ANUL II. - 1859.
M 16.
PRINCIP ATELE-UNITE.
MIERCURI 9 DECEMRRE.
Aneasto foaie ese de doi orî ne stntemîns Miepkspea mi Sîiu-Btta.
IlreTjsl abonaments-Ibî nentry «n anS 24 Sf. Rentra y„ „ 12 „
Trei lsni....6 „
O linie nentrs anon-ssri se va nlsti ks 30 n.
IIIIVITI
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ^
Abonaijia se fane la libriria Chist. îoanins et C-ia Romanov stra-daLinskanilor, iar nrin distrikte la O. sekre-tari ai Administraţii mi
la koresnondengii li-
brBriei. Ori «ie abonament trebsie nlitit în-datiî ks ssbskrierea.
Bucureşti, 9 Decembre.
A
Ia fine sn ssflet de viagt a trekst nes-te Romtnî.
Adsnarea sa desfiinţat.
Sînt zene lsni de ktnd strigam, attt noi ktt rai konfraţil noştri de la nele alte foi, Romsnsl mi Naiţiortalsl st se desfiinţeze anea-stt Adsnare mi st se aleagt alta. O Ads-nare kematt st aleagt kansl Statslsi, ns noa-te st fie tot de odatt mi adsnare leţislativt. Aneasta este dovedite înssrni nrin nsginttatea lskrtrilor sale.
Noi înst ne am dss mi mai denarte mi am zis kt ne ktt timn va esista aneastt Adsnare, ks o maioritate komnsst de oameni ai vekilor idei regsiamentare, va esista asemenea o majoritate de retograzi înssmi în Komisisnea Hen-tralt, nrin srmare, ks asfel de kornsri legislative, ns se vor nsne nini odatt în lskrare nrinniniî Konvenţisnei.
Defensorii ideilor noslsi ordin konstits-ţional eras în minoritate în kamert mi în Komisisne. Nini o garanţie dar ns se afla ainî nentrs nrinniniî de libertate mi egalitate. In toate Statsrile konstitsţionale, Ministersî trebsie st aibt ideile mi snrijinsl maioritt-ţeî. Dar la Romtui, se nstea komnsne sn Minister ks sintimente de nrogres dintr’o maioritate de oameni lie înftgimas, ne de o narte ideile retograde, ne de alta ambiţisnile vekilor klini de a se srka ne tron?
De s’ar fi ftkst, ar fi nerdst ks dest-vtrnrire toate sneranţele de a se nsne în Îs-
A
krare Konvengisnea. In aneastt stare de ls-krsrî, ori ne gsverntmînt ks simtimentele nos-lsî ordin. de Iskrsri s:ar fi gtsit în nosiţisnea de a menagia aneastt maioritate aservindsi-se, sas de a o ftrtma, ftrîmînd Kamera.
Mea din srmt, a fost tot d’asna mi ideia moasfrt.
Asfel felini ttm ks ferinire anest mesagis ne vine st ftrame o maioritate de kare ns avem nimik salstar. St salsttm; sn mesagis ne dsnt attta timn de inakţisne, desks-rageare, vine st ne adskt o razt de sneran-ţt desnre viitor.
Modsl desfiinţtrei aneste! Adsntri ns este kontraris nini sniritslsi, nini literei Kon-vengisneî. Vor zine înst snii kt ar fi tre-bsit st se desfiinţeze dsne ne aneastt Adsnare ar fi refszat st nriimeaskt narte din mmninu Konvengionali. Dsnt o matsrt gtn-dire, altern kt skonsl ns ar fi fost ajsns. Ktni Adsnarea ar fi nstst st amtie nekontenit de a se nronsnţa, mi timnsl s’ar fi nerdst ka în sesisnea trekste.
Aksm tot ne mai remtne de dorit este ka în nriviDţa alegerilor,. ministersl st lase alegttorilor libera esersare a drentslsî lor, terţ st se amestene în nimik nini direkt, nini
esersigis al naţisneî; st ns aibt nentrs nini o nartidt, nentrs nini o koloare, nini sri nini simnatii. St lase naţisnea singsrt st-mi e-snrime sentimentele sale ori-ksm ar voi, ka st fie sn adevtrat apel la dorinţele naţisneî.
St dea ordine a se feri ori-ne âstoritate de a esersa nea mai mikt înflsenţt, ssb o asnrt nenalitate.
Daka nini atsnni Adsnarea ns va fi komnsst ast-fel în kît st garanteze sneranţele Romtnilor de a se nsne în legi nrinninii din Konvenţisne, gsvernsl st ns se desksrajeze: st nreneadt la alte aleţerî, mi înainte, în-nainte nînt kînd Romtnia va sktna de ssbt inflsinga regimslsi rogslamentar.
D. B.
Morţii j>ot să se inturneJ
kornsrile ftrt viaţt ssb akţisnea galvanis-mslsi. Asfel alegttorii not st fakt eroarea st trimiţt la kamert înkt odatt anesti morţi, dar aneastt eroare noate st fakt st na-skt ssfraptsl snwersal: o seanţt de konfe-îinţe ar fi destsl ka st se renareze o eroare întrodsst în konvenţisne. Aneasta trebsie st konvingt ne alegttori ks mortţii not ss se în-terne; dar ns trsiesk msll, ks toate anestea noi am dori st ns se mai întsrne: kiar atsnni ktnd revenirea lor ar fi sksrtt, înkt am avea ne-va de nerdst: timnsl, mi timnst este attt de menios nentrs o nagisne ye kastt st iast kttre viaţt mi ne kare toate Esrona o nri-veste! o înţelegere mi suire între togi oamenii vii kontra morgilor, ar nstea st onreaskt timnsl de a se nerde în demert.
D. B.

Asfel majoritatea kamerei mi a Koraisis-neî, anest ssflet al ktimtktmiei de trei, tre-kst în aneste dot kornsri, ks ideile sale emite din morminte ka revenanţii; ks ambigisnele sale la tron, ks srile veki, komnrimate mi gata st se rtverse ks doktrinele snei skoli bastarde; dsmi-nekt la nitirea snsî dekret nrinniar, se stinse ka o lsme de fantasme. Morţii ns se mai întsrnt, a zis sn noet. Morgii; negremit. Dar morgii de kare este vorba se întsrnt, s-nimi la ansi 1821, reînviart in 1833; snimi înkt odatt în 1848, reînviart în anelam an; snimi la 1859, 6 genarie, ns' este de mirare st-i vedem revenind la adsnare înkt odatt! ei vor veni negremit daka toate rtmsrile nar-tidei naţionale ns se vor resni snre. antrarea stntelor nriuninari de libertate; ei vor reveni, daka gsverntmîntsl ns va înţelege kt nel mai solid snrijin al sts trebsie st fie anea nartidt ne simte ks nrogressl mi ks viitorsl; ei vor veni, daka alegttorii vor fi in3niraţi asttzi, mai msît de interese nersonale de ktt de interese generale.
Ks toate anestea revenirea lor ns va ţine mslt. Kamera viitoare, de ns va rtsnsn-de la misisnea ei, se noate desfiinţa ka mi nea desfiinţate mi gsverntmtntsl, noate st neart atsnni de la ssfraijis't sniversal kamera liberals mi natriotiks ne nronrietarii ns ar fi nstst st-i dea.
Noi kredem kt ideia ne a insnirat me-sagisl Domnesk, a fost st aibt o adsnare liberate mi natriotikt. Kamera desfiinţate era în maioritate komnsst de oameni ks ideile trekstslsî. Daka mefsl slatslsi ar fi voit o kamert borereaskt, negremit kt ns ar fi mai avst nevoie st o strine, ka st ajsngt la a-nest skon. Desfiinţarea sa, ne fane st kredem Jit se nere o adsnare, în maioritate mai nrogresistt.
Asfel morţii not st se întsrne; dar- noi
Oesnre flriirainatele-dnite din nsntal de vedere al konstrokiiieî draindldi de fer mi mosele.
(Srmare.)
indirekt, nini snre bine nini snre rt§, în anest kredem kt vor trti attt ktt not st trtiaskt
www.dacoromanica.ro
Dsnt direkgia datt dremsriior de fier asstriane, în Banat, Transilvania mi Bskovi-ua, mi dsnt konfigsragia natsralt a terîmslsî în Ilrinninate, se nresintt trei nsnktsri de întregire kare le vom deskrie mai la vale. A-ksm st ne oksntm de diversele kondinisnî a konstrskţiei dremsriior de fier în neea ne nrivemte kostsl lor.
Este foarte difinil de a se xottrî kiar a-moksimativ kostsl snsî drsm de fier, mai nain-te de a se fane stsdiile ksveuite la faţa lo-kslsî, mi de a se xottrî dsnt sn nlan definitiv lsngimea traseslsi mi loksrile trenerei lsî. Osebit de aneste sînt alte îmnrejsrtrî kare snoresk sas skad anest nreg în sna mi a-neami lokalitate, nreksm diferenţa în desnt.— gsbirea eksnronriagiei dsnt felsl tsrîmelor tre-bsitoare la trase; felsl mi nsmtrsl de Iskrtri de artt ne nere konstrskgia drsmslsi în loksrile msntoase, mltmtinoase, vtî, mi alte ak-nidente; întinderea mi konseksenţele Iskrtri-lor, nenesitate nrin terasementele nrofilslsi (nro-file). Variaţia nekontenite a nregsrilor ma-terialslsi de nrima trebsingt la konstrsknie nreksm lemnsl, niatra, mi fiersl, kontribse asemenea a fane st varinze kostsl snei linii de drsm fieram. St observtm kt nreţsl fie-rslsi mai ks deosebire snoremte din zi în zi din kassa nrogresiveî sale întrebsinţtri în in-dsstriele kontribstive a konstrekţiilor drsms-rilor de fier, mi înloksirea nsterei smane nrin mamine ks absr în toate szinele mi fabrinele.
Asemenea sînt mslte loksri snde mtna d’onert este foarte sksmnt din kassa linsei de braţe, în kare kaz este nevoe de a se kie-ma ks mari keltseli din streinttate, —- iar
62
DIMBOVIgA — 9 DEHEMBRE.
în alte loksri se afls lskrEtorî sneniali de ajsns.
Kondigiile kontraklelor ks antrenrenoriî kontribse asemenea la variagia kostslsi.
Toate aceste kasze fak se snoreaskE sas se skads kostsl general al konstrskgieî. In-tr'o garE »nde komsnikagiile sEnt grele mi snde ns se fabrikE materialsl trebsitor la trase mi la amezarea liniilor fierate, nregsl minelor (rails) a materialslsi fiks mi a materia-lsî mimkEtor, este din kassele de maî sss foarte mErit.
Din toate aceste resSltE kE este ks ne-nstingE de a se stabili sn deviz eksakt de o linie de fier, mai nainte de a se xotErî deta-lisrile snsi trase». Snre a se nstea sEvîrmi o Iskrare komnlektE mi sn deviz eksakt, ks-nomtingele mi minsgioasele stsdii a tErîmslsi ne kare srmeazE a se onera, sînt indisnensabile.
Snre a lEmsri mai bine ideia noastrE, vom da nimte gifre de kostsl drsmsrilor de fier din Esrona, ne basa sneî lege belgiene de ninni kilometre:
Dramurile de fier Framese:
Bale la Strasburg.	Frannî. 1,250.000
Rouen.	1,750.000
Orleans.	2,125,000
St. Germain.	3,125,000
Versailles (malsl drent).	4,375,000
idem (malsl stîng).	5,000,000
r5
Dramurile Engleze:	^
Newcastle la Carlisle.	600,000	bt) <v
Birmiugham la Liverpool.	1,250,000 f	
Liverpool la Manchester. Londres la Birmingham.	1.875.000	! 3.250.000	w ţc
Greenwich.	6,625,000	a3 i—i
Blackwall.	15,000,000	n
Se noate vedea din	uifrele de maî	sss
kE kostsl sneî lege de linul kilometre de drsm ferat, variazE în Franga de la 1,250,000 franni heiie la 5,000,000; în Anglia tot nen-trs o asemenea întindere kostsl este de la 600,000 franni HEnE la ssma enormE, de e-semnls drsmsl la Blackwall aS kostat 15,000,000 franni nentrs o lege de ninni kilometre, din kassa valoareî enorme a tErîmslsî ne aă tre-bsit se se iea nrin esnronriagie ks indemni-zare, mi nentrs giganticele IskrEri de arte ne a» fost nevoe a se face.
în Belgia drsmsl de ne rîsl Vesdre a§ kostat 4,500,000 franci de o lege de cinci kilometre, însE nregsl de mijlok a sneî legE în Belgia este de 1,600,000 franci. în Sta-tele-Snite ale Americei esce de 300,000 nEiiE la 400,000 franci de lege.
C. L.
(Va srma).
CRONICA.
La 6 dekemvrie, în zioa kEnd adsnarea din Bsksremti se desfiingE, ssrora el din Moldova îukE îmi dede sslletsl în mEna ale-gEtorilor. Dar se resnektEm tEcerea mormintelor! zice vorba. Asfel se menagiem esnresis-nele noastre assnra acestor rEnosagi. Vom skri nsmai enitafsl (or. Kamera din Bsks-resci, fese komnssE de asfel de elemente, în kEt ns nstea servi mai bine- la alegerea la tron a snsî RomEn nestrs nentrs aceste frak-gisni diverse ne avea în sînsl ei. Meritsl ei nel mare este, kE dete koroana Domnslsi Moldovei a kErsi nersoanE era sn nrincin SEnt
A
nentrs RomEni. IudatE ne se fEks aneastB
alegere adsnarea ar fi trebsit se se înkizE; misisnea ei era înnlinitE. OdatE emitE din a-neastE misisne, adsnarea, din kasza komnozi-gisnei sale, nsmai nstea fane nimik bsn. De atsnnî lskrEiile sale ferE de nsginE iranor-tinjiE. Ea destentE natimele ks tsrbare; nrii-mi votsl sekret; dekretE nensisnî mi medalii ksrioase denstagilor; ners nenssra assnra nre-sei; trimise la nentralE natrs konservatori; nriimi a se trene în regslament ka denstagii se noatE oksna mi nostsri nsbline etc. etc. Iar lskrsl nel mai teS, fsse a ns lskra ni-mika serios într’sn timn îndelsngat.
Aneste toate eras de natsrE ka adsnarea se se desfiingeze, fErE alte noi ksvinte, mi se desfiingE. Se fane anei la nagisne. Aksma de la nagisne denEndE se se nronsnge ne voiesne, se fie ks vii saS ks morgii.
Desfiingarea adsnErei a fEkst efekt nlE-kst tstslor oamenilor inteligengi mi nrogre-sisti, kEni as vEzst într’însa mijloksl de a fi mai bine dekst sîntem.
Se zine kE D. Place konsolsl Frannei din Iamî are se vie se îuloksiaskE ne D. Beclar în ksalitate de agent dinlomatek mi konsol general. AneastE snire a fEkst o adînkE mi nfekstE imnresisne în nsbliksl nostrs Bsks-remtean. D. Place este ns nsmai sn fenkgis-nar konstiinnos mi demn al gErei sale; dar sn amik sinner al RomEnilor. El a fEkst ser-vinisri eminente anestor gEri, sniind tot de o-datE se rekonsilîe ks dînsele datoriile sale kEtre natrie mi ssveransl ses. AneastE snire de va fi adevEratE, este de natsrE se învesdea-skE mslte inimi desksragiate.
Se vede kE listele elektorale ns se sm-nle renede.
Aneasta se finea mi la nele întEî liste din ansi înnetat. Este trist în adevEr se vedem aneastE rEnealE din riartea snor nronrie-tari nentrs interesele nsbline! KEni în fine sîntem sigsri kE anemti oameni sînt de nei ne doresk o maî bSnE soartE gErei din kare fane narte. Oare mi as întsrnat simnatiile lor kEtre regslament? SaS as înnenst se fakE narte din vre sn amezEmînt boeresk ? O RoinEnî! nregsigi sn drent kEstigat! kEni mEneîlvegi nerde, daka ns vegi sni se-1 esersagi! legea ne kiemE astEzi nsmai ne nronrietari la dren-tsl renrezintagisnei nagionale, noate mEne, se keme ne togi RomEniJ fErE diferingE, kEnd voi v’agi dovedi kE sîntegî mai ne jos de a-nel drent, mi tov,i Rommiiy figi sigsri kE vor sni se—1 eserseze.
SnerEm înkE kE ks -desfiingarea ads-nErei, nei ks drent de alegEtori vor alerga se se înskrie.
De ns ne înmelEm, în Moldova lefile a§ fost konsiderate ka venit. Ns seim ksm se va lsa lskrsl la noi astEzi.
O kestisne de mare imnortingE este daka se noate nsne în eseksgisne mai mslte nro-iekte konnenste de gsvern, în mai mslte nri-ninî srgente, înainte de a se nsne în disks-gisne în kamera viitoare! noi kredem nel ns-gin, kE toate anele kestisni ne figsreazE în konvengisne ka anlikabile din momentsl sss-krierei ei, se not nsne în eseksgisne nrovi-sorig, anoi vie kamera mi se le legitimeze în srmE. KEni este greş ks regslameiitsl mi este mslt timn de kEnd îl simgim togi ne nentsrile noastre.
Am nromis se revenim la art. indenen^ dingei Belgine desnre lskmrile Komisisnei Men-traie, Anei artikol nretindea kE Tentralg a dat sn nroiekt de konslitsire, liberal în formE,
dar în fond oligarxik. KEni ns se vede nimik fskst nentrs gEranî, etc..
Me vom zine assnra anemtii manieri a streinilor de a jsdeka Iskrsrile? Avem mare stimE nentrs minoritatea komisisnei mi kre-dera kE daka ar fi fost maioritate, ar fi fEkst lskrsri mslt maî bsne dekEt neia ne a» fEkst dokgii HErgei drente. Ilrinninii din nroiekt sînt aneia din konstitsgisne, maioritatea ns nstea fane alt-fel dekEt se-î treakE ainî.
Ns este aneasta lskrsl nel mare ne se asten^ ta de la maioritatea komisisnei: ferE voia ei tre-bsia se o fakE. Reia ne se nerea de la maioritate era se renareze eroarea întrodssE în konvengisne nrin restrîngerea votslsi elektoral; era se nro-klame ne togi RomEnii ne nkbtesk kontribs-gisne, se aibE drent de alegEtori. Anest drent ns este noS în datinele veki ale RomEnilor. Era înkn se fakn îndatE sn nroiekt nentrs gEranî, dsne ksm a nerst’o kansl statslsi. Ns a fEkst’o mi iatE nentrs ne, kiar în okii noştri lskrErile maioritEgeî anei komisisni ns as o valoare nrea mare.
Mitim în Rommal.
Erî s’a dat în Bsksremti sn banket din nele mai frsmoase. D. komandir al komnaniei de Ilomnieri mi d. Ilrefekt al Iloligieî, nrofi-tEnd de serbarea sfintei Barbarei, ne este i-koana kornslsi de Ilomnierî, avsrE frEgeaska idee d’a invita la anest banket, ns nsmai ne togi dd. ofigeri, mi din toate komnaniile nelor lalte kornori kEte trei natrs renresentangi, mi ne d-niî mefi ai kabinetslsi, ni înkE ne togi d-nii foşti nrefekgi ai Iloligiei de la konstitsirea a-nestsî korn mi nEn’ aksm.
Dsne Entîisl toast, al d. kolonel ZEgE-
nesks, ne kare snerEm kE’l vom nstea nsbli-
ka în No. viitor, d. Ministrs din întrs a nsrtat
sn toast ofinial, bine esnrimat mi bine simgit,
nentrs IHefsl statslsi mi mErirea omtirei na-
gional'e. Dsne aneasta d. Ion Mans as nsrtat
sn toast, nea fost foarte anlasdat, în onoarea
Ilomnierilor mi nentrs glorioasa lors agErare
a stindardslsi RomEn la 13 Sent. 1848. Aszi mi-
nsne Doamne! Dsne alte toaste, D. K. A. Rosettia
înkinat „neutra stingerea fokalai moral nelat w,
mai ks aneste ks\inte. „Ilomnierii, zise d-lsi,
a fost institsigi snre a stinge foksl material. Ei
in’as mErit misisnea fEksnds-se Ilomnierii fo-
kslsl nelsi rE«, innedieî, kare mistsemte feri-	A
nirea mai tes de kEt nel material. In 13 Sent. 1848, ei lsntarE kontra nelsi mai teS din toate foksrile, aneia al invasisneî streine mi nsmai ei ne fsksrE, în ksrs de 10 ani, se nstem ridika frsntea înaintea streinilor fsrE rsmine-AstEzi, konvokEnd la anest banket, ne togi Ilreffckgii, fErE osebire de stindard, rai fokEn-ds-ne ne togi se rsnem nEinea îmnresnE. Ilomnierii ne aS arEtat kE’mi srmeasE misis-nea lor d’a ne fa te se stingem foksl naţiunilor. Inkin dar domnilor, nentrs stingerea a-nestsi fok înaintea stindardslsi nagional.g *
Aneste rîndsri într'sn timn kEnd interesele gfcrei mi ale libertEgei ner mai mslt de knt tot dasna snirea rai înfrEgirea întfevtoate frakgisnele nartidei nagionale, fak nlEnere se fie aszi te. Noi anlasdEm toate înnerkErile ne, se not fane ori din kare narte ka se ajsngem la o singsrE snire între soldagii aneliami kre-dingi. Vom anlasda mi mai mslt ne nei ne vor avea tEiia a fane însşmi sakrifinele de amor nronrig, ka se întinzE înainte mEnile. Ns vedem skEnare nentrs garx mi libertate de knt în îngelegerile- între oamenii nartidei nagionale. Kredem kE ori kare ar fi kas3a ne
www.dacoromanica.ro
DIMBOVIUA — 9 DECEMBRE.
îngeleţrerilor între diversele nsange nagionale, ns not st fie o kasst de natsrs de ktt de oninisnî în diverse kestisnî, iar ns de nrin-cin. Ambigisnele nentrs tron nsmaî not st esiste între oamenii nartidei nagionale: ele se vor afla nsmat în tabtra kontrarie noslsi ordin de idei.
an! am vtzst kt majoritatea skolarilor nS e-raS bsnî la aritmetikt. Adaosul dar fiind nre-jsdinios urogresslsl jsnimeî studioase, insisttm a se face îndrentare nrogramei.
Assnra geografiei din hlasa II iui III.
^	63
ka îmi dase foame. Ferice onert! tot nonî st mal servi la ceva!.. Lsaig dar kalea ne duce la snsl din aceste lokande unde bonjuriştii noştri! ks geamsl la okî, merg serile dsne o-nert st cineze mi st snsie în gsra mare a-morsrile lor sekrete.
Otelul Franuet' mal mslt dektt orl-kare
•—p+o » 8 >	~
lioîîsideraiiST asftsira lii§frâkus5ziel
«'V	tV
nrisnarc în Rointnia.
(Brmare).
PROGRAMA.
Ilrograma skoalelor nrimare, ka mi sko-nsl, treb5ie st fie fondatt ne trebsingele so-cietsgii.; ini nentru kt trebsingele ssnt de dose kategoril srmeazt ka mi stsdiile din nrogra-mt sa fie îmntrgite în dose divisisnî, adikt: In kîase nrenaratoril nentrs tinerii ne se destin la stsdil gimnaziale, mi în klase reale ks skon de a înavugi masa nonorslsl ks tineri angî la indsstrie, mi mik komercig. Rele dinttig trei klase nrimare formez divisisnea 1, iar klasa IV divisisnea 2.
Ilrograma de asttzî a skoalelor nrimare se nare a îmbrsgima amtndost aceste interese, înst ns satisface ks denlinitate ne nici sna; iatt nentrs ne:
La divisisnea I, sag la cele dintîis trei klase, aritraetika mi geografia ns ssnt nronor-gional îmntrgite între aceste klase mi din aceasta firesce ressltt o naralisie la nrogressl skolarilor.
La divisisnna 2 sas la klasa IV objek-tele de stsdiS ssnt nrea înksrkate mi este im-nosibil st se noatt srma ks ssces de kttre skolari în terminsl de sn au nreksm o voe-sce ilrograma.
St demonstram aksm în narte nentrs fie-kare din aceste stsdil:
Assnra aritmetiuel din klasa II.
A
In nrograma trekstt la aceastt klast figsra numai cele natrs oneragisnî ks nsme-re întreţii. In nea aktsals s’a mal adtogat: „Adsnarea mi sktderea ks nsmere koranlese." Acest adaos, mal întsis, este o anomalie în sciingt ktcl, dsne toni aritmeticii, trebuie st se nse înttiS frakgisnele mi în srmt komnle-sele. Kttre acestea din esneriengt ksnoascem kt nentrs vîrsta skolarilor de klasa II este îndestul st noatt învtga cele natrs onera-gisnl bine; mi cea ce ar mal fi de linst st se adaoge este esercigisl ks nrobleme anli-kate la viaga socialt nra.ktikt; ks kinsl acesta emim mi dintr’o teorie rsginitt. — Vorbind de nrobleme linsa snsi mansal de asemenea nrobleme observtm kare ar trebsi st se tintreaskt mi st se dea domnilor institutori resnektivl nentrs înlesnirea lor la nredareaa-ritmeticeî.	i
Asunra aritmetiuel din klasa III.
în nrograma aktsals citim: „Frakgisni ordinare, zecimale rar komnlesele. Regslî de trei, de asociagisne mi de interes." Ilrin nrograma nrecedents, kare era mal eksitabi-lt mi mal logikt în îmntrgirea sciingelor, ns se imnsnea acestei klase nici regslî de trei, nici de asociagisne nici de interes (acestea fiind objekte de klasa IV) mi ks toate astea, dsne observagisnele mele în ksrs de mal mslgî |
Lstm nots dsne nrograma aktsals: „Divisisnea nsinsntslsî în konginente mi oceane. Esercigiî assnra xarteî Romtniel, ftrt tekst." Uli ka st dovedesk kst este de inegal îm-ntrgits aceastt sciingt, urmez ks tekstsl dsne nrograma klase! a III. „Elemente de geografia fi si kt mi nolitiks a celor uinui konifi-nente în general (Esrona mai desvoltats) mi a nrincinatelor suite în narte."
O asemenea kombinare kats negremit a redsce sciinga geografiei la nslitate: ktcl este evident ks skolarsl de klasa II kare n’are de kst nisce nogisnl foarte Ssnerficiale de geografie ns o st noatt învtna în klasa EI în-tr’sn an xarta întreags a globslsî.
SssgiS îrantrgirea geografiei nreksm era în nrograma nrecedents. Ilrin acea nrogra-mt klasa II era skstits de geografie, iar klasa III, învags nsmal Esrona desvoltats mi Romsnia (asttzî nrincinatele snite) mi aceasta era foarte logik, ktcl skolaril de klasa II aS objekte nrincinale skrissl, cititsl mi kalkslsl mi acestea ssnt de ajsns nentrs frageta lor vîr-sts mi intereseazs într’sn mod direkt soarta mal ks seamtb a acelora ce es din skoalt ka st intre la mestemsg mi kari ssnt în mare nsmsr.
Assnra hlasel IV.
Ilrin nrograma aktsals s’a mal adtogat neste studiile ce figurau în nrograma nrecedents: 1. Kontabilitatea în nartids simnlt, 2. Stilul enistolar nraktik, 3. Nogisnl de kos-mografie, 4. Istoria Romtniel, 5. Recitsrî, deklamagil, komnsnerl. — Ftrt a kOntesta stilitatea acestor stsdil. observtm nsma! kt termensl de sn an, în kare ssnt skolaril obli-gagl a le srma este ks totsl de neajsns mai adtogînds-se ne lîngt acestea mi studiile ce a§ figsrat în nrograma nrecedints.
In interesul kornslsî industrialilor, mese-riamilor mi al celor ce se vor da la komer-cisl ks mtrsngimsl ar fi ka stsdiile klase! a IV st se divizs ne 2 ani, mai adtogtnds-se ne lîngt acestea mi ceea ce nrograma aktsals a sksuat din vedere, acestea ssnt. Reli-gisnea, mekanika anlikats la memtemsgsrl, rai agriksltsra. Ks kinsl acesta klasa IV jnri-mart ns va mal fi sn fel de klast realt nre-ksm este asttzî, ci în realitate o skoalt reâ-lt. Uli ftrt a mt mtrgini aci zik: Skoala realt se noate întinde mi mal mslt ktnd interesele nonslagisnel ar cere.
Andrei Dretorian.
(Va srma metoadele ini esekatarea lor).
Istoria unei coade (de păr) din Bucureşti.
Seara I.
în zilele trekste emirtm de la onera I-taliant din Bsksresci snde ne dusesem ks toni berinistil st anlasdtm frsmssegea gingameî noastre îmntrstese, emirtm înst... ks oare-kare simntome de sltbicisne. Re noate st fie aceastt indisnozigisne? Mt întrebai eS singsr. Dsne mal multe întrebtrî ce îmi ftksis, aflai kt mszi-
altsl noate mslnsmi ne cei ce vin st-I ceart ciolanele animalelor nrenarate snre sakrificiS. O salt ks ktte-va mese, este loksl snde Is-mea elegantt se dsce st osntteze mi st vor-beaskt. Aflai§ aici ktgl-va ksnosksgl, ktcl în Bsksresci togi se ksuosk.
Mt nsseis la o mast mi cersis st mi se dea o kostiifs ks hartofi mi o karaft ks vin. Reia ce se mi ftks, dsne o oart de astentare. La o mast de altturî ktgî-va jscl elegangl vorbeas de onert, de grizete mi de nolitikt.
Eg mt oksnam a desfiinga rtmtmigele bosluî ce mi se nssese ne taler. Lskrs ks-rios! sn fir de ntr foarte lung se ztri rttt-cit înnrejsrsl bskateî ce voiam st desfiingez, aceastt bskatt era înfintt în fsrksligt, mi firksliga anroane de gsrt; bszele se deski-deas ka st lase dingil st ansce urada, ktnd firsl de ntr îmi zi3e: „Domnule ns mt des-fiinga!. singsr am rtmas dintr’o koadt mtrea-gt; krsgt’mi viaga, mi îgl nromit agi snsne istoriea viegei mele, istorie ksrioast, in kare ms'te lskrsri mi mslte nersoane din Bsks-r rescl vor avea nartea lor de istorisire.*
5n fir de ntr ce vorbemte, trebse st fie sn lskrs foarte ksrios! nriimiî kondigisuele lui, mi îl krsgais viaga, îl lsaig, îl stersel, îl usseig în bszsnar. IUttii mi emiis.
Odatt akast la mine, mt nsseis în nat dsne ce skoseî firsl de ntr mi dsne ce îl nsseis -ne mast.
Firsl de ntr încens sţ’raî istoriseaskt asfel.
„Eg am ftkst narte dintr’o koamt frsmoa-st mi avstt de femeie. Aceia ce mt nsrta era ttntrt mi frsmoast. Voig încene a vorbi de dînsa la etatea eî. de ont-snre-zece ani. Talie, brage, mtnî, figsrt, la dînsa erau în-tr’o nerfekgisne de frsmssege ksm rari orf nstem vedea. 5n snirit snriutinel, o imaginagisne arzîndt; simtimente nasionate, iatt de o kam dats ce era aceastt jsnt fecoara a ktrsî frs-raoast koroant se komnsnea de mine mi de milioane de fragi al mei tot snsi mi snsl.
Iltringil el eras bogagî; dar ns voira st’I dea nici sn fel de krescere fetei lor. Asfel ns vtzsrtm nicj odatt nici sn nrofesor venind în aceastt kast; Ea sta toatt zioa la fereastra avînd în mtnt o karte ne kare ns scia st citeaskt mi kare o ginea de mslte ori ks kansl în jos.
Sciî, noate, kt în Bsksresci se aflt o societate de jsnl, ftrt învtgttsra; dar snoigi; ft-ra snirit; dar îndrtsnegl; jskttorl de ktrgl, kavaleri de indsstrie, îmntrgigi în mal mslte kategoril: unii kare as mtnkat sttrile ntrin-nilor dsne cele as moştenit; algii kare le mt-ntHkt înainte; algii kare as mtnkat stsrl streine, în ktrgl; algii kare a ltsat strace vt-dsvele avute mi ne stgioase de nltcerile brutale ale viegil; algii trtind, ftrt st scie nimeni ksm.' Ei bine! snsi din acemtl oameni ce în toate gtrile as ktte o nsmire a narte mi la noî Fîlfîsonî, bonjurişti, gingtî etc. vtzs ne frumoasa noastrt Elvirt Ia fereaste, într’o zi ktnd aceasta mîndrt de frsmssegea nt-rslsl stg, se dsse st se nentene akolo, în okil trekttorilor. O vtzs, mi se decise, st traktariseasks xamor, ksm se zice la Bs-ksrescî în stil familiar. Din acel moment
www.dacoromanica.ro
64
DÎMBOVmA — 9 DEMEMBRE.
jsnele se înt-srnE toate zioa ne stradE k5 î.iEssra, mi toate zioa Elvira aranjE HErsl la fereastra, nretestînd kE uErsl 115 va se mea-ze. Ne ssni mi ne rEssni, ne 5nse ks mai mslte nomezi, ne smslse, ne kinsi, nEnE kEnd o kemaiE la maSE.
La masE tenEra ElvirE era distraktE, a doa-zi nriimi sn bilet, de la nel ne se rE-nise neutra dînsa. O amikE îl niti.
late konrinderea biîetslsî.
îmmrsteasa rie/ţei mele!
Din minntsl kEnd te am vEzst, sn fer-mek neresk a intrat în inima mea. S’ag dss zilele de nane mi' de fennire. Tb mi le aî rEnit într’o kEStare de anele* ne arsnkE fla-kEiE, arde mi konssmE. De atBnnî sînt ne-bsn!. kalk oamenii ne ninioare.. ■ moseaoa mi s’a fEkst srîtE ... klsbsl kade ne mine.. kEnd nsi înkE mEna ne kErţi, nerz. Ts emtî bstiE ka berbenii, ns ssferi se mor în kinsri! knnî moartea m’a lovit în inimE.. mi ka lebEda ne kEnte înaintea morţei, îţi skriS aneste sbs-nine anroane de mormînt. Tb însE, soare al vieţei nelor ne sBfeiE, noţi revErsa ass-nrEmî o razE mEngEitoare.. vei ssferi se mor? se mE sting, se mE sssk ka laminarea de nearn la nasni? Voig se te vez aste searE la noarte la zene oare..	Andrei.
Elvira aszi nitirea skrisorei mi sBsninE. Amika sa o întrebE ne va fane.
—	„Nb snis rEsnsnse ea.
—	Date.
—	Nini odate.
—	Eşti neroadE!.. de ksriositate, se rî-dem. Vig ks tine.
—	Vii?
—	De ne ns? ne rEg noate se fie, vii?
—	Ks tine., vi».
—	'line snie. Iloate Ue te amteantE no-roksl... Se te mEiiţi... Iloate kE este fenior de boer ks stare... Se-î vorbesnî, noate se-î nlani... BErbaţii sînt rari în zilele noastre, mi fetele mslte ka stelele mi ka loksstele,. ns vezi kE ub vor se se mal însoare.. kEnd vom gEsi sn bEibat, trebsie se-1 Ibeiu, este ojferinire se se arate sn bErbatîu timnsl de astEzi.
—	Vig, negremit.
—	IlatrB m’ag nerst, mi i-am refszat în anii trekBţi; dar astEzi mE kiesk.. astEzi ns se mai arate nimeni., nel dinteiS era de nei ks libertatea., gol nsmkE.. al doilea sn lin-skan ks nernele; al treilea Bn arendam ks nassl roms, dar bEtrEn; al natrslea sn aktor d’ai Ibî Milo.
—	Asfel vii ks mine?
—	Vig.
—	Aste noante la zene oare, la noarta miliE?
—	DarE.
Dsne aneastE konversare, amika se dsse.
Elvira rEmase singBrE, se nsse se viseze, negremit la jsnele kare îl fEnea se ssfere.
Mine noate deskri neia ne se trenea în
se kslkaserE. Elvira avea kamera sa anarte. Era singsrE mi nreoksnate de vise de feri— nire, aneste rîzînde soane ale jsnelor fete. 0-rolopisl de la bErEţie ssnE; Elvira astenta se vie amika sa. . , .
Ainî eg adormisem. IlErBl bEgE de sea-mE mi îmi zise: nEstreazE-mE nsmaî, mi în seara viitoare, îţi voi snsne lskrBri kare ag se te ţie destent toate noantea.
— Bine! bine!., mi adormiig.
(va sima).
------------
URZICĂRIÎ.
Ansi anesta domini zodia Rakslsi.
MomentBl se anronie ka se-1 îngroane. Loksl de înmormîntare va fi groana din na-vesl de lEngE nasapisl Bosel snde s’a înekat vaka mi evresl. El va fi dss la mormînt ks mare nomnE de aminiî seî. Meia ne snim benE astEzi este kE Eomisisnea Mentrate va ţine orizonsl ne karsl fBnebrs. Msnininalitatea va trape karsl ks mEnile. AdsnErile elekti-ve vor Brma karsl, ntengEnd. KEntenele fs-nebre vor fi kEntate de artiştii de la Onera Italiana. Koliva va fi dBSE de înniegaţii no-liţieî. Ansniţstorsl va ţine bu ksvînt fsnebrB. Miniştrii din Iami mi din Beksresni, vor mEn-ka koliva.
Sniţî nentrs ne s’a desfiinţat adsnErile? Ilentrs kE s’a tonit zodia RaliBlsi.
Tombatera nel tenir mi kan al msltor tombatere, îndate dsne desfiinţarea kamerii fiks nele mai smile komnlimente la nei mai smili elektori mi arendam! ne întîmninE în drBms’î ka se ns’1 site fie kare ks neea ne noate fane.
întrebat oare nine ne oameni se vor a -Iepe nentrs sesia viitoare, a resnsns: — Mei ne voicsk a fi bEtsţi ks binisl, vor alepe tombatere ; iar nei ne vor a fi oameni liberi vor alepe bErbaţi din nartitsl nrogresist, ls-ninaţi, kanabili mi integri;
Sn kEldsros renresentant al regslamen-tslBi mi asnirant la mai mari mi-a eksalat ds-rerea ne a simţit la desfiinţarea kamerei nrin BrmEtoarea esnresiE:—„E antikonstitsţionalE.“
Sn rak eksrenresentant al rănilor se tîn-gsia dsne desfiinţarea kamerii de noroaeie ne’i onresne a alerga ne la kliksţl mi de kri-sa komernialE ne îmnedikE komerniBl elekţiilor.
Galbenii a« a avea mare bas, nentrs kE sfanţii ns se not transnorta lesne nrin jsdeţe.
dar rensnţE la aneastE ideie. Mei kini-va abonaţi de la Rîmuiksl-Vîlnei ne as fEkbt 0-noare sBb-skrintsrilor lor, vor nriimi îndate banii înanoi, mi li se va trene nsmele într sna din aneste foi ka anii ne as esnrimat în fante dorinţa de a vedea înflorind la Romini literatsra.
VolBmBl I ks kare a înnenst aneasteîn-trenrindere, ssb nsme de Botsliile Romanilor, noeme eroine în versari de D. D. Bolintineans, se nsne de astezî snre vEnzare la toate lib-rEiiile din BBkBresnî. Aneste noeme adsk aminte într’8,n stil noetik nele mai strElsnite fante ale strEbsniior noştri; mi anele fante sînt tot ne ne a mai rEmas astezî ‘sure a ns neri în kategoria nonolilor ne demni de a mai trii.
IlreţBl ansi tolsm este de natrs sfanţi mi jsmEtate.
Tot de odate se rekomandE nsblikBlsî BrmEtoarele- skrieri ale D-1bî Bolintineans ns-se în vînzare.
Iloeziî nele dinteig.	I Voiam,
KEntene mi nlEnperî	—
Iloeziî vekî mi noi.	—
Manoel Roman.	—
KElEtoriî la Ierssalim mi în Epint. — Ksniarea României.	—
Melodii RomEne.	—
Xerodot înnenstBl istoriei.	—-
Balade sag basne.	—
KElEtorii ne dsnEre mi în Bslgaria — Kalendarsl ne 1859 ne 1860.
Ileste kaiînd va emi de ssb tinar sn vo* Ism ne va servi ka srmare la kEtetoriile în Halestina mi Epint nreksm mi altsl ssb nsme de Kddtoriî în insolele Arxinelslsi mi în Asia mikd.
La libiEria d-lsi Xr. lonin mi komnanie Romanov a emit kalendarsl anslsi 1860, ka-lendar istorik, peografik mi arxeolopik, de D.
D.	Bolir.tineans mi D. A. Zâne. Materialele ne konrinde sînt:
1.	Zilele anslsi, ks alEtBiErile lor obin-
nsite, de D. A. Z.
2.	AbreviEri de inskrinţisnî Romane.
3.	Mozainele de la GrEdistea.
4.	Monete veki în Dania.
5.	Kansl Minerveî ne tetradaxmele Atenei.
6.	MESBri mi gresteţî.
7.	DrBmsrile Romane.
Netele istorine.
8.	Moartea Ibî Kbnstantin vodE BrEnkoveans.
9.	Moartea lsi Ştefan vodE Kantakozino.
10.	Moartea lsi Xanperli.
ÎL Fragment din kEtetorii în insola Arxi-
nelslsi de D. B--------insola Tenedos
mi nelebrsl Kanaris.
12.	SatirE.
13.	Iloezii de Xaralamb Krandea.
Anest kalendar este ilsstrat ks mai mslte figsri interesante.
Doritorii de al ksmnEra se vor îndrenta la sbs zisa librErie, strada linskanilor.
inima ei?
La noi natimile amoroase sînt smoare; mi nentrs aneasta trEiesk o zi. Dimineaţa înnen mi seara, nier; stennitBl lor este tot atet de lesne kEt mi înnenstBl. Ksnidon, la RomEni nB se şervE ks sEpeţi veninate, asfel nini ns mor RomEniT de amor ka nele mai mslţe 1b-krsri, amorsl însBmi este nrofanat la noi.
Elvira înnensse se’1 isbeaskE, sag se kreazE kE îl isbesne, Iskrs ne este tot aneia în zilele de aksm. Inima ei, simţind kE se anronie ora de întelnire, bEtea ka inima Ib-lietei astentend ne Romeo.
HErinţii erag bEtrEni mi meseriamî, doE kaliteţi ne fak se se kslne de timnBrig. Ei
Elektorilor! de veţi fiu înmelaţi veni nsr-ta maoa; de veţi fi kBmnEraţi veţi fi vîn-dsţi ka vite ka se nlEtiţi nreţsl ksmnEiErii.
Bibliotica clasică universală.
A
InkE o dovadE kE ori-ne mare între-nrindere literars este imnosibite astEzi în aneste ţEri. Bibliotika klasiko al kErsi înnenst s’a inoagsrat ks ateta sneranţE, ns a reamit nini se aibE. nsmErsl nenesar de abonaţi, nini se afle la toţi abonaţii dorinţa de a rsensn-de banii, nreksm se grtbirE a-mi nane nsme-le ne foile de ssskrinţisni. întrenrinzEtorii
Momia GEernti nii Iloeniga din naa-sa Kosii, Distpiktsa DîmBOBiţa, ks aoks-pî îndestsae atît de apEtapE, kît mi de fineţe ne seama nponpietaps.iBi, afapE din ne.ie aeţusite aae kipiami.iop dsne aneastE moime, ks .lisede de npsm, xan în dpsmBj nomiii Ilitemti.iop, mi moa-pE ne analloton; Se dE în apendE de-, na Sf Geopge Biitop ansa 1860, op! nine Ba fi dopitop a asa în apendE aneastE inomie, Se Ba nstea înţeaeţe ks sbb-şkpisB^ nponietap a,i ei, ne .loksemte în ko.ioapea de Bepde,- max: Manea Bps-taps, kasa No. 13.
.llaiop, K. Konue§ko.
Tiîiogpafia NanionaM a mî losif Pomanoe iui Komn. -
www.dacoromanica.ro