele Krsnerslsl Skarlat D. yeanogls-) . j ., ., ^ 1 - 1 ten nr iiunit tui , ■ ■ -r... 1 inogpafia Nau,ionaAs a asî losif Pomanoe uii Komu. — strada Nemjjieaski Xans German No. 27. www.dacoromanica.ro