f ANUL !!.
JKSfâPfi-
-U
.1
ri>.

V
coloi? ‘olc: wv. ,'^rţîi wfrA £■ fciinll iii ol* i-'>	!i!	\	• . A
r	.'	,	' , /m.
' A'ieast'B foaie ese de .; i. -ti i -.1
doi ori ne s^ntemîni
Miepkspen mi. Sini—
Btta.
Hreijel abonaments-Ibî nentrs sn ang 24 Sf.
Ilentrs ’/„ „	12 „
Trei lsnî. . . . 6 „
O linie nentrs anon-ssri se va nl-Eti ks 30 n.
1859. ,	;
flit>7 im oils^ptc ojiii1	-
,priscipatele-uniie.
MIERCURI 2 DECEMRRE.
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ^
c , IO*'
Abonagia se face la librăria rAist. Zoaninu et C-ia Romanov strada Linskanil or, iar nrin distrikte la. D. sekre-tari aî Administragii mi Ia koresnondenniî li-bn.rieî. Orî abonament trebsie nbtit în-uat^ ks ssbskrierga.
INS CBN ŢÂRE.
Sînl psgaijl DD. aEonam Me ns aS iLTbtit îiikT, npeijgj aEonamen-t«.i5Î mi kape npiimesk înki, j«p-na.iB.i, opî si. tpimijp» Banii, saS st, ansnue fn» îiiMeteazT,. Kri,mi fi.p'b a'ieste cIot», nom fi neBoijul a ns je mal tpimite. Sînt psgaijl asemenea DI).. aEoaaiji ne n« Bop fi npii-mind pegB^at foaia, st, anonim .ia timn .a a administpauia gazetei.
AdministpatopHJi jspnajisjiHi.
Bucureşti, 2 Decembre.
Gazetele Asstriace ne de o narte; kan-’didauiî la Domnie, ne de alta, agitt nekonte-nit kestisnea desnre redarea vekilor nosigisni Rs-siei la dsntrea de jos, ini desnre nrincinele strein.. Kare este kasza ne face st se tsrbsre aceste snirite? indemnsl st vie oare de la kabinete? Aceste kabinete st fie ele in adevtr decise st nsie ne tanetsl kongresslsi aceste dot kestisnî ? No! ns kredeni ne ktt timri ntmîntsl Krimeii va fi înkt konerit de stngele ne sskat a trei sste de mi! de aliagi,ns nstem krede kt dinlomagia Es-roneant, ks toate erorile la kare ar fi ssnsst, st insslte acest stnge nobil; st desmingt sa-krificele ne Esrona civilizatt fsse în stare st fakt înkt, st steargt naginele de asr ale istorie! acelsl resbel. Stngele Isntttorilor vor yere rtsbsnare într’o zi. Oninisnea nsblikt a Esrone! este tare ka o mare, a ktri! ssr-fant se noate înkreni în toate zilele de vtn-tsrl; dar ale ktril adîn’iim! rtmîn ne mimkate. Dinlomajgia scie din esneriingt kt frsngele reţrilor cele mai rtdikate, as fost nevoite st se înkline înrdntea voingei acemtii zee formidabile. Daka îmntratsl Nanoleon este ilsstrsl astor al acemtii fante strtlscite ce se nsmes-ce resbelsl Krime! ks konseksingele Isl, no! ns kredem kt dsne natrs ani, acest mare im-nerator st vie st steargt ks bsrelete Rssiei, din istoria viene! sale uii a Franqei, naţiinele qele ma! frsmoase. Ns kredem kt ag esistat vre odatt sn reţie, sas o naijisne kare ks voie bsnt de inimt st kazt în aneastt eroare satsrnikt. Dar revenind la kestisnea dt-re! înanoî a Basarabiei Moldave Rssiei. kare ar nstea fi motivele ne kare sna din nsteri «’ar întemeia ka st nsie aneastt kestisne în kongressl Esronean ? Basarabia s’a dat Moldovei, ka st înlttsre akgisnea Imnerislsî Rss de la Dsntre ini ks aneasta st asiffsre mi
■	O
■mai mslt integritatea Tsrnieî mi st sttvileaskt ameminnttoarea krestere a marelsi imneris de la Nord assnra Orientslsî. A'ieste ksvinte re-ksnoskste de toatt Esrona, esistt înkt; Trak-tateie ssskrise de nsteri nentrs integritatea
Tsrniei ns s’as anslat înkt, ele sînt mai tari dektt toGd’a,sna.
Ilolitika Esronei în nrivinjga Orientslsi ns s a skimbat, noate st se skimbe într’o zi; dar anea zi ns va fi zioa kongresslsi «ie are st fie. Anei kor.gres ns va veni dektt atsnni ktnd ar fi kemat st sssne o mare de stnye în Orient, sag st îmnargt desnoliile bttrtns-lsi Imnerig-Oriental.
Motivele de nemslifsmtri în Basarabia ne gazetele Asstriaye nsn înaintea kongresslsi, seamtnt st fie de natsra anelora ne dorin-gele adormite ale kandidagilor la domnia gt-îilor senarate, naşte nrin saloanele snei ntriji de retrograzi Bsksremteni mi Iemeni, attt ni se naie de abssrde mi demne de nietate! ktni în fine daka kongressl ar avea de gtnd st se oksne ks nemsljgsmirile ne esistt tot-d’a-sna la toni nonolii, kredem kt ar nsne ne bănet o kestisne ne ar mirosi rtg tstslor nste-rilor 5 kt'il în fine am voi st snim kare este anea gart snde nemsljgsmirile sînt neksnos-kste? Franniea ns are mi ea nemsljgsmirile sale? Englitera ns are mi ea Toril mi Vij,iii ei? koloniile sale? Asstria ns are nrovinnii snde sînt, ns nsmaî nemsljgsmiri; dar snde mslgi nonoli, ns se mimkt, nsmai nentrs kt ns ag nsterea? Basarabia Moldovei, ns este ginstt ks nettflî fortifikate, ks tsnsrile nline; ks noimii sekrete: aini loksitoriî se bsksrt de intreag’B libertate de a ntrtsi în-ssmî gara lor, mi singsrele nsteri armate a-ssnritoare lpksitorilor- mi ameninnttoare Tsr-niei sînt nensmdraţele legioane jle ydiitţarî.
Asfel ziqem înkt odatt: ns kredem ka kongressl st desvtleaskt o rant a ktrii rt-dtnint ns se aflt în nrinninâte. Ktt neutrs kestisnea de nrinnine strein, desnre kare gazetele vorbesk ka de o desntgsbire a snsî dsne latin, înkt o kredem streint maioritt-gei areonaţiislsi Esronean. Ea aflt nasnere mi: xrant tot în sniritele elastine mi nlxntnde ale diverselor kliyi aristokrati'ie din Iami mi din Bsksresni, kare ag sltbinisnele arcbinis-nei tronşlsî, ftrt st aibt virtsgile anestii am-bigisnî.
Aneastt kestisne este xottrîtt. Ns sn nrinyinel strein, vasal al norgei, ks urotekgii mi garangii; ni sn rege indenendint kare st ns ksnoaskt altt nstere mai ne sss de dîn-ssl dektt Dsmnezeg mi nagisnea. Iatt ne îngeleg Romtniî prin nriniine strein. Iatt se vo-iesne nagisnea Romtnt de mai mslgi sekoli: libertatea. Dar ntnt st vie timnsl asemtii dslni indenendingi, ea voiesse ka toni st res-nekte voţsl ei nagional de la 24 genarie.
St ns se legene ksibsl de mttase al retrograzilor din Iami mi din Bsksressî, kt esistt în adevtr sn snirit de srt mi de onozigisne sis-tematikt între marea nartidt nanionalt nro-gresistt mi între votsl de 24 genarie! st ns
tenoart, între gsvern mi între individsalittni oe fale narte din nagisne; ka st vie st lo~-veaskt nrin-iinsl nel mai stnt de nagionalitate mi libertate, ktni tare se va kti la srmt! a-neste serte kasnine not st esiste asttzi; dar mtne not st nsmai esiste: atakt-se nsmai minqinsl, atakt-se nagionalitatea; mi taberile toate, se vor fane o singsrt tabtrt.
Vie domnii retrograzi ks iirinqinainsl strein vasal mi ks oştiri st dtrtme votsl de la 24 genane, mi fie sigsri kt ns va înttlni nml ssflete, nini brage de sldavi! pii-or fage mi Romtniî datoria lor.	‘ ‘
Dar tot de odatt, gsvernsl trebsie nrin fante îngelente, nrin mt3sri energiqe, st nre-uare sniritele snre simnatie kttre natrie, kt^ tie konstitsgisne, kttre sine înssmi, mi bra-gele nentrs antrarea natriei.
Ns este vorba a arma snre a faie kon-ksiste; ni snre a imnsne, snre a fi resnek-tagi între nonoli, snre a nsmai vedea oştirile streine intrînd în aneste gtri ka într’o Isme de y imiţi re; snre a nsmai avea dsrerea mi rsminea st mai vedem Romtni nriimind ks flori în lok de arme ne nei qe vin st tsrbsre na'iea mi st înkanie de langsri mi de smi-| lingt frsntea anemlii nagisni.
Noi kredem kt nagisnea ns va linşi gs-vernslsi; daka mi gsvernsl ns va linşi nagi-5iiei, este înkt tiran, este înkt snerangt kt Romanii vor fi resnektagi în institsnisnele lor legale, la Inttmnlare ktnd, o narte din nsteri, niinti o nekrezstt înttmnlare, ar nere st skimbe în rtg kondigisnele aqestsi nonol Romtp_.
B.

Be Ja sn timn înkoa, din minele erori ftkste sag de oameni din nartida liberalt, sas de oameni kemagi la gsverntmînt, nartea de oameni enimin! ideilor nagionale mi liberale, aieastt avan-gardt a strtinilor rtg voitori gtrei; învinst- la 1821, la 1848 mi la 1859 genarie în 24, nrin ayeste trei trismfsri nagionale, a înnenst st reînvie, st rtdine kansl st-rni întinzt rtrasfile ne smele Itsate des-kise de nagionali mi de gsvern. I«jî kolo ei kastt st rekltdeaskt temnlsrile lor qele dt-rtmate; st reameze ksltsl mi idolii lor ktl-kagi în ni'iioare. Vouea lor înnene st rtssne mi st atragt asksltarea oamenilor ne Ismi-nagi mi ordinari. Gsvernsl, o snsnem ks sinceritate mi ks dsrere, întinde snora mtna, ne ktnd silii din cei mai sinceri mi arzînzi liberali, amtgigi de nesincere stratageme ale re-trogiazilor, ce cedeazt asttzi, ka st amtgea-skt mtne, ii Jasdt nrin lsme, îi ktntt kiar în verssrî mi în nrozt. nii lsmea se mirt de toate acestea, mi noate st îmi zikt: se vede ks noi am fost înmelayl assnra uiokoilor, mi ks ei sînt nei mai natrioyi.
.	. .	.	,	,	— ---------Gazetele lor încen st
se bazeze ne msce mici certe de nobgie in-'vazt. Ismina; agengii lor ns se mai asksnd.
www.dacoromanica.ro
54
Ilrinniniile se kleatent, vasiliazt, se konfen-dt ka lsmina ks întsnereksl mi pkiî nsmai 8MiS st deosebeaskt. Gazetele nemgemtî vin îu ajstors.l aneintil reakgisni; le deskide ka-lea, îl lsmint. Sniritele nltntnde mi kredsle se întsrnt kttre idolii ftrtmagî la 1848 mi 1859; mi noi, soldagii noilor idei, medem ks minile înkrsuimate mi Itstm nrm aueastt a-romire, st reînvieze idra retrograda.
' Toate frakgisnele mare! nartide nagionale trebsie st îngeleagt în sftrmit kt fti t o strtnst legttsrt mi suire între ele mi între votsl de la 24 genarie, ns este ninl sn bine de asnentat nentrs gart mi nentrs libertate. Gsvernsl el înssmî trebsie st îngeleagt kt aueastt nartidt mare, mi snitt, este singsra ne kare trebsie st se rezeme. Togi ueî ne a» lskrat nentrs 24 genarie mi togi ueî ne în srma anemtiî lskrtrî sînt kemagî lâ ktrmt, trebsie st site minele miseriî nersonale, mi st-ml dea mtna în kredinga nagionalittgeî mi |
a liberttgel. Ktnî o renettm, eniminiî ko-msnî al stntelor nrinniuil de libertate, mi al votslsî dc 24 genarie, rtdikt bragsl ka st loveaskt, asttzl în smbrt înkt; mtne înst vor lovi de fagt, în frsntea omtirilor streine de oksnagisne.
Amtgitoarele lor ksvinte, mi sndele as-rslsl lor, se strekoart în souietate mi lsnekt ka vinerele nrintre flori. Kalomniea ssb îis-ine de adevtr are st loveaskt îndatt frsn-gile nele mai ksrate, mi aneste lovitsrl vor fi ks attt mal grele, ktnî el le vor da la timn Tctnd rtueala va giue m distangt nonolsl de gsvern saS gsvernsl de nonol.
El vor ktsta ks toate mijloanele st nt-streze maioritatea retrogradt din adsntiî mi din Komisisnea Rentralt,. ka nrin aneasta, st înniedene trenerea în legi a nri numii lor liberali din konvengisne. El vor ktsta st nro-nage ideia de nrinnine strein vasal, ka nrin aneasta st se nearzt drentsl Romtnilor de a-mi alege singsrî Domnitorii lor.
El vor ktsta nrin mii de sofisme, st fakt gsvernsl st kreazt kt el sint nel mal bsnl snrijinî; ka gsvernsl st se reazeme ne dînmil, ka nrin aneasta, gsvernsl st nearzt înkrederea nagisncî, mi aisnni st se întsrne renede mi st loveaskt votsl de la 24 genarie. ftrt temere, ka gsvernsl st mal afle sim-natil mi snrijin în nartida nagionalt nrogre-sistt. Iatt ne ne ameningt în viitor.
Illi. trebsinna de o strtnst îiîgelegerc între diversele frakgisnl ale nartideî liberale mi gsvein devine ns nsmaî neuesarîe,- dar înkt srgentt, ktnî ks mtna ne ksget, ns nstem .asigsra dâka, înktt va timn de aini streinii ns vor înnene vre sn resbel ne Dsntre, mi amar not daka ne va gtsi timnsl ne snigî mi slabi!
KJas A.
Zesl ne Romtniî trebsie kt invoane fle-înnetat este zesl armelor, o armie bine komns-st mi komandatt de sn om kanabil ks nrsdingt, energie mi ksragiS. De aneasta dentndt onoarea mi resnektsl nagisnel în nele din afart; în nele din întrs nânea, seksritatea transakgisnelor koinerniale mi nrosneritatea finannelor. Vigoarea armiei nsne mi snrijint o nagisne în rangsl kare îl este dat. sîtbinisnea sa ks-fsndt o nagisne în abis. O armie ns se ka-de ninl odatt st site kt soldagiî ne das armele lor, înneteazt de a se mai onora ks a-nest nsme mi desonoars mi sniforma kamarazi-
DIMBOVIIIA — 2 DECEMBRE.
■ .__________________________i________
lor lor mi armia în kare se aflt stindardsl natrieî. O armie, ori kare ar fi nsmtrsl sol-danilor de kare se komnsne, trebsie, ka st fie tare, st fie snitt nrin legttsrile disuinli-neî, inimatt de simtimentele de onoare nagio-nalt mi de devotamentsl el kttre natrie. Bei ne noartt armele asttzl st aibt îr.krcdere în viitor. Kansl statslsl ne îl Icomandt va sni st se nsie în kansl lor ktnd trebsingele na-trieî vor nere, antrarea stntelor el drentsrî.
C. L.
CRONICA.
Bitim în Nagionalsl: Ks nsbliksl are a-ksm simnatit de kamera aktsals iui ar toi ss ns o vazs desfUniţats. Illi Nagionalsl adaogt: Auestea înss kredem ks sînt nsmaî nisue aszite. Anoî mai zine: Ns kredem ks gsvernsl ss di-J solve kamera din kiar senin fsrs a aveasnmo-tivr de nrinuin. Aueastt din srmt ntrere a konfratelsl nostrs ni se nare îngeleantt. Illi ne siiim ks dînsa, mi ks nele ne mal zine kt kiar atsnuî trebsie st se fakt nentrs nrinnine liberale. Aneste nrinnine liberale trebsie st fie anelea din Konvengisne, negremit. Aini Itstm Nagionalsl ks kare ne îngelegem, mi venim la sgomotele kt nsbliksl ar avea sim-îiatii nenlrs adsnare. Intrebtm: de ksnd ? iui nentrs kare ksvinte, anest nsblik ar fi a-vtnd simnatil nentrs majoritatea kamereî? a-ueastt kamert s’g deskis de sn an, mi ninl sn artikol din Konvengisne ns l’a adontat înkt, în kît ne vedem siligî a fi tot ssb regs-lament. Va fane, vor zine silii. Noi ns suim ne va fane. Daka va fane, atsnnî vom nrin-de simnatil, atsnnî vom vorbi. Dar nele ne a ftkst ntnt asttzl ns sînt de natsrt st ne intssiasmeze. Zinem asttzl neia ne am zis la înkiderea el: Kamera ns a ftkst nimik. Ba înkt a ftkst listare mi kstare lskrs ne nş este în sniritsl konstitsgional a voit ka dens-tagii st nriimeaskt fsnkgisnî nsbline, ftrt st-mi nearzt drentsl de denstagî: a voit ka votsl st fie sekret,; etc. ele. Toate gazetele as zis tot asfel, mi nsbliksl asemenea, mi togi zinca» kt nel mal bsn lskrs ar fi st se de-sfiingeze. Kamera s’a înkis. Ktnd avstimn nsbliksl st aibt simnatil nentrs dinsa, ktnî ea n'a ftkst nimik, fiind înkist? oare aneste simnatil la venit nsblikslsi nentrs kt adsna-rea a fost înkist mi ns a ftkst nimik? trist merit neantrat este meritsl morgii! Noi vom avea simnatil nentrs kamert atsnnî ktnd va nsne mi bsnt voingt mi energie a nriimi art. 46 din Konvengisne. Ne miitm de sn nsblik ne noate st mi skimbe ideile ftrt ks-vînt mi st aibt simnatil, nsmai nentrs kt ns a fost kamera deskist. Sn asfel de nsblik, ar abdika singsr meritsl simnatiilor sale, dovedind kt ns suie ninl ne e liberal, ninl ne e retrograd; ar avea simnatil (fiind kt ksvîn-tsl ns i ar mal servi la simnatiile sale) mi nentrs regslament, mi nentrs regimsl înnetat ka mi nentrs konstitsgisne. Dar iart ne în-toarnem mi zinem ka Nagionalsl, sînt nisue aszite. Avem mal bsnt oniDisne de nsbliksl nostrs ka st-1 nstem krede attt de smor st nrinzt asttzl simnatil nentrs nerdeaoa de fer. Ilsbliksl de kare e vorba, ns este nsbliksl; este masa naranonisigilor regsla-mentarî. Avem sn adînk resnekt nentrs ads-narea gereî. Ns avem înst simnatil nentrs felsl komnosinisneî sale. Dar nriimeaskt a-dsnarea nrinninii Konvengisnei, mi va avea
simnatiile noastre mi vom snrijini nedesfiin-garea el.
Sînt oare lcsm ksnoskste nsmele uelor ne as st figsre în kongressl de la Ilaris asfel se zine kt Englitera va trimite, ne ltn-gt lord Covley, ne lord Ilalmerston; Rssia, ne nrinuinele Gornakof mi K. Kiselef; Asstria, ne D. de Ilesberg mi ne nrinuinele Meternix; ITrssia ne D. de Shleinitz mi ne E. de Por-talis; Iliemontsl, ne kavalersl de Desambrois; Roma, ne kardinalsl Antoneli; Neanole, ne nrinuinele Ischitela; Ssedia, ne D. d’Adelrrard; Sna-nia, ne D. Mon; Hortsgalia, ne D. de Paire; ktt nentrs Franuia, singsrt din toate nsterile ns va avea alt nleninotengiar dektt ne kon-» tele Walevski. ^
Ritim în ind. Belgikt.
Ilaris 1 dekemvrie. Se vorbemte desure sn îmnrsmst Moldo-Romtn mi snert st aibt snrijinsl gsvernslsi Frannez. La anest îmnrsmst se va lega o kestisne de ttîere de bani (Romtnesni). Stagisnea telegrafikt de de la Ilitesnî, distriktsl Argem, a înnenst ko-resnondinga ks nele-l-alte orame; o mare kttţgime de deneme s’aS nornit erî de kttre nettgenil de akolo, snre înuerkare.
Bitim în Indenendinga Belgikt, de la 3 Dekemvrie.
Am nsblikat, de ksrînd, dsnesnjsr-nal german, oare kare arettri assnra nroiek-tslsî de Konstitsgisne, elaboratt nentrs nrin— ninatele suite ale Dsntreî, de Komisisnea Ben-trăit de Ia Fokmanl. Aneste artttrî foarte sksrte, ntrea» st kenrindt o lskrare libera-lt,- dar afltm dintr’o korisnondingt din Bs-ksresnî kt anest liberalism esistt nsmaî în formt, dar în fond, aueastt Komisisne, kom-nsst de marii nronrietarî, ml a lsat mai ales skonsl de a întrodsue în legea fondamentalt elementele »nsl gsvern oligarxik, kare s’ar fi esersat tot d’odatt în nagsba drentsrilor ssve-ranslsî mi ale nonorslst. Se îngelege kt în aneste koudigisnî, aueastt lskrare a nriimit în Bsksresuî din nartea gazetelor liberale, oare kare rene înttmninare.
Bitim în auelam No.	i
Bsksresuf 29 Noembre.
„Gazetele de Konstantinonol venite la Marsilia la 2 -Noembre, a» dat assnra evenimentelor ne s’a§ înttmnlat la Bsksresuî la 28 Sent. detalisri neadevtrate. Rtsl ns ar fi fost attt de mare, daka aneste detalisri ns s’ar fi renrodss în deneme telegrafiue adresate la Marsilia la toate jsrnalele Franuieî mi la Indenendinifa Belifilis, kare ni le a ftkst ksnoskste. Beia ne ne-a ssrnrins mai mslt este kt foile as atribsit inuidentele ne as tsr-bsrat sn minst linisuea oramslsl nostrs In manonerile nartideî Gika mi demokragilor (sic) voind sn niinuine strein.
Aneste innidente gi le a snss sltima mea skrisoare. Gremeli de nrest nedensitt de as-toritatea jşdekttoreaskt, arestarea a kttor va menorî neksnosksgî ne se nssesert în kansl snsî klsb,...................................
Astea a» fost kaszele manifestagisnei attt de skimbatt în natsra ei la Konstantinonol, adsnarea s’a risinit dsne somtrile obiunsite în nane mi ftrt ka oştirea st fi avst nevoie st întrebsingeze armele. Vre o dot-snre-zene aresttri s’as fnkst. Ktt nentrs DD. denstagî Rosetti, Boeresks mi Brttians, ori ne vor zine gazetele tsrue, ns as fost skomî la xotar afart; asttzl -înkt -se aflt în Bsksresuî.
Komisisnea Rentralt din Fokmanl a e-*
www.dacoromanica.ro
laborat sn nroiekt de konstitsire «re are sx "fie ssnss adsnsrilor. ICred kt ns ar fi de nri-sos, ntnt vt, voiS da sciinge mai lămurite,,s-b vt dau o ideie desnre aceasta.
Ilroiektsl de konstitsire are 145 dearfi-kole. în mare nalte este koniat dsne Konstits-gisnea Belgiei; dar din nenorocirea Romtnilor, nnmai în ceia ce m iveste forma. Ilresanagionalu îl kritikt ka snsl ce ns ar rtsnsnde nici la nevoile ntreî, nici la doringele legitime ale Romtnilor. In acest nroiekt de konsfitsgisne, Komisisnea RentralB de la Fokmani, auiezt o rensblikt oligarxiks ks sn fel de doge ka mef al gsvernslsi, ea mikinoreazt nsterea nrin-cinelşî în ceia ce nriveste drentsl sts de a nsmi ne iuniegagi ini a face gragie, dot nre-rogative reksnoskste mefslsî nsterei nrin kon-vengisnea de la Ilaris.
Kiar adunarea legislativi este* nsst în-tr’sn grad inferior vis-a-vis de komisiune, ka-re se transformi într’sn fel de konsilis de zece, avînd drentsl a esersa kontrolsl mi Veto assnra rezolsgisuei renrezentangilor no-uorslsi.
Komisisnea Centrali de la Fokmani, kom-nust în maioritate de nronriefarl avsgî din ambele gtrî, în nroiektsl stS de konstitsnis-ne, ns zice nimik neutru înbsntttgirea soarteî gt răni lor,- acemtl nenorocigî, ka mi în trekst, ar rtmtnea dsne dînsa la mila seniorilor mi sttntnilor lor, kare ar nstea, dsne nlak, a’l goni din ntmtntHrile lor mi a’î ltsa în nra-da arendamiior lakomî mi nestgiomi.
Nici organizarea komsnelor ns este nsst în nrincin, mi ks toate acestea, aceasta e sin-gsrsl mijlok d’a emancina ne gtranî mi a’l face st nrogrese moralicemte mi materialiceşte.
Egalitatea Romtnilor înaintea legeî ar fi ks totsl iluzorie.
Oninisnea generali assnra Iskrtriî Ko-misisnei de la Fokmani este kt aceastt ko-misisne ar fi sn element de diskordie mi sn obstakol în kalea snnî gsvern liberal, ktstînd a esersa nredominagisnea snsî element aristo-kratik într’sn stat konstitsnional.“
DIMBOVirjA — 2 DECEMBRE.'
iializagia fluviilor, konstrsknisnea ktilor de komsnikagie ce ns ekzistt înkt de Jctt în starea de nroiekt, drsmsrile de fer, desvtlirea komergslsi, fabricile indisnensabile nentrs kon-ssmagia nonorslsi, n’ar fi acestea attte lo-ksri deskise nentrs acele kanitalsri? Este a-devtrats kt alitrenrizele de kare vorbims ar avea de efekts nemijlociţi? de a înavsgi 4s-krarea minelor ce ar veni la neajsngere; dar lskittori mi koloniî streini n’ar. înttrzie de a alerga la noi în lok de ase dsce dinko-lo de Atlantika, mi eksilibrsl s’ar restatorni-ni. Mtntsirea nronrietarslsî este kreanisnea kreditslbi; acesta’i nentrs dtnssl mijloksl de a sktna de datoria inotekart, de a sktna de kimttari mi de esnronriagisne; nentrs a’i da acest avantagis mi ai ntstra sn venit de 5 la 100 din domensl sts, noi am cerst ka ban-ka st resksmnere renta în mast ku skrisorî de gaj: alt-fel ne-ar fi fost mai sinor ftit kredit, de a face st se onereze resksmntrarea nrin gtransl înssmi, silinds’l de a da anuitatea nronrietarslsî în lok de a o densne în minele Statslsi. Togi nronrietariî inteligingî vor trebsi st adonfeze acest din srmt mijlok, în kaz ktnd Statsl ar refsza de a dekreta resksnintrarea rentei.
Este- înkt adevtrat kt ns nsmai nronrie-tarii mi Statsl ktuitigt nrin kreditsl teritorial, dar înkt mi geraniî. în lok de a nltti o rentt nernetst de .22 lei nogonsl, mi întreiţi ktnd şe cere în zile de msnkt, geraniî ns vor nltti de ktt 10 lei în timn de cin-snrezece ani nsmai; la sfîrmitsl acestsi termin, ei rtmtn nronrietarî absolagî. LQi a-noî ei vor disnsne de sn ntmtnt îndoit de ktt -acela ce’l au aksm mi de libertatea msn-cei lor. Dakt cine-va nressnsne kt geransl simgemte greutate de anliti ansitatea ama nkeksm am fiksat’o deja, adekt de 10 la 100, s’ar nstea redsce nrima amorţisemtnts-lsî la 2 sas la 1 nentrs 100; geransl n’ar evea mai mslt a da de ktt o ansitate de 7 sas 6 lei; înst atsncea iar trebsi dot-zeci «mi ont sas natrs zeci mi snsl de ani snre a
~	■	-- «v iun om v a
Vom tace observagisnele noastre assnra | se elibera. Beneficisrile banceî ar nsne ne
acestsi interesant ssjet în N-rile viitoare.
ŞisteinM Ssî IV. iîtlceskft nenti'5 des-n'sgâbirea nronriefariiov.
(Inkeere.)
Necisitatea de a ns vtttma interesele nre-zente ale boierilor ne ar sili a ntstra întrs ktt-va timn dobtnda legisitt de 5 la 100; dar mai în srmt abondanga kanitalsrilor, a-dtogitt la sigsranga transakgiilor, ar adsce eftinttatea mi nrisossl de bani, mi dobtnda ar sktdea nensftnds-se sssginea. îmnede-ktnd banka de a slobozi bilete neste 100 lei, noi avem de bsnt seamt în vedere de a ns nimici cirkslagia nsmerttoarei nelinsitt în komergsl de jos. Atunci, scde ar merge ns-merttoare metalikt ce se gtsemte asttzi în gart nentrs a’mi afla o mai bsnt înfrebsin-gare de ktt la noi? în Englitera ea ns adsce dektts 3 la 100; în Alemania 3'/2 cels msltS; în Svigera d’abia 2 la 100. Din kon-tra noi ne’am teme noate ka st ns fie grt-mtdire de kanitalsri nrin cirkslagia celor 300 de milioane? Dar gara noastrt reklamt numeroase îmbsntttgiri, ktci totsl este de kreat. Imbsntttgirea ksltsrei, esnloatagia minelor vergsre înkt, esnloatagia ntdsrilor sekslare nstrezesk ne lok din neîntrebsingare, ka-
Stat în stare de a smsra kontribsgiile direk-te a le geranilor mi de a’i sksti de tribstsl foncier ntnt la resksmntrarea ntmtntslsi.
Organizagiea kreditslsî trebuie st adskt o bsnt lege inotekart.
Kreditsl, anronriagisnea mi imnozigisnele vor necesita Sn kadastrs komnlekt de nronrie-ttgile ce se gin attt de boieri ktt mi de geranl. Reglementul din 1831 ordonase o asemenea mtssrt; dar boierii s’as onss ks statornicie la esekutarea ei, de frika de a ns nsne în vtdire xitnirile ale ktrora viktime fsseseit momnenii.
5n ministeris de agrîksltsrt este de o notrivt necesarii;; el ar avea nentrs obiekt de a grtbi nrosneritatea mi nrogresele ksltsrei nrin întemeirea de societtgî agrikole mi de forme-modele.
Publicaţii Ministeriale.
Ministeral din intra.
Domnsle Administrator!
Aflînd ssb-skrisBl ks ks okasia încenerei re-censfeneî, snn'de rsă voitori, resnîndesk în sniritele oamenilor simnli mi lesne krez-Btorf idea, k-B daktB se înskriS oamenii mi averile ama ks deara-Brsntsl, skonsl ns este altsl de kît ka s-b se osie takse grele ne toate obiektele din kare konsisfcB averea mim-
j kitoare sas nemimk-Btoare a nartikskirilor; konsU 1 derind k-B asemenea temeri gremite se insnir& de de acei i-b« voitori ks îndoitsl skon de a deskredi-ta în okii nonslagisneî aceaste imnortant-B lskrare, ne kare se vor basa roşite înbsn-Bt'Bgirî sociale; tot de odate k-B Înfrikominds’î ks vestea k-B acele o-biekte înskrise se vor ssnsne la takse dakx fe nor afla la ei, s-b’Î fak-B ne cei lesne kez-Btori a vinde acele obiekte, ka si le noat-B kHmm,ra ks nreg mslt mai eften de kît voloarea lor cea adev-srat-B.
Este de datoria D-tale, D-le Administrator, a face s-b îngeleagB fie-kare, kţ o statistik-B bine fe-ksti este lsmina indsstriei mi a komercishsî, ks sn ksvînt a întregei ekonomiî nagionale; karea va ls-miua leţrsitorilor în lskrarea înbsn-BtBgirilor de karli | sîntem togi însetagî, nreksm mi nentrs ka adskîn-ds-se la ksnointinga altor nonoar& mijloacele noastre de nrodskgie se atragem atengia ksmn-BrBtorilor assnra nrodsktelor nagionale, nentrs a ne m-Bri trecerea lor; k-Bci aceasta este ginta tstsror nrodskgii-lor. Ilrin asemenea nsblikagii s’a deskis komercisl granelor, kare formeazT. astezi avsgia g-Brei.
Adskînd aceste la ksnomtinga nsblik-B, Gsver-nsl se adresează tot de odat-B mi la bsnsl simg al nsblikslsi mai lsminat, învitînds’l a îndrenta falsele n-Brerî ale celor ce ns ar fi îngeles skonsl acestei cerceteri, mi dîndsli-se okasisne, a îr.denlini fie-kare datoriea bsnslsi natriot, de a ns 1-ssa a se esnloata kredslitatea nonorslsî de tendinnele rBst7,ciomilor.
Ministrs din întrs ION OTKA >
rJTK:aL.'aa« ® sa. ba .
Administrania telegrafelor ns încetează din silingele ce nsne de a’mi komnlekta o-nera sa de orgonisare mi întindere (mărimea) sfersind sas a îmslgi firele liniilor konstrsite nînfc aksm, sas a rekonstrsi ne cele vekî ks-zste in dekadingt, sas a înfiinga altele din nsos. Regeaoa (resea) telegrafikfc din Ilrin-cinatele-Snite konrinde dsnt starea aktsalj? a liniilor 117 nomtî de întindere, av-und mi stagiile srm’utoare nentrs koresnondinga ns— blikslsi.
S^eskise ssntfc
Bsksrescî.	Xsmi.
Brăila.	Ismail.
BszrbS.	Iamî.
BakfcS.	Mixiileni.
Bolgrad.	Okna tx.rgslsî.
Bârlad.	IDoescî.
Botomani.	Ilitescî.
K-umns-lsng.*	lliatra.
Karakal.* ‘	Rîmniks-Sairat.
Kraiova.	Roman.
Doroxois.	Slatina.
Fokmani.	Tîrgovimfea.
Fălticeni.	Turns-Severin.
IJisrgis,	Tekscis.
Gal a ui.	Vaslsis.
Sîroiektate s5i)i;
(Adiki în konsţrskgie snre a se deskide la nrima-var-5).
Kalafat.	Rimniks-Vîlcei.
Kiii-srami.	Tsms-Mxgsreli.
Eeova.	Tîrgs-Jislsî.
Olteniga.	Tîrgs-Neamgs.
Stagiile Rom^nesci ssnt în relagie ks 2431 stagii în streinxtate kare ssnt:
670 din Franga în Algeria. 45 din Saksonia. 570 —Englitera mi Irlanda.
161 — Ilrssia.
121
109
Austria.
Elvenia.
44 — Olanda. 43 -— Dskatsl de Baden.
43 Danimarka. 41 Norvegia.
Aceste se vor deskide în ksrssl sint-sm. viitoare.
www.dacoromanica.ro
56
DÎMBOVIIIA — 2 DECEMBRE.
107 din Bavaria.
b &	40	Statele-Bnite
ale Ameri'iel.
97 — Snania.	28	Viirtenberg.
77 — Italia (meridionali). 23 Rssia.
75 —. Belţia. 64 — Sardinia.
59 — Sveţia. 51 — Xanovra.
23 Hortogalia. 13 DskatdeMe-:	klembirg Shw.
10 Tircia.
-	2 Insilele Mal-
^ ’ ta ini Korf.
Den.e nsmsrsl staiţidor telegrafele din sni-vers, Ilriminatele-Unile oksns astozi rangul al 19.
Ilun si se reaiueze kablil transatlantik administraţiei avindB-ini nrokBrate tarifele trebiiocioase; nentrs înlesnirea transakţiilor komerciale, denemele nentrs Statele-5nite ale Americel se nfimesk iui se nornesk akolo, k« telegrafii nini la Livernool (Englitera) mi de aci ki vanorsl la New-Yorck saS Guebec, de 5nde anoi se transmite din noi nrin telegraf nîm la loksl la kare ssnt adresate.
Staţiile telegrafice din Ilrincinatele-Sni-te, darii timnBl de servicis, se îmnart în dsoi kategoriî:	-
1.	Ki serviciS nermanent.
2.	Ks servicii mirţinit.
Staţiile de nrima kategorie s«nt deskise zioa mi noantea.—Rele de a dosa ssnt deskise de la 9 ore dimineaţa nîm la mezîB-zileî mi de la 2 nîm la 7 ore seara.
Acele ks servicib mirţinit ai koresnon-dinţî nrea nbţin imnortante, nimirsl lor este mik.
Desnre întirzierî ce se not ivi kite-o daţi în transmisiile telegrafice, nbbliksl n« trebie si niarzi din vedere o grestate ce nici bnsl din mijloacele de koresnoudinţi mi traD-snoit nb le not întîmnina, mi kare îmnedikx. ibţeala telegrafslbî, voim si vorbim desnre deneme, ki rib se not esnedia toate de odati ka skrisorile la noste: ele urmează a se telegrafia dens rsndel în kare as ajuns a se dene-ne la bieros. Anoi mi transmiterea deneine-lor nb se noate nraktika kite o daţi în moment. Starea atmosferei mi alte îmnrejBnrî neamtentate kontiibse kite odati a se gri-midi o mblţime de deneme nreseutate în a-acelamî timn, nentrb kare, mijloacele cele mai komnlekte, n» ssnt de ajbns a întîmnina întârzierea la kare ssnt firemte ssnbse. Aceste efekte se nrodsk des în toate ţtrile.
Administraţiea ni noate înlitira astfel de întirzierî, dekit renannd întrerbmnerile nentrs kare se cere timnsl materialmente ne-cesarîs; rekonstrsind liniile în fiinţi ce ssnt amezate foarte vicios, înmblţind uimirii firelor mi cennd o aktivitate escenţionali la ko-nierea mi înnliksirea mi disil denemilor ne la domiciliS.
„Aceste oneraţiî mi alte aminsnte de servicii mi nrekaiţiini neanirate, ce ni se not ranorta aci fiind lsnţi, ai o dsrati nrea însemnaţi înkit merit! a se lsa aminte kmd are cineva a da o denemi sai a amtenta vre in resnins; sare eseinnli:
Sn kilitor se înfiţimi odati la Galaţi ka si întrebe daki noate nriimi de la Viena in resnsns telegrafik înainte de -a nleka; va-noril trebsia si norneaski neste 40 minite. I se resnsnse ki Iskrel era neste nitinţi. Oneraţia aceasta însi atmci ar fi reimit, kiud liniile ar fi fost libere în acel moment, mi kmd destinătopsA s'ap fi af.uit în staiţis de au Biena npegslit de a pesnsnde. Acelara ls-kre s’ar fi netrekit noate mf ki o staţie intermediari din Hrincinate, kare, ka mi cea „de la Viena, nitea înfiţima aceami aminare,
daka s’an fi gisit okinat kbT koresmmdinţa nentri vre m alt objekt.- •>*
Ilrin irmare tib trebie si cean cineva o skrsnBloasi dare de seami desnre ajsnţe rea vre mei deneme, într’Bţ timn otirît, kiar atmci kmd ki o zi înainte s’ar fi nstit re-sslta o asemenea transmitere renede ne ace-earni linie sai la o distanţi egali.
Kondiţiile de gnmidire not fi skimbate, dan cel mai ne însemnat accident, cirkim-stanţele atmosferice cele mai ordinare not kas-sa întrerimuerî mai m5lt sai mai niţin Imţî.
Distanifa ape neifiris infAsentţs în dşpata tpansmitepuop de deneme.
Telegrafii are avantaţiil ki ks dmsil se kimtigl timn tot-d’ama la distanţe mari, mi foarte des la distanţe mici. Eati ce tre-bse a avea înainte snre a se înlitira ori-ce îndoiali. Dînd cineva o denemi telegrafiki noate lsa mtiinţi kit va fi dirata nposauiAe a transmitere! ei; Dar! kiar îmniegaţiî n5 not ksnoamte ki desivirmire acestea; mi asfel le este neertat a da niblikBlii vre o sigi- j ranţi.	..	.	. .. j
i t	G. L.	‘
Doamni ’ntre konile,	Jar el liknma, ■
De ce m’ai snt. _ , ___. „ X IUi te-aî omont r .	^ Illi astfel striga: „Ax! m’am demteritatf.
Ori ns tc-am isbit, '	Ts aî înekat
Ka ssfletsl mes?	Ts, miiksua mea-T' ^
Orî ns te-am slivit	Ts, ne nora ta!
Ka ne Dsinneze»?“	Ts aî înekat,
	Il’a mea soţioan,
lari mama sa,	Mindri kmrioari!
Astfel ksvînta:	Ile a mea lsmini,
„Ns te mai boci,	Lina Katalini!
Ns te mai snoni,	He a mea viaţi,
Konilamsl mes,	Illini de dslceaţi!..
Voinicelsl mes;	Re maî ssnt bsnoare ,
Kici de te isbia, Ns se îneka.	Fir’a eî amoare?“
Dsmnezes a vrst	mi zikind ama,
De s’a oinorit:	El se arsnka
Kici ea ns era	In acea fintmi ^
Zis, de teana ta n	Ks ana cea bsni, T
Ts sn kinitan	Snde, vaî! zicea r _ ■
Sinţe de.Roman;,	Soţioara sa ...
Iar ea sn nimik,	lari soakra mare .
Fati de kalik.“	Vaî! de des nerare ‘
• j ~	A înebsnit!... :J( 1
i iii .; oii.'i	K. D. Ariueske. > f'> ’tir
: 'X1 '* ' —^	— -V (3: !f ■ C Oi

1

Balads din Banat.
I.
La recea fintmi Tinde e-ana bsni, Bsni in’aroinie,
Ksm îmi nlace mie, Vine... cine vine ? Lina Katalini,
Floare din gridini, Floricea zambila, Tîniri konili,
Fati de Romm,
De Roinsn bitinn,
Re în bitilie Ilentrs Românie Mari ka sn leg, Rommamsl mes!
Iar ks Katalini, Floare din gridini, Rine vine oare? Soakra ei cea maro, Re-o dsce de mini, La recea fmtmi.
„Dslcea mea konili, Floricea zambila,
La nsrora sa Soakra ei zicea.
Lini Katalini,
Floare din gridini, la te siti, dragi,
Kit emtî ts de fragi! Rost. mi frsmoasi,
Ka mi o mireasi!..“
Lina Katalini,
Floare din gridini Se siti ’n fmtma, Rea ks ani bsni, Bsnr, mi gsstoasi, Dslce, rikoroasi; iTTi ne kmd se siti, Soakra ei cea krsdt în ani ’mbrînceinte, IUi o nrinideinte, Ile Lina zambili, Tînin konili!
lari soakra mare Kitre a eî -nsror,
Zise k» glas tare: „Fati din noilor*
Ts n’al meritat Si at de birbat,
Ile al mes £§ smead, Voinik ka ah brad, Tare ka sn les,
Illi brav ka sn smcs, Kan. de seminţii,
Illin de vitejif.
Lini Katalini,
Floare din gridini, Rimiî în fintma Rea ks ana bsni, Kicî n’ai meritat Sn viteaz birbat Smţe de Romiu IUi de kinitan,a
UBZICĂRII. -
5n fmkţionar mik mi vekii a trimis in nesce marc la m fmkţionar mare mi noi, nem-kein ne m serv. Finkţionaril mare, a dat ordin si ni ’1 nriimeaski. Servil, la in ri-smns de refis ka cel ce întimiiim, deskise irekea nesteliî, îl mirosi, klelim din kan mi zise: Illi ks toate aueslea nestele este foarte nroasnst !
A nint în Amerika o karte de kilito-rii în Tlrincinatele Dimreî. ITartca a cincilea a kirţeî se termini asfel: „Din toate ţi-„rile ce am visitat, ni am vizat dame mi da-„micele ki mai milt nir ne kan ka în Va-„laxia; ni am întilnit nici iria a le kirii „nercele si ni tragi o livn francesi de grei-„tate. Se krede ki klima acestii ţiri ar fi „kaisa acestei bogiţiî de nir; alţii nretind „ki femeile aici ai gisit o nomadi ce face „st. kreaski aceasti milţime de nir în doi „minste.u Se vedeki kilitoril ni a esaminat nercelele, ‘kic! atmci ar fi gisit do! kîrnaţl.
Iî.
Noantea la fintmi D’o frsmoasi lshi, Meres- se jelemte, Ill’astfel se bocemte, Mmdrsl eî birbat, Viteaz însemnat:
„Lini Katalini,
Floare din gridini, Floricea zambili, Tîniri konili, ■
A mea soţioan,
Ka o kmrioari;
Of! ce krsdi mini Te-a'imiins în fintmi ?
Vaî! ce’ţx a linsit? Ori ns te-am isbit, Ka n’o dslce floare, Ka ne dragsl soare ?..“
Mmdrsl eî birbat, Viteaz însemnat,
Rig" mi se bocea,
Oii ’n nent se bitea, Ilirsl îmî smslyea, Illi astfel zicea:
„Lini Katalini, Floare din gridini, Roşi ’ntre zambile,
Doi dame se litai ni ma la alfa la onen. 5na era de cele ce ai fost tari mi mari sib reţinui regilamentar; alta de cele ce sînt tari mi mari sib reţimil aktial. Rea dintiii era singin mi naranonisiti; cea de a doa veseli mi okoliti de lime. Rea dinţii se liti la cea de a doa mi zise: „Ax! iats kem eram eri7“ Rea de a doa se siti la cea dintiii mi îmî zise: „Vai! iats kem nouis ss fie msne!
„ Kare din doi nreferi, întreba eri in bon-„jirist ki ţeamil la oki ne m boer narano-„nisit, Konvenţimea de la Ilaris sai nroiekr „til Komisiei Rentrale? Boenl naranonisit se „gmdi, anoi zise. Mat bine a'mt msnka kam-kaval. “
Mornia mea Kîpsteaska, din sid Dîm-BOBijga, aaitipl ks Kopnemtii, ks denip-tape 4 neasipi de Bskipemtl mi 2 nea-r sipi de tl.ioemtl, se di în apendi de .ia BÎitopia Sf. Geopge .înainte. Dopi-topii si se înjgezeagi kiap de akim ks mine, kape zoksesk în Bskspemtl ne nod i.i Tîpgsasi de afapi Na. .neste dpsm de Bisepika ks SfiinniL	^
Dokforfil Târnesks.”
Tinogpafici Na%ionajid a asî losif Pomanoe mi Koniv. — Strada Nemneaski Xans German No! 27.
www.dacoromanica.ro