fti fS-Jd> *UZeT~
ANUL II.'-
M 19.
PBINCIPATELE-UNITE.
SÂMBĂTĂ 19 DECEMBRE.
Aceasta foaie ese de dot ori ne sintimim Miepkspea mi Sim-Etta.
Hreijsl abonamenis-Isl nentrs sn anS 24 Sf. Ilentrs \ „	12 „
Treî lsnî. . . . 6 „ O linie nentrs anou-ssri se va nltti ks 30 n.
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ
Abonaijia se face la librăria Chist. loanins et C-ia Romanov strada Linskanil or, iar nrin distrikte la D. sekre-tari al Administrauii mi la koresnondenijil librăriei. Ori ce abonament trebsie ntatit îndată ks ssbskrierea.
Bucureşti, 19 Decembre.
Susţinem principiile şi in favorul enimicilor (Romanul No. 140).
La nisce observagisni nline de civilitate ne Dîmboviga în snsl din No. sale trekste fsks assnra oninisnei Romtnslsi, aiirono de adsnare, Romanul îl rtsnsnse nrintr 5n langa— ţiiS de nsgint demnitate. îh adevăr, ktnd cnil din oameni în diskBgisnele lor, ns not st ofere idei, aleargt la nersonalittgî injurioase, IskrB ce se vede în "toate zilele ne stra-de. Ns vom rtsnsnde serios la nimte rîn-dsrî ka cele din Romanul, vom rtsnsnde ksm meritt, adikt rîzînd.
Iltnt a trece în revistt aceste nsntsrî cisdate, vom snnne cititorilor noştri, kt este o boalt ce se keamt idrofobia sas frika de ant, vslgsl o nsmesce tsrbare; simntomele ei sînt diverse; înst cel nrincinal este frika ce bolnavii încearkt la vederea anei. Indatt ce o vtd, ataksl încene la dînmii: fsria este de diverse felsri, cei mai mslgi înst se nsn de Brlt. Aceastt boalt, btntse ne mai mslgi retrograzi la vederea Dîmbovigeî; aceasta ns ne ssrnrinde nici de ksm. Dîmboviga, a ce-rst neîncetat st se disolve adsnarea snde retrograzii eraS în maioritate. Dar vedem kt boala se întinde mi mai denarte: de ktnd aceasta este ne tanet, ea se komsnikt înssmî la mai mslgi.
Limbele rele ce aă mi ele sn merit, acela de a ns se aservi la nici o ktnittnie nolitikt, snsn kt snil din denstagiî din sttn-ga, aS temere kt ns vor fi realemi. Snre e-semnls, redaktoriî Romanului. Noi kombatem aceastt rtBtate. Romanul se va alege. Ko-IosbI dela Rod, snsl din.minBnele lsmei, era mai nsgin bine amezat ne nortBl insolei, de-ktt isbitBl nostrB konfrate ne kanitala Bs-ksrescî. Kolossl avea sn nicior ne o sttnkt mi cel alt ne alta; mi nrintre nicioarele Ibî abia se streksras ktte-va nave mici; Romanul. are sn nicior ne adsnare, cel alt ne teatrs nagional; o mtnt ne librtrie; Mei altt ne 1000 de abonagi. într’sn bozinar gine ne Ni-kineruisl în cel alt ne Reforma. Ssb dînssl cirkslt o sstt cinci-zeci de mii de lokBitorî, ce i se dt usme de nonolsl nostrs.
St ns fie teamt konfratelsi nostrs! oamenii ce aS ssferit nentrs gara lor, oamenii onorabili, instrsigi, liberali, ns vor fi BÎtagi; nisce mici distrakgisnl ale sale ce fak ssje-tsl acestsi artikol, ns vor fi de natsrt a rt-dika niraik din meritele reale. Hli daka ar-tikolBl Romtnslsi din No. trekst ns va fi fE-kst st moart redaktorsl Dîmbovigeî în oni-nisnea alegttorilor, Dîmboviga îl va nsne în kansl kandidagilor ei, aceasta odatt zist, st srmtm ksrssl glsmelor noastre inocente ass-nra injerielor intengionate din Romsnsl.
Dîmbovitţa zice kt, Romsnsl îa nrivinga di-solvtrei adsntrei robesce mincinsl mijloacelor mi Romsnsl rtsnsnde kt ns este ama. St mai renettm kt Romsnsl a strigat tot-d’asna st se disolve adsnarea, mi asttzî s’a skimbat, este de nrisos: nsbliksl a citit’o singsr. A cere st avem o garE libert înst a zice kt nB trebsie st o avem ks modal acesta, ci ks modal acela, adikt ns ks modsl, nosibil, mi ks model imnosibih. este ka ktnd am zice st ns o avem nici odatt. în ansi 1848 Dom-nsl Bibesks zicea kt el singsr are st fakt revolsgisnea, are st se nsie în kansl ei; dar kt ns a sosit timnsl. Aceasta va st zikt a robi kestisnea de nrincin kestisnei de timn saS de mijloace i va st zikt a kombate nrin-cinsl.
Limbele rele esnlikt Iskrsl altfel. Ele zik kt daka Ministerel ar fi fost komnss de ai noştri, daka ar fi esistat sneranga în Minister d’a înrîsri alegerile nrin kandidagii Reformei nentrs administragisni, atsnci ambele gazete, ar fi sssginst disolvarea adBntrei ks toroî-nansl în mtnt dsne datina konstitsgionalt a gtrei Dar limbele rele sînt ftkste st bt-nsiaskt. Noi neavînd nici o dovadt, ns zicem nimik. RomtnBl zice kt a sssginst tot-d’asna nrinciniile kontra ori ksî mi kiar kon-tpa amiuUop ssi mi în faeoapea inimiuiAop ssi. O ttrie Romanţ antikt! o artikol desnre alegerea denstatslsl de la Vtlcea în ansi tre-kst! o nrotestagisni kontra listelor ktîmtkt-miei de trei ssb-skrise mi adresate în Esrona mi la konsoli ka imfame mi ne kare asttzî vine st le ceart ka o fericire konstitsgionalt (bsksrtte ktimtktmie de trei! de ce ns vt facegi nevtzste nreksm altt datt ne-rirt cele cinci cettgî biblice! o nsmeroase artikole ce strergegi ks bsretele frsngile celor ce vin st se înkine la stegtria noastrt; o injsrii ce kastt st ntteze frsngile oamenilor ce refszt st nlece cerbicele la noi! o Moliere, ce ai ridikslat sniritsl societtgilor de admiragisne mstsalt! nentrs ce ns vagi stins mai dinainte!
Romtnsl ne defie nreksm kavalersl dela Mancba se renezi st Ioveaskt morile de vint| ce le lsase drent kavaleri, mi ne zice kt am intrat în temnlsl ereticilor. Am voi st seim daka snre a ne zice aceasta se srkt ne listele Ktimtktmiei ks stikla de cernealt sas ne teatrs nagional, ori ne skoala filarmonikt?
Ne îmnstt not kt sakrifiktm nrinciusl,
amiciilor noastre.
St ne îngelegem. Face alszisne la snri-jinsl ce dtm votslsi de_ la 24 Genarie? Aici ns este lok de amicie. Acest vot este nentrs noi nrincinsl snirei mi ne ktt vom krede kt Snirea gerilor este sn bine nentrs nagisne, vom snrijini acest vot. Vom înceta al snri-jini atsnci ktnd am încene a nrefera gtrile destinate, nsmai Gsvemsl st fie în mina s-nsia din amicii noştri. Amicia ns are narte
www.dacoromanica.ro
aici, Dîmboviga ne voi mi ne ori cine vt kombate ktnd krede kt drentsl îi linsesce. Reia ce face mi în fagt ks Gsvernsl. Noi ns am strigat: domnsl este sublim, aceste adjektive se skimbt lesne: ns sînt nrincinii. Noi am zis: Domns.t este sn nrincin, nrincL-nsl ns se noate skimba, mi ceia ce am zis atsnci zicem mi asttzî. Dar noate kt Ro-minsl îngelege amicii nentrs Miniştri. In a-devtr: sîntem amici ks snii dintr’înmii mi anoi?
Krede Romsnsl, kt Dîmboviga sakrifikt la nicoarele. acestii amicii nrincinii din Kon-vengisne! în ktt st serve adsntrei de nretest a zice kt ns noate st-î nsie în lskrare, fiind sakrifikagî de Dîmbovigt? Romtnsl sitt kt Dîmboviga a cerst ne încetat înbsntttgi.-rea soartei geranilor, aceştia sînt amicii ei. Daka nrin amiuii, îngelege aceştia, are drentate Romsnsl. Dar atsnci ksm st înnakt a— micia nentrs nrincin ks amicia nentrs miniştrii daka cei din srmt sînt de snsnzsrat? dar ns. liana noastrt este ksmntratt de minister nentrs 88,888 de imneriali. Redaktorsl Dîmbovigeî are st ksmnere Olfeaiga; st se nsie kandidat la Bsksrescî; gazeta Ibî are st iast în toate zilele ftrt adtogirfe de nreg ba la Bnii se va da gratis, are st ia mi alte întrenrinderi de la gsvern, onera italians, snre esemnls, toate acestea ascentînd st kazt miniştrii aktsali ka st le ia loksl, mi în jessi-tika sa gtndire, se servt ks mtni streine.
Ne întsrntm la esnresisnile sktnate Romanului din distrakgisne, ne nlwce a krede.
„ Singurul merit ue avem mi kare este da fi sHstfinst tot dasna nrinuiniile kontra ori ksî mi kiar kontra amindor noştri ini în favoarea eiaiminilor. Aceste din srmt vorbe ns nsmai ns ajstt nimik la ideia Romanului-, dar daka ns le am Isa drent O" smsrin-gt, am zice kt sînt fatale mi mslgi oameni smori not st se sminteaskt citinds-le. A snrijini un nrimiv kiar în favoarea eniminilor. Nici ne boerii ce emirt înaintea armiilor de oks-nagisne, ks ntmttsfe de flori în mtnt, ns i-am aszit înkt nronsngtnd aceste vorbe triste. Dsnt aceste vorbe ce vom mai trebsi st as-tenttm? astorsl artikolslsi ns este forte aici mi nsterea nefiind egalt ne acest nsnt, ne tragem, de mi încenstsl disksgisneî se a-nsngt de astor nrin aceste vorbe mtregn: „ Pssnsndem Dîmboeiyei ks tui-a aaes pss tisn-Iua ku kape eoesne a se lsa la Msnts ks noi, a-diks statopnika avspape a npinuiniuop.
De mai mslte ori Romtnsl ne întreabt ce kredem desnre komnlotsl de la 28 Sen— temvrie.
Rtsnsbdem Pomsnsasi, el zice: komnaot.
Noi ns am zis nimik, ktcî ns am şcist nimik. Dar ksrgile komnetinte as cercetat. Re ne mai întreabt ne noi ? ns are destsl sevasis în sentinga boerilor jsdekttori? Ka Romtn, ka om Ce krede kt nrin bsna ar-
74	-
monie între votul de la 24 Genarie mi oii ne frakgisne nolitikt trebsie soi esiste .bsnt armonie; ne fane nltnere ktte ori vom vedea kt ns esistt absri ne noa viagt nolitikt a anestii nagisni.
Ktt nentrs iele ne ne mai întreabt la vale, adikt: srzinele dela Besdad; foksl dela Raxtivansl, violtrile dominilislsi, nroksrori destitsigi. Vom rtsnsnde kt trag de o notri-vt în ksmntnt, kt votci sekret al adsntrei, kc nerdeaoa de fer; ks sgarda denstagilor, ks lefile lor nronsse; ks maioritatea ei retrograda; ks natimele klinilor ale ktror ambigui as rtmas nemslgsmite. Ks linsa legilor konvengionale. Ktt desnre listele elektorale, kredem altfel, ksm trebse st kreazt ori ni-ne, nine la konvengisne mi la ssb-semntrile sale. Rtsnsndem în artikolsl din srmt.
Ministersl ne as nstst st se fakt ksl-nabil desnre ton! anemti fangi, din nomeAni-ksjt PomznsAsî,, ns a fost kemat de Konvennis-ne ka st le fakt. Dar oare adsnarea a kemat la teşi liberttnile konstitsgionale! Dar oare alegttoril trimis-as ne denstagi în ka-mert st voteze zgarde mi votsrî sekrete mi jeti? ordonanga assnra nresei; onrirea ads-•ntrilor ns intrt în ideile noastre.
Ijinia sksz-z mijjioauexel ne innstt not as--tt datt Romtnsl ks sn aer ne ar vrea st zikt: astt datt te am nrins!“ nrin ne okelarî â nitit artikolsl DîmbovigeîJ E vorba de mij-loane Aega.ie, anelea ne le gtsim în Konven-gisne. „Domnsl konvoakt adsnarea mi noate stodesflingeze,,, Ftrt ksvîntsl PommsAsi, de a o nrinde ne sn fant rts. Anest ksvînt ar servi, st agîge srî, mi sri avem destsle: granie ambigisnelor mi linse! totale de tak-tikt a klinilor!
Rts îmi alege timnsl, st ne atribse ra-gionamîntsl ieşsnftiop. Stratagema ne o as-ksnde, se vede kale de o nostt mi ideia se notrivesne ka nska tn nzpete. Kredeam mai tare loginian ne konfratele nostis!
Anasta ne rekiamt frsmoase niest a lsi] Skrib: elle est foile. „e nebsnz.“ Rine o ksnoa- ! ane noate st ne îngeleagt.
în zilele trekste snsl din ne! mai înflt-ktragi nartizani ai ideilor tomnateresni mi. ls-neaftr al desfiingatei aristokragiî, tsna mi fsl-gera kontra Dîmbovigei kt a nrorisniţat vorba, kz. adsnarea nea noz, daka ns va fi în snirilsl konveniţisnei noate iarz sz se disolve. Aneastt mdignagisne o gtsim renetatt în srmt, snde? în vresn nirk de boeri retrograzi? ns! în Ro-mznsl!!!
Iatt ne zise Romznsl: Uli atzt de mslt a a adontat aueastz fatals masimz, în kzt mal dzs-nzzi ziueu alegztorilor kz, daka .ns vor ale-qe o kamerz bsnz atsnni Gsvernsl o ca disolva din nos, mi ne ca da ssfrayisl snicersals. Ne-gremit kt konfratele nostrs ktnd a nitit aneste rîndsri a îmnrsmstat okelarii logofttslsî Ile-tre jelbarsl. Iatt ne zine Dîmboviga: asfel alegztorii noi sz fakz eroarea sz trimigz la kamerz înkz o datz aneslfmorijî; dar aueastz epoape noate sz fakz sz naskz ssfpayisA snieepsaA: o sean yz de konfepintţe ap fi destsA ka sz se pena-peze o epoape întpodssz în koneeniţisne.
Aksm jsdene nititorii în kare narte este iessitismsl. Centre noi artikolsl konvennisneî desnre alegeri, este o eroare, mi. anei ne as fEkst’o not st o renareze, dînds-î-sn simg mslt mai larg. 5nde este vorba de a ltsa nsterei esekstive drentsl de a dekreta Legi?- Trist! trist! trist! Toate anestea dovedesk natimt mi...
Iatt ksm nolitiniî #nostri nei mari fak nolitika. Beretele vestit ne şterge netele
DÎMBOVIHA — 19 DECEMBRE. __
dsnt frsngile ne se gîrbovesk, st^ ns aibt oare virtstea a skimba mase rîndsri din-tr’o foaie, kare mai ales ns avea datina st rtsnsnzt la ori ne ataksrî?
PomzmAsl e frikt de alegttorî mi le zi-nea n^ sssgine nini de ksm rtnosatt adsna- j re; kombatem nsmaî nrinninii Dîmbovigei: skonsl skszt mijloanele.. Crin aneasta kiar PomznsA aratt kt alegttoril sînt nentrs disol-varea adsnereî, este mi el: dar... Tot mai bine era de ns se disolva: ne e aa mznz ns e minuisnz. Alegttoril sînt kanriniomi... nstem st-î sktntm de ssb jsgsl ideilor noastre..
Romtnsl se întsrnt la fantoma ne vtzs în Dîmbovigt, astfel kavalersl de la Mancha se întsrnt la moara de vîut. Dar fantoma din Dîmbovigt se toni, mi Romtnsl Ist sn nrinnin fatal ne kare vine mi îl skrie ne frsn-tea sa: „Sssginem npinuiniiAe uii kiap tn faeoa-pea inemiuuop.
Romînsl mai zine: kalea d’a antra nrin-niniile kontra ori ksîj kondsne în adevtr la strtwie...“
întrebtm ne PomznsA st ne snsie kare din noi doi este mai strak? odatt Buonaparte st nresmbla ne stradele Ilarisslsi; o femeie, es-nresisnea natimilor invidioase onri kalsl kt-nitanslsî mi îi zise: Ts mtnînni ntnea mi bei stngele nonorslsi iar noi msrim de foame. „Femeia era grast mi romie ka figsra |ne se vedea ne naginea I. a gîngarslsi.“ Ei femeie! zise Buonaparte, kare din noi doi este mai gras?
Ne mai zise kt de ktte ori am antrat kestisnile liberale, am notiknit. Aneastt es-nresisne este sn termen de raanegi», ns sn termen nolitik. Vom rtsnsnde ks alt termen de manegiS. Romtnsl ia ne Dîmboviga drent Rosinanta sa? Ktnd fauem lskrsrile, ns nei nlaue a nikeza ka kalsl lsi MixsA-BoiniksA din noveste; nini ka nobilsl animal al insolelor ar-xinelslsi. Ilsnem demnitatea mi imnargialitate în kritinile noastre. Ns vedem st fit sn merit a narastisi: este ridiksl. Fie nine noate st-mi sbtrleaskt barba, st-mi bobomeaskt okii; st rtdine mtuele la ner, st srle: Ila-trie! libertate? Dar RomznsA, (ns gazeta, ni Romtnsl nei adevtrat) la toate aneste eskla-magisni, noate st strige dsne datina sa: „Ns ltsa kamkaval?“ Ilatria mi libertatea nentrs noi ns sînt mijloane în kare avem a desltngsi natimele nersonale, mi ambigisnile ne satis-ftkste. Daka ne am rtdika la originea na-triotismslsi nelsi la modt asttzi, am resi noate «ekrelsl esistengeî lsi. Ilreksm "sn filosof frannez a gtsit la sniî ideile venind din stomax.
PomznsA mai zine kt Dîmboviga este stt-vilitt de ztgaze mi de mori în kalea sa. De-fiem ne PomznsA st ne dovedeaskt. kt foaia aneasta ar fi nriimit de la gsvern vre o ssseen-tfisne, ssb opt ne ţe.i de kin! ana noastrt ns ksrge ne ssBeentfisnî. Nini ns se ingroamt din ane ne ksrg ne momii boeresni.
Ne onrim nentrs astt datt rekemînd Po-, mzrsASt, masîma sa „sssiţinetn npiuiniiAe mi în favorsl eniminilor nomtrLu
Listele Electorale.
Ritim în nele din srmt nsmere ale Ro-mznsisi mi Reforme), nisne ,tendinga de karakter îndoioş4 ini a (ktror internretare noate st fakt st~ kazt în eroare nsbliksl). Aneste jsrnale, nretind kt listele Elektorale nşblikate la Denemvr. 1858 sînt bsne mi va-
labile nentrs nsblikarea listelor Elektorale dela nea întti Dsminikt din 1860. Cil kt ad-ministragisnea are nsmaî st adaoge ne anesti alegttorî kare în ansi trekst a» fost skomi mi kare vin st neart aksm ka st se mskrie.
„Listele Elektorale ftkste de ktîmtkt-„mia trekstt sînt bsne mi valabile.»
Dar domnsle Romzn mi kokoant Refor-mz. ia st vorbim noi dot vorbe la sreke.
Ftrt st ne întsrntm la inkriminagisni kontra Ktîmtktmieî de trei, (ktni fiinga ei ns mai este a gazetelor, ni a istoriei), \t adsnenî aminte; kt nrotestagisni de tot felsl nargiale mi kolektive, sas ftkst mi sas ssskris mai înttis kontra aktelor arbitrare ale Gsvernslsi nrovizorig m,i în srmt kontra ingeringeî nrea direktt a anelsiams gsvern.
Ne avînd nini timn, nini lok ka st ens-mtrtm toate aneste nrotestagisni, vom aminti
nsmaî nele srmttoare.
D. D. Brttians a nrezintat la Ilaris, la 26 Denembr. 1858 ministrslsi FrannQi, o nro-testagisne koneritt de mai mslte ssb însem-ntrî foarte onorabile ne kare domnia-voastrt daka ns mt înmel, le ksnoasnegi mi kare vin dsne aneste rîndsri:
„Noi n.rotesltm în notriva a ori ne akt „arbitrar din nartea snsî gsvern nrovizoris ne tinde direkt a desnatsra adevtrata renrezg^
„tagisne a gereî.“	^ rîitbn tffîna.n,
5n alt esemnls, domnii mei. . , . |
La 24 Denemvr. o nrotestagisne koneritt de 4G ssb-semntrî. nreksm a D-nsi I. Urijbe^-ns; D. Dimirrie Gika; A. Arion; K. A. Rosefti, George Gtka\ G. Kostafors; G. Ttttrans mi algiî, mi adresatt kttre agengiî diulomatinî din Bsksresnî, dsne ensmeragisnea mai msl-tor nsnte, zine. „Asfel tribsDelele sas inti-„midat. Nsmaî este nini o garangie, alegt-„torii ameningagi de aktele arbitrare ale ktî-„mtktmiei ns mai as altt skznare de ktt îg „înalta nrotektfisne a nsterelor garante^
Rtbdare.. înkt sn esemnls anoi vom veni la nrokimen. I.a 12 Genarie o altt nrotestagisne s’a ssskris de 14 alegttorî din jsdegsl Dîmboviga nreksm: George Kregeans; Konst. Iliersineans; Esgenis Ilredesks; Xr. Issea; George Nigesks etc. nrin kare zik: „llrotes-ttm mai înttis kontra formagisnei listelor ktni mai mslte nersoane ne resnesk kondigisne-le voite de konvengisne, sas skos nrin arbitrar, ne ktnd mslte altele, ftrt st aibt drent sa» înskris kiar dsne soroksl xottrît nentrs reklamagisnî etc.K
I Tot anelam lskrs s’a înttmnlat la Msmnel.
Alegttoril anestsi jsdeg zik în nrotesta-gisnea lor de la 1,2 Genaris 1859 mi sss-kri-st de D. Ştefan Golesks; N. Golesk»; N. Rsktreans; A. Vltdesks mi algiî,- asfel ad-ministragisnea anestsi jndeg a nriimit de Ia ministre din sntrs o ordonangt.ks data dela 5 Genarie, nrin kare i se zine st steargz din lista alegttorilor ne trei dintre ssb-skrimi, al ktror drent a fost konstatat nrin sentingt js-diniart a tribsnalslsi lokal, mi de a înskri altsl (D. N. N.) a ktrsi natsralizagisne, ne fiind legal doveditt s'a dats la o narte] nrin sentinga anelsiami tribsnai.„
Re zinegi aksm, domnii mei! St vedem. St fim sn minst de se noate, serio.mi.. Daka listele Elektorale de la Denembr. 1858, aS fost nedrent mi rele nreksm a-gî zis’o. singsri, în gart mi în Esrona, mi nreksm aneste ak-te dovedesk, ele ns not servi de bazt nentrs
Genarie 1860.	^	-
IIentrs ne dar înskringisnele n.oî vt fak
www.dacoromanica.ro
DÎMBOVIŢA — 19 DECEMBRE.
75
st strtmbagi din nas? Vt temeni nentrs a-miniî d-v? Rtsnsnssl îl nitim în Romtnsl: în aneste rîndsri kare le zine anrono de ori ne: femeia Isi lIesar ns noate sa fie nini bansita.
Listele nele vekî sînt mai mslt de ktt btnsite; a-gi zîs’o singsri; în aintea Esroneî mi a gtreî, mi aksm vt intsrnagi la ele!
>r Iatt sn esemnls de ginere la nrinnin! zinegi mi surijinigî kt, administragisnea trebsie, kon-form ks konvengisnea, st fakt listele elek-torale, adikt st ntstreze ne nele vekî, mi st steargt ne anei ne ar fi nerdst drentsl lor mi st inskrie ne nei ne vin asttzi a se înskri! ksm voigî st violagi konvengisnea, ftktnd ne administrator, mi jsdekttor liber de a disnsne de drentsl nostrs elektoral dsnt bsna sa voingt, ne kînd anest drent este dat de konvengisne nsmai tribsnalelor!
Adontînd rezonemîntsl d-v. ne sar fane ks anei kare as fost înskriini ks arbitraritate, la Denemvrie 1858? Snii ksnosksgii, algii (mi joaslgi) neksnosksgî! a da înkt aneastt nstere a jsdekttorilor la administratori?
Listele elektorale se fak de administraiţisne fara nererea alegztorilor ha sa-i înskrie, In anele gtri konstitsgisnale, snde drentsl d’a fi alegttori este bazat ne nenssl snei dări orîkare. Akolo administragisnea ksnoasne ne fie kare nettgean, ktt nlttesne, mi dalca a« dren-tsl de a fi alegttori saS ns l-as ,- akolo, nre-tinraiî alegttori n’as dektt st reklame de a fi înskris, ktnd nsmele lor ns figsrt în listele elektorale. La noi ktnd uenssl snei dări ori kare s’ar introdsne La st aibt drentsl a fi a-legttorî, atsnni administragisnele ns va fane anei nretininilor alegttori st se înskrie.
Dar ntnt atsnni trebsie ka fie nine st neart a se înskri-^ mi st dovedeaskt drentsl sts de admisibilitate la inskringisne în listele elektorale, ka st se verifine averile lt-msrit, mi ka nrin aneasta, st nsmai rtmtie îndoialt, kt în kstare jsdeg de la Nord, mi în kstare altsl de la Ssd, a8 fost abszsri ori de ne koloare, kare as rtmas, ks toatt nromslgagisnea Ronvengisnei de la 24 Ge-narigv	o.
La noi averea fonniert se skimbt adesea: kriza aktsalt â ftkst attta nrefanere în nosesisnea averilor, înktt, nentrs mine, m’ams onsne a Itsa administragisnea libert st nre-gsiaskt starea ksttrîa mi ksttria nersoane. Snre esemnls, la Bsksresnî de sn an sînt o sstime de negsgttori faligi, al ktror faliment ns era, ks toate anestea, nronşnniat de tri-bsnele, ktni kreditorii nrefert st se desfakt amikal ks 40 la sstt nsind sekfestrs, tot a-raikal ne toate mtrfsrile datorslsî ntnt la a-mortisementsl datoriei konvenite. Aneste falite era§ nea mai mare narte din alegttori. Ksra asttzi vor dovedi ei kanitalele de 6000 galbeni în marft? Dar înainte de toate, legea bsnt sas rea trebse st se eseksteze nentrs toiţi tui nrin toiţi.
Avem konvikgisnea kt Ministrsl aktsal, va fane drentate tstslor, ktnd o vor avea-o, mi kredem kt ns va Isa nini o inigiativt, di-rektt sas indirektt ka st înrîsreaskt elek-gisnele, nini ns va nermite ne fsnkgionar st intervie la alegeri. Nsmai asfel vom nstea st avem o renrezintagisne legalt.
Ns am nretengisnea ridikolt de a vorbi în nsmele nagisnei. Nagisnea ns se nersoni-fikt într’sn individ ntkttos kiar ktnd anei indi— vidr ar.^kri în- ,gazett; ns am nretengisnea d’a skimba vederile sistematine i dar kredem kt sîntem -datori a ltmsri ktte-va kestisni în-ksrkate.
Dar ne vom mai zine? Hererea de a se întsrna la listele nele vekî, este o konseks-ingt a antrtrei de disolvare a adsntrei sna dsne la nei altt, mi nea din srmt dsne nea-ntrat a se înkina înaintea fantelor ktimtkt-miei ks stikla de nerneala. Ama dar, orî a-tsnni n’agi snist ne neregi, ori aksm ns snigi ne voigî din dot sna, ktni ,sna ks alta ns se înnakt.
mi
s
CRONICA.
„kape a.ils data saS Azsat sa se pataneaska „de ai ni înainte as sa meapga ks Ung apia De Sngsrî ns zine înst kt s’as ltsat st se rtttneaskt-? ni nsmai de nele alte naniona^ littni!
Snertm kt D. Ministrs din între ne ijine attta ka astoritatea st ns aibt nini sn feL de înrîsrire la alegeri, nini direktt nini indirektt, va da ordine a se ltsa la timn, libertatea adkutrilor de alegttori, neavtnd Gs-vernsl altt akgisne în aneste desbaterî, elektt st onreaskt ne alegttori de a ns se smfla de ntr.
Ksriersl Romtn s’a ssnrimat, afltm kt, a-neasta s’a ftkst din kasza snsî artikol din No. 3 nrin kare atakt ks dibtnie votsl de ia, 24 Genarie, lskrs ne ntnt asttzi ns s’a ftkst înkt, în nsblik nini de retrograzii boerî, nini de aneia ne trek de nebsni la okii snora. A trebsit dar lovitsra st vie dela sn om în kare nanisnea avea înkt ne-va snerange rt-mase vii! Aneasta ne dete ksriozitate st ni-tim artikolsi, ainî gtsim aneste rîndsrî:
„înst kare este kasza, se întreabt mslni „(adikt D. Eliade ks ai .sti) de a se deskide „mi a se înkide kamera în aneiami zi? Ilen-„trs ne st se dea anest singsr ini snik esem-„nls în analele narlamentare, mi de nrimsl domn „Konstitsgional ? Illi în kontra înssmi aneliami „ kamere de .ia kape nspnede a sa domnie? a sa ss-„eepanitate ? Ns este aneasta sn akt de a-iuides-finisa n ine-a a înssmi soppenta (iseops.i) de snde „nspnede? Iloate esista sn pîs de i se deseaka „soppintejie sune ? “
Aneste rîndsrî ns not st fie anrejjsite de Romtnî: noate st aibt meritsl lor înaintea Tsrnilor, mi retrograzilor enimini ai snei suiri ne le a lsat ntnea din gsrt. Legile ele în-ssmî, ns kredem st le tolere. Ne mirtm ksm Ksriersl a nstst st kazt în aneastt eroare!
Ksriersl s’a ssnrimat. Din nsntsl de vedere al nrinninslsi mtssra ni se nare lsatt înainte de timn: am fi nrcferat st se fi trimis aneastt nrinint la tribsnalele komnetinte. Ns ksnoasnem motivele grave ne a nstst fane ne D. Ministre st grtbeaskt aneastt ratssrt, noate st aibt ksvinte ne ne sînt neksnoskste; dar kredem kt tribsnalele ar fi desksrkat a-neastt înksrkttsrt mai radikal.
Kongressl înttmnint oare-kare stavile, Englitera mi Rssia ns vor st trimigt din nei mai imnortangî oameni ai lor la kon-gres. Englitera nea dinttiS, mi Rssia în srmt, tokmai nentrs kt Englitera ns va st o fakt. Rssia ar fi mai nerst komitelsi Valevski, st se amtie kongressl nentrs 22 Genarie. Dar anesta ar fi refszat mi ar fi esnrimat doringa de a vedea în kongres de nrinninele Gornakof.
Ilresa Esroneant vorbesne* desnre abdi-karea îmntratslsi Asstrieî. Alte gazete des-mint sgomotsl. Ks toate anestea nisne nori se rtdikt ne orizonsl imnerislsi. Mimkarea Sngsrilor devine din zi în zi mai ameninnt— toare. Se zine kt este vorbt a se nsne pe-jpimsA muiitap semnalsl anestii resistinge legale a nlekat de la Kesmark. Akolo era st înneant nersekstarea onosangilor. Ilrezidentsl mi vine-nrezidentsl adsntrei saS arestat, la
l^Iesagiiil priiîciiîr către 1MÎ, Dppufaţî, rostit de I). Preşedinte al Consiliului miniştrilor, ia <> i>eeenit»re, in sala Adnnareî Elective.
(Srmare).
Gsvernsl mes nrivesne ka o datorie de a kombate aseminea nlekare mi de a ltsa, nre ktt se noate, ne loksitori ka st se îngeleagt, st se konnertese, st nse la sn lok silingele, kanitalsrile mi ,inteligenga lor snre a nrodsne neva folositor. Ast-fel se desvolteazs într’sn nonor ne se simte liber de sine, isbirea de lskrs nrin doringa de a’mi înbsntttgi soarta mi demnitatea nersonalt nrin simgirea resnsn-derii. Gsvernsl ns-mî va reserva dektt ls-krsrile la kare ns ar nstea ajsnge indsstria nrivatt, mi se va grţbi desvoltarea lor. El krede kt rolsl sts între aneasta va fi înde-nlinitr atsnnea ktnd el, mtrgininds-se nsmai în-trs nrivigerea ne mengine siksritatea mi moralitatea fransakgiilor, va feri indsstriea de toate nedinile kare nînt aksm as înksrkat na-ssriîe sale.
Noi ns admitem nini sn asfel de sistem nrotegsitor. St ne sokotim ferinigi kt ne ntmtntsl nostrs ns esistt nini sna din anele indsstriî artifiniale ne ns not st se gie dektt nrin nsterea snor legi snenjale. Ssb ksvtnt de a nrotegia lskrsl nagional, ele ns nrodsk adese ori alt ressltat dektt jignirea intereselor nagiei întregi în folossl a ktgi-va nar-tikslari. Statsrile kare nttimesk de aneastt rant, ns snis ksm st se desbere de ea. St ne ferim dar de a ktdea în asemenea gre-ineli mi de a ne krea asemenea gresttgî, mi de vom admite, de nildt, vtmile mi venitsrile msnininalittgilor (Octrois) st le ameztm în klasa imnostrilor.
Tot felsl de mononolsri mi de nrivile-gisri vor fi nroskrise, mi nrin kinsl anesta vom nstea înksragia mi resnltti deskoneririle folositoare nrin brevetsri de invengie, de fekgionare sag de imnortagie, ftrt a î»oede-ka nini deksm libertatea konksrenr^-
Gsvernsl voesne dar libert^4 industriilor mi desvoltarea lor ftit îp^singarea de mijloane artifiniale mi înktP^® vor Sl1* a res* nsnde la adevtratele n^re nevoî- El ns va veni in ajstorsl wyf ^eia’ a^ar,t înst de dose kare ner kia^ 1& în’en5t raari Jertfe mi ssnt de sn ij> "rea	nentrs
gart. Aneat^f*.'I?*	ferslsi kt-
tre kare ar st5(^la btilor de fer mi de ktrbsnş^	o gart agrikolt ns
Mizkol. 180 de nersoane s’ag tnmis înaintea	e!e; mi H-lea infiinnarea de atelii
tribsnalelor. Mai mslte kase sas ktlkat de noajrkougtr5irea ffli dres5] q]an,ine]()r . noligie, mi mslni as fost maltratagi de sol-j^ atet de	îutr,0 near5 k° a
dagi. La Kolesvar a fost mai mslte bankete^Qagj-j.^ kare^ nre dg mgk ~ îutr’snsl din aneste bankete s’a rtdikaţ. jm-e attţ (de nsflin e toast în kinsl srmttor: .„seas nentps n.iitatea Magiaps tui nentps a.ite naijf'
www.dacoromanica.ro
e mtnoas^,
nsgin e gigioratş,
Kttre agriksltsrt se leagt o kestie foarte
76
DIMBOVIIJA — 19 DEHEMBRE.
grea, kestiea geranilor ini a nronriettgeî: seim ks ea nreoksns toate sniritele, kt tslbsrs ideile obrntei, kt înrîsreass assnra tstsror kal-kslelor mi îmnedikt toate kombintrile de viitor. Aceastt kestie trebse dar st fie ottrîtt mi va fi.
(Va srma)
Istoria unei coade (de păr) din Bucureşti.
Seara 119.
(Srmare.)
Elvira refezt st ia din aceste Iskrsrî.
Dar nerfidsl amant, deveni attt de amabil, attt de rsgttor, înktt fara, ce Isa toate nrotestsrile lsi dreut adevtratt monedt, konsimgi la rsgscisnele lsi.
Ei remasert singsrî.
Atsnci Andrei, fsks nefericitei fete o de-klaragisne ktldsroass tot ce noate zice isbi-teî sale sn amant în naroksismsl snsi amor neferice, el zise atsnci ks nerfidie. Dar Elvira ns avea esiierienga Ismei, ea krezs mi nlînse de komnttimire. Ksm, îmi zicea ea, es st fig kasza dsrerei acestsi jsne!'. Str-mana konilt kredea a face o krimt st fie îndiferintt.
Ks toate acestea timnsl înainta. Elvira întreabt daka a venit altt trtssrs.
Andrei krezs kt a venit ora st-I des-konere ksgetsrile sale.
—	Ns mai întreba de trtssrs, koniligs.. vei rtmtnea aici., te am înmelat;. Dar ce era st fak ? mi escî dragt..
—	Ox! ce zici, Andrei.. GlsmescT, ns este ama? trsssra o st vie!
Ns. Vei sta aici.. Vei fi a mea.. Kiar atsnci ktnd voinga ta s’ar revolta..
—	Dsmnezesle!. ce vorbe!., ns.. es mt dski. ne jos; ns-mî nast.. trebsie st mt dsk..
înţeleg.. din acest minst te srtsk, te disnregsiesk.. last-mt!.., Ea voi st se skoa-le st nlece.. Andrei o onresce. Se isntt.. okii i se smnlsrt de mtnie..
—	Elviro, zise Andrei. Ts ns scii ce va st zikt a isbi. Mtrirea amorslsi trebsie st fakt a st erta nerfidiile lsi..
El srmt ne acest ton de tinerele. Str-mana konilt îl isbea: okiî ei se smnlsrt de lakrimî. Ks toate acestea, se smslse din bra-ge mi înaintt kttre smt. Dar genskiî sti, st îmltdiert; ktzs ne genski ka o jsnice ka-re, obositt de Isntt kontra celsi ce voiesce st o abatt, îngenskis mi nlekt kansl ssb^se-kbrt. Kornsl nerdsse misktrile.
Elvira se afla ssb imnresisnea onionslsi ce lsase în dslceags. Andrei o densse ne nat snde rtmase ftrt miskare.
Elvira era frsmoast. Iltrs-i se desfsksse, rîsrea în valsri volsntoase ne smerii sti. 0-kiî amantslsi se înflskirart.. Sn vtl ktzs ne okii sti.. sniritsl ae tsrbsrs; omsl disnare ks totsl; animalsl singsr, animalsl feros, tsr-bat rtmtne aici ks nrada sa.
O neferice societate, snde om5l e mîndrs de a komite lamitsgi! snde cel Ie face ns nerde nimik în okii socilor stţ; ba în-kt îmi face sn merit!
He’gi voi mai snsne ? Hon! singsr a^-nî faci b ideie de konseksîngele snsi fant at-&t delam nii kriminal.?
Adotzi Elvira, întokmai ka acele vergine
din balade ce skant din lsntele sbsrstorslsi, se întsrnt akast la ntringî.
Iltringii nici ns scisrt desnre linsa ei. Astfel nici o seamt. Dar cel mai krsd jsde-kstor al eî rtmase ksgetsl ssg.
Din acea zi, Elvira, încens st se strîn-gt. Fie ce sssnin ce esala în sîns-i, ne fie ce lakrimi ce vtrsa okii, ktdea kîte o norgisne din bsksria, jsnegea, viaga ei. Gsra ei ns-maî nronsngs nsmele celsi ce o trtdase. A-mika sa o întrebt adesea desnre Andrei; dar Elvira întsrna konversagisnea la timn, mi o lakrimt asksnst îi sda genele smbroase.
Aceastt stare gins o lsnt. Dsnt o Is-nt ktzs la nat. Dsrerea moralt ftrtmase organismsl ei material. Doktoriî deklarart kt ns as nici o snerangt st o skanp. Ilt-ringik ssfereas în ttcere înkt.
Intr’o zi ea nriimi sn bilet nrin amika sa kare îl citi., era de Ia Andrei.
„Elviro! am aszit kt mt isbesci înkt „mi ssferi amar.. Faci rts. Ns Isa Iskrs-„rile de ktt astfel ksm sînt. Sn ksi skoate „ne altsl: mi sn amor ne alt amor., kastt „alte distragisni.„
La aceste rîndsrî. Elvira st întreabt: „Oare ce rts am nstst face es acestsi om!“ rsne astt skrisoare, zise ea amicii sale, acest om este sn lam.!“
Zilele trgksrt. Elvira era înkt în nat. Moartee se anronia ks renezicisne.
Intr’o zi ea singsrt trimise st keme ne konfesor. Aceste om era sn nreot onorabil din acei nsgini bsnl ce avem. El insnira resnekt mi konfiingt ka înssmi nrovidenga. La vorbele lsi, Elvira simgi sn bine kare îi era înkt neksnoskst, mi moartea i se ntrs o bine-facero. Strmana konilt voi st vorbea-skt; .dar nlînssl o înekt: lakrimele ns ksrg nici odatt mai dslce dektt în sînsl amiciei. Dsne ktte-va minste, ea snsse nreotslsi toalt istoria ce kaszase starea în kare se afla. Ilreotsl era nttrsns de komnttimire. Okiî lsi se smnlsrt de lakrtmi.
Aksm, utrinte, zise Elvira, vezi kt ns sînt sna de acele fiinge tinere mi inocente ce meritt st fie nltnst la moarte. Ilentrs mine moartea este sn bine.. stergegî lakrimele.“
Ilreotsl nlekt ks inima sdrobits de ds-rere dsne ce dete msrindei cele mai dslci konsolagisni.
O ort mai ttrzig, Elvira nsse kssts-tsra ne o glastrt.
„Tisdat lskrs, zise ea, aceastt rozt, „asttzi de dimineant era fragets.. Aksm „este vestedt.. strmant floare! ts mori în „nresnt ks mine; dar ts, cel nsnin, eşti ks-„ratt mi inocentt!“
Ea antst ne aceste vorbe.
O lakrimt îi sdt okii, sn sssnin dsreros rtssnt în sînsl ei, mi okii ei nerdsrt lsmina ks viaga.
Am aflat mai ttrzis kt în momentsl ktnd msri Elvira, Andrei era în mijloksl snsi banket, ks kîgi-va amici mi femei libere mi rtdika sn toast la skimbarea dslcineilor.
Iatt omsl de asttzi.
In kasa Elvireî întristarea veni mi se a-mezt ktte-va zile. Amika sa, o vizitt ktnd era moarti. Ea ns simgi nici o dsrere. Iltrsl Elvireî îi atrase ksststsra. O ideie sakrilegit îi treks nrin minte. Se sitt în nrejsr, era singsrt : kistt mi aflt foarfeci. Se anronit de moartt mi îi taie koama cea frsmoast..
Istoria noastrt era st vie aksm la aceastt amikt. Ilentrs aceia voim st o nsmim aici; se kema Ana. Iltnt aici gi’am snss Is-krsri triste-, Asfel voi st te fak st mai rîzi în viitor.
Bine, îl zisei mi adormis. Firsl simgind a-ceastţ disnozigisne,- ttks -ka st îngeans din noS; adoa zi istoria sa.
i(, (Va ^rma)
URZICARII.
NikinepiiisA zice kt rtmtne afart din ori ce fssisne a celor alte jsrnale. Intrebtm nen-r trs ce! nentrs kt noate st teme st ns msr-dariuseaskt ne cel alni sas kt ns-î dt voie^ stsnsns-sssl	_________
Tot acest fel de jsrnal ce -face sn fel de snirit, ssb nana snsi fel de om într’sn fel de Xagi-Ivat zice kt Dîmboviga, a Isat loksl Kspiep8A8Î. Artikolsl este leit «mit din bs^ tilkt, îl angajem st revie în aceastt kestis-ne, dsnt ce îj va trece fsmsl elisirslsi,.
Vermele veninat ce se asksnsese sSb brebeneii Kspieps.m, ,s’aS deskonerit. IUi kspi-ouiii aS rtmas ks gsra ktskaţt.
Ilartea dreantt mi nartea sttngt a na-ranoni>sigilor-»nigi, as decis a trimite Pomi-mMi ordinsl nenen8A8i eepde snre reksnoscin-gt kt aS snrijinît adsnarea trekstt.. ordi-nsl este okolit ks aceste vorbe: „Snpijinim TipinuiniLie mi îrt faeoapea eniminUop nostpi.u Reforma a nriimit mi ea, ordinsl Blisnercei. ordine ftrt nensisM, iar NikinepnisA, a nriimit o bstilkt ks rom de jamaîkt st’mî sne-le snirrtsL
KspiepsA Pomsn a -msrit de anonleksie. Se zice kt are st fie înmormtntat la mt-. ntstirea Opeze.m, nentrs ce! fiind kt a mtn-kat mslt nilaf în viagt ? ,j	ri old
Se zice kt cirksl TomnalepeAop ar fi dorit st fakt o nesksire de sltra-baboi mi krani; nrinsa ce-va?
■---------- ■ or*
No^l6 al Reformei s’a bolntvit de ka-talensie/ St krede kt faîmossl medik oninis-nea mBAiks îi va anlika sn katanlasm ad-xok. Damele abonate ne kare kaea.iepitja uimep-uei, le a ltsdat, as sto îngrijeaskt ne natsl morgeî.
a
In groana dela nasagisl Bosel snde se înekase o vakt mi su evreg. Nikinercisl, s’a înomolit. Se zice kt i se vedea nsmaî koar-
nele. L’a skos adoa zi de aici ks bstilka în mtnt.
Ktnitansl SerjtemBpistUop Beizade Nikinercisl ks bstilka. Iloartt semnele nisme.iei vei mapi, înoatt în elementsl stg ce esistt asttzi ne strade; mi a spoastei pîioase ce se vede ne kinsl snsi nrotektor kare esnrimt imaginea BposkoisAsi pîios.	„
O damt mikt, ce se krede damt mare, ktnd se srkt în nicoare ne mast, se nltnge kt nsmai aflt niktirl us/ne k8nosksisdaka nimeni ns o ksnoasce!
Statistika gerei zice kt nsmai în Bsks-resci se aflt dot—snre—zece mii de ktrni de vizitt mi trtssrl k8 kopoans. Din acestea o narte sînt boerî foştii; altt narte dtrloage boe-resci, cei algi negsgttori mi oameni kiver-nisini ssb koroanele trekstslsi.
Vedem asemenea ktrgi de vizite mi trt-ssri ne kare st vtds zsgrtvite dost koroa-ne. Aceştia sînt aceia ce as agonisit ssb dost kopoane din trekst. -
De ce snii ne ktrgile lor de vizitt noar-tt- mai mslte nsme de familii ? Ilentrs kt ns scie singsri kare din aceste nsme noate st
__________ __________________________________________________________________mai rekomandabil.
Ttnogpafia Nau,iona.n5 a as!	Xans	oT 1PF.