ANUL II, - 1859.

V. 17.
w w
SAMBATA 12 DECEMBRE.
PEINCIPATELE-UNITE.
Ayeasti foaie ese de •doi ori ne sintiniîni Aliepkspea mi Slin,— Bita.
Ilreiisl abonamentului nentrs sn ans 24 Sf. nentr» V, „ 12 „ Trei lsni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-85rî se va nliti ks 30 n.
A
FOIA POLITICĂ ŞI LITTEEARĂ
Abonaţia se faye la librăria Chist. Toanins et C-ia Romauov stra-daLinskanilor, iar nrin distrikte la D. sckrc-tari aî Administrând mi la koresnondennii librăriei. Ori ne abonament trebsie nlitit îndată ks ssbskrierea.
Bucureşti, 12 Decembre.
Romanul în No. sis de la 8 Dekemvrie, se ridiki kontra desfiinţirei kamerei! Dsne vekia datini aortei, de a kombate o ideie; ziye ki în nrinyin este nentrs disolvarea a-dsnirei; dar ne înksviinţeazi model ayemtiî desfiitiţirî.
Romanul nrin ayest artikol, robesye kes-tisnea de nrinyin a desfiinţirei adsnirilor, kestisneî sekondare de mijloaye. Ayeasti manieri de a vedea lskrBrile. faye si se res-nindeaski ne logika argsmentarilor sale sn vil de absrî ne kare ne vom sili al risini. Romanul kredea alţi daţi ki ayeasti maioritate a adsnirei era rea nentrs ţari mi desfiinţarea eî, bsni nentrs ţari, ka mi noi. Rsind ayeasti bazi ka nsnt de nlekare orî-ye rezonament logik dsne la anrobarea desfiinţirei kamerei, ks ori ye mijloaye; logika stimabilslsi ziar Rominsl dsye, ns syim ksm, la o konklszis-ne kontrarii ayestsî nsnt de nlekare. Ayi ziye ki, este de nirere a se disolva adsnarea, fiind rea1) ayi kasts si o anere2) ayi ziye ki modal lsat nentrs disolvare ns este yel mai nro-nriă, kiyî ns s’a disolvat nrinsi assnra snsî fant ris3) ayi ziye ki ns trebBie si se faki ayeasta tokmai kind are si se deskizi kon-gressl4) ayi ki vor ziye snii ki se desfiinţea-zi kind era si se snalbere de kameri o msl-gime de nriyini.
Fiind ki Rominsl robesye kestisnea de nrinyin, yelei de mijloaye vom lisa la o narte kestisnea de nrinyin mi vom vorbi de kestisnea de mijloaye.
Rare «înt- motivele ye Romanul nane în-nainte ka si kombati astizî Bn nrinyin ne kare erî îl am&ra?
Rel dinliiS este ki daka adsnarea este rea, de ie ns a disolvat’o de mai nainte, ka Si na se nearzi sn an de zile;	2. De ye
s’a disolvat, firi si fie nrinsi assnra bubî fant ris. 3. De ye si se disolve astizî tok-maî la deskiderea kongresslsî; etc.
Si esaminim yel dintiiS nsnt!
„Daka adsnarea este rea, ziye art. Romanului, nentrs ye gBvernsl ns a disolvat’o de la înyenst mi ne a fikst si nerdem asfel
* Darx; noi am ycrat adesea disolvarea adsnirei mi 'vom yere tot-d’asna disolvarea orl-kiril adsmri ye va onri ne gsvern d’a merye ne kalea legalitiijiî mi a nrenimireî. Am fi voit disolvarea adsnirei noastre mi din alt usnt de vedere o adsnare tre-bse si fie nstemiki, mi snre a fi în adevir ns-terniki, trebse ka originea el, sn na fie niaî miliar bansila: yerem de la dînsa yeia ne yerea He-sar de la femeia sa. Rominsl No. 173.
2	laţi nsntsl de kinetenie nentrs kare ne nare r&S ki s’ă disolvat amândoi adsnirile, fui a fi nrin-se assnra snsî fant raS. Romanul No. 137,
3	Eli tokmaî kind deskiderea kongresslsî nerea maî mslt de kit ori kind ka adsnirile si fie deskise Romanul No. 137.
4	Astizî însi kind adsnarea noate ziye: ki gsver-nsl ns ia înfegimat niyî sn nroiekt în sesisnea treksti ne kare si-lfi nstst refsza. Romanul No 137.
sn an de zile ?ft LQi noi ziyem tot asfel, mi adiogim ki s’a fikst ris; dâr nentrs ki a-tsnyî ns s’a vindekat riBl, este oare sn ks-vînt serios ka si ns se vindeye aksm? Este sas ns este rea, maioritatea adBiiireî? Aiyî este întrebarea. Rominsl a zis de mslt ki e ste rea mi assnra ayestii oninisni a inventat mi sniritsala kalifikare de nerdea de fer. Asfel, fiind-ki riBl esisti, fiind-ki age&t riS ns s’a vindekat mai najpte, yel nsţin se ksvi-ne si se vindeye astizî. II vaut mleux lard qve jamais. Mal bine târziu dekat nim odata.
Ziye înki ka si se fi desolvat assnra biibî fant ris.
Aiyea sînt maî mslte de vorbit. Lovitsra ns este kontrarie leyeî. Art. 17 din konven-nisne ziye ki domnsl noate si desfiinţeze a-dsnarea. Nimik maî mslt. Nb ved,em aiyî motivele ye se di de Romanul. Noi înmine am fost de nirere si se disolve adsnarea, dsne ye aye-sta va înbrinyi oare-kare nroiekte
A
liberale. Inşi am reksnoskst în srmi ki ayeasta ar fi fost sn mijlok snre a ns se desfiinţa. A se nronsne ayeasta astizî, dsne ye kite-va Ibiiî înainte am strigat nekontenit ki adBnarea in maioritate ns este konstitBţionali, ki adsnarea trebsie si se disolve, ne nare o kontradikţisne. A'iea maioritate, odati dovediţi nrin akte, de nirtiriitoare ideilor regslamentare, este sn titrs destsl ka si ns maî fie trebsinţi de alte dovezi noî. IJara a jBdekat’o de maî nainte, rai snerim ki nrin noiî denstaţî ye va trimite, ea va vorbi în fa-vorsl idei noastre de astizî, mi ideilor Ro-miUBlsi de mai înainte. Este saă ns este sn an de kind kornsrile legislative a§ înye-nBt si lBkreze? Si se arate sn siBgsr nrinyin din konvennisne kare si’l fi botezat? Niyî snsl, mi ks toate ayestea toali lsmea syie ki a-yeste kornsrî legislative kosti ne ţirî mai mslt de sn milion de lei nim aksma, ka ss ns treaki în legi sn singsr artikol. De snde vine ayeasta? Noî vedem în maioritatea lor sn snirit de îndirituiyie, ye tinde a ns se mai faye nimik; vedem reakţisnea. LQi kind asemenea kornsrî legislative înyeteazi de a maî fi, kind avem înaintea okilor alte adsniiî ye snerim si fie maî komnatibile ks siiiritsl ideilor noî, ziyem: ki un suflet de ciaiţa a tre-kul veste Romani. Ilreksm kaniî maioritiţei retrograde, din nsntsl de vedere al ideilor re-gslamentare mi natimelor nersonale, not si zi-ki: Svirilul morţii e trekut veste Romani. Noi ns nerdem sneranna ki adsnarea viitoare ns va fi bsni.
nentrs al treilea nsnt: De ye si se disolve astizî la deskiderea kongresslsî. In a-devir, ni se nare o glsmi. Am voi si syim ye are a faye kestisnea nrinyinatelor ks ke-stisnea Italiei desnre kare are si vorbeaski kongressl, ka ss fie kamera deskisi? mi kiar atsnyî kind s’ar vorbi de Rominî în kon-
gres, oare adsnirile legislative as si fieyen-trsl de skinare al ţireî rai al libertiţeî? ns ziyem ki nisye adsnirî komnsse în maioritate de adeviraţî natrioţî mi oameni indinendingî, ns ar fi folositoare în asemenea kaz; dar maioritatea nositivi desnre kare este vorba, re-snsnde oare la ayeste frsmoase astentirî ale Romînului'i Noi ns kredem. Kredem din kontra ki ns risnsnde. He era ayeasti maioritate? Romanul o syie foarte bine, mi daka a Bitat, îî vom adsye noi aminte. Sn korn kom-nss de maî mBlte kliyi ambiţioase mi nrintre dînmiî oamenii kare sirsti fermanele mi s-kazsrile: florile arsnkate ne kalea streinilor ye veniri si oksne girile, ns sînt înki ss-kate: mobilele saloanelor snde streinii din-gsiri ne mormîntsl libertiţeî, ns sînt înki forimate: ele not înki si vorbeaski mi si 1 snsie lskrsri triste mi rsminoase!
La o noi deyisisne a areonagislsî es-ronean, ye ar fi nstst faye o adsnare ks maioritatea ye avea? s’ar fi fikst avan-gar-da drentsrilor mi liberligilor natrieî kontra înnilirilor din afari? sas s’ar fi fiksf avangarda inemiyilor din afari kontra drentsrilor mi libertiţilor noastre ? aiyî si risnsnzi Ro-minia. Ea ksnoasye oamenii ka mi noi. Istoria anilor treksgi este deskisi nentrs toţi okii. ^iteaski fie yine.
In sksrt adsnirile trebsiaS înkise, mi s’as îukis. Mijloksl lsat ne naşi nsţin noi, îndati ye ns este înnotrivitor legeî.
Si ns ţinem niyî odati în ayeasti kestisne ayelain langagis ye ţin oameni ideilor regslamentare! gazetele de Viena, mi gazetele de la Konstantiuonol; kiyî kredem ki toate ayeste organe în ksrînd as si tsne mi si fslgere kontra mesagislsi ye desfiin-ţeazi adsnirile. Lskrsl este simnls: ayeasti desfiinţare ns noate si fie în favorsl ideilor niyî ale retrograzilor, niyî ale foilor streine robite intereselor streine. Retrograzii triias înki de la 24 genarie, nolitiyemfe, nsmaî nrin loksrile lor în kornsrile legislative. Ayeste kornsrî desfiinţate, nsterea lor înyeteazi ks totsl. Ilstem noî oare yere si esiste înki o ns-tere ssb kare ţara noate a se strivi ? Noî ns, aksm remsne ka gsvernsl si ns ia niyî o narte, niiî aktivi, niyî indirekti la e-lekţisnî. De va raminea în ayeasti indife-rinţi, snerim ki lskrsrile vor merge bine. Re srmi rimine lsnta între retrograzi mi nrogresistî, între trekst mi viitor. Dar noate ki sniî din liberalii yel noî mi neksnosksgî, si dea mina ks retrograzii ka si noati kombate tronsl? ayeasta se noate faye firi nerikol nentrs ţari... nartida naţionali este mare, este ţara; ksm ziye konfratele de la Naiţionalul ori kiţi vor deşerta din sînsi, ea rimine tare.
noziţisnea ţirilor este difiyili. Enimi-yiî sînt mslţî în sntrs mi afari, votsl de la 24 gşnarie ye snesye girile amîndoi mai
www.dacoromanica.ro -
66
mslt dektt înssrnî konvengîsnea, este nsntsl assnra ktrsia se îndrenteazt lovitsrilc enimi-qiior natrieî. Acerntl enimicl din afart, din nenorocire, aflt în gtrl ambigiomit de nstere ini nartizaniî senaragisnel narilor, kare îmi leafft interesele lor înnresnt. In aceastt stare de Iskrsrî natria devine st fie în nerikol; trekstsl se rtdikt din mormînt ka sn strigoi, înroleazt soldaţi.
în aceastt nozigisne kritikt toi^T oamenii ks dor de gart, de snire, mi de libertate, ini kare as ssferit nentrs şart, trebse st Bite sn moment micele miseriî domes-nice ne lîugt marile ijiterese ale natrieî; trebsie st vegeze ka st ns serve, ftrt scire, ideile trekstslsî. Deja gazetele streine ce ns ne vor binele, vorbesk kt nartida nrogresistt din Romtnia konsnirt kontra nrezentslsî ks reakgionariî. HitigI gazeta greakt din K011-stantinonol.
Mesagiul princiar către EMÎ. EJeputaţî, s’ostlt de 19. Preşedinte ai Consiliului miniştrilor, ia ti Decembre, în sala
Adunăreî Elective.	1
,m :h- -:
domnilor Demtaiţi!	'
Y’am adsnat în konformitate ks gltssi-rea art. 17 din Konvenţie mi nentrs kt a sosit momentsl de a face ksnoskst gtril nro-gramsî gBvernBlsî mes în ceea ce nrivesce reorga-nisarea Hrincinatelor-Snitc. Mtrire fie Dom-nslsi! ks ajstorsl bine-voitor al Ilsterilor garante mi al ksrgel sszerane, enoka nrovisoris-Ibî mi a tsrbsrtrilor nolitice s’a înkis. Noi nstem de aksm înainte, între denlinttatea as-tonomiel noastre, st ne ansktm de lskrtrile administragiei din între, ftrt a avea altt nreo-ksnare de ktt aceea a înainttriî mi binelsî skBmneî noastre natril.
Dakt, nînt în aceastt zi înkt as mal rtmas, în ktte-va kanete oare-kare suertrî mi vissrl nersonale, ele trebse asttzî st se stingt; ktcî attt gara ktt mi Estona s’as nronsnviat ks solemnitate în kestia nolitikt a Ilrincinatelor; mi dar ks drent s’ar sokoti sn akt de cettgean rts din nartea ori ksî s’ar gine asttzî de Ittsrl, sas din nartea acelBi kare, miskat de sn interes meskin, ar ksteza a nsne niedicl Iskrtreî noastre komsne.
Romtnia e ostenitt de încerktii zadarnice, ftrt gtl, ftrt folos. Ea voiesce st ia-st din aceastt stare de nedomirire ce îi ni-niicesce nsterile; ea voesce st ntmaskt în-nainte mi st dea semne de viagt. Tot oda-tt Esrona, nrekBm iui m’am înkredingat, este gata de a ne da konksrssl kanitalelor sale a snecialittgilor sale îndaţt ce se vor ksuoa-sce nlansrile Noastre în nrivinga viitorslsî. Este, nrin Brmare, de datoria gsvernslsl a se esnlika Itmsrit assnra nroektelor sale, mi a esnsne nrinciniile ce va anlika la orgauisarea fie-ktril ramsre a admiuistragiel.
Iatt acea esnlikauie.
Finăiiue.
Inceiî. urin kanitBl financelor nentrs kt elle resnsnd la nevoia Noastrt cea mal srgentt.
Mslul ani de tBrbsrare nrin kare s’a stre-kBrat gara noastrt as komnromis greş averea nsblikt; înst, din norocire, mizloacele noastre ssnt nemtrginite mi înkt fecioare, mi adontarea de mtS8rî îngelente va înlttsra srabnik relele, trekstBlBi.
Doresk m'i gin ka regsia cea mal ner-
DÎMBOVIGA — 12 DEHEMBRE.
fektt mi ksmutnirea cea mal dreantt st se stabileze nsmal de ktt între venitsrî mi kel-tBelî. Toate kasele sneciale, nreksm acele ale deosebitelor Ministeril mi altele, vor fi de-sfiingate snre a se adsna în o singsrt kast, adikt a Ministerslsl de finance. Ilrin kinsl acesta komnliktrile de sokotell vor disnare, mi va resBlta o mare înlesnire nentrs asea-sterne sn bsget astentik în kare gara întrea-gt st noatt vedea dintr’o singsrt okire starea sa adevtratt.
Imnostrile ce asigsreazt recertele (veni-tsrile) Statslsî; ns vor fi stabilite de ktt tren-tat, mi aceasta înst în srma snsî stsdis a-dînk mi a snsî vot al Kameriî. Rentrgirea lor se va face ks o denlint dfentate între toni, astfel în ktt înktssirea banilor st se noatt onera ks înlesnirea tstslor.
Keltselele votate asemenea de kttre Ka-mert ne nronsnerea Miniştrilor vor fi mtr-ginite în otarele celei mal strikte ekononm; bine îngelegînds-se înst kt Statsl va resnltti ks dtrnicie serviciile nsblice mi va îngriji ks toatt îndestularea de nosigia fsnkgionarilor.
Imnostrile mi keltselele vor fi ssnsse s neî kontabilittgi asnre, Itmsrite mi întemeiate ne doksmente doveditoare; în ktf st fie orî-ktrsî lesne de a srmtri intrarea mi emirea celsl de ne srmt ban.
i ■ O ksrte de kontrol va fi institsitt în sksrt timn nentrs ka sokotelele Statslsî, fiind ssnsse sneî înalte jsridikgiî, st nriimeaskt ne tot ansi sankgionarea sne.I astorittgl ns mal nsgin neatîrnate mi resncktate ka mi astoritatea Js-stigieî. Este de neantratt nevoe ka st scie, acel ce vor mtnia bani nsblicî, kt fie-kare din aktele lor are st fie ssbt cea mal striktt nrivegere mi ssbt cea mal asnrt resnsndere.
Fiid kt krescerea avere! nartikolarilor este temelia adevtratt a avere! Statslsî, Gs-vernsl mes se va nreoksna nekontenit de ki-nsrile desvolttriî sale. Ks ajstorsl mizloa-celor din afart, ne kare avem drentsl de a konta, vom irrocede la înfiingarea Institstelor de kredit, nreksm.' Elauka de 'lirkslare, mi Ilanka lonciara, kare, sttrnind kamt-ta, vor adsce în gart kanitalsrile de kare ear are nevoe mi va nroksră indsstrieî mi agri-ksltsreî acel nsternik mizlok de nrontmire ce se nsmesce Kredit.	ob -	•
Astfel Gsvernsl mes înţelege întrebsin-: narea îmnrsmstslsl (nentrs a ktrsl realisare ssnt kiar încenste negociagiile ksviincoase).1 Denarte de noi de a înninge neara ne o ka-le de înnrsmstsrl nesfîrmite. Noi ns ne vom înnrsmsta de ktt nentrs a nstea înninge gres-ttgile de fagt, ltsate not de tristele înnre-gisrtrî ale trekstslsl, mi mal ks seamt nentrs ka Gsvernsl st noatt avea faksltatea de a nsne în raiskare toate trebile gtril kare se afla în cea m?I tiktloast amorgire.
Avem tot de kreat: avem a întemeia krc-ditsl nostrs nsblik, a deskide drsmsrl, a face nodsrl, a înnodobi mi a stnttigi oramele, a Itrgi nortsrile, a înflori komercisl, a înksra-gia indsstria, a înttri armia, a stna kanalsri, a întinde linii de drsmsrl de fer ne ssnrafa-ga ntmtntslsl nostrs nentrs înlesnirea koms-niktrilor, mi într’sn ksvînt, a desvolta toate stabilimentele nsblice.	.tfr "
Aceste keltselî, ktnd ssnt bine ftkste, ssnt roditoare, ktcî ele adsk sn folos vede-rat nagiel. Dar, nentrs ka st se noatt face asemenea keltselî folositoare, nevoia cere sn înnrsmst, atsncea ktnd imnostrile ns ssnt de ajsns ka st le akonere. Iatt mobilsl înnrs-mstslsî nostre al ktrsî skon snik este de a
nroksra gtril ftrt înttrziere înbsntttgirl de înttisl ordin; înbsntttgirl ce mtresk renede starea obmteaskt mi a ktror avantage ne vor înlesni a sktna lesne de gresiatea datoriilor ce am avea.
Desvoltarea nrosnerittgil nsblice, este- dar mai ks seamt ţtlsi ne kare ni’i nronsnem mi la kare trebse st ajsngem nsmal de ktt ktcî ne dtnsa se reazimt adevtratele garaţi-giî ce înnrsmstttoril ssDt în drentate de m ne cere.
Garangiile materiale as negremît imnor-tenna lor. înst kred kt onorsl nostrs rekla-mt ka st fim în stare de a oferi mal ks nre-feringt garangiî morale; ktcî asemenea garanţii ressitt de la bsnt administrare a avereî nsblice, de la imnostrî drente, bine rentrgite mi bine adsnate, de la’keltselî' inteligente mi roditoare, de la sir kontrol asnrs mi neîncetat, mi de la mtssrl financiale kare asigSrt ml mtresk îndestsl-area mi mslgsmirea tstslor lo-ksitorilor.
Noi vom komnlekta aceste garangiî nrin loialitatea mi kredinga ks kare vom îndenlini îndatoririle noastre Doresk mi vreas, nrin sr-mare, ka nsDktsalitatea st devie regsia noastrt nestrtmstatt; :ka serviciile nsblice st fie nlttile la vreme; ka obligagiiPe koiitraktate de kttrt Stat st fie fot ama de solide ka va-lorele cele mal ktstate. Ast fel, kreditsl Ro-mtniel va ajsnge ne cele mal bsne kreditsn din lsme.	Iliv:
Gsvernsl are snerange kt nsnktsalitatea sa va slsji de nildt mi va fi imitati de toate klasele; mi are de gînd a nresenta kame-rilor, înainte de toate, sn nroekt de lege1 nri-vitor kttrt strikta observare a kontraktsrilor.
-Uu iJîi.iTi-	J> " 13'iâII el>
' xi OPÎ;: "
-	-	-	-b S'lbi'jn	I:<b
Daka în nrivinga intereselor materiale am dat rrassrl Financielor, nsmal nsgin voi da cel înttî rang Jsstigieî ktnd se atinge de or-dinsl moral al societtgeî. 0 il~ *
Iltzitorîi liberftgiî, aî onorslsî mi ai a-vereî fie-ktril familii, magistragiî îndenlinesk cea mal înaltt fsnkgie socialt mi trebse, nrin karaktersl lor, st înssfle înkredei e mi resnekt.
In alegerea mi nsmirile snor asemenea fsnkgionarî, Ministersl Jsstigieî va ktsta ks cea mal amtnsntt îngrijire, mi înainte de toate, nrobitatea ini onorabilitatea nersoanel. Aceste ksalittgî vor avea nassl kiar7'assnra sciingel drentslsi kare se noate dobîndi ks vreme ktnd nimeni ns înloksesce integritatea jsdekttorslsî. In edevtr, se not nasce gre-inelî în ksrssl nrocedsreî, înst greinala sneî instange ate lok de indrentare la alţi instan-gie ssnerioart, mi orl-ksm st fie, es nrefer zece gremelî ks bsnt kiedingt de ktt o sin-gsit nrevarikagie.	11
gara are nevoe, mal nresss de toate, de magistragî -a ktror nsrtare st fie feritt de cel mal mik nreiiss, mi Gsvernsl este ottrît al da, ks ori-ce nreg, asemenea fsnkgionarî. Lefile acestora vor fi îndestslttoare n.entrs ale nroksra sn trai onorabil, mi trebse st fie mi-vite ele ba nartea din bsget cea maî bine în-trebsingatt, înst gara va avea drentsl de a cere mslt de la el, mi daka noi ssntem ottrîg! a nedensi ks asnrime ne fsnkgionarsl nreva-rikatoi^ ne vom artta ftn. milt nentrs jsde-kttorsl kare m’ar ktlka sfiugenia datorilor sale. Fie dar nrevenigl magistragiî kt Ministersl Jsstigieî va esamina în nersoant antecedentele lor, mi kt el va ayea înstrcinarea de a konstata ns nsmaî starea avereî loiV ktnd
www.dacoromanica.ro
DIMBOVIgA — 12 DECEMBRE.
67
vor intra îir fsnkgie, dar mi kresţerea sas mik-morarea. ţe s’ar întîmnla acestei sttrî. :T In ktt nrivesţe nartea teknikt a organu strei jsdiniare, ea se va srnsra, întrebsingîfid ks oare kare modifiktri, instangiille de fagt.
Noi vom komnlektao întrodsktnda 1 Ministerial nsblik, aţest organ al soţiettgei kare ţere în nsmele alelsi slab nreksm mi aţelsi tare, înfrînarea deliktelor miakrimelor; Jssli-tţta de Jiaue, înstrţiiiatt de a nveveni nrin îm-ntkare o mslgime de nroţessiTţe sînt nsmai sn isvor de srt mi de rsint nentrs familii; 3 Grefierii, kare ssb resnsuderea lor vor nri-vegea bsna? ntstrare a aktelor jsdiţiare; 4 8-uierfi, al ktror konksrs este neantrat neutrs îndenlinirea sentengilor mi a kontraktsrilor.
Jsstigia imi va Isa înderet nartea de ^rtibsgii ţe a fost Itsatt ne nesiragite nolinil. Neviolarea domiţilislsi mi libertatea indivi— dsalt vor avea fiinga adevtratt atsnţea ns-1-mai ktnd nilrî sn agent ns se vd atingej de ele de ktt în nsterea snsT mandat jsdiţiar, afart în kassl de flagrant delicf, kare mi a-ţcsta st fie bine ltmsrit de tekstsl legei mi bine konstatat. Tot individsl arestat vâ fi în-; trebat mi ţerţetat în sksrt timn, ktţî Noi ns' mai voim a vedea înkiderî nreventive ftrt mar-, gini, niţî nrisonieri ginsgi în înkisoare dsnt sentinga ne le-as reksnoskst nevinovtgia. ;
O de ne srmt kestie st leagt de orga-, nisarea Magistratsreî, kestia inamovibilittgeî; adikt rindsirea fcnkgionarilor în nostsri ne; viant. Ktt de doritt este o mtssrt ka a-t ţesta ne kontribse a asigsra neattrnarea js-dikttorslsî, Gsvernsl mes sokotea kt anlika-rea ei noate fi înttrziatt nînt ktnd nosele tribs-nalsrî vor da dovezi keztmsitoaie de sţiinge mi de moralitate. Illi kiar de mi inamovibilitatea se va stabila nentrs Ksrtea de Kasanieţ notrivit Konvengieî-, ea înst ns va fi nsst în stsdie nentrs ţele-lalte instange da ktt dsnt ktgî-va ani.	. nebahnot ,^„3
; olani a-.îy zA .r ghiu isionon bni/f _ ( , „osaonimai 1 K&l** nioil nrm sn ud, 1 .	,h *
Religia ortodokst -este religia Statslsî, înst libertatea konsţiingei mi a ksllsrilor va fi resnektatt în^toatt nsterea ksvtntslşi. ■_ Gsvernsl mes va kontribsi, nre ktt va fi în nstingt, la snlendoarea biseriţei- noaslre nrin îngrijirea ne va avea nentrs kler. El se va sili a resnîndi instrsknia în tagma nreogeaskt nrin ajstorsl de seminalii stabilate în fie kare dioţes, mi a nsne ne nreogir de la gart într’o stare mslgsmitoare kare st-i anere de nevoi-]e viegei materiale mi st-i înlesneaskt de a se oksna nsmai de sfintele lor datorii. Noi konttm mslt ne aţestî nsmeromî mi modeşti nronovedsitori ai Evangelieî nentrs a vtrsa în ssfletele nonorslsî lsmina mi sfintele dok-trine kare deurind ne ţettgenî ks resuektsl
legilor ~	^7” *7
j -■■■	lîlIUOw
-.5iî-tt: ; AdnîhiistrallieJ'^ jinosl l oh aTI	v	»
ssltalA vom îmslgi nsmtrsl ssb-nrefektsrelor ka snele ne ssnt braţisl aktiv at administra-giei. Noi voim st rtdiktm ne &sb nrefekgî (ssb-ktrmsitorî) din starea în kare ssnt kt-zsgi, mi ns vom krsga niţi o jtrtft nentrs a trage la aţest servinis oameni kanabilî mi devotagi. Aktivitatea, nrivegerea neadormitt, energia trebsinnoast anestor fsnkniî imnortente ssnt kondigiî kare ţer oameni tineri mi disţi-nlinanî; konksrssl aktiv mi inteligent al snor asemine fsnkgionarî ne va ajsta mslt a înlesni, ftrt sgsdsire, transformarea viitoare a ra-nortsrilor între nronrietay mi ksltivatorî. Mi-, nistrsl din Intrs va nsne nea mai mare îngrijire în konstitsirea komsnelor, kt ni mai ks sea-mt nrin komsnt se înrtdtţineazt în inima loksitorilor isbirea utmîntslsi snde se nask; în ea se nersonifikt simgirea amorslsi de na-trie. De la bsna sa organisare va altrna mslt isnrava mtssrilor ne se voi; ottiî în kestia nronriettgeî. Este dar neantrat ka o a-devtratt solidaritate st se întemeieze între togi membri komsner mi, ka aneasta st fie kreat ne nrininisl snsi interes de familie ko-lektiv mi ksmsn. • ’ ;:; î n?
Administragia din întrs se va komulek-ta nrin înfiingarea de konsiliisri generale snde ssfragele konsettgenilor \or kiema oamenii «iei mai kanabi de a da sfatsri folositoare în1 urivirea înbsntttgirilor ae ssnt de ftkst în fie-kare distrikt. IIrin kiusl anesta se vor gtsi înfiingate tot odatt mi komisiile agrikole «ie not ads«ie sn însemnat ajstor nrogresslsi, -agriksltsrei noastre.
t fiorini ysUn-oe bn<ril o(I
,riid Arndb. jogdioaiî b'II
' '	1TÎ Oiaon S.vi.lî
Gsvernsl mes va syi a . se feri de nle-karea «ie ne ar kondsne a krea o armie ner-manentt în disnronor'gie ks mizloa«iele noastre de fagt mi ks adevsratele noastre nevoi. E8 ssnt înssfîegit, ka ori nine, de sim-girea natriotismslsi ne fane a stlta inima fie-ktrsi bsn Romtn, dar ns gtsesk în anea simgire sn motiv îndestslttor nentrs a kom-nromite evenimentele. Armia va fi dar'kon-stitsatt astfel în ktt. ginerea ei st ns adskt nagsbt ni'ii finanţelor noastre, ni ni braţelor agriksbsreî: dar voesk tot odatt ka st fie armata destsl de tare nentrs a raenginea liniştea nsblikt mi a nedensi ks eneryie ne anei ne ar îndrtsni a ftntsi tsrbsrtri. Ks ajstorsl de bsni instrsktori de toatt arma, vois forma sn bsn nersonal komandat de ofiţeri mi de ssb-=ofi«ierî, mi vois îngriji ka, în nro-norgia kresnei’ilor mizloaţelor de kare vom, disnsne, materialsl nostrs de resbel sţ se des-volteze mi st ajsngt la întlgimea sniingel moderne. Astfel se vor forma kadrsrî solide kare, ktnd va ssna o ort de. nerikol, se vor deskide nentrs a da lok în raugsrile lor ts-tslor Romtnilor kiemagi întrs antrarea natrieî.,
~ - ^ Ldkrtri HftbliMC.
^‘■^‘Denartamentsl dur întrs, a ktrsi atribs-gii aS st fie foarte esakt ibtrginite snre a imniedika ori-ne amestek în domenisl Jsstigieî, va nriimi însemnate modifiktrl. Noi ne nro-nsnem în ksrînd a mikmora nsmersl Ilrefek-tsrelor mi a’mtri îndestsl imnortenga fie-ktrei "din ele nrin întinderea nirkonskringiei, nrin mt-rîrfca lefei mi nrin alte avantagisrî, nreksm: 'Sn otel sneţ'ial în residengia nrefektsralt, mi loate aţeste ks skon de a faţe din asemine nost sn obiekt de adevtrata ambigie nentrs togi. Tot o datt, snre a dobtndi aşelamX re-
Nevoia de komsnikagie de tot felsl, nreksm drsmsrî, mosele, navele, kanalsrî, drs-msrî de fer, este attt de srgentt în .Ilrinţi-nate în ktt Gsvernsl mes ns se va sfii de a a-nlika la eseksiarea lskrtrilor nsbline o me-todt neksnoskstt ntnt aksm in gara noastrt. Kalkslile ftkste de oameni sneniall as dovedit kt keltselele mf înttrzierile de ti-ansnor-tsrîj adtogite ne ltngt alte keltsell, absoarbe la noi, î'n ktstarea momiilor, mai mslt de a treia narte din venitsri. nentrs o gart agri-kolt. ale ktrei nrodskte ssnt mai ks deose-
bire grele mi grtmtditoare, trebse st înseteze nsmai de ktt o asemenea stare de Iskrsri.
Mizloasele btuesţi de kare nstem disns-ue ne fie-rkare an în favorsl lskrtrilor ns ne alerta de a stvîrmi toate drsmsrile înlesnitoare komsnikagiilor de kare am vorbit, înainte de 25 sas 30 de ani. Rara ns noate st assen-te astfel sn sfert de sekol, mi dar noi i-am faţe sn marş bine srmtnd nilda ţe ne este datt de mai mslgi ani de kttre Gsvernele ţele mai Isminate.
Komuaniî iisterniţe de kanitalisţi între-r nrinzttori ssnt gata de & veni la noi nentrs a eseksta într’sn timn de 5—6 ani mi ks banii lor, toate nodsrile, kanalsrile mi drsmsrile ţe ne ssnt trebsinţoase, nentrs sn benefiţig legitim mi desbttst, nentrs o dobtndt mi o amortisate regslatt a ssmelor întrebsingatq, aţele komnanii ne vor da toate înlesnirile «ie am dori snre a ne ultti de datorii. Se înT gelege ,kt lskrtrile ţe s’ar înrenrinde Sn foT lossl obmte.sk se vor eseksta şsbţ nrivegerea Statslsî.	ui	{
a Mari mi nsmeroase avantagisrî vor re-r sslta nentrs gart din aţeastt kombinare. In nsginil ani datoriile vor sktdea anroane de a treia narte, ţeia ţe se tradsţe în realitate nrin o egalt kresţere de venitsri; ug adtogînd aţeste benefiţisrî ne lîngt folossl isvorît -din sttrnirea kameteî, vom nsne astr fel averea nsblikt în nosigie de a nsrta m^i suior grestatea imnostnlor.
, Lskrtrile nsbliţe esekstate de komnanii de întrenrinzttori ne vor da mi sn alt avan-tagis; ele vor fi o skoalt nraktikt nentrs ai noştri mi ne vom forma o mslgime de arxi-tekgî, de ingineri mi de kondsktorî ne kare ns vom mai avea nevoe de a’i trimite ks maţi keltseliîn streinttate ka st’mi kaneteinstrskgie.
Bsnii instrsktori mi bsnele metode la ls-Ius îr.nresnt ks sn nersonal işkssit nrin o Isngt nraktikt,, cisUoa-/»^ ar-fril ~
Afart de aţeasta, sosirea komnaniilor va fi semnalsl de desvoltare a indsstriei nfivate ţe se va anlika la lskrtri mpri. Mai mslte esneriinge ag dovedit kt iudsstria nrivatţ ktnd este mimkatt de nronrişl ei interes, de-stvîrmemte lskrtrile sale ks mai mare gra-bt mi ekonomie de ktt gsvernele;,, Rerkarea a fost ftkstt mi este asttzi reksnoskstt ka sn adevtr. St nrofittm dar de esnerienga ţe ns ne as kostat nimik; st. nrofittm. de ea ks attt mai bsksros kt komnaniile de între-r ! nrinzttori vor desvolta la noi sniritsl asoţie-reî, mi kt dsnt nilda lor, Romtniî negremit vor ajsuge a se sfttsi între dtumii ka st în-trenrinzt întinderea, nava'rea mi netezirea 0-ramelor.
Ilentrs a eseksta toate di-smsrile de komsnikagie, komnaniile vor fi obligate a gir-ksi mi mtssra o mare narte din ntmtntsl nostrs mi noi vom nctea st ne folosim mslt de lskrarea lor nentrs kadastrsl mi xtigilş to-uografiţe ţe ne linsesk ks totsl.
In sfîrmit konstrskgia mi esnloatarea drs-msrilor de fer se vor întemeia în bsne kondigiî atsnţi ktnd gara fiind înzestratt ks drs-msrî în toate ntrgile ei, ks nodsrî nsmeroase mi ks sn material bsn de transnortsrî, se vor nstea ktra lesne mi ftrt msltt keltsia-lt materialsrile, ktlttorii mi mtrfsrile ne toa-tt linia drsmslsi de fer ţe s’ar faţe mi s’ar esnloata. Es ami mai dori ka, nînt a ns ne gîudi la drsmsrî de fer, st înţenem a esnloata btije de fer mi de ktrbsne de ntmtnt a-ttt de bogate în gara noastrt mi kare ssnt kondigia ne viant a drsmsrilor de fer,
- f. r
www.dacoromanica.ro
68
DIMBOVIIIA — 12 DECEMBRE.
- - . -
în okiî noştri indastria nrivata trebae st
Instrakiiia nablika.
De 27 de an! de ktnd esista skoalele noastre, ele na aa realisat niii kam snerarile naţiei. Denarte de mine gîndal de a învino-vtgi ne ninevaj îmî nlaie mai bine a da vina sistemalaî de învtgttart nablikt ie s’a armat nînt akam: Noi am mea ktstat a imita aieea ne se netreie in alte ţari, nrega-tind oameni nsmai neutra nrofesiile liberale. Romania are mi alte nevoi ne îi ssnt sneiia-le mi la kare a sosit timnal ka st ne gîndim.
Gavernal mes va nene toata silinţa neutra ka instrskgia nablikt st fie gradaala mi naşa în deosebitele sale gradări, la îndemt-
A “
narea tatsror klaselor. In edskagia nonora-laî bine kondasa, se aflt iele mai bene garanţii de ordine, de nrogres mi de natriotism laminat. Ea trebse dar, în fie-kare naţie, st resnsndt la adevtratele eî nevoi mi la ade-vtrata sa nosigie. Dakt o instrakgie sane-riort, konrinzînd fakslttgi de înalt însemna-mînt, ne este folositoare, instrskgia elemen-tart mi nrimart ne este neantratt snre a rt-snîndi o viaţa nost în toatt gara.
Klersl kare este renresentat în fie-kare sat nrin bubI saS mai înalţi nreogi, noate st ajbte malt nronaganda laminelor în nonoragia ktm-neneaskt. ES gin nsmai de ktt ka fie kare lokbitor st siie în ksrtnd a skri mi a neţi neutra ka st nrofite nentra indastria sa de infor-mtrile folositoare ie ar gtsi în ktrgi bane mi sneiiale. Doresk ka instrskgia nrimart mi aiea sekondart st fie resntndite nre larg, de mi na înst ka nrofesie nesokotitt, neutra de a nregtti elevi kanabill st srmeze învtgttari mai înalte; dar tot odatt, nw mai nagin am voi ka sistemal total de învtgttari st fie malt mi mai sneiial anroniat trebaingelor mi nata-rei Romtnilor dektt imitat ftrt niii o kibzai-re din katare saS katare institagie streint.
Ile lîngt învtgttsra literilor, fakalta-gile de siiingî, de drent de mediiina sânt negremit trebainioase; dar starea de asttzi a Roratniei mi viitoral ei ier namal dektt o fakaltate de siiingt ekonomikt mi administrativi, nrekam mi o fakaltate de silinţa a-gronomikt, indastrialt mi komeriialt. Administratori, finaniieri, agrikaltori, indastrialî, ko-meniangi, iatt oameni de kare avem mai simţiţi trebaingt.
A
In skart, nentra ka st resam ideile mele asanra aiestai obiekt: ea doresk ka într’an viitor anroniat, an doktor de agronomie st a-jangt în gart la aieiami konsiderare mi a-vantage materiale nrekam ar natea ajange an doktor de litere.
Indostrie, Koineratâ mi Agrikslt&ra.
Kaltara ntmtntalai este, notziie, singa-ra noastrt indastrie mi singaral obiekt de ko-meriis la noi. ITrin armare sîntem îndatorigi a favorisa ktt se noate koraenial mi indas-tria în înţelesei lor adevtrat, mi mai ka seamt st înkaragam agrikaltara. în- oniiiiea gsver-nalaî mea, serviiisl «iei mai însemnat de ft-kat aiestor trei ramari ale aktivittgii ome-nesiî, kare nentra akam se konfsnd toate în ana, este de ale nane sab regimal libertinii iele! mai absolate. Ns înţeleg nrin aieasta ka ele st na fie sanase reglementelor de no liyie mi legilor; ii, dakt neam aretat disnami de a întrebainga nre ktt se noate mai malt indastria nrivatt, gtsesk de kaviingt ka ga-vernal st intervie ktt se noate mai nagin în transakgiile nartikslarilor.
joaie an rol temeinik în konsolidarea nagio-nalittgei noastre. Dakt lentralisarea gaver-namentalt aratt avantagie, ea konrinde tot o-datt mi mari defekte. Retageuii denrinmi de a vedea ne gsyern kt-mi ea drenlsl de ini— giativt întră toate, se obiineesk min armare a da toate ne sokoteala statalei mi a asienta total de la el.
(Va arma).
ODA. LA NOAPTE.
Stele framoase, snlendide flori Ka kare noantea nea îtkoroast îniinge dalie koama-i ambroast,
Laiigi voi înkt, blonde sarori!
Lira-mi, ka sanet de desfttare,
Varst în noante kantarî d’amor.,
Niii o areke de măritor Na voiS s’aazt a ei ktntare.
IIaiea în lame îmi faie lok;
Dar ea în noante staa la vegere,
Iloiia faie altfel ktnd de darere Oki-mi revarst rîari de fok?
Ssrîsal fraged na mai laiesie în ambra trişti nltnsalai mea!
Nimeni kanoasie ntsal iei greg Re în ttiere viaţa-mi rtnesie.
De ktnd se-nkise inima ta ITa tineregel dalie iabire,
Inima-mi geme în saferire Okiî dalii lakrimî ier a varsa,
D’ataniea viaga-mi lea fagttoare Onri ne kinari karsa-i nltkat:
Viaga-n morminte s’a nreftkat,
ÎHÎ ale ei banari trişti nltnsoare.
Ftrt de tine na-s feriiit!
Inima nltnge, geme-n ttiere..
TTTi niii o vorbi de mtngtiere Na mai alint doral kamnlit!
Timnsl ie treie, namai îmbant Doral le-n saflet ta ai stnat.
Amoral ttntr, s’a nobilat IIrin saferinga ie mt konsamt.
Ox! dtmi aiele komori ie ador Re al taa saflet înnodobemie,
Eli al mea saflet ie se sdrobesie Sboare la ierari beat de amor!
Dar vai! kt zioa iatt a narat...
Hrin ambra nongei razele-mi nlimbt; Stelele d’aar lokal lor skimb t..
Noantea silesie nasa-i ttkat!
URZICĂRII.
Tomnatera iei tîntr, îndatt dant înki-derea Kamereî se dsse akast, ka inima sft-miatt de darere, deskise Itzile, mi mîngîind galbenii, ziser Akam, în voi nai snerangele mele.. Voi o st mt- rtsbanagî bieţii mei!
1	i
<5n jsrnal năruit Konservatorsl are st a-ntrt. El ânare kînd regslamenfsl kaatt st nleie, mi Korweniţisnea kaatt st vie. Re va konserva dar?
Se ziie kt în zioa desfiingtrei Kamereî, flaktra ie laiea de ktnd în ktnd ne arxon.-dologie s’a stins ka total. Gardienii aiestai altar, aS st norneaskt nrin jadege st kam-nere de la nronrietari rai aredauii aut de ra* nint ka st reanrinzt fokal.
lIei ie s’aa santrat mai malt neutra desfiinţarea Kamerii sînt kaiî de nostt,: ktii vor fi siliţi a daie înanoi ne denatagî.
Reforma, rintresie an artikol nrin kare aa-toral anonim insaltt ftrt nsdoare ne onorabilei D. K. Negri, năruit agent al narilor la Konstantiuonol. Aiest artikol e skris, se vede, de an om ie îi este ramine lai insami.de oninianele sale. Stilai este ornai, a zis an filosof, nii în aiest artikol stilai ne snane înalte. Ktnd este vorba de banii destinaţi nentra keltaielile agenţiei, stilai aatoralai anonim se înfltktreazt ,• se amflt ka tigra ktnd vede liolanal.
Aiest stil dar aratt omal; trebaie st fie din aici ie ktntt asttzi:
„Re Domnie! ie darere!
Vai! de noi de Tomnaterel Am nerdat divanele;
Am nerdat kaftanele;
Am nerdat noianele!
Am nerdat gelirile..
LUi ka kilinirile..
La Iamî adanarea s’a disolvat la G de-lemvrie înaintea anai namtr însemnat de de-natagî mi a anai nablik nameros, ka malta demnitate mi linisie. Ka toate aiestea s’a îmntrgit ktte-va foi manaskrise nrin salt, .ka armatoarele glame: „Ilonoral iere neX.... Ministre!“ Dane aiestea a venit alta foiţa ka aieasta konrindere:
„Kînd nonoral striga, striga ka glas mare; „Iar na nrin foiţe miiî mi raminoase.
„Rine va st fie Ministre nrimare.
„Aibt ka nonoral simţiri karagioase.
A treia foiţa era în limba franiesa:
„On dit qu’ou nous renvoie et l’on sait que
tout cloche,
La raison chacun l’appergoit,
„C’est que la droite a toujours dtd gauche „Et que la gauche hMas 1 n’a jamais marchd droit.
Gazetele streine retribaite se rtdikt kon-tra Romtnilor sab regimal de asttzi. liant mi le Levent! aieasta ne, adaie aminte de ver-8arile armatoare:
Ox! ge bine-mi şedea mie,
Kind ka s&nka giargialie,
Kind ka fesei de Tarkie,
Kind ka ueri kefalie!
Mornia Gaeintî mi Iloeniua din masa Kotii, Distpiktaa DîmBOBiija, ka aoka-pl îndesta.ie atît de apttapt, kît mi de fineţe ne seama nponpietapa.iai, afapt din ie.ie jegiaite a^e kipiamkop dene aieasta momie, ka aiBede de npani, xan în dpamaa nomiil EIitemti.iop, mi moa-pt ne analloton; Se dt în apendt deja Sf Geopge Biitop ansa 1860, opi line Ba fi dopitop a jaa în apendt aieasta momie, Se Ba netea înţelege ka sbb-skpisa-i nponietap m el, ie aokaemte în koaoapea de Bepde, max: Manea Bpa-tapa,. kasa No, 13.
Maiop, K. Kongeskâ.
Tinogpafia Na'j,iona*z a -tsi losif Pomanoe mi Komn. — Stradâ~Nemaeask5_Xans German No. 27.
www.dacoromanica.ro