‘ ■v5=<J
- 1859
jfâ 21.
PR1NCIPATELE-UN1TE.
SÂMBĂTĂ 30 DECEMBRE.
1.
Ayeastn foa'i'c-esc de doi ori ne s-bntemîri'B MiepkBjten mi Sîm-Băta.
Ilregsl abonamente-Ihî nentrs sn ană 24 Sf. Ilentrs % „ 12 „ Trei lsnî. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrl se va nlfcti ks 30 n.
FOIA POLITICĂ ŞI LITTEllARĂt
Abonaijia se fane la librăria Chist. loanins et C-ia Romanov stra-daLinskanilor, iar nrin distrikte la D. sekre-tari ai Administraţii mi la koresnondenrjil li,-bi-triei. Ori ne abonament trebsie nlntit îii-datn ks ssbskrierea.
INSCIINŢARE.
Administragisnea jsrnalslsl Dîrnbo-viu,d s’a mstat în Otelul Steri,adi No. 7. Strada Roseti lingă grădina Hiuimigis-Isl. Toate skrisorile mi cererile de abonamente se-YO.r îndrenta de astăzi înainte la ayeastă adresa. Domnii abonagi ge ns aS nlătit nregsl abonamentslsl ne ayest trimis.trs sînt rsgagi să fakă kăt mal ksrînd onoare ssb-semnărilor D-lor, înaiutînd banii la administragisnea a-yestil fol. .a
Bucureşti, 30 Decembre.
GBvernsl mî-a făkst nrograma sa în nri-vinna viitoarelor alegeri: ă tis esersa niul o înrîsrire niuî direhln, tiivî indirekld. Toate a-yesfea sînt foarte bane. Dar am ddri să syim kare ar fi adsnarea ye ar koresnsnde mai mslt ks dorinţele sale? O majoritate de oameni kontra nrinyiniilor din Konvennisne, sas o maioritate de oameni ye ar garanta adon-tarea nrinyiniilor noei religisni? Disolvarea kamerei n^ fa'le 8ă kredem kă ar dori o majoritate de oameni nentrs Konvengisne. Iile— kăm dar de aiyî, mi ziycro a ns kăsta să înrîsreaskă, alegerile este sn lskrs frsmos mi noS noate în nară, dar ayeasta ns este de-stBl, sînt oameni din nenoronire kare lBkrsrile albe le ia8 de negre mi ne yele negre de albe. Asfel se vor afla oameni kare not să zikă kă adsnarea trekstă s’a disolvat fiind komnssă de oameni nrea înâintagi, ka nrin ayeasta să rădiye ksragisl abătBt al nartidei vekilor idei.
Ka să se întămninfe asemenea Bneltiri, noi kredem kă Gsvefnsl ar fane sn mare serviyiS ideilor ne este kemat să anere, daka înaintea alegerilor, ar esnrima kă adBnarea dorinnclor sale ar fi ayeia, mi nsmai ayeia «ie ar adorita mai ks grabă mi simnalie noa re-ligiBne jiolitikă a gărilor, ale kării baze sînt în Konvengisne.
CRONICA.
Seziye kă D. Valevski Ministrsl afaye-rilor streine din Franyia s’a înloksit ks D. Touvenel, ambasadorsl Franaei la Konstanti-nonol. D. Touvenel estesn filoromăn, mi as-tor al Bnei kărgi de kălătorii în nărgile Da-nsbiane. în Serbia esistă oare-kare nemsl-nsmiti kontra garnizonei Otomane. Gsvernsl este într’sn fel de yeartă ks kabinetsl Otoman. Marele Yezir s’a skimbat iară în Tsr-•ria. Se vede kă ns s’a găsit înkă Vezirsl ye se kastă să nsie karsl StatElBî ne o kale netedă! din Serbia syirile nartiksla_re ssnă kă Domnsl Milom kastă să fakă o înnrsmstare-
de kăte-va milioane în StatBrile Rssiei, dar kă kanitalisyii iar fi nsind kondigisne a nsne gagig nisye domensri ye sînt deja angajiate ia o komnanie Frameză.
Niyi odată o bromsră n’a făkst mal mare sgomot ka yeia ye a nărst de ksrînd întits-lată liana mi Kongressl. SeusBl eî este rădi-karea nsterei mirene din mănile lianei. Ayea-stă bromsră a lsyit înki odată în okii frs-moasei, dar tristei Italii, ka o skănteie de bs-ksrie, în mijlokBl desneiăiei în kare kăzsse1 înaintea KongresslBl va neri mi ayeastă rază de bsksrie ka toate ssrîderile-ye as trekst ne faga ayestii nobile mi neferiye nagisni?
In Sardiniea, lokBitoril fak o kontribs-gisne de kărgi ka să formeze o bibliotekă mi să o tnmigă amezămîntBlsi de felsl ayesta din gările noastre. Msltă simnatie arată a-yemti fragi de sănge neamBlsî Romănesk! ns nerd piyi o okazisne ka să ns verse dorsl lor de fragi în inimile noaste; ka să ns neadskă aminte kă noi ns sîntem dekăt o santinelă înaintată a marei vine latine! ltănd vom voi
să kăstăm natriogî Roniănk mi sejiare kă o să mergem să-'i kăstăm în Italia!! Onor. Kousul
al natriotslsi rege Viktor Emansel, din Bs-ksresyi, ns nerde niyi o okazisne snre a în-tregine între ayeste doă nagisni ssrorl sim-natiile yele mal sinyere. Belgia ea îrissmi, atăt de^denarte de noi, ziyea, în zilele tre-kste, mrintr’snsl din yei riiaî mari ekonomisti de astăzi, anrono de ririnyinii de yivilizagisne din mesagisl ijiinyiar, (daka ayeste nrinyinii vor nrinde în gările noastre negremit) kă de ar fi fost Belgia alătsrl ks nrinyinatele s’ar fi krezst feriye a trăi ssb ayeleamî instits-gisni.a
Konsolsl Belgiei este snsl din ayei streini filo-romăni ye se interesează la soarta noastră.
în sntrs, de o kam dată toate ksyetările sfnt îndrentate kătre urna elektorah din kare are să iasă viitoarea adsnarc. Lsnta va fi între trekst mi viitor, adikă între nrinyinii Konvengisnei mi ideile regslamentslsi. Ori-kare ar fi oniuisnele Gsvernslsi în nrivinga taberelor amezate dd motive de Gsvernămînt, noi kredem, kă în nrivinga nrinyiniilor, el trebsie să-mi aibă loksl săS la banketsl nro-gresslsi, ayeasta odată amezată, îngelegem disolvarea- adsnărei trekste de shde nsryede ideia kă daka viitoarea adsnarfc, va fi koni-nssă de oameni enfmiyi nrinyiniilor din konvennisne, rola Gsvernslsi va fi să o^ disolve din nos. Viei nsnin asfel îngelegem noi, Is-krs, mi la întămnlare kănd adsnarea viitoare în maioritate ar fi formată într’sn mod mi mai retrograd dekăt nea înyetată, vom striga ne-koutenit disolvarea ei.
Aiyi mai rekieriiăm msrmsrile kă sînt [astăzi msluî înniegagi ye nsmini în timnsl kăimăkămiei de trei, ks s.imnatiile fiii obi-
yeisrile vekî ale lor, not, ks toate instrskgis-nele date de gsvernămînt, să smble în kalea nekredinyiomilor.
Sniî răsnîndesk vorba kă daka adsnarda viitoare se va komnsne de oameni din nartida nagională, nrogresistă nronrietăgile teritoriale se vor afla în nerikol. Ayestea ssnt vorbe în vînt; bămiyî de sănsn, saS stafii ks kare se servă agennii nirgel retrograde ka să snerie ne alegători, mi ks ayeasta să-se întoarkă kătre oamenii regslamentarl. Niyi odată nronrietăgile ns as fost mai sigsre de kăt ks nosl ordin de idei date de konvennisne. Heia ye se va faye în kestisnea găranilor ns va fi sn akt ka să desnoaie o nalte de oameni sme a înbrăka ne âlta; yi sn akt konbinat ks în-gelenyisne mi ks jsstiyie, snre a îmnăka interesele ambelor nărgi de o notrivă ks interesele generale ale nagisnei; linisyeaskă-se togi ayei ye kred kă are să-mi niarză momiile! mi arată-se înaintea alegerilor ks înkrederea în ideile mi oamenii yei noi; mi fără frikă de momăile ye retrograzii iyearkă să nsie la
ixotarele momiilor sgre a knaţia na^anxiatari 111 No. viitor, nrintrsn arfikol sneMial/ne vom
intsrna assnra kestisnei nefenyinilor arendamî,
mi vom dovedi kă o mikă nerdero din nar-
tea statslsi astăzi, are Să-l fakă a kăstiga în
zenit măne: este vorba a skăna o mare klasă
de oameni de rsină totală astăzi, snre a ns-
tea statsl să-mi asigsreze în viitor mijloayele
venitsrilor sale.
A emit în fine mi astentatsl (de konser-vator,) konservatov. De o kam dată vedem titrsl. Dli ne întrebăm: Regulamentul kade; Konventţisnea se rzdikz. Te are să konserve (să năstreze?) regslamentsl saS konvengisnea ? regimsl trekst ks toate nstrejsnele sale, saS nosl ordin de nrinyinii ye ne nromite Esrona nrin Konvcngisne?
„Toate nolitiyile momit nrogressl; însă nsmai nolitika konservatoare vi—1 noate da.“ Ziye ayest jsrnal în kansl săS. Iară ne întrebăm, kare nolitikă konservatoare? Ilolittka anelor boerl kare la 1848, jskaS ne mormirF tele konstitsgiei ks streinii de gît? daka nrin nolitikă konservatoare, konservatorsl îngelege nolitika ayelor boeri, să ne slăbeaskă! kare este nrogressl ye a dat ayea nolitikă konservatoare? Să fim drengi: fără nolitika evenimentelor de la 1848, astăzi ns am fi făkst sn nas înainte de ye eram la 1848. Daka konstitsgisnea ni s’a dat, o sîntem datori evenimentelor de la 1848.
Elolitika konsenrftoâre de kare este vorba, ni se nare kă o giyim noi: să ns fie oare nolitika redaktorslsi ayelsî jsrnal, înnotriva kărsia o sstă de artikolî yiontigi de foarfe-yele yensSrei gină înkă ssb masa noastră kă ia inbskătăgit fără nietate de mi eraS destsl de moderagi mi konvengionali? Sn filosof a zis kă din tiranie nasye libertatea; noi însă
www.dacoromanica.ro
82
DIMBOVIUA — sodehembre^
mslnsmîm fstslor ne ar dori tirania ka st aibt anoi libertatea.
Gtsim mai în sntrs anesti jsrnal vorba ei.
,IIronrietatea, zine el, ssb ori ne fel de „forat mi onoarea sînt din nrimele baze ale ,, soniettgeî ini adesea mai sksmne dektt kiar „viaga. LovitErile ne ar nstea lsa aneste dot „nrinnine ameningt din temelii ordinea mi „nanea nsblikt kare katt st fie rezslta-„tsl tstslor soniettgilor bine organizate; ktni „Bnde ns este sigsrangt de nronrietate mi de „onoare, akolo ns e ordint, ns e nane, nE e „viagt de oameni liberi.*
Frsmoase vorbe în adevtr; dar ns snim nentrE ne sînt zise! nine mi ktnd a atakat vre odatt nrourietatea ks’î va’? a aszi nine-va aneste organe antrtnd drentsl nronriettgeî, ar krede kt sonietatea este ameningatt? înst de nine? ktnd ne nsnem st ktsttm eniminiî nronriettgeî, ns gtsim de ktt stafii ksrate fantasme, stratageme nolitine în fagt ks alegerile, iatt tot. Dar âlegttoriî vor sni ne vor fane.
Hitim în Romansl sn artikol asBnra Dîm-bovigeî ssbskris de onorabilsl D. I. Brttians. Toate limbele sas skslat assnra Dîmbovigei. Kb toate anestea îi vom rtsnsnde în No. viitor, mi nromitem a fi jsstî, noligi mi delikagî.
Bsksresui, 22 Dekembre.
Respunsu farului „Românul.44
mtnslsF
.bisrosrî statistine* ofinisl
nre-
vor-
i.
,Romtnsl“ în-
Revista de eri a ziarslsî nene ks srmttoarele linii:
„Fiind kt în ansi anesta listele elentora-le s’as ftkst din nos, într’sn timn foarte sksrt,
«ii in b oţo oJEntrilp nnlitiue—mi ^lftnţnraJe as
fost nonnte; ne de altt narte nu bisroBriIe statistine, ftktnd mi ele în ansi anesta, din kassa mai mBltor ncîngelegeri o niedikt în-skrierel în liste, mai mslgi nettgenî n’as ns tst mi algii s’as temst a se înskrie.*
De ninnî lsni de zile s’a organisat în ga-rt la noi sn serviniS statistik, a ktrsia organ nentral este sn desntrgtmînt în Ministe-risl din ntsntrs nsmit ofiuisl statistik, nsmire destsl de romtneaskt mi dests! de kEiioskstt nentrE ka st fi nttrsns mi la srekile „Romtns-1eî“ mi ka st se familiarizeze ks aneastt nsmire, mai ks seamt nentrs kt se nsmesne „Romt-nsl.* Mai avem nrin distrikte asttzî fsnkgio-ntnd mi komisit de renensisne.
IIrin aneste organe se îndenlinesne ser-vinisl statistik, la kare fane alssit nsmitEl ziar.
Ktnd and de la sn frannes kt vorbind romtnesne, îi vine mai îndemtnt de a nsmi kare-va din aneste organe kolegiale „bisrosri
—	’l iert, nentrs kt se esnrimt în idiomasa; dar ktnd nitesk o asemenea nsmire în ziarsl întitslat „Romansl^ dsnt ne atttea nsblikagii ofiniale, instrskgii mi Iskrtri nrivitoare ad-hoc a sankgionat nsmirea lor în idioma romtnt,
—	trebe-se nressnsis kt „Romanei11 sas ns ia notigt de neia ne se fane la noi romtnesne mi în aBzsl tstsror, sas are darsl bastarzilor, karii komnileazt din toate limbile nentrs a'mî fane sn jargon.
Ilressnsnerea înttia înst ns noate fi nea anroniatt de adevtr, iientrB kt de ktnd ks-nosk ne „Romtnsl,* (ziar) snis kt e meseria lsî, de a se oksna, ks skrierile emite clin kan-nelarii, dakt jis nentrs alţ-ne, nel nsgin nentrs a’mî afla sn objekt de kritikt, ne îi este. elementsl kare’l nstresne.
Remtne dar a krede, kţ înjargonsl „Ro-
ssb nsmirea de	^
lsmea romtnt trebe-se îngeleagt sas statistik, sâs komisiile de reuensisne.
Konstattnd astfel ks mare grestate — ksm vezi — objektsl de kare vroesne a binsmitsl ziar; dsnt mElte nerifrase nenesita-te de stravaganga limbeî lsî, venim la întrebarea ks karea trebsia st înnenem, dakt „Romtnsl* vorbea ksrat romtnesne.
Karii ssnt anele nedeni ne dsnt snssa „Romtnslsi* as ftkst bisrosrile statistine (înţelege komisiile de renensisne) înskrierei în listele elektorale; snde as onrit ele eseini-gisl anestsî drent, mi nrin ne mod? mai în-kolo; de karii neîngelegeri. a le anestor ko-misiî vorbesne anei ziar? nentrs kt de mi ssb-skrisBl ssnt îusniingat de tot deksrssl lskrt-reî de utn’aksm, deskoneririle „Romtnslsi* mi ssnt ama de ssrnrinzttoare, în ktt dakt el va fi nstst afla intengiî înkt nemanifes-tale mi nrin srmare mie neksnoskste, ns nsmai kt datorit am de a le nreveni mi mai mBlt de ktt s’a ftkst nrin anriatele instrsk-nii ad-hoc, dar tot de odatt vois reksnoasne folossl neksragilor sniritsmî, karii se vede kt servesk ks atîta agerime kontra-ministerisl a-neisi ziar.
Mslte mi minsnate lskrsrî mai snie ziarsl „Romtnsl!“ ktni tot în anei nsmtr (145) faga 2-a koloana 1-iS. mai la vale în artikolsl ssbskris Ion Bralians, kritiktnd mesagisl zine într’altele: „Am zis kt as fost sntimîntagî (nrodskttorii) ks drent ksvtnt, ktni niminea n’a voit st kreazt kalomniile ne' snil as vist st înnrtmtie, adikt, kt dakt aneastt lskra-re statistikt s’a ftkst ks o grtbninit neno-trivitt ks natsra ei, a fost ka st mai înns-gineze miksl nsmtr de alegttori....“
. Natsra fraseî anestia este ssblim jab.sşr-dt, ktni ksm noate afirma nine-va kt loksi-
torii aS fost ks drent ksvînt însnaimanlaiţi, ktnd în aneiami ressflare ne snsne înssmi nentrs ne: kaui adika nimenea n'a vrst sa kreaza kalomniile ne snil as vrst sa imnraiutia.u(!) In adevtr trebe-se fit nine-va în csaltarea mingeî, nentrs ka st afle logika în anest ka-lembsr (nioknire) de argsmente. Dar d—lsî mi din abssrd nrodsne ne-va, mi din nimi-nirea întrt sine a argşmentelor reese divi-nator, revelînd Ismeî sekretsl kare înkt ns s’a konnenst în nini snsl din fii omslsi, mi a-nest sekret este:
„Kt dakt aneastt lskrare statistikt s’a ftksţ ks o grtbninit nenotrivitt ks natsra ei, a fost ka st mai înnsgineze miksl nsmtr de alegttori...*
St ne onrim la innstarea nentrs ne s’a ivit ama ksrînd anea stafit ks karea snerit astorsl noseî revelagisni ne kredinniomii sti. Karea este nenotrivirea ks natsra lskrtrei statistine, de a se fane ks grtbninia ks karea s’a nss în lskrare? Ks ne altt trebsia st în-neant Iskrtrile statistine (inventarisl snei na-gisni), de ktt ks o renensisne generalt ? Illi dakt rtsnsnssl se aflt în întrebare; arai vrea st snis de la esnerienga d-lsî în fermektto-rii (farmanit): ktt timn trebsia st dosneaskt alsatsl snei renensisni dsnt ntrerea d-lsî, mi kiar a d-lsi, — karele aksst toatt lsmea de neaktivitate, karele de la Martie ntnt asttzî ns înneteazt. a nere Ministeriilor kontt, ktni ns as nss gara în starea în kare se aflt sta-tsrile ne se organizt de zeni de sekolî.
IloVestea vorbei ne dt o asemţnare disnosigia nemslgsmitslsî nro.rok.
„Ssi Neagt în teleagt.
.Ba es ns.
„Skobori Neagt din teleagt.
„Ba es ns.*	^	.
Disgtagiagî ssnt înaintea noslsi Ieremia neî ne-mi ftkst datoria, mi sftmianî ssnt aneia karii ns ag ftkst totsl, ne ns se noate. Snde se reksrgt dar lsmea nentrs sfat, sure a evita fatala dilemt?
Sn singsr leak se zitje kt esistt nentrs a nEtea trene nevtttmat intre Sila mi Kanb-dis,* mi renentsl anestsî leakg e skris în ktr-gile Sibilinine ne le ntstreazt komnania zia-rslsî „Romtnsl.* Din nenoronire komnania ns vrea st ne înntrttmaskt din misterele s-nikslsî isvor de a nstea nrevedea, a ne asi-gsra, mi a ne arma în kontra tstsror, kiar mi în kontra viitorslsi neksnoskst, de ktt nsmai în skimb ks nortofolisri gsvernamentale, ne karii din ksriositatea nentrs sekretele mijloane ne ne ar da anest tesasr, es a-mi fane skimb ftrt tokraealt; dar din nenoronire ns disnsn nreste attta fortsnt, iar neî ne disnsn, se vede kt ns as ksriositatea mea.
Se noate kt s’a koinis gremeala de a se fane renensisnea gtrei înainte de konsenssl kîrtitorslsî nostrs; dar de ani a dedsne kt ea s’a ftkst ks skon de a înnsgina miksl nsmtr de alegttori, este sna din estiavagan-tele nltsmsiii de inimini imaginarii, ne ar fi fost demnt de erosl lsî Cervantcs.
în adevtr toate nregttirile nentrs renen-sisne eras ftkste în lsna lsî Sentembre. Rine noate nressnsne, kt fsnkgionarsl kondskttor a anestei lskrtrî, as nstst avea ksnosninnt de ne atsnnea, kt arzînda dorire a „Romt-nslsî“ de atsnnea, nentrs a se desfiinga kamera, se va realisa în Dekembre în kontra voie! sale de aksm (ka st se înnlineaskt novestea vorbei); ktnd anest eveniment ns l’a urevt-zst ninî neî mal nesdravenl visionarl nolitinî, mni kiar nrokonsigii din ktrgile Sibilinine ale „Romtnslsi.* Illi ks toate anestea, a stîrni asemenea ssnosigil komnromigttoare, mi a le arsnka în fana Ismeî ftrt sfialt de oameni, este o nersminare karea inssltt bsnsl sens ă nsblikslsî, ktrsia krede kt noate arsnka ne-nedensit asemenea mislik (gogomî) nentrs ,a ns i înkonjsra mregea.
A zine Ismeî kt „a fost ks drent în-sntimîntatt:“ a artta kassa „kt nimenea n’a vrst st kreazt kalomniile ne snii a vrst st înnrtmtit* mi anoi a renroba întrenrinderea ka nematsrt, mi a mai adtoga o nost ka^ loranit ne ns a esistat înainte de a o skrie ne xtrtit astorsl eî, este a fane înaintea nsblikslsî ne mentorsl din o rtttnire, snre a!l btga (îndsne) în alta nost mi mai maligioa-st. Ns vois st snis daka mi în alte kritini a le aktelor nsbline se servesne ziarsl „Romtnsl* tot ks asemenea argsmente snre a le kombate aneasta este treaba resnektivilor; dar
ks
în neia ne mt nrivesne nersonal, mi vois fane datoria, mi o innen ks a’I snsne: kt ntnt ktnd ns mt vois înntrttmi din sekretele finese ale anelsi ziar, mi ns vois avea, gastriloksenga as-torslsi anestor ntskoniri, ns îi vois nstea resnsnde de ktt Itmsrit mi ksrat kt, daka ob-i jektsl kritinel lsî era sn adevtr, adevtrsl st snrijine de adevtr, iar afirmagil ka nele ni-« tate, ssnt ssnosigiî kstezttoare ftrt temeis, ks alte ksvinte, nersminate mimisni.
Fsnestt trebsit st fie kassa nentrs a ktreia antrare ssnteni siîigî de a vt servi de asemenea mijloane!
Dar ama e domnilor din .„Romtnsl*; sas
Loksri neriksloase korabierilorţmi kariî ssnt astfel sitsate, în k^t bietsl koribier vrînd a înkonjsra ne sna, de sigsr ds în nela-l-alte.
www.dacoromanica.ro
Z)IMB0VI1JA — 30 DECEMBRE.
83
eskat raslte temeri în îionor, ks okasia re-nensisncî; — mi sniţî nentrs ne?
în statsrile nele mai înaintate, o asemenea îutrcnrindere grea, se ajstsra de konksr-ssl lsminei nsblinistilor, a kiro/a datorii saS meserii, este de a nrevesti ne abonaţii lor desnre înnenerea modsl mi skonsl sneî asemenea lskrirî, snre a nregiti sniritele mi a înnramtia îndoelile ne not nasne.
Nsmai la noi /ni în snenie ziarsl „Ro-minsl“ ks sn desnreţ nekalifikabil n’a lsat mn’aksm notiţi de nimik din kite s’a fikst în aneasti nrivinţi, ks toate ki nrin Moni torisl ofi'iial No. 144 s’a dat în ksnosninţa nsblikBlBi skonsl, modBl, mi kadrsl anesteî lskrirî, ba nrin alte nsblikaţii ssknesive, de karii Bnele ziare a mai fikst oare kare men-ţisne, s’a fikst anei la datoria natriotiki a fie kirsia netiţean, de a kontribBi din toate ns-terile snre a nimini temerile nrovokate de s nil ristiniomi.
Atâîi'ji era timnBl, ka mi ziarsl „Rdmi-nsla si’rni 1111160803 nsternika mi konvingi-toarea sa eloksinţi, nentrs a ns lisa a se înridinina ritinirea în nsblik. — Ba ne! „Rominsl“ se rekomînde o întrcnrindere a gsveruslsi? Sas a snsia om ne ns ia mits-rat nragsl? A snrijini sn nlan ne ns s’a sr-«it în kantorsl kontra-ministerislsi? Este a nere o abnegaţisne de sine, sn ne, kare ns iar semina.
As doari ns mal avea mi alt-'nevami de a fane; de a se oksna de alte interese soniale ? A-fari de kritini a rekomandat mi Rominsl o întrT.nrindere kalkslati ne nsblik, a snrijinit mi el a se deslega o trebsinţi nositivi. Snini kare? o souietate nemtţeasks nentrs asigsrarea vieiţei, karea firi ninî o legitimare s’a stre-ksrat în ţari sure a deskide amatorilor sn noS soiS de loterii, de vreme ne loteriile veki ssiit sterse. I-a tinirit bii sBnliment ansme de nrogrami, a rckomandat-o ks termini en-tBsiasti, mi nreste kite-va zile în nsmirsl de ieri (145) \\ fane o anoloţii.
Es kredeam ki în ori ne ţari karea ns e kondamnatl de a fi nrada (xaramsl) industriilor aventsriere, asemenea sonietiţi se nrivesk de toţi oamenii întreyî, ka o înnerkare nsn-gimeaski, nini kind iib ’mî vor înfiţomia garanţiile Gsvernimîntslsi ţereî, snre a le da legalisarea de a ne maninsla banii (nele sste de mii de fraunî ne zine ki as adsnat în sksrtsl timn de kind e în kanitali!) dar m’am înmelat mi în aneasta, vizînd rekoman-darjiile ziarslsi nostrs „Rominsl,** mi asigs-nrjle nele kontrarii ale lsi; mi. anoi „Romi-nsl“ trebse si snii aneste mai bine, kini el tot în anei nsmir fane lsmei „slsdu konslils-iţionaleu în karii di Ministerislsi lekţisni desnre administrarea finanţiei mi kohnenerea Me3ayislşî. —laţi dar ka „Rominsl* ns e in-diferinte kitri kestisuile sonietiţei noastre ne a8 oare-kare interes.
5n ne ns nonis înţelege în fiinţa faianţei D-lor. Rizimind ne o ksajititate de klienţi, destsî de nsmeromi nentrs a smnlea lsmea mi nara Jib noveţe, us as sn sLngsr amik ka rele si le snsie din kind în kin,d, ki Rosi-nanţii kavaleriei lor nrea des notiknesk, mi ki mslţi din snektatorii mai dclitsrî, nsmai din nimerea de a rîde de ei, ns înnearki ai kananita, mi ki inimiksl kitre kare se re-ned ks atita kirdimii, este o moara, kare mimkatB de vînt manini bskate, iar nB miffl-ki nentrs a le rinf ne Dslninea lor imaţinarii ReviS la tema mea, snre a fini mai în-grabi.
Nb detrag omslsî ne este a Ibî, mi i-o krest în grindi „Rominsl8i“ ki astizi vrea mi el în revista (vezi la îţoenst) ssb No. 145, a arata ki e datoria mi a lsi de a înara-sniea kalomniile nrivitoare la renensisne, de mi iie nea-l-alti faţi, kalomniei veke ssnlanti alţi noBi mi mai esaltati.
M’ami fi mirat de snde aneasti favoare de a merţe ne o kale ks nei ne se silesk a deuirta sbsniţionarea snei întrenrinderi gB-verniale, daki iîb ne ar fi snss’o înssmi mai la vale; kt de teaim de a ns reswi la alegeri din kassa mikslsi nsmir de alegitori. Si snini dar o Rominilor! ki daki atleţii ziarslsi „Romiusl" ns se vor realeţe în ka-mera, vina este a renensisnei, karea din ne-noronirea naţiei fs esekstati dsm însirnina-rea fostei kamefe a kireia atleţi, aS fost sni-nii atleţi ai Rominiei „Rominslsi^ nreksm s’a zis mai sss de doktorBl konstitsţionalis-mBlsi. Uli anoi ks ne ne am nstea noi vinovaţii eskssa de o asemenea nerdere? In konfssiBne n’am afla alţi jsstifikare de kit: nentrs ki a’ţi nrivit ks indiferenţi maliţioa-si la resnîndirea Bnor kalomnii, iati ele a« nrodss rodsl, kare vi ameninţi ks a vi re-snliti; kini o leţe mai konseksenli domne-sne în lsme de kit nea dani karea vor si o în-vîrteaski aminii „RominslBi,44 mi aneasta e: ki snde ai seminat saS ai lisat a se semi-na skieţî, la ksles ns te dsne ka si strînţ:
lasre saS dafini.
Atîta era si vi risnsnz la imnBtirile sbs nitate, mi aneste mi le nBteaţî krsţa, kinî neatakat, ns am obineisl de a ssnira ne nei naranonisiţi, ks atît mai nsţin a vinde-ka ne nei inkarabili, sa» a îndrenta ne nei nefalibili, ne Danii dogmelor nolitine.
D. n. Martţians.
Hllesagiul princiar către E>1>. Deputaţi, rostit «le î). Eîrcşe«limte al C’o/isilinlîii Miniştrilor, la 6 Decembre, in sala Adunare! Elective.
(înkeere).
Domnilor denstaiji.
De mi a trebsit ka si sksrtez, nre kit se noate, aneasti esnsnere, kred ki m’am es nlikat îndestsl assnra fie-kirei ramsre a administraţiei noastre, nentrs ka si înţeleţen manr i yenerali ne va srma GavemBl meS ne kalea reorganisirei. Domniile voastre ks-noamneţi ţelBl nreksm mi nele mai nrinninale mijloane de a ajsnţe la anest ţel.
IJelsl se noate ressma în aneste ksvinte
Fiind daţi konvenţia de la 1858 ka temelia nestramstati a drentBlBÎ UBblik în Ro mania, si organisim anest stat, rinide, nster-nik, nentrs ka fie kare om si se simte bine gsveruat. mi nentrs ka averea nsbliki mi anea nartikslari si se desvolteze ast-fel în kit Rominii din ambele nrinninate nirnind îmrireB-ni ne kalea nrogresslBi si ksuoaski ne toati zioa, ki snirea lor se fane mai strînsi mi nea-tirnarea lor mai denliui.
MijIoanele ne Vom întrebsiţa intrs anesta vor forma kiar îmnreBiiBl anelor teţi kare vor deksraţe din nrinniiiele ţenerale ne am adon-tat. Rsvintele ne rostesk astizi dinaintea Ka-merei din ţara Romineaski le zik tot m a— nea ori Kameri din Moldova. Toate nroek-tele ne se vor anlika in snsl din Hrinninate, vor fi asemenea în nel-alt.
Fraţi de sînţe, de reliţie, de limbi mî de interessrî, Moldovenii mi Msntenii m aS kie-mat la nstere nentrs ka si’i konfsnd într’o singsri mi aneeami dragoste, într’o singsra mi aneeami îngrijire.
Lskrsl ne avem de îndenlinit este greS, dar tot odati este mireţ, kini avem a kon-solida naţionalitatea noastri. Fie-kare Ro-min, mare sa§ mik, si nriveaski anest lskrs a al siS, mi si adski la îndenlinirea lsi toate nstcrile ne-î va înssfla amorsl siS de na-trie. ES kem ne toţi Rominii firi osebire, mi le zik si sitim lsntele trekstslsî.
Ilentrs mine, o deklar în anest moment solemnei, ssvenirele mele ns mai dateazi de kit din zioa ssirii mele ne tron. N’am avst rivali, de vreme ne D-voastre mi aţi konfe-rat firi veste sn onor la kare nini ns mi gindeam; nrin srmare ns not si am dsmma-ni.— Neavînd nini sil ninî nrevenţii în no-triva nimirsi, es mi gisesk liber de ori ne legitsra nersonali. Ilriimiţi dar mina aneasta de Romul ks ancarni loialitate ks kare v’o întind ; veniţi toţi la mine, saS, mai bine, veniţi ne tirîmsl naţional snde se not întilni toate ambiţiile, firi de ţelosie mi fin de sri. Si ne silim a înfiţoma lsmei întreţî snektakolsls adevirateî Sniri, adiki snirea asninrilorS mi a silinţelor kombinate nentrs sn singsr mi anelami ţel, si ne nsnem toati îukrederea înalta Ilrovidenţi, ne s’a îndsrat de soarta noastri, mi ne va kondsnd ne kalea aneasta nosi în kari am intrat.
Domnilor donstaţî, v’am griitîn toati ksra-ţeniaksgetslsimeS, mi adresinds-mi kitre d-v. m’am adresat kitre ţara întreagi. Trebse ka si afle ţara kari ssnt nroiektele Gsvernslsi ne a a-es, kare este viitorsl ne-1 amteanti, mi nrin kare kinsri va ajsnţe la el. Re mi. ne aksm ka ţara si arate ne gîndesne assnra anelor nro-iekte mi si-mi aleagi mandatori nentrs rea-isarea veinţii sale. Ns trebse dar si vedeţi, Domnilor, în dekretsl de disolsţie ne vi se va neţi, de kit ressltatsl konvinţerii în kare ssnt ki sn anei kitre ţari este sn lskrs neanirat.	_
Uli în adevir, kamera, nreksm e kom-nssi astizi de oamenii nei mai rekomandabili mi înssflaţl de simţirile nele mai natriotine avea o misie sneniali, adiki tormarea nsterei esekstive. Aneasti misie este sivîrmiti, mi ns mi se ksvine mie ka si anreniez ksm a fost îmnliniti.
Îdsi ns va skina din vederea uimsrsea din D-voastri, Domnilor, sn fakt de mare în-semnitate, mi anest fakt ki ns e nildi în istorie mi ki ns s’a vizst în nini o ţari a lsmei o adsnare esklssiv nolitiki mi konsti-tsanti, nrefikiuds-se mai tirzis mi de la sine în adsnare legislativi. Karaktersl anes^ tei adsniri era de la înnenst ks totsl nolitik ea avea sn ţel snenial mi determinat. Fie kare din D-voastre s’a nresentat alegitorilor sii nentrs sn obiekt snik mi a fost ales nentrs realisarea lsi. Mandatsl ne aţi nrimit a-tsnnî mi kare ns nrivea alţi de kit aleţerea Domnslsi, m’a lsat sfîrmitsl.
Hoea ne vi remine de fikst este ks totsl deosebit. Kestia de narsoane înlitsrînds-
se, aksm remine a anlika nrinninii în esame-nsl mi votsl a o mslţime de leţi ne ssnt destinate ka si îndeniineaski o lsngi mi labo-rioasi reorganisare. Trebse nentrs asemene lşkrare snirite linimnite mi libere de ori ne ureoksnare anterioara. De anea am sokotit ki a sosit momentsl de a nere mandatori noi. Ns doari ka Gsvernsl mes a’ar vedea ks
www.dacoromanica.ro
84
pliere kamera. viitoare komnusă de apeleami nersoane pe alkătuesk kamera de faţă. Miniştri mei vor fi feripiţi de a se găsi iară in mijloksl D-voastre; dar kăud veţi reveni ne apeste banpe, veţi adspc un nou mandat, din nartea ţereî, kăPî la o funkţie nouă tre-bue un mandat noS.
Domnilor, eu am emit din sinul D-voastre. am susţinut luntele naţionale a kăror gel era Autonomia dobindite astăzi de noi. LQi ka IlripiS, cii ka romăn dar năstrez în inima mea rekunompinţă mi afekgie nenţru apeaste Adunare.
E de nrisos st mai adaog kt mi disnart de D-voastre, kiar vremelnipemte, ku adevărate nărere de răS, mi kă a trebuit să am konvţuţerea unei mari .datorii de înnli-nit. nentru ka să mă oteresk a lua asemene măsură.
Ea este menită a da un karakter serios mi nositiv deklarereî pe v’am făkut kiar de la înpenut: kă enoka nolitikă s’a înkis neutru akum, mi kă a sosit timnul să ne okunăm de trebile mi not zipe, de menaţiul ţărei noastre.
întoarpeţi-vă dar kătre alegătorii D-voa-stră, înkunompinţaţi-le odată ku nroiektele mele adevăratele nripini a desnărţirei noastre, şnuneţile kă apeaste disolugie are de gel esklusiv rekomnunerea unei kamere unde fie-kare denutat, uitănd kestiile de nersoane, nu va avea alt gănd de kăt trebile serioase ale natrieî noaste.
DÎMBOVIŢA — 30 PEHEMBRE^
Kemagi dar toate ateniria ssb-administratonlor mi tstslor logofegilor de sate, naneuele în vedere înkt o date xoterîrea gsvernslsî, st îngelegegi mi st îngeleagt togi kt legea mi ordinile nsmai este iertat a fi litere moarte, mi stersigî ks togii kt ns kuin va în alegerile fsnkgionarilor sttemtî st se tolereze vie o ktlkare a legi, vre o inflsigt a veri ktrsîa mi nrin ori-ie mijloaie; fa<iegi anei bsnslsi siing ae tot d’asna s’a gtsit ne drsm legai în loksi-toriî stteni; arttagile frsmossl drent de kare se bs-ksrt de a’rni nsnii ei singbrl ne tsnkgionariî koms-nelor; snsnegile st’mi nse .înkrederea în neî mai o-nemtl din konsttenil lor, în ’ieî mai îngelengi mi inkorsntibill, ktni ast-fel nsmai vor fi mai bine e-sekstate legile mi ordinile gbvernrlsi pe a» ks osebire la trebsingele sttemii, mai vîrtos asttzî kînd legisirile pe ssnf în lskrare negremit l’ear da anes-tor fsnkgionarî mai înalte drentsri mi însenmttate ls-krtrilor lor.
Domnule administrator, ns este nevoe sner ka st vt mai renet kt art. 86 din kondika nenalt nre-vede nedeanst nentru pel pe ar perka st konrsnt ne alegttorî; figi dar ks vegere, mi ne veri pine i vegî dovedi sneltind asemenea neiertate mijloape, fie ks bani, fie ks ftgtdselî ori însntimînterl, dagil jsdektgi st’mi ia osînda, mi arttagil Ministerslsî ka st se nsblipe nsmele lsi; Loksitgrii stteni not fi pei mai lesne de arntgit de kttre pei rti voitori a i binelsî obmtesk, vegiagi ks neadormire mi ferigi ne stteans de a fi arntgit, skstigil de intrigi meskine mi orl-pe înrîsrî de interes nartikslar; strtmnipigi ne ssb-administratori, kt ns ksm-va vre snsl din-tr’înmii sas din ssbalterni lor direkt ori indirekt st kaste a inflsenga alegerile, mi snertm kt ast-fel komsnele vor nstea avea ne viitor fsnkgionarî vred-nipe de toatt înkrederea; Iar D-v. vegî nroba gs-vernslsi mi nagiî kt ssntegî demnii dc nosinica pe vt este înkredingatt.
^•1 are un gust nrea piudat în nrivirpa okilor. înK Negri mi Galbeni, el nreferă ne ap.emţî din urt^ţ jg mi ar trebui să iubeaskă ambele koloare 0 notrivă ka unul pe a iost_Swartz-Ghelb.
7	Bn koi\servaîor nrogresist sub fprma unui Raku-Rows, adikă fiert.,, adus de la Brăila.
8	Bn om gras nfi burteui konservator nrogresist, sau retrograd liberal.
O damă snirituală esaminînd nănuma mi înslainţiunea peru un kreion mi skrise litera I înaintea vorbei liberal.
9	Bn june gros mi buzat se uite nrin lornion mi pitesue o skrisoare pe o skrisese atunpî: ne skrisoarea adresate kătje tată-săă la un orara de nrovinpie, se pitea: „dragă „tată, am auzit kă o să mă însori.. Te rog, „nu mă însura, nînă pe nu voi veni mi eu „akolo unde are să fie nunta!“
10	Bn .tablou ne un mal al Dîmboviţei, un om ku barbă mi ku imlik, întinde măna; în mănă ţine un naxar ku vin alb, ne kare skrie: regulamentul organik; dune Pel alt mal un om ku nărui sbărlit, mi ku braţul gol, întinde măna mi nresintă sn naxar ku vin romu ka să piokneaskă ku pel alt. mi nu se ajung: ne naxarul omului ku braţul gol este skris: afurisita Dîmboviga 1 ne onrespe!.. să o sekăiu mai înteiu!“
Kanort înaintea montei.
ALESSANDRB IOAN.
Miniştrii, ion Ghica, Stei iad, S. Alessandii, A.
G. Golcscu, B. Florcscu, G. Creţcanu
No: 525, Depemvre 6, 1859.
Tlitîra în Monitor	■
Domnule Administrator.
Ilrin ordinsl pirkslar de ssb No. 9100 n’am fost esnrimat peea pe gsvernsl dorespe, pere mi a-dastt de la togi fsnkgionarii administrativi mi ese-kstivi în genere.
Ilrin pel ks No. 11,050 de la 22 a le koren-tei ns am nss în vedere legea mi v’am adss a-minto sosind termensl nentrs noi alegeri de de-nstagi sttemtî mi nîrktlabT, st lsagi pele mai ener-gipe disnosiigii, si dagi ordine în komformitate nreskringiilor legisite ka pei în drent din fie-kare komsnt stteaskt st nropede ferigi de ori-pe înrîs-rirl în alegerea sss zimilor fsnkgionarî persgi nentrs ori-pe komsnt; Dar fiind-kt este vorba de o kestie atît de imnortente: temelia ne kare se reze-mt o bsnt administrame, fiind-kt togi mtiS kt tok-mai apeaste kestie din nenoropire ne trekst a fost pea mai ne-îngrijite, mi de aipî a deksrs o mslgi-me de rele, a le ktrora konseksenge se simt îndes-tsl ntnt astizi kiar, krez Domnsle, de sna din pele de întii datorii a-le mele, ka, ne lîngt kîte v’am deklarat nrin sss pitatele ordine pirkslare, st vt kem din noS toate btgarea de searnţ assnra ls-krtrilor alegerii fsnkgionarilor sttemtî.
Ei ssnt. ksm zik, temelia administragiei, Jaka apeaste temelie va fi ne-sigsit, anevoe adminstra-giea va ajknge la înbsntttgirea dorite de Gsvernsl de asttzî.
Illtix, mi ksnosk togi kt denstagiî komsnelor alcmi ne mslte loksri în trekst kş mod vipios nrin ne-îngrijire saS nrin inflsenge a ajsns a fi de instrs-mente la felsrite interese nartikolare.
5n asemenea ressltat înst, ktrora altora st nstea îmnsta? negremit nsmaî neglijengilor astori-ttgilor nsse direkt a nrivegea assnra alegerilor, nsmaî administratorilor mi ssb-ad-ministratorilor mai ks osebire.
Asttzî, Domnsle, apeea pe alte date nstea merita nsmai îranstare mi indignagie, va fi nrivitt în okii gsvernslsi ka o krimt mi tot fsnkgionarsl pe m’ar neglija datoriile, sas ar fape abss de nsterea p’eî este înssmitt, va fi ns nsmai dentrtat, dar mi
URZICĂR1I.
Reforma ne înjure. Ka să-î resnundem serios trebue să amtente nănă îi va krerate -dingiî.
ţliuyeoa de la ITasaţiu nermitîndu-mi în zilele din urmă glume triviale, garantul snre
nedeansă, o înkise mi o înekă într’o.......
... odată moarte, nu ne mai nutem juka ku dînsa.
Reforma zipe kă ia mi toată mesa a 8R-LAT, afară de Dîmboviţă, kontra ilegalităţilor monstruoase. (Frumos komnlimenţ nentru pele alte jurnale!) deskidem un abepedar mi pitim apeste regule nentru koniî.
„ Vitele sbiars, tui urls, omul kuoiiiteazo.u
Eri o damă albă, mi rumenă kănfi nune nulbere mi ruraeneală; ku o bogată mevelură, kănd nune kreneuri mi năr strein; ku un korn foarte elegant, kănd nune malakof; damă mare, kănd se urkă ne masă; tuna mi fulţera kontra ofiţerilor Moldoveni.
—	Nu zipeaî ama desnre Nemţi, îî zise un bătrîn ku barba albă.
—	Negremit, urmă dama. Nemţii nu veniseră &ă simnatizeze ku nara noastre, pi Să simnatizeze ku noi!0
Lista jukzr iilor din Rasat} iu,
5 Ba amator de nonularitate, reformator radikal al sonietăţei kare întrebuinţează seara kalomDiî snre a se urka ne spena nolitikă. Visul său este snre o dobondi numeroase bâtzi de nalme.
G Bn fost snepial al unei foste snepiale,
Slzmne!
Dune ordinul pe mi ai dat să» mă duk ku nronaganda în notriva Dîmboviţei, mi a sonietăţei întreţii kare nu vine ku noi, am urmat întokmaî, dar vai! lukrurile s’aS akimbat! mi vorbele mele se loveau ka nuka în nărete. Numai sînt tot apei oameni. Bn noet a zis kă femeia este nerfidă ka valul mărei; eu zik kă apeasta se noate anlika mai ku drent Bukurespenilor: pe oameni skimbători! unde m’am arătat, am fost nriimit ka un kăne în bukăteriî boerespi! m’am dus la linskani îu linskănii mi am zis: sînt oameni oare-kare de rea kredinţă.0 dar ei au resnuns: tapk karagiosule! m’am dus la tabapi în tăbăpii: le am snus mai tnulte înkă, dar ei miaS resnuns: ţapi karagiosule! m’am dus la skolari în skoli mi le’am zis: Dîmboviţa ,o să vă înepe; dar ei s’aui nus ku toţi ne rîs mi miau zis: taul karagiosule! doi skolari înkă au alergat dune mine să-mi taie koada, mi am emit din koleţiu în strigătele lor infernale: ţapi karagiosule! m’am dus la skoala militară, la kazarmă aipî, aipî!. abia am skănat skurt de koadă, skuturîndu'mi ko-jokul!.. în. fine, ori unde imi ^răt faţă, oamenii rid mi îmi strigă: taPi karagiosule! Iată pe am kăstigat askultînd konsiliul vostru mi sînt sigur kă toi îmni-vă o să-mi strigaţi măne sau noimăne: „ţapi karaţiossle!" eri m’am întălnit ku garantul meu; mi mia zis nu eraţi demn de garanţia mea. Eu l’am peF-tat asnru; dar el a rîs mi mia zis: ţapi karagiosule !t. reklam mi per drentate delâvoi.
rez'oluţiunea nusă ne ranort1 „ Tapi karagiosule!0
Haptea ne din doă a Morniel Breaza din nlaisl Jlraxova a luminăţii sale Beizade Uanaiot Gika, să arendează de la Sfîntul Georgie viitor. Doritorii să se înfăţimeze la kasa nronrietarului uliţa Kol-ţi, No. 72. (Kasele Krunerului Skarlat D. IJeanoglu-)
nedensit dsne legi.
kare ka un krestin Lud dune dorul nostului
strada Tlemneasks Xans Gerin?
www.dacoromanica.ro