ANUL I). - 1859 “ . Iulît ' jfâ 20,' PRINCIPATELE-UNITE. MIERCURI 23 DECEMRRE. FOIĂ POLITICĂ ŞI LITTERARĂ^ Abonagia se fane la librăria Chist. loaninu et C-ia Romanov stra-daLinskanilor, iar nrin distrikte la D. sekre-tar! al Administragii mi la koresnondengii li— brăriel. Orî ne abonament trebuie nlătit îndată ks subskrierea. Aneastă foaie eBe de do-B orî ne săntămînă Sliepk#|)ea mi Sîin-BT>ta. Ilregul abonamâhlu-Ibî nentru un anS 24 Sf. Ilcntru % „ 1- n Trei luni. . . . 6 „ O linie nentru anon-şuri se va nlăti ks .30 n, ■ r : an jLjft ni^r* ■ «■■■ r ■! »•• n» t-imCnXŢARE. -HO .'*« r ' <'■ uh Admiuistrau,isnea jurnalului Dîmboviţa s’a mutat în Otelsl Steriadi No. 7. Strada Roseti lîngs gradina Himmigiu-IbI. Toate skrisorile mi cererile de abonamente se vor indrenta de astăzi înainte la aceasta adresa. Domnii abonagl jge nu aS ntatit nregul abonamentului ne agest trimistru sînt r5ganl s® fak'R kst mal kurînd onoare sub-semnărilor D-lor, înaintînd banii la administrajiiunea a-gestil fol. Bucureşti, 23 Decembre. Mitim o yirkularft a Ministrului din untru kitre autorifcBijile ne denindi de Ministerul ssS. AneasfcB nirkulaift este insnirats de eu mare simij de nenwti.nire, în fagi) ks viitoa-irele alegeri. Avem mal multe rezoane a kre-de ki nentriiiiirea ne se rekomandî fsnknio-narilor în timnul alegerilor, ast'B dats ns va fi o vani rekomandare ks toate anestea, a-nrono de kestiunea. alegerilor, vom fane ini jiol nisne observări ne kredenf si albi oare-kare imnortinrji. Guvernul nromite si fie nenirtinitor la i deferi? foarte bine,, kredfem ki va fi; dar Ministerul fane si se esekute voirmele sale nrin tfunkijionari? S’a vxzut în mulul timul, dîn-duse nele mai frBmoase, mai juste, mai Btile ordine, de Ministere, mi. ks toate a'iestea, a-neste ordine au fost riS intcrnretate de funk-jjionarii nublinl. Kare noate si fie, gel numn nentru noi, skoriul desfiingT>reî aduntreî? Kre-.dem în Konvenniune ka într’o evangelie, mi o nsnem mai ne sbs de toate. Illektm dar de la iţiteresul ge avem si vedem numi în legi nringinii de givilizare din ageasti marţi. Ad_8narea trekutii, dsjne noi, nu nstea koris-nunde la ageasti asgentare. Asfel vizurim ks nligere dekretîndBse disolvarea ei. Mai este o konsiderare de interes sekondar, dar de la kare deirundi foarte mult kestiunea e-sekstireî urinniniilor din Konvenniune. O kestisne ge se leagE ks. gea dinliiu. Nimeni nu noate nretinde kt klinele formate în vederea biibî tron desbinat de tronul Moldovei, ns esistt înki în nari konduse de înrÎBriri funesie «je lsaru nasgere, în anii trekuni, ne urmele armatei AEStriage de okunaniune. A-geste kligî trebuie kombttute mi alEngate ka toate tendigile enimigilor jjirei. O maioritate de oameni din ageste kligî în adşnare, ar fi ka sabia streini înfints în inima ijireî. Sintem sitsî de avan-garde de armate streine, sub numiri nimîntene. Ka st avem dar o adunare de btrbagi konstitsifionali mi Ptomâni, ka Si avem astt datţ ktnd este vorba de o kameri legislativa, aneia ge nu am nutut avea ktnd era vorba de o kamert elektivt. trebuie înlttura-te, ku mijloagele luate atungî de ktimtk’umie, mi instrumentele întrebuingate în trekuta ls-krare. Ageste instrumente, sînt fonkgionariî ge aS okunat lokurî sub ktimtktmie mi kare not st le okune mi asttzî. Nu ktuttm a nune la îudoialt nigî datoriile kttre guvern ale tutulor anelor fonknionari, nigî morala lor în fagt ku interesele nublige. Dar sînt oameni kare snun kt kutare sub-administrator, sau kutare judekttor, ,sa8 kutare altul, sînt1 interesajri în interesele kuttriî koterii ge nro-fest simtimente kontrariî ideilor din Konven-giune, sau kontrariî votului de la 24 genarie. Daka ageste sgomote sînt adevtrate, jioî kre dem, kt sriiritul de ntrtinire al anelor fonk-gionari, noate st dea nasgere la fangi ne s’ar afla în kontrazinere ku instrukgiunele d-luî Ministru, sub ranortul esekuttreî lor, mai ales ktnd tribunalele sînt kemate st judene ftrt anei. Asfel, daka nele ne se snun desnre anei fonkgionarî not st aibt oare kare temei»; o înlokuire, a unora dintr’îniniî ku btrbagi ne-btnuigî de iniminie neutru nringinii Konven-giuneî, nebtnuigî de simnatii nentru interese de klinî, fir fi de trebuingt a se onera; Vor zine unii înst kt fanta de mi ar merita lauda, ar rtdika multe murmuri din nar-tea tutulor taberilor. Aneasta se noate înltrn-nla, înst daka alegerea ar ktdea ku ferinire numai asunra oamenilor devQtagi gtrei mi ideilor din Konvcngiune, numai asunra oamenilor ne ar înntrttmi simtimentele ds nentr-tinire din instrukgiunele d-lui Ministru, anele kligî nolitine not st strige ori ktt orî voi. Desnre nriiiMinatele-diiite- din n6itt5l mind aiest gifrs ks nsmtrsl kilometrelor ie konrinde întinderea liniei, vom avea nsmirsl de lo-komotive trebsitoare nentrs eksnloatauie. Ksmî.rsl trasărilor nentrs kilstorî se noate fiksa de sna nentrs 3100 kilometre do smblare. Aiel a vagoanelor nentrs mirfsri se noate xoteri anroksimativ de 10 nentrs sn lokomotiv. Ns vom intra în detaîlsrî mal întinse în neea ie nrivemte materialsl de lokomogie. Ns voim st faiem aii! o onert komnlektt desnre aiesţ obiekt. Aieste stadii ne ar adsie nrea denarte, mi snre a fi bine ltmsrite, trebse st fie tratate ssb toate nsnk-tsrile de vedere mi a fond. Vom treie dar la trases. (Va srma). C. L CRONICA. K*nitansl general kan al armatei, vesteşte din ksartirsl-general de l*ng* Mesta, ks data dc 2, ie srmeaz*: _ _ „Komandantele kan al kcrnslsî l-in al ■armatei îmi vesteşte, ks data de 23 Noembre trekst, „Kttre &rele zete din zi, în momentsl kind maremalsl de k*mn Manşei Gaset era s-b insnekteze servitisl redstel f'bkst'b înaintea taberei înkredingate batalionslsl de v*n*torî de Simankas, snrijinit de des komnaniî de ijenis mi de o sekgie de deginsgî întrebsingiagî la lBkr*rî sn nsm*r însemnat de Masrl ataks nosigia mi deskide sn fok înviermsnat.— Batalionsl de Simankas resnsnse.—Lsnta intens, artileria se nsse a bsbsi. Alte nete de, Masrl se înterkar* de a lsa în koast* redsta, snri-jinite de kstre nsterl de reserv* kare domi-nas în*lgimele.—Mei d’întsis venir* ks o mare kstesangie nxm* la natrs-zetî de namî de lskrtrl; fsr* ks viktorie reîmninmî de k*tre natrs komnaniî din batalionsl de Simankas, snrijinite de alte natrs komnaniî din batalio-nsl de Talavera, disnsse în avant-gard^ ne kalea Angerel.—Ordonais ka ateste nsten s* mearg-b în ajstorsl kornslsl atakat.—IntrVie-lami timn, batalionsl 1-is al regimentslsî del Rey mi al 2-lea de Bourbon, ks kansl bn-gadeî, D. Fassto Elio, mi ks kansl teleî d’în-tBig jsm*tate de brigada, D. Jsan Gartia. mergea nrin flanksl drent al redstel: Foksl se obşti între ateste nsterl ^mi diferitele di-stakamente a le Masrilor. într’atest moment, din redsta snde mi g*siam ks adistangiî mei, ks ofitierii de ssb ordinele mele mi ks oare kare ofitierî din statsl-maior, ordonais o ns vslire ks baioneta ka st gonim ne inamik din nosigia sa.—Batalionsl del Rey a deslokat ne inamik mi l’a nss ne fsg* în direknia de la Siera Bslones. Astfel s’a sfnrmit ateast-b zi în kare Masriî as delssat k*te-va kadavere. ___ As fost v’&zsnî retr'Bg'Bnds’mî mslgî r*- niBî ks o isgial* remarkabil*.“ xjitim în Monitor o nsblikare a Ministe-rslsl Ksltelor nrin kare se xot*raste a se strika kontraktele arendamilor te as lsatmo-miile m*n*stiresti mi ns as nl*tit înk* nre-nsl lor. Kredem k* ateast* m*ssr* era foarte trebsintioas*; din kasza nenstingeî arendamilor de a se gine de kontrakte. Mei mslni, în adevăr as fost în nensting* de nlatm El as k'Bzst în eroarea de a i”Bdika nreusrile a-renzilor iu fag* ks k*starea momentanee a nrodsktelor în timnsl resbelslsl, sniî din ei as nebsnit, alnil as msrit de dsrere, asfel o klas* de oameni avsgî mi nrosneri, en astăzi insnir* mii* mi komnttimire. \ în ateast* nsblikagisne ministerial*, ka s* se desn'Bgsbeask’B Statsf de la kezami. Dar noi observam k* kezaiuii în mare narte, sin arenda mii eî între el. Mei mai bsn lskrs ar fi fost s* se ia în b*gare de seam* nosigis-nea atestor nenorotigl, s* se rekomande a- dsn*reî viitoare. ^ Noi r*dik*m ast*zî votea în favorsl a- testor nenorotigl, k*ti ast*zî ne am konvms desnre nenorotirile lor. Atesti oameni renre-sint* adev*ratsl komerjg naBional, R-Bdik’bm votea nentrs dînmiî înaintea naBisneî mi a adsntrei viitoare, înaintea ale-sslsi naBisneî, nrezintînds-le nenorotirile lor te sînt nenorotirile komertislsî Rom*n. Iloa-te k* sotietatea de kalomniatori din nasa^is, ss zik* k* Dimbovijga s’a ksmn*r^t de arendam!, desnregsim adînk ne kalomniatori ka ne knniî fl^mniizl te latr* dsne tiolane, mi ne Binem de krediniiele noastre. Arendamil sînt rsinagî, sniî din el devin nrada tstslor neno-rotirilor. Este de datoria nagisneî s* întinzi o min* bine-f'Bk*toare telor în adev*r rsinanî mi nenorotigî. ^ Mitim ks dsrere în sitele jsrnale lsînds-se nsmele nagisnel în demert. Aszinds-le vorbind, ar krede tineva kt ele sînt nanis-nea. „Nagisnea voieşte ama, zik ele, mi o-niniîlnea este a snsl individ sas a snel klite. Ns vom nermite nimensl a se da dient naijis-ne, ns o nermitem nit! gsvernslsl. nit! gs-vernagilor în fazele lor. Ateasta ni se nare sn nos kin de a esersa tiranie, mi vom kom-bate ori te tiranie, ori de snde va veni, sas de la gsvern, sas de la kliti nolitite. Tirani! as k*zst la 24 geuarie, mi de atsntl nimeni ns mal este ertat ss intimideze loksi-toril, nitl kiar în nsmele libertinei ne kare ns-l înueleţie. Ateste dar esnresisnl de: na-yisnea vorbeşte nrin mine, sînt ridiksle Mitim în Rom*nsl sn artikol k’Bnit’Biiesk al d-lsi Mesar Boliak ka risnsns la tisda- : |I : nsmal esist* klase între tet*Benî; ns vreas ax v*z în Rominia dekit Rominî egali înaintea lefilor mi a nen*rtinireî gsvernslsl. Linimteask*-se dar sniritele mi fie gara bine înkredingat* k* kombinarea te se aflt aksm în stsdis, va adste mslgsmire tstsror doringelor legitime. Din ea va resslta o sfare de lskrsrî kare va lega ne togi tetx.genil de n*mBntsl Hatriel nrin ateleamî leg^tstl de is-bire mi de interes. Dar, dak* nx.ni. la nro-mslgarea atestor m*ssrî mi în vremea anli-kx.reî lor, ar îndrx.sni tineva s* terte de a resnîndi nrin gar* seminge de tslbsriri mi de grijt, dak* ar ksteza a agîga sra ÎDtre nro-nrietari mi geranî, voi» nrivi fanta lsî ka o krim*, mi’l voig nedensi ks toat* asnrimea legilor. 5n asemenea nertsrbator îl voi» kon-sidera ka dsmman al nagieî, mi ka ne sn dsmman nania îl va trata nrin organsl gs^- vernslsl. L _ IIx.n'B atsntl, îndemn ne nronrietarî ka s* fie ks simgire nirinteask* în nrivirea ge-ranilor, mi tot odat* ne geranî ka s*-mî în^-denlineask* datoriile amtentînd în linimţe m*-ssrile te nregsteste gsvernsl, kare, emit din sînsl nagieî, voemte nsmal binele. Str-bim. Tot Mare nsm*r de striinleste stabilit de mslgî ani ne n*m*ntsl nostrs, rai nresenga lor a nstst naşte kx>te odat* ssnx.r*toare giestiigi; Ins* mai tot-d’asna atestea as nrevemt din nedomirirea regslelor te ssnt de srmat încnii-virea lor. S* ne ferim dar de a arsnka ass-nra altora învinov*giri ne kare noi ns le am nriimi mi de 'a le alribsa o rea voing* siste-matik*. Oaremî-kare traktatsrl esist* în adev*r, îns* kiar komisia Esroneî a reksnoskst anomalia lor într’o gar* krestin*, mi avem bsn* snerare k* nsterile ssnt disnsse a nrotede d’îmnresn* ks noi la revisia amikal*. S* menginem ks energie drentsrile noa- al d-lsi 4esar RoiiaK Ka rnsubiis ia, noua-, ~~ k ■ lele definigisni 0le KnrierM Homm desnre k»- U«re, dar a* ta a „e l5a Inamte an . ,.i i j âlrnâu i4o nofrinfiom IrQTP Tlft îlf îndCDlllcl â VOl merb mi adsnare. Atest artikol este skris k*nd tr*ia înk* Ksriersl; ast*zl k* nsmal e-sist*, mi nrin srmare k* ns noate s* se a-nere, ne abginem de a’l renrodste. tfitagisnele telegrafite din Slatina rai K*m-ns-lsng, s’as deskis nentrs korisnondinga ns-blik*, în ateste Sintim-bni se va deskide sta-uisnea Karakal mi linia d’a drentsl laKiaio-va. Afl*m k* kansl stagisneî telegrafite din Kraiova K. Emilesks a r*nosat în zilele atestea. Atest jsne b*rbat era snsl din tel mal bsnl ml kanabili fonkgionarl din kornsl Te iegrafik. HSesaginl princiar chtre fM). Deputaţi, rostit de D. Preşedinte al Consiliului Miniştrilor, la 6 Decembre, in sala Adnnareî Elective. (Srmare). Noi voim ka s* se ia in serioas* kon-siderare drentsrile mi interessrlle a snora mi a altora, ka drentatea fie-k*rsl s* fie reksnoskst* mi ka nitl o jertf* s* ns se tear* de la nimeni f*r* o dreant* desnîgşbire. îns* o solsgie ka ateasta ns se fate îndafn, ns se îmnroviseaz*; noi dorim k* ea s* fie stsdiat* afsnd ks toat* linimtea de kare am fost lin-sigî nînn aksm din nritina nreoksnnrilor nolitite- în okiî mei, nreksm am mal deklarafo, www dflcommanina m ~--------------------- ^ # ektes de natriotism kare ne ar îndemna a voi lskrsrî fsr* vreme. Vekea osnegie Rom*nea- sk* este sn dar sf*nt de la str*momî; s* 1 n*str*m ka snsl te onoreas* karaktersl na- gieî, mi niti odat* s* ns’I nar* r*s str*inslsî k* a venit de s’a amezat în vatra noastr*. S* ne komnlekt*m organisarea, s* fatem ka s* fie îmnov*r*rile drente, jsstigia nen*r-tinitoare, administragia: neadormit*, mi ne ksr*nd str^insl ns va k*sta alt* nrotekgie în gara noastr* dek*t ateea a legilor noastre ministerifirî. Organisarea Ministerielor este komnlimen-tsl nlanslsî general te v’am esnss. Gsvernsl mes va nrivegia ka fsnkgiile fie-k-Brsî Denartament s* fie l*msrit ot*rîte snre a evita konfliktele de atribsgiî. Fsnkgionaril trebse s* se konving* k* de aksm înainte kariera te vor srma este o karier* serioas*. Murirea însemn*toare a ts-tslor lefilor va asiksra mijloatele snsl trai onorabil, rai nrin srmare statsl va fi în dren-tate de a nretiude tot timnsl mi tot zelsl lor. Ns voesk sx. fak alssie la absssrile treksts-lsl; k*tL îu ordinsl nos în kare intr*m, vreaS ka niti m*kar ksvîntsl de abss s* mal esiste. Ierarxia mi distinlina vor fi m*rginite f* r* mîndrie nreksm mi f*r* sl*bitisne. Fsnkgib narsl nsnktsal ini laborios va sti k* ^ dinaintea lsî sn viitor asiksrat ne kare silD' DIMBOVIIIA — 23 DECEMBRE. 79 Sele sale mi timnsl îl vor îmbsiistsgi nrogre-siv; dar tot o date el va sui ks mefii ssi vor fi terţ krsgare nentrs dînsel kînd ordinele Gsvernslsl ar rsmsnea neesekstate din origina de inssbordinagie sas nenssare. El este nrevenit mal ks seams ks legea va lovi ks nele maţ asnre, nedense în fonkgionarsl nrevarikator. Es snerasem ks vois gssi în nress sn organ nsternik nentrs resnîndirea ideilor nrak-tiue în gars. Libertatea de kare s’a bsksrat nresa nîns aksm a fost destsl de întinss nentrs ka ss-î nermits de a aborda toate kestiile. Es amtentam de la dsnsa ks va sni a se folosi de anea libertate nentrs lsminarea sniritelor în nrivirea uelor maî bsne metoade de srmat în kestia reorganissrii noastre. Ks nsrere de rss lnss deklar ks nresa ns a resnsns la toate snersrile Mele. In lok de a se oksna ks lsmsrirea kestiilor imnor-tante, în lok de a kssta ss înlstsreze mi ss nrevie grestsgile, în lok de a ne înlesni ls-krarea nrin esnsnerea de solsgiînraktine, am vszst ne nele mal mslte foî nsbline smnlîn-ds’rnî koloanele ks ataksri nersonale mi ks nornirî violente kare ns not ss adsks de kît o trists animositate între oameni. ITresa va îngelege de la sine, ns ms în-doesk, ks sn asemanea sistem ns noate fi nriimit. Ar fi ks nenstings Gsvernslsi Mes de a tolera ka nresa ss devie în msnele snor nersoane sn instrsment de neordin mi de des-binare între netsgeni. Illansl general ne am esnss konrinde elemente îndestsle nentrs ls-krsrile sale, daks ea voesue în sfirmit ss în-gelaags bine misia şa msreans, Rele maî înalte kestii de finannie de jsstigie, de admi-nistranie, de instrsknisne nsbliks, de Iskrsri nsbline, de indsstrie, de komernis mi de a-griksltsrs amteants konksrssl Isminat al nre-sei nentrs a fi nresentate inteligengei nsbline. Aneasta este adevsrata misie nivilisstoare a nreseî, mi sokot ks’m e destsl de a o indika nentrs ka de aksm înainte, ea ss se ansne serios a resnîndi în gars ideile ssnstoase mi Isminele bine-fskstoare. (Va srma). Tinsrim anest artikol al d-lsi Ilals. A msrtsrisi nine-va sn adevsr, sokotira ks ns ssvîrmamte de kît o datoris, mi o datorie din nele mai morale. Ilreksni fanta rea trebse a fi demaskats în faga nsblikslsi snre a ksnoamte fie-kare imoralitatea agentslsi ei nentrs esemnlaritate, tot asemenea sokotim ks ns mai nsgin mi fanta bsns, trebse manifestate mi ne ssvîrmitorsl ei arstat, snre a’mî nriimi rekomnenşa de la nei ne mtis a’l anregsi. A lssda ne nine-va ne nemeritate, sti— mînds’i nimte ksalitsni imaginarii, ns este koransrtarea omslsî onest, ni a lingsmitorslsi, a omslsî serv, a fislsî servilitsgei. Dar a lssda mi a manifesta nsblikslsi, ks nensrti-nire, onorabil uii leal, fantele, silingele bine--meritate a le snsi om, este tokraai ne se ue-re nrinninalimente de legea morals de la kare ns trebse a ne înlstsra nini ksm, mi de stilitatea sonials nentra înflorirea mi nrons-mirea eî. Ks aneasts okasisne dar, ns nstem trece în tenere reksnosuinya ne tot Romînsl trebse a âvea neutre stilile mi nrogresistele o-nere kreate mi reformate de stimabilsl bsr-bat, d-nsl doktor în medinins Davila. Anest franues, demn de nagisnea sa, a-dontîud nagionalitateâ noastrs nsrssi Frannia. nentrsl de nivilisagisne al Ismei, natria sa na- tals^ mi iate’l astszi în mijloksl nostrs, înne-nîiid mi ssvîrmind ne’ntrersmnt mi ks ssknes maî mslte onsri foarte folositoare mi de mslt asnentate de Romîni. Ka mef al skoalei nagionale de medini-ns mi farmanie, d-ns Davila snis ss organizeze nentrs nrima oars în nara noastrs la 1851, aneasts stils institsgisne, n'sind’o nrin kananitatea d-sale, ne sn ninior stabil mi de nrosneritate, mi kondskînd’o snre stilsl skon, anela d’a dobîndi mi nor odats nersoana maî mslt sas maî nsgin bine nerfekgionate în sniin-ga medikals mi în aneia de farmanie. Kla-sifiks sniinnele ne se nredas într’aneasts in-stitsnisne dsne nea maî bsns regsls mi ks-nomtinge a le snenialitsgei de kare se bsksrs. IJiind la aneasts a d-sâle frsmoass krea-nisne, d-ns Davila se adoners mi maî, mslt, konservînd elevilor şeî, în srms de eskmene sneniale mi rigsroase, dinlome mi titsle sniin-gifine, koresnsnzstoare titlsrilor de ofiueri de ssnstate, maeştri în farmanie, mi veterinari; în virtstea ksror titsle, elevsl are a nriimi de la faksltatea din Ilaris, nsmaî dinlome de doktor în medinins. A In fine nitind nine-v.a ks atengisne regs-lamentsl anesteî skoale nagionale, se va kon-vinge ks denlinitate, ks nimini la înneust u’ar fi nstst întrodsne o mai bsns regsls în ordine mi în sniinge, neste neea ne este introdss deja, de mefsl de kare se bsksrs aneasts skoals. Intr’adevsr, anestea mi alte inovagisnî asemenea stile ne uirksls in bromsre imnri-mate, nreksm: Statstele souietsyel medikale suiin-tţifme din Rommia; anele a a le asoniaifisnei ms-tsale ale kormlsî nostrs medikal; deskrimfisnea sniformeî kormlsî ofiuierilor sanitari ostamesti ui armatei ambelor miminate, etc. etc.; ssnt fante ne nsne ne ori nine în nertitsdine a zi-ne ks sentimentele d-lsi Davila, frsmoase mi stile nos, ssnt ks totsl devotate, natrieî sale adontive, mi sokotim ks ns e Romîn kare ss ns aulasde din fsndsl inimeî sale, nisne asemenea nassrî nrogresistc, ne ks înnetsl am înnenst mi noi a fane kstre bine mi nivilisagisne. Ile lîngs anestea ka mef mi insnektor general al komitetelor d-ns doktor Davila, snis a desfsmsra mi ani, destsls bravsrs ma-nifestînd ks ardoare mi zel o mare aktivitate, kanauitate, energie mi snirit, în dificilele sale atribsnisnî, mi snre konvingerea fie-ksrsia, n’are de kît a le vedea în nraktiks. Ns snim dar, kînd avem asfel de evidente mi kanabile nrobe înaintea noastrs, ksm d-ns redaktor al Observatorslsi Militar, îmi nsne în dsbis konvingerea d-sale, ksnd nitim în No. 16 al foaiei ne dirige, ks’mî reservs drentsl a se nronsnnia în nrivinga skimbsrei oninis-neî d-sale, avsts în tot d’asna, desnre eneryia, akticitalea mi sniritsl D. Davila. Noî kredem ks aneasta e o mare eroare în kare se ksfsnds d-nsl redaktor, mi sne-rsm, ne kst înss d-ls va fi jsst mi imnar-nial, ks ns ya gssi ninî odats motive a se desabssa d’oninia în kare sts aksm nentrs D. Davila, ne kît înss mi D. Davila, va merge înainte ks neobosinga mi energia densss nîns aksm, în tot 4eea ne ks ssknes a kreat mi a reformat, kree mi reforms mi nsns astszi. I. Dală. ' Opera Italiana din Bucuresci. Dekadenna in kare a ajsns astszi onera, ne nsne în nenesitate a ne. adreş3 ns la ns- f - www.dacoromanica.ro blik, ks o kritiks serioass mi în regsls, (ns-bliksl ksnoamte starea’î denlorabils; înss ks sistemsl ssS de indslgengs, tolers tot, iarts tot) ni la Gsvern ka ss’î zinem: iats ressr-sele ne agi dat antrenrenorslsi; iats legsts-rile ne agi fekst ks dînssl, iats modsl ksm le ezeksts. O kritiks ne a ansrat în snsl din nsmerile jsrnalslsî Nagionalsl, kritiks jsdini-oass mi’ imnargials, esnsnea ks destsls kla-ritate abaterile komise de antrenrenor în a-nsl trekst. nentrs ansi anesta, mai întîiă vom fane o revists nersonalslsî trsnei, reks-noskînd ks kslna ns e a artimtilor ne s’aS înrolat ssb stindardsl D-lsi antrenrenor, ni a D-lsi antrenrenor ne s’a angajeat ks Gsver-nsl ss înroleze artimtî în ranort ks imnotten-ga teatrslsî nostre mi ks avantagele ne’î a akordat Gsvernsl nentrs anest sfîrmit. Doamna Mengini, de mi bsns artiste mi bsns kîntsreags, înss vone slabs mi velots. Demoasela Berini, de ns i s’ar nere de kît o figsrs nlsksts, ar nstea-o nrezenta; din nenoronire înss ka artists e novine mi ka kîntsreags are trebsings de mslt stsdis, mal ks seams în onerele ne sînt mai nresss de nsterea D-ei, mi ne kare antrenrenorsl i le înkredingeazs gssinds-seîn tristsl imnas, de a ns nstea fane alt-fel; ns ne am mira de am vedea-o jskînd ne Norma, Semjramida, Borgia, mi alte onere de însemnstatea anes-tora; nsbliksl nostrs, o mai renetsm, e destsl de indslgent mi amabil ka ss ns noats fane alt-fel dekît a anlasda gragiile jsneî artiste, în-kizînd okii nentrs neea ne se atinge de arts. Domnsl Barbanini noate ss devie sn bsn tenor (daka trebse ss avem konfiengs în sne-rangele D-lsi antrenrenor). Astszi înss ns înfsgimeazs nsblikslsi dekît sn viitor, mi noi avem trebsings de nrezent. Kst nentrs baritonsl adss din nos ansi a-nesta mi bassl nrofsnda am nstea zine la a-mîndoi: teatrsl ns e vokagiea Dsmneavoastrs. Sn konsilis aksm DtIsî antrenrenor: nş*-tea ss faks o bsns ekonomie daka rolele Doamnei Gagioti le ar fi înkrezst orî-ksril koriste. Doamna Ghedini e imnsss nsblikslsi )n kontra nsblikslsi, mi se zine kiar a voingii Direkgiî ssnerioare, mi nsmaî nentrs înkre-derea ne are D-nsl antrenrenor în talentsl Dsmneaei. E adevsrat, nsbliksl îi renroms ks stoneazs; dar D-lsi antrenrenor, neînssmi este artist, nretinde ks nsbliksl ns e în drent ss observe asemenea bagatele. Ne rsmîn D-ns Steller, ssvenir dsreros al snei alte enone mi alts antrenrizs; fiind-ks în toate serile, aşzinds’l ne D-Jsi zinem.: ia-ts ne eram, mi aszind ne nei din jsrsl D-lsi vedem ne sîntem. Ss venim aksm la kondigiile nrinninale ale kontraktslsi ne kare antrenrenorsl le a violat mi le violeazs ne toats zioa. Este obligat sţ adsks artişti mai bsni dekît nei adsmi de nredenesori.î ssi ţ obligagie natsrals, nriimind o ssbvengie mai mare mi dînds-i-se drent a ogmenta nregsl intrsrii de a korssnsns sas ns ks aneasts klaszs, revista ne teksrsm nersonalslsî trsnei ne o snsne îndestsl. A In kontrakt se gssemte fiksat nsmsrsl nersonalslsî korimtilor mi a orxe3trei. Nsmere onorabila Direkgie ssnerioars ks degetsl mi se va înkredinga astszi de ns a avst timn ss se inkredingeze nîns aksm ks mi în a-neasts klaszs kontraktsl e violat Ilrin zissl kontrakt se obligs .antrenre-norsl, ka mai nainte de a fane abonaments], nÎMROVHlA — 23 PEHEMBRE^ st’nii sb-nse trsna la ezaminărea mi anregia-*ea direkgil sbnerioare; îndenlinit’as aieasti klabzi ? Este obligat se albi o garderobi bogata rai fideli enoielor în kare se netrek rae-nele: nbblikbl kbuoarate ne kaz a fikst an-trcnrenorel de aieasti imnortenti obligagie. Este obligat a da în kbrsbl bubî semes-trb 16 onere, din kare 12 kbiioskbte de nb-blik rai dbni alegerea fikbti de Direkgie, rai natrs vsoi din uele mai bsne; nrograrabl antrenrenorblbî e aii, risnbnzi dînsbl deko-nrinde aicle natrb onere nboî din uele mai bsne. . Este obligat si laki a nb se ssnnraa „in! o meni din onerile ie se renrezintB firi abtorizagia Direkgiî: iei ie ab abzit one rele ie se joaki ne mena noastri not testi-raonia desnre skrbnblozitatea kb kare se e- sekbti aieasti klabzi. _ Este obligat a nb angaja niiî bri artist din iei ie a8 mai jbkat ne mena noastri firi abtorizagiea Direkgil. Rbgim ne onora bila Direkgie sbneriori si ne risnbnzi daki Demoazela Ghedini, Fontanezi rai D. Tonal îmi rîd de nbblik kb âbtorizagia onorabilei Direkgil. qe skbze 'va înfigima îoare Domnbl an-trenrenor la akbZagiile ’ie’î faiem ki a violat kontraktbl în klabzele sbs-mengionate rai kare sînt iele maî esenniale? Se ziie ki a inventat bn fras de diskslnare's Iati’l ama kbm îl raonterate D-lbî: „Kb mijloaiele ie ’mî di gbvernbl, rai nbblikbl nb noate nredin-te artişti maî bbnî.“ Slabi diskblnare, Dom-nsle antrenrenor: Hredeiesofiî dbmitale nb se bbkbraS de o sbbvengie ama de însemnaţi, niiî de o ogmentagie la nregbl abonamentelor rai al intrireî, rai kb toate aieste ne mena noastri s’aS vizbt figbrînd artişti ka Kaz-zani, Rovelli, Lesniewska, Troffi; Kenat, Pon i, Gianfredi, Karrion, Mbsiani, Liverom, Giroldo-ni, Mitrovich, Koliva, Steller mi algii. Si vi snbnem dar noi, Domnble antrenrenor, kare sînt adeviratele skbze ie nogi avea; renetagl kb noi: Skbza mea este ki nredeiesoru mei aveag setea de a obliga nbblikbl rai de a întrodbie gbstbl mbziiii în karatala Rominie . nredeiesorii mei ereab gelomi de a nu nistra legimintele lor kb Gbvernbl; iar eb nara de kît o doringi; aieea de a’mi faie trebile mele. Konkidem: Art. 34 din kontrakt zne. Neîndenlinirea din nartea antrenrenorblbî a kondigiilor nrin kare se di esnloatarea o-”neriî, di drent Ministeriblbî din Intre a des-”fiinna Kontraktbl, obliglînd ne antrenrenor la ’desnigbbirea abonagilor rai ori kiror alte na. gbbe ar rezblta.“ Noi nb kredem ka Direkgia si aibi ve leitatea a bate din niiior rai a faie si se în-denlineaski kontraktbl. Nb ne a dat nrobe de o aserainea energie nîni astşzi; neindren-tim dâr la Domnbl Ministre din Intre regin db’l si kibzbiaski între a lba misbrî nen-tre îmbbnitigirea teatrelbî Italia» sa« nentre înkredinnarea Ibi bnbî antrenrenor mai binevoitor mi mai koranetent. 9113118 O ^ 1 5n orologig strikat kare araţi Opa-tui-am rai kare se ziie ki este destinat nentre stabilimentbl de la Balambk. n . ,-u:. r „ , iui aiss olog Proclama}ime» ^ 2 Î5u kokora kb kreasta roraie kare bate din arini kb fbrie; di din ninteni, se bin ^ în nene rai kasti si destente ne Romiin kîn-tînd bitilie! e.. e,. alitbri se vede o nem-noaiki bitrini kare strigi: gogoraele. e.. e. , kokombl este lbkrat într’o vestiti fabnki de jbkirii din Berlin, mi noarti nbmele orarablbi natal înaintea nbmelbi fiinnei sale. Di se skrie gid Kmtan Topoînan\ gie fa.iks Eztsts diii konsilibl nostre! gie stpznrfe de koadd 1 gie psne sninape, rai gie Xapi-Ieat, ks daps.i dsxs.isi smt, iui ks ssli.ika de pom ■ si kemagî îndati toate stegiriile noastre, de mblt tiran gazeta Dîmbovina se Tidiki asb*-nra noastri rai assnra ă.iiapuop nostpi, ofensivi rai defensivi kb fel de fel de iereri nre-ksm, sbfrayibl biiiversal; lsarea ministinlor Brinkovenerati ne seama Statblbî; înbbniti-uirea şoaptei iţepanliop, ie noi am mkis o într’o kbtie, nini î-o veni timngl, dbne alegeri. A maî fikst o krimi teribili: a strigat , t A mai l-blVOl V ------- “ . 3 Sn mare natriot nreskimbat în jandarm „ se adunarea ka nepdeM de fep, m qe aeate.de galer ne nel ne nn merg daneL zia.„ t„ .ieaS5ri rele. ^ ..... , ji. ______TTQvtp.a Mea atrîrrîîf st» se desniDiieze? aar no ie anbki.de gbler ne iei ie n« — a ziso m , --- , ng_ el rai îl î'ntreabi de namanort. Ilartea iea mi noj am strigat si se desfiing , mal karakteristite a româniei e»te o tabakere L„ ka 8Î aneriem ne Tomalepa w t™l>, revolsnionai-B din kare qearte nekentenit a tn8i ,eia ,e ko„9titro, o adevlra“ k 1SÎ " trane tete 8n tabak; dar Tabakd se strekoa- kl sinijini aqeastldesflmuare. -> nrintre de,ete. ’ . stegarilor. sa8 daka »» -'f. r narea sa înkis in momentbl kind Tomnateia iei tînir voia si sbskrie o doleangi kgtre 4-lea Sn nog Ereraia kare varsi lakfimi I kongie3 desnre trista stare în kare a ajbns miroae rai skoate oftirî dbieroase asbnra soar- 0ara nrjn 8nipe tui vpin Koneenmsne. _ie 81® tei Rominiei. Ieremiadele sale înienb kbBa^3jst ne rBSbbiiim. Asfel, alergagi a !ns tei Rominiei. Ieremiadele saie mieua ^ si ne riSDbiiim. ţ de eeami mi se termini ka mne\ smne'. La t„ lin8klnil; la taba'rl in tîta',u' la aieste strigite Rommia risnbnde; bag de în mkolI, rai fiii a zne mmika de • - f, seami mi-i Roimne ki vei si mi xrinesiî „aianonisigilor, snbnes'i ki aieasti gazeti re-kb viiuine rai mi tem ki me-i strenezi dragii. belt mi ne sbnbsi ka Ienele Silbatne, are 1 ' drent nriniin: skonsA sksz-s mijJioaueJie, kbm a ------— drent nriniin : skoiiisa - î„ kasa Joimirijjel, in ajanal annM noS, zis mrintele eakobar, kini,a"8' “"To ... SI, se adSne toni mopdi! eii saS eii mopv tre. Snrncnile si m se mai aboneze . de la 24 genarie. Aqenitî morgi se vor sita foaie qe a eolemt tpe, Mumtepe. Kl'n «r „rin veamal in. Katemiskovi,, in fondai annW jte mi Tadministra- qe vine, 88 vaza vre an .ml. . 1 tora! Ionin ,e a „rodas kriza abenedarelor. Dar - 1 snbnegî lbkrbl, asfel înkit si nb vi nrinzi, i ia? Pp-lk-bii noate si vi trimini la tribbnal, rai nb Se ziie ki Romitibl se bnesie " . âovedit gHjni vo'f kbm se noleiesie xa- forraa. Me zestre îi adbie Reforma? Nik»-| ţ Dak& n5 SHiflb întrebam ne Kaplof; , * • * IIOlO^ UdlXCk nu » ■**AS*^ ^ . ‘y-r i'B a^east-b foaie mai mne înti sn j'omnatepa} %eji teiwr, ne ia lekgisnl din 11a-'fir de nir. îi adbie oare artikolbl sbskris . ne jtfopsnsA saeuiax eu dnnzrei, ne Nayi xt r ? Kateryiskoviiî, ne Otetel-Eama, ne Kaeaz-Eet- ' ' Jjlah, ne viitorii redaktori ai viitorelbi jbrnal JMba ce „tor,ii Vi, a* o* «-reo.ee elitre rodi. la reve.lon. ^ tredxtorl, kiii nb erag kb noi, rai kare ‘I . . . . - i v a t 1____ - î TTf ,1 CKtO u Jiuuiviij ** **w ------ X TT ,f q •* m-în Usfc&zI sînt natriogi, kiii sînt kb noi. 4erexi Noi « iorgii vii, morgi la 24 Genanb rara konsiljg ffli de la moderagi.. sînt bmi kska- voinga nonolblbi Romin, ne maî rimîind nui Le m treb8ie ne strikim.. L«mea este înki o nbtere niraînteani la kare si nb fi alergat nroastt rai frikoasi krede ori-ie le gi da si ^nr. oat-tî/î verînd înki si ni se dea viaga minime, kalomniea este nronne înki ra a- qe ni s’a inât. mi «.d te niteir, ne am tZ TrZZ bbtit ii din' notnvi togi neag nmmit ka ne 1 .P ^ k^H kg &VLesle& se va astbna ale nisie faligî la li litanie, akbm voi zodii ie- noagtre Iar t5 Xatf-Ieat ks daps* 'dsxsMit resiî, venim si ne regim kb yenbkî nlekagî, sM mi kfj E8tu,m de pom^ vei alerga înaintea noi mi jbmitinile noastre, si vi îndbragi a- lJeloi. aiHÎ rai Vei snbne aieste nobtigi nen-ssnra iraliieloi^ kaftenelor, kiverniselelor, ge- tre karelbkrete vom mblgami, npinds-te - • ri,c-rt: rrxLifte rifli in d.vannl vostrn de doj-snre re«i na | ^ ^ ^ _ zodia anblbi ie înieteazi, Rahs.i, si îimiie ^gafiî gn n înki ne anbl ie îniene. Ka nrin inflbinga URZICĂRÎI. Jskzpii de ansJ, noS. în nasagisl Bosel s’a deskis o magazie în kare se afli de vizitat maî mslte obiekte kbrioase ramai nentre neţreiereajţoniito^ finogpafia fiav,ionaM eî denbtagii viitori si aibi forma Rakblbî; legile ie vor faie si aibi forma Rakblbî; Ministerel ie are si fie, si semene Rakblbî; ka si ne întbinim în fine, ka Rakbl snre trekbtbl nostre ne kind vom faie si kreazi lbmea ki mergem înainte. Iar snre. mblgb-mire, vi nromitem ki vom adbie ikoana voa-stri ne nimînt adiki în lokbl adsnireî, vom forma dieans.i de doi-snpe zeur, ee.iiiţi. SbskrimJoimspiiţa, Otete.i, Tombatera neljsne, Kaplof, Kalepyiskoeiui, Ba.ie, Bot-foplexe, Bomsa, Kondika, K.ustips.i-Bmkof, Fonf8,i, Mama-Agata. Kb soiiele lor morniî-vii la 24 Genarig. Sekretar general: Kaeaz-Buuia-Bet. Nb lisagi bn minbt si se. riieasklZf' kre. Oamenii sînt fikbgi si siie de fn " aiii, nentrb aieîa se kbvine si esersim aBb" nra lor o vpesisne mopa.iz, kb topovnane.w ^ ^ mim ka si ne siie de- friki. rai si se kine noi, nbmai noi, nentre kare lbkre^ es neiesitate a ziie ki noi, nbmai noi sînte natriogi rai liberali. b-i IJeneral komandant al tbtblof napanonisiiţuop nenapigopisiH1 Foison. Ilartea ne din doi a Momiel. za"'din nlaisl Ilraxova a lsmininii sa Beizade Elanaiot Gika, si arencjea^i e Siîntbl Georgie viitor. ^ Doritoiii S® ® înfiniraeze la kasa uronrietarsk'i 5 îga o gi, No. 72. (Kasele Krsierslsl Skai D, IJeanogls1) www dflrommflnira m