ANUL ll.._-1859. _

o <xe s-sti3n na aenîh sb sWy&a Matn 'ffliuăr? & riiln -t>bnn sb rsaw(î jrf 959	j
"feWâlliiâîB im kf<man{}! dlson o sa ^Sjr. IsrtaHticr rrrm ftnmvaD .1» A'ur.jţ iui
^ Ang&s't’E ‘foaie ese	: sb j<ng 9b simcoi 9ăft5f-9rt
doi ori ne sintimîni	' Hljl
Miepkspea mi Sini-r.ăta.
Ilregsjlîaboiiamenls-!»î nentr$,sn,anS 24 Sf.
Iţentrs" %'	12 „ '
Trei l«ni: <?8 . 6 „
O linie nentra anon-
f
13.
jToaidcr
SÂMBĂTĂ 28 NOEMBRE.
88rî se va nliti ka 30 n. . ,. . _^T	-i- • cv Rslna eu
-b.o; «afinai nrîahoiiîv i'abîrria»!
FOIA POLI I ICĂ ŞI LITTERAllĂ*)
Taniilâjf’ fi» ,r	-.O,mii s£,
1NSCI1NŢARE. ^nf
di/flyrr'jar -sp,fi/?-ii ■ fii ni '---\ .0**
B9-? Sint psgaiji, DD; aBonaijî ae ns as iLiitit înlcE* npeu,8.i aEonamen-ta.i8i mi kape npiimesk înlcB jsp-na^s^, opi,rsT> ţpimiijT, Banii. sas sa. anşnne Jn^'inaeteaza,. . Kipif fapa, aneste doa., Bopij.fi ,neBoiijî a ns .ie mai, tpimite. t Sînt psgaijî asemenea DI). aEonaijL ne ns Bop fi npii-mind peg8.iat foaia, sa. ansnije Aa timn ^adadministpaiiia9 gazetei.
** esa Admîmstpatopsjţ JspnajiSMÎ.
TT AT T ra fV î,t'?T3	njg iob Sicrţng; 9itnf
" U i\ 1	98 & cA lutfian hof> m* >9naia
*	" _ J"-‘ -1*	iM-in in.mgibtui' im fte<ja< iaj'jji
:oîri89 j	ap -tbliii'ohsriisl fsfiol ti sa r>' eu. -
" '	' 1 rtl, 9l9Pţ nîjHG^9iu( Abonajjia se fa.Je g
librăria Chist. Ibaniins _i fit- C da Eomanofv strada Linskfmilor, iar nrin - distrikteila D. sekre-tarî.aî Administrauii mi la koresnondenjjiî librăriei. Ori «je abona*-
«. -i_______ ment treb«ie nlitit îa-
- .li SiGfli o date ks sîjbskrifirea.b
;>i ffa -ini	• I ; i î
:\r& 838 -9PfTGti
O akszare din nartea ane! narpkslar t\-sşnra ansi fankgionar, neutra abaz, na însemnează nimik, daka na va avea dovezi sikare; 'dar kănd sînt doă akazagianî de la doi, kănd sînt trei, natra, 'tinni, mase, etc^ kredem kă ^înt d^ţale ka să serve de dovezi snre a konvinye ne r Miniştri, kă este trebainnă, nel nagin a vşe denărta dii^ fagkjgiapea ne oksnă^ înnieg-atal akazat,. 9r;	^ ,
i Anest răa trebaie, ka ori ne nrpjg, stârnit odată nentra toţ-d’aana ^irj^ aneste .gări, saă sîntem nerdanî.
* 1L11
• • - - -9hfii o Bucureşti, 28 Noembre< t i-
kig«n8 iB'— - 0: ■ rn<rjt \	^ n:.
•9f9i' d*n binele nerzătoare mi ram,imoase nentra ani stat, este. fără îndoială abazarile fankgionarilor nablini. La Romăni granie aţiai sistem de gaver.nare bazat ne koranere, fank-gianele jjabl.ine deveniseră o triştă» mi rami-goasă snekajagiane. fit Fankgianele se laaa în arendă ka aksizai ile.,1^,.nela ne kaqăta o fank-ijiane nablikă, mi în kars de kăni»-va ,ani na îmi kamnăra momie. kasă etc, era răa văzat in .;sonietate -de kătre oamenii ordinari^ an asemenea fankgionar trenea. de om slab de minte; In faga oamenilor noii tini, era nri-viţ. k^ ^pv.olagionar. Astăzţ. înkă, kănd an fankgionar este nrob, nrobitatea sa este nri-vită, nt^ ka o*, datorie, ni ka o vidate!
t Aneiami sonietate de fankgionari se nre-zintă înainţpa noalai ordin de lakrarî. I^enial nel ban al Romănilor>a zis neanăiat kă a-rankă vălal aitxrei ne trekatal tatalor, kăni na af afla ^amenii nenesarii .în,;naginii noi ka
■■■ ' i‘*i .’i '	„19!
. p. JJm anest nant de vedere, anlaadăm na-blinistii ne rădikă vonea konlra ^elor, -ne îi kred kăzagi in kategoria de abazătorî, mi - isîntem sig8rî kă nini an-.timn, ninl o renokă în, viitor na ya k^teza să-i blameze. ?3f8ifîd
n ’ioî'k>î8l
I9gjthg9tgl 3 ia xmiaisjliit iţ	*»tr .n< 4 vj^tBbrTnOi.
ŢJ9TO , Monastirile Orăiicoveiie.; tsiaio.,
v j L '	1	1	- .iH<Tn
—Vedem în gazetele Romăne anangănda-se faneri. de skoli, ka' fondări din venitarile mo-nastirflor Brănkovene. Aneste faneri de skoli sînt lakrarî negremit bane. Venitarile anes-tor jamezăminte not Şă se înţrebaingeze în narte destal de favorabil, negtragară, aneastă întrebaingare noate să rekomande banele in-tengiani ale nersoaneî onorabilalai ktitor; dar na noate servi, ka an kavănt a na se nane ne tanet, în sesianea viitoare, kestianea mo-nastirilor Brănkovene mi a altor de felal a-
talai monastirile înkinate grene, ne a§ devenit o kestiane earoneană, kănd na am voi să fanem aneasta într’o kesţiane de interes lo-kal? Trebae nenărtigire, aktjvitate, mi kara-giă ka să natem fane neva *în anesti timni de j skimbare a lakrarilori Fără aneste virtagi na ’se va fane nimik, de mi s’ar ^nroiekta maltfi , <iii:ii97noil £... u»4^_jtB’tn»ne9b sdienabu*. .a an j>l •' n - Lina ,aji larn aîes qv
.oirainnavno CRONICA.1'™1" »•«»
,r""'	-.»>	.ibo	,o» ,b -j.--.-aI
iiSeo aade, kă. Ministeral din afară al Ilrs-sieî, da,ne snirile -ne» ar fi -avat desnre maltele năsari ale Ilringinatelor, ar fi laat inigiativa ka să se fakă să înneteze^în ;nriuninate jari-dikgianea konsalară în f^gă ka toate naterele, mij kă nenl/a aneasta se mai zine, kă s’ar fi făkat vorbă a se trimite lg Konstantinonolj
nesta^ snre a se denide să rimăie ale Stata-
şă noată komnl^kta kadral anestor fankgianî ^ dar tot jde- .odăii* se va nere de astăzi înain-ka nrobitatea^fankgionarilor să fie nr.ivită ka(o datorie din nele mai sănie; mi ka a.-ţ g^mi Săngenie stafie jae^ensijgi, anei kare
FL.w?i a^8za- -b ; ' -
_	. Dar pSă.j observă astăzi anea şăntă da-
toric? ,,j j ibî _JF) r. b--:- ;' sb o.jvjr1 o-
Noi kredem kă se -fak abazari; mai na-gig noate dekţt în trekat; dar şe fak în se-kret ini ka mar^ grijă- Aazim malte nlăn-^ gerl, koiitra. .maltOL- fgnkgionarî nei ne mar-njară, în ^mare garte^ ns not să dovedeaskă. A'i^sta ns .este^jdestal, kăni anela ne abază .înajnte tpate nrekaagianeie kş să na se noată doyedi!;,J^s aneastă kondigîane, trijia-nalele -e^e, îjisami ne sînj: kemate să dejjiidă în asemenea kestiani, se văd de malte orLne-v.oite s* akaite ne nei rătănigk neavănd dovezi. 8- Asfel dar kam se va natea să ise karăge administragianba ‘de asemenea rele, kănd legile na le not veni de kan în toate kazarile? Âinî jeste nerată nrevegerea neadormită, sin-j neră mi inteligenţă a Mjnjşţrilo/,.. -	*
lai. Am strigat nekontenit în timnii din armă nentra aneastă laare; ^m strigat singari însă, şrekagg sînt kăgi-va ani, strigaa dena-tagii nrinninelai Gr. Gika, la Konstantinonol, între Tarnî mi între Grenî, nentra sananerea monastirilor înkinate grene la dări kătre sta-tarile Romăne, mi nimeni na-i aazia, saă se nrefănea kă na-i aade. Ministeral trekat na ne-a aazit. De ande s’a tras konklasiane kă na era neutra idefa a se laa aneste moua-stirî ne seama Ştatalaî. Mipjsteral ^ktaal, ne va aazi oare? Vom, vedea, mi vom îngelege nrin atitadinea ne va laa în adanăre, daka este neutra aneastă ideie, sa§ daka îmnarte mi el sfiinianea Miijisteralaî trekat saă indiferin-ga ne arată kiar raalgi desnre aneasta. Noi kare avem vonea liberă de a vorbi, neftkănd narte din amezămintele Brănkovene, asnentăm ka nerăbdare să vedem "în aneastă sesiane nainda-se aneastă nerere, mi snerăm kă va fi sgrăjinită în favoarea gărei, de togi bărba-gii ne -sînt trebaingele jastigiei mi snia să Ie aneaskă., ka trebainnele -natriei.
1	■	rw -	.	iv. ^ S
o-, Noî't.snerăm înkă kă anest Minister va avea karagial konvikgianelor sale întră aneasta nii va sni să învingă, maltele -obstakole ne aa, să naskă din nartea anelora ne nan da-tQriile kătre gară mai ne jos de alte datorii.
, > Kam, matern, nretinde a laa nş seama Sta-
mi V v^tstermo-i. d*n nartea tatalor naterilor garante, kăte an komisar ka să ia în băgare de seamă mi să fakă să înneteze an drent kontraria anai drent nagional, kăt nentra Ilrasia^ se mai zine ar fi mi laat ÎDformări asanra anesţai sajet în gară, mi este xotărîtă să o fakă kiar a-tanni kănd ar rămănea singară de aneastă o-niniane.; De va fi adevărată aneastă snire, Romănii vor fi rekanoskători naterii ne a laat aneastă framoasă inigiativă, kăni în adevăr, ai skăga de o novară kare a devenit o ne-noronire nentra gări. Esersinial anestii jari-dikgianî noate avea kavîntal săf; la nonolii orientali, la Arabi, Iaj Karj^i, la Zeibeni, la Ilermî etc. etc, ande na este nini; an fel de regală; dar la Romăni... kăt de răi ar fi, tot este an kars regalat de jastigie:| ga s’a aazit nănă astăzi kă ar fi kăzat vre an kan de sădit.
In aneste zile se vor deskide mai malte stagiani telegrafine în diferite orame ale ns-reî. Astăzi sînt deskise: Ilîteuiti; Tsrgovistecij Rîmnikd-Sarat. ITeste natra ninni zile se vor deskide; Ksmns-lsng; Slatina; Karakalk. Ilrin infiingaiea anestor stagiani Kruiovă my Turn#— Secerai, kare aă fost deskise dekăt-va timn, însă, nrin Transilvania, se vor lega d'a dren-tal ka toate stagianele din Mantenia mi Mol-do\a, mi nrin aneasta se deskide o kale noă de koresnondingă internagională.- Nenoroni-tal Rîmnikal-Vălnei rămăne în. anoi de nele alte orame sab anest ranort.. Anest orain are zilele lai framoa.se în viiţgţ, El este anroane de nele mai mari mi mai framoase monastiri. de băile dela Kălimănesni, ne kalea Sibiaîaî.
In Moldova, sanamii streini se îmnămîg-tenesk ks grămada, mai ales sanamii Aastriani Onorabilal D. K. Negri Să, namesne agent din nartea Moldovei în KonstantinonoL Tot anest stimabil bărbat este namit ad-in-r terim agent mantenesk: în zisa mai sas ka-nitală- Aneste namgl ne arată kă gările aa sn singar agent în Konstantinonol^ ng fane nlănere ka ori ne lakra ne £|f tindea snir^
www.dacoromanica.ro
ă<ym<yt'y gs ĂT/.ai'^S
DÎMBOVIJJA28 NOEMBRE.	■	gggj —	|) i| ,| ,
între aneste doi ţiri loksite de aneiami pa-ţisne, am dori nsmaî ka si se rekrsteze Ro-minî oneşti mi inteligenţi nrin kannelariile Romine, ka si ia loksl fanarioţilor ne eras, în ksajitate de hmiegaţi în anele doi kan-^nelarii.
'£lî8 ŢCamera se deskide. dsne termensl fiksat de konvenţisne. Aneasti sesisne are si fie, sa§ maî bine trebsia st fie interesanţi. Este de trekst odati konvenuisnea în legi, mi se -asneanti, dela o lskrare vînqţţsi a şa^şi se dea ţireî, net rtsţin o mare narte din bsns-rile anemtii konvenţisni mi si lase la o narte verdelele de fer mi alte nimiksri; denstaţii trebsie si se gindeaski ki sînt Romini mi ■n’as înki o ţari Romini ks insfîtsţisnt organizate; trebsie si se gindeaski ki °sînt trlmimi akolo de naţisHe, iar ns de kiîmi-kimia de trei^ ki sînt trimimi de dPeiitsl lor de Romini, de drentsl lor de oameni liberi, mi ki asfel, nsmaî asfel trebsie* si Iskreze, daka Vor si tis fie blamării de istorie; mi si vazi adsnarea desfiinţaţi, în nsterea konvenţisneîmi ne este mai riS, xsidsinî de nonor; ki ns ar fi fikst nimik nehtrs ţari mi koDvennisne. înainte de toate ns trebsie si uite nele ninni milMane de ţirahi «ne toţi agi 6kiî nironiţi ne adsniri mi ne tgkririle lor ; trebsie si’mi a-dski aminte km daka întimnlăiea a Voit ka nsmai nronrietariî si intre în kamere, ks atit mai mslt trebsie si, se 'gîndeaski la neî ne fig sînt nronrietdrîi mi si ns-î- sakrifine nentrs târgoveţii, nreksm nini ne Isrgovetfi'tientrv sitenî.	■ •	;»v n :
' ' nii.m	** ^
>]	,-,i‘ l/iî .Ta .
SiwteYnî»! de desuT.gt>birea iiînronficti-rirel jjer.milor, emis In 1848 de
8. loneskrw	-
ofV,:	.	,i iH,,y;
l. Hentrs a konsolida resnektkl lâ neri0 soana omslsr, trebsie ka msnka si fie liberi.
2; Ilentrs a kon3olida resnektsl la nronri-etatea nimintslsî, tbebsie aneasta si fie ga-rantkita în mina anelor ne',I-nosedeazi ka o âoniali.	Isbd'gd savi; -mzşu imiţi
3.	Ilentf^ a bfc realfsa afefekle dsoe rirfimi-
ftisr/, trebsie a sfe^desfane legitsra siliţi dintre msnki ini nimint ini a: statornini ka nrininisl tokmelei ‘de b5iii voie si rimiie ne viitorime "agentsllskrirfeţ al nrbdsseriî, avsţiei.	"
4.	Ileiitrs a se desfiinţa legitsra ‘siliţi dintre ţeranî mi nronrietarrj trebsie a se da ţcranilor Pimiiitsl neanirat trebBitorisOientrs xrana lor mi’ a vitelor lor. f,|r '5. Ilentrs a desrobi niminfgrile jneri-nfemtî de lskrs boiereskslsi trebsie a se faoe desnigsbire nronrietariior.
6.	Kitimea de nimint de dat ţetânilor de faţi mi a 'Pelor1 viitori este anea neanirat trebsitoare nsmaî nentrs sgbsistinţa lor, mi merge nsmai nlni la dose treimi de mornie.
Hini ainî nsntsrile de ibaî sss s’aă des-bitst mi s'a§ adontat de denstaţiî ţeranî mi nroiirietarî, afari nsmaî de anest al maselea, fiind ki lokotenenţa a înkis desbaterile tok-mal în ora kind era si se voteze mi anest nsnkt. Dsni aneea ar fi trebsit a sima desbaterile mi assnra nsnktsrilor srmitoare:	'
7.	Ks imnromietirirea ţeranilor ns se ţiutemte de a se dirima ksltsra mate din ţeari. Drent aneea si nsne în nrinnin: Ksl-tsi'a'mare englezi nentrs boeirî, ksltsra miki frannezi sas flamandi nentrs ţeranî ne ori karfc mornie a ţereî; esistiirna ksltsreî mari este asigsrati în nevoile ţeranilor kare aviu-
ds-mî nsmaî ni In ea asigsrati îţ îpnronriefirire, vor kista de îndestslat trebsitfţele lor nele lalte nrin lskrs ks bani mi liber în kîmniile esnloatate de boieri.
8.	Amezarea ne fie-kare momie de sn nsmir de loksitori în nronorţie ks întinderea eî mi ks skonsl general al esnloatireî agrikole. adeki nsmaî' nini la dose treimîj si se în-tindi îmnronrietirirea mi si remiie ksltsra mare ne a treia narte în absolsta mi libera osnloatafe a nronrietariior.
9.	Ririrea klikarailori îngessiţî la msnte
snre kolonisarea momiilol -iieloksite din kim^ nie este nenesarie, mi aneasta adsne mi.pentrs, îmnronrietirire folossl de a se fane ks mai nsţîne sakrifinifrf.	irib siaxs>i. O
10'. Determinarea kalitiţei fels'rftelor nimin-t§rf ini a nreţslsr nent.rs ‘kit’'taea ne trebsie a fee1 lisasnre kiverniseala sitenilorîntro narte a inoifii^î *ifii de la olalti, Aneasta va forma o nronri^tate komsfiali, stilnitip mi deosibiti de aneea a nron ietarilor î^înasi la alţi narte a mornieî. La fiksarea nreţslsi nimihtslsî nrin esnerţi, dsni îmnrejsnrile lokale a fie-kiria momii din fie-kare jisdeţ, se va fane abstrak-ţisnne de voloarea daţi nimiiitslsi nrin msnka ţeranilor. (Aneasts kondiţie konrindc idea de resksiniiirarea boiereskslsi de kare am înne-nst a mt ţinea dsni ne am fost isgonit din ţeari la 1848).	• "ji '■
- >loi. 11. Darea în feti'nifrifea klikamilor^ni-mintslsi afranmisat *ks kondîţirle asîg'sntoa-re integritiţei narnelel fie-kirsia loksitor în nronrietatea komsnei satslsi, mi înkeierea si-netslsî de datorie a loksitorilor nentrs nreţsl nimintslsi ne kare s’as îmnronrietirit.
12.	Obmteaska xotirninie a nronrietiţeî boierilor1 mi a ţeranilor mi înskrierea atit a valoareî lor de folosinţi mi de mkimb. kit mi a obligaţiilor nasive ne graveazi nronrietatea fie-kirsia în kartea nea mare a Statslsr dsni slstemsl nrssian. Aneasta este neani-rdtfe nentrs regslarea avereî boierilor ini a ţbraiiilor, mi are de skon de a servi la înfiinţarea. kreditslsi nsblik, a inoteneî mi a ban-neî naţionale ksm mi a nliţeî desfiigsbirei.
13.	Infiinţai'ea datoriei nsbline nentrs fon-dsrile rekksmriirate, determinarea' kinslsi a-mornfrer âale mî' a timnslsi în kare si^se e-fektseze. Iiilesnirea nrefanerei în valoâ'fe de nirkslaţie sas în bani, ori kind ar avea tre-bsinţi nronrietarisl de a fane aneasta; trekînd drentsl de kanital mi tenti kitri alW faţi.
14.	Gsvernsl nss în m'ijlok între nro-nrietarsl kreditor mi klikamsl datornik. Gs-vernsl garantsind Plata nronrietarislsî în msnka mi nronrietatea klikamslsi emanninat.
A
15; In gsvern sn ministefis de agriksl-t»ri renresenteazi interessl nronrietariior boieri mi ţeranî. El este însirsinat ks skoaterea mi efektsarea valsarei nimintslsi dat siteni^ lor. Anest minister va organiza- agriksltsra snre a solinita nrogressrile eî nrin sonietiţî agrikole, însnektort, ingineri agrikolî, forme-modele mi instrskţia nrimari.
16.	Transakţia de la sistemsl de astiz! a agriksltsrei întemeiaţi ne regslament la alt sistem de ksltsri întemeiat ne bazele kon stitsţieî este nenesarie; determinarea formelor ei.
.	A	‘
17.	In ksrssl transakţiei si sg faki a-sigsrarea de venitsl de faţi al nrbfirîetarilor mi înkszimlsirea de snorirea vaiitslsî viitoris al ksltsreî mari mi' mini. ,:i: L
In transakţie oare gsvernsl ns noate nliti £s msnka siteauslsi datoria Isî nentrs jr&mînt? De se va adonta anest nrinninis, gsvernsl ar nstea Isa msnka Ue la ‘dînmii. Hei
ne ar avea nevoie de dînsa ar nstea si o negonieze la bsrsi, de snde nrin o simnli formalitate si o noati ksmnira mi arendamsl mi nronrietarsl. Gsvernsl nrin ministrsl sis de agriksltsri si ţie sokoteala0l^msţU$. atit nelsî- ne di, dalprni-k fiigd^ kit'mi anelsî 'tP iea, kreditoribl fiind. ™ Iai^ ,w
19.	Gsvernsl în tot ansi nlitemte sokb-telele fie-kirsia mi dsni trenerea ade- nâţrs ani sas a timnslsi de transakţiej, le soldea^i.des-fiinţind mi transakgia mi lisînd agriksltsra cje a merge ne kalea ne1’ in tfănest' tfmn Yâ nregitifo asigsrinds’î viitorisl în lsmina oamenilor formaţi în formele-modele mi meniţi de a întrodsne sneltele mi makinele a-grikole.
20.	Daki în timnst transakţiei ks msnka siteriilor mi kk băniilor,igsvgnisl n’ar nstea istovi nlata nimintslsi! ©esksmnirat, atsnnî q iea assgrimij de an o res^snde nronnetaj-^or.
21., Gsvensl noa|e oJ^sna timns^ klikamj; lor de earni în kir'atsrt de nrojskte la de-noziţele din nortsfile komer'liale ale ţereg nil valoarea anestei msnnî skizmdsms-sedela kre^ diteazi a konteî siteanslsî trene lâ datoreâzi a konteî nronrietarslsi. IIIBlIOâo .(lU B9II Artikolele 17, 18,: 19, mj 20 formeaziisisw temsl anonim de^ resksmnir^ea -boieresks^sî, La fie-kare din artikolele de mai sss s’a fikst o esnlikaţie nrelarg în kare s’a aritat organisarea kreditslsi, înfiinţareţi snei banne, mi îmnrsnmtare de bani nentrs a mlfcti o narte din datoria sitenilor kitri nronrietari. Snaţisl foaeî ns earti de a renrodsne aibb toate nele zise. Niks Bilnesks ne va arita siIj? diii oi^ ganisaţiile ne si not 'lsa de bazi7 nentrs a fape desiiigsbirea nronrietiuii sas resksmnirarea boieîeskPlsi ks- agistorisl kreditslsi oiganisat în ţeari. In skrierea mea am desvilit mi a-neasti tezi. Uli de aneea hs avem' de kit si ne snim ks D;' Bilnefelcs.(î'-~-S Sxi-m* to ats.î! .oiuiora Biînraailîniî
Sisfesiii! \Y IS ninOMli.A ^ neiitr^ 1 des»
; i!T,gv>E(irea ,nVons‘iefhril»r.3f,3ai;,8fi « «io ,!	-1 li.'miriBO s*n*l ..{ -eînlm
8 rMyîoanele nrâktine nentrs reskbnîmiraied lentei, kaie dsni sokotinţ4 -noastri as: agisiis neanirati, ssnt nsmeroase mi smoare. D‘.‘"î( Ionesks, într’o. lskrare inediţi ne|,Jse va ns-blika în ksrind, nronSne mi sn îmnrsrnst îh stiiinitat.e ks 5 la 100, ne inoteka nirain— tsrilor de resksmhirat, al kirsi modskt s’ar nsne în nirkslaţie nrin ţari ks dobinda le-gisiti de astizi, adeki ks1 10 la 100‘°\rin mijloksl snei banne naţionale. îbdoit-hrin o slobozire de bilete, anest îmnrsrnst ar servi la resksmnirarea nimintsrilor; ţeranii ar nliti o ansitate ne ar ksnrinde dobinda mi amoi'-tisemintsl, ama kit în 20 de ani eî ar ns78tf nliti kanitalsl îmnrsmstat. Oninia noastri si deosebemte de aneea a d-lsi 1. Ionfesk^ dîntiis nentrs ki noi P’am 'voi si fim tribs-tari kan’itaîimtilor striinî, mi al dsoilea ben-trs ki noi gindim, ka mi nonorsl Romii^. ki ssnt defetsî bani în braţele ţeranilor snre a resksmlifera nimint»!.*3, Dar3Tientrs a'fei* msra ţeranilor aneasti reskfemnirafe^mi mai ■ ks ffeami m interessl ni'onnetarilor, noî vom nere ainezimintele de kredit orgarffsate de ki-B
tre Stat.** In alte ţiri ka ale noastre snde sin---- — ---------—t>«r a inauîoil ammfpoe
Aneasta kredem mi noi' jns-& nentrSB k^Ss-B itef noatB nsne la lskjs branelei neranilor'Jtg yevoie ,jde monete sanstoare,, de kanitalsl neksniar.- De snde, sb’1 lsT,m kind în, ijars ns’layem? De bs-ns seams katt sb’1 îmnrsmstim de la strfeini.' I. J.
** Banka kare ns este alt de kst sn amezBintrit de kredit, devine mi mai de^neanBrâtţi' ti-ebsingt
www.dacoromanica.ro
gara indastrie esistenta este agrikaltara-'ini sin-garel kanital îmbelinagat nEntantalv bele mal înseninătoare amezaminte de întrodas sânt, fara kontrazisere, aselq* .des kredit dfsnsief. Elrin asest fel de Credit* kar$ bit© ■seva de k'at titlal inotekaris îmnargitji taiat în mai malte bakagi mi sirkalator^ namîntal^ katiitalal fiks, devine an kanital sirkalativ, adekE namara-tor fara a’inî rîerdg, kalitatea. . ,Maî nsriiri skimbasios, ka toate asestep,).asest kanital na se noate desfase mi renoi în forma .sa nrimi-tivE de kEt jiriji mijlokal ekonomiilor - sakse-siv între nite în timn de kani-va ani nrin ka-lea amortisementalai.
„Kredital fansieiy zise D. Wolovski în „kartca întitalata „organisarea kreditalai fan-„lier* servemte de odatE a întări nrpnrieta-„tea în manile, aselora ne san-t fieijini de a o „nastra, mi a o stramata în mEnile aselora „kare got fase se easa ^iiitr’însa ne. ltat se „noate mai malte nrodakte; el, este komnjj-„mental konstilagiei demokrafişe a namanta-ţ „IsT. Re trebşie nentra a realisa aseasta bi-, „ne-fasere? Se se deskidE o mare karte de „datorie fansiera kare va fankgiona într’an „mod analog ka marea karte a datoriei nabli-„ne, mi kare va adase ka sWtot odatE nen-;trs agrikaltarE'sk-aSEmantal taksei iiitere-„sbIbî nii fakaltatea elîberaî ei, ne kafea anai a-„mortisemEnt kamnatat; nentra nartatorii de „titlsrî siga'nanga komnlekta a dobândire!, fire-„kannmiLamaringa realisareî.“" I Ainezaminte-le de kredit fansier ns sânt nisi. o atonie nisi o noatate, o langa esneriinga s’aa nronangat în favoarea lor; de 80 de aniKele fankgionea-o saksps în Alemania. Nevoia de a mari iţamerapial mi de^ a şicana i. ne nronri^tarij ks avere nemimkatoare de esnronriagiane nrovoka în 1770, în Silezia, nea întaiS anli-kare a anestsî sistem ;_de atansi. el .se. in tinse în toate nele-lalte nrovinniî ale IlrBsiei, în Viartemberg, Xanover, Svigera, Xolmtain, Ba-varia, Aastria, Galigia mi lciar în Ilolonia ra-seaskE. AstEzi este în ajanal de a se întro-dsne mi’n Franna; nrinfr’însal singar se sne-reazE a dibera nroi/rietatea de o datorie ino-tekara- mai malt de 10 miliarde mi de ehor-mal tribat .fansier (14 la 100) kare o reinea-ze, mi de a reînvia agrikaltara. r,«aui'in
Amezamintele jle kredit fansier ale Ale-^ maniei, fBndate de kEtre asosiagii private^ for-meazE daoe kategorii:
1.	AmezEmintele kreate în folosal eskla-siv al îmnrBmBtEtorilor. i: " :X
2.	Anele fandate în interesai reninrok al îmnrematagilor mi al ÎmnrBmBtEtorilor.
Rele dintEîs sBnt mai malt nimte agenge de îmnrBmBtErî mi de îmnramat; ele ns slobod bilete, dar nsmaî obligagii saa skrisori de gaj
piMBOVIjJA — 28 N0EMBRE.G_
5i
kare dîănane asosiagîa în fie-kare trimestre. Asofsîagia esnronriazE dlrekt mi nrin întEisl nrivilegîa ne îmnrematatal întaizietor (denla-tE); nrosedara este samara. în marele Da-kat de Baden mi în Xanover, aneste amezE-minte sBnt însErmnate de o notrivE ks res-ksmnErarea dijmarilor mi a osebitelor veni-tBii feadale.
AmezEmintele de' a dsoa kategorie ssnt nimte adevsrate banne, Ilînlre dînsele, ban-ka inotekarE mi de eskont din Msnix (Baye-rischen hypotheke’n uud Wccshselbank) este însemnEtoare în aneea, kE ea nine lok de a-.soniani-e! de kredihr-iitii de aţtenjjE de °îhnr8-mstEiTaini de îtnnremBtBri inbtekare," de -asi-gBrannE a hienei mi de innendiS^ cfe kasi'de ekonomie mi de krsgare, de kasE de îmnre-matare, de bankE de denosit, de nirkalăgiBne mi de eskomntE; ea are drentsl de a slobozi mortetE de xErtie în kBrssl silit (kars ueade-VErat^. ,j0Vezu^Ergile d-lsi Royer desnre in-: krecJitBlBi în! Alemania iiii Belgia mi a d-lsi Arie desnre kredit mfbannere inotekaTe.
Se nernetEm. renede nlansl i»anneî inote-kare mi de eskomntEi nrin kare noi sokotim a onera_resksmuErarea rentei la noi; maitEr-ziŞ vom desvEli-o ma|f nre 'larg.
Pboe ksm am konstatat nsmErsl fami-: liilSr -38nkse^kngErijlor se sBie în Valaxia la 330,000 din kare 200,000 ne domenarile nar-tikolare. Se ne oksnEnujientrs bh moment nsmaî de dqsnEgsbirea nronrietarjlor.. Sure
î 11 f î TU II 1 11 ‘1 l’fl' I HtTQotot (1 /li. .. rr ..... 1. '	.. .. .	.
ţoale skffTsoi-îîe-dfe gaj, mi rentierii vor fi în-destslsinî; sâS kk esnenii1 safc- ka bilete8 des-kise ne konta kaseî de nirkalagie, dani nla-^ kal lor. Soliditatea nneî asemenea dobândii’?;*' skatite de ori ne* baukratE mi de tot. skazE*-mîntal natinnios,- va fane kE în lok de a '4 nevoie de an kais silit, ‘•skrisorile de g'âj vor fi nrea kEatate mi negonîate nEreke, nrekam sînt în Alemaniea, ande ka toate anestea ele na înfEgomez toate garangiile nfe ’am natea s» le dim hoi la ale fttaabtre. ’-feiuiR i- aii .jfjj-it ‘ Se vedem “aude ini'-kam va gEsi banlia* fondările nenesar# nentfS reskainrrBrar'ea skri^ sorilor de gaj ? abndXfob ob /ioi .m Tfi-ătops' na
ijeranaly neutri ka fra se elibereze d^s-^ rire bankE de datofia inotekarE. ar nlEtr'dfn ăn în an o anaitate de 10 la 100, din kare jaraEtafe ştire a akoneri dobEnda datoriei, ja-mEtat^ nentra amortisemEntal kanitalalai, a-dikE 420' Iei nentra nele 12 Odgoane. în niriHi* snre-zene ani, ftrE se se1 sîmgeaskE- ini-^nfe-nlEtind dekit-tot kEte 5 nentr^ 100: ■ dînl ka< nital'al nominal, geranal s’dr gEsi ka desEvîi'-' mire eliberat. ' ioni ioi^oIbv «otBijmam ab Bai
"s Iîe*e 300;000 de familii sanase angEriiloi^ ’îno domenarile nablf-ie mi iirivate, daforind fie-kaA kEte'dl'20 lei ne an dag arf' kanital disnosibil de 39*,’600^000; aneastE sabiE, laatE mai derlca vreme kS" rfi k-ontribagiîle, trimes-tra k^tre trimestre,-nrin aatoritate, Va reveni ■la. bankE iui va forma înltEsairea sa de eskomntE mi de uirkslagiane. Statatele bâhneî1
întîmninarea anestei desnEgabi^ajern nevoie f na-î vor irigadai de' a se slobozi bilete neutra* de kredit. IlEmintal de nedat geyanilor este?o- sanre de trei saa ’dd natra ori mai mare
1	-	......... k dtekat sama de namEiEtoare înkESîiitE ne an,
nrekam o fak banuile urinaiiiale a le Earoreî (m Aastria ea este de’Oont ori), dai^ namai îndoit; asfel, banka va devrai o ssmE de 80 milioane leij în konta kEreîa^l'a întfeial se-mestfa, va nlEti interesele datoriei, saa 6 mi-lioane^ rai la sfErmitsl aualai, danE ne va:ţfi lakonerit interesele semestrele aF doi!ek,hsas îrtkE 6 milioahe, va avea a- retrage mi a iiiminp min soigi, nentra 50 milioane skrîsori de gaj.
Ar mai rEmanea la bankE 18 milioane nentra a natri komerual mi indastria; înkEsai-l
r .	.	.	_	'
(Pand Bri^fe) nart.End an inţeres de 3, 3 '/^ ne se va; nlati în. fie kare semestre j
TTTÎ A î a Oîtfrt cl/imK'tfnQî*a fLOn: tolfvinlrr mî nil Hivlr i TI! ria nvn DOV /îa .Qmrinfî aW
mi 4 la satE, skimbEtoare farE, keltaiala mi negoniabile Ia Dars^ ka ini insknnnianele de renta; na namai ka^tlobanda Se gasemte re^ daşk, dar înka nine-va* este skatit de^Fd'ato^ rirea de a nlati în gramada kanitalal rîmure=-matat, gasinda-se anesta nlatit nrin kalea a-mortisemEntalai, ama in kat sama anaala de nlitit, dobtnda mi amortisemant, na trege ne-ee16 lă 100. Renejanea stangerer datoriei atarna ide 1% taksa inţeijesala^gii dg la ngma aaţ.ortisemEntala|: desnagabirea skrjsorilor de
gaj se fane în namarEtoare, dana katimea de
- "ibis 4on -J«
nronrieţ^rilor k’Bpra, ss ksvine a li se bani kare se sabstitaiask^ kanitalslsî ne’l
Dak^ le ieî mi ka-
tot anela ne’l nosedeaza ei astazi. adika doaa treimi din domenial general. Sure a fi ka na-tinga de a se asigarş fie-karal garan naman-■tal sokotit de indisnensabil dana nererea de-natagilor gerani ai komisianei din 1848, statal va trebai sa kaate a rari nonalagia la mante mi a o retrage HT mesari. Laînd raij-lonia nererei geranilor, avem nentra fie-kare geran 12 npgoane^ kare îmalgîţe ka mijlouia nregalai anal nogon ne vine la 100 lei, fak 1,200 lei, nentra an kant Rele 200,000 de familii vor trebbk dar sa nlateaska nronrie-tagei nrivate 240 milioane de lei (80-milioane de franni). (ieFna’i ihav ni ăb Iii
îndata ne reskamnararea rentei se va nrii-mi nrin lege, se va fiksa nrimi-nregairi kos-tal namantalai dana lokalitagi mi dana mij-lonîa oare-kareî namar de ani nrenedengi. Statal va organisa: banka inotekara nentra naoa nronrietate, alatarand aini domeniile na-bline. Aneasta bankEj fînfiingEnd marea karte a datoriei fanniere, va nlati ka mima dîntaia kanitalal de 240 milioane nrourietarilor în (skrisori de gaj de 100, 200,. 500, 1,000 lei înartatorialai, nentra an interes de 5 la 100,
'ka sne-
nerd în msnka de boieresk. nitalsl în msnkir, kate se le daî altsl în bani în naxt ini în skrisori de gaj.	I. I.
■ îk .0 iT'IJ'loO	jii B
f	}
tea îndoinda-se ne tot anaÎFfi'ddanerea datb2 rieî s’ar deskarka asfel nornind de îb al dabî-1 lea an. ca f:: ir,	aiia»L->lol slen
"J	;	n Kanital.": Dobinda.5^
Al 2-lea ana: .ip g* 190,000,000 9,&00,000. „ 3-lea „ ' ... ip i 140,000,000- 7,000.000. » 4	r ’ • 1 -	90,000,000 4,500,000
„5^	’%	- <5«? '40,000,000 2,000,0001
In al measelea m’ar mai ramEnea skri-|sori de gaj de retras; în nitmî ani Statal va fi nlatit nronrietarilor an kanital de 240 mi-* lioane mi înka 35 milioane mai malt ka do-3 banda, mi el însămi, dana HindHsnre'-zene ani, s’ar găsi k’ag nrimit de Ia garaiiir* eliberagî de nromietatea feadala 3G0 milioafib^îcgnrinmi în kanital mi’ dobanda. La nele 85 de mî^ lioane remase Statalai ini naşe b/ nirkalanie nrin banka mijlonind îmnrainatEri la nartikaJ lari mi la antrenrize, sa adaogim 234 m'ilioft^ nepvrenrezentate nrin valoarea namantarilor ne Ie ar seda Statalai din“ nrotnietagile naglo-D nale, la 130^000 de familii se le lokaesky stazi ka tifla de1 sairamî angariilor mi’i kiean# o avere aktiva de 319(000,000 sas aii'-teni/ anaal ekăivalei« dre 21 milioane,* far" a mâi sokoti eskomntaimi.dobânzile seîdrll6 milioane se le arb aîauka în birkaldgie nentre a na? tri komergal: mi indastria în- timnal selor întâia sinsiiiani de la infiixigarea bansei sale. nrin tragere- deLSorgî. Ka kinali asesla, dana J Biletele bansei, ka mi skrisorile de Igaj* vor sinsi ani banka îmi va retrage mija nimisilfi de 1007 200, 500 mi 1,000leî^skimbasioa&
•:n:u — ,	8»»PC-!V*:	g-"
|gii (bakini de aan saa de ai’gint) oiîî ka bilete deskise, dana voinga^ Skrisorile de gaj, ,boD5ri fansiere sag bilete inotekare ka dobânda (na ne interesează namele se li se va da) vor fi în realitate nimte. rente riie konta statalai mi tot odata rente konstitaite ne na-mînt, nreferabile mi namer'areJaî meralik mi xartiei aktaale de banka. Ka^i na namai ka ele vor renaasa ne an fond material snesial mi nrodaktiv, mi îndaoit dekat valora lor mi vor fi nrin armare? tot fie odata mi semn mi gaj, moneta mi nreg, kondigiia neanarate la tot agental ban -de akimb; dar iînka ^ele vor marta an interes regalat mi vor fi desfiingate în total ne fie-kare an, sinsiine kEtre sinsime,
www.dacoromanica.ro
52
DÎMBOVIŢA ^ 28 NOEMBJIE.
se (|e yoinga mrtt^orslsl me esnegii, fert ksrs, silit, garantate nsmal, nrin nsmerarisl în denosit, nrin, arpnrnttgile nsbline mi kredi-tsl Statslsi, nrin nronrietatea individsalt mi msnka geranilo% mi bivifiind înktssireş ks 40 miiioaye ne an, n^nt fa strtngerea totafe a datoriei inotekare. Inktssirea ar nstea kiar st se mtreaskt nrin denozitsrile kanitalsrilor ce remin asfezl nenrodBktive în diversele kase ijsblice, pireksm enitronia orfanilor, kasa Hen-trafe, kasa Ministerislsî drenttgeî mi kasele t^ibanalejor. Kanitalsrilc ne s’ar grtmtdi în kasele de krsnare organizate. în noliţii ar g'Bsi sn escelent mijlok de dobtndare nriimind,skri-sorile de gaj ne le ar nstepr slobozi banka ne konta, nronriettgijor nagionale dsnt psnirarea celor cinci anî. Nsmaî kasele komsnalg, a ktrora. întrebsipgare aip fiksat’o, ar remtnea; afart de msvemtntsl bancei. înst banka ns s’ar mtrgini nsmaî întră a desntgsbi ne nro-
karea ar înkredinga administranisnea sşnremt a bandei snsî konsiliS, ales tot la trei anî ki-tre însămi Adsnare, mi aî ktrsia membri ar fi responsabili. (
-^omn	fV..rort«Z ‘u (Va Brma). p,l
^	(j( yj'jl^,,	im* iii
f. -îamidsiv . . .ri.icn«-b . -••.-TnonA
Seirl Oficialei “
Jir " ;	;79lw: -9iaj:
i <b iuoAss ab . : ’eîoni sA.
ai . im
. înaa
f:d
.9h)ii A-
■ MIKISTER15L DIN ÎNTBS. actori
j	r	/iBOî.rnr! ,.şr,n.
i No. 28,067. Se nsblikt snre obmteaskal	|;
mtiingt esţraktsl komergBlBî nrincinatslBi Mol-J m ijfavoIoV/' ,G m*V i«i
dovei ne ansi 1857-, în iSBme-totale; . i0-y -	- --	- •••••♦♦»♦+*«•*
-ii.nr ab :.r . . y> .*	, ^imo/ioîle
ainslajI-Hu ob Estraktfil k „„ gf, otnt’<UF\
■■■-■*>	i li- •	£	.	*9	l:î,
komeriţslst [Irinuinafslsi Jţoldoveî ne ansi 1857.
■>-	/	.. a«.	----
rea de gismttatea valoare! inoteceî; mi ar intra, nrin aceasti oneraiiisne în modal tstsror ammfşmintelor analoge din, Alemajjia mi IIo,-lonia. Aceste; îmnrsmsttri fekste astfells de kttri bankt, mi fert st a kosteze nimik, ar adsce o dobtndt în folosal stă mi ar krea Statalal ar. venit însemiittorig. Dobtnzile ka-nitalsrijor înnrsmBtate de bankt s’ar kslege ka mi. kontribsgiile nrinjapen^il aatorittijej, ka, ,mţ auea a, Bavarien banka noastrt ar orr ganiza asigaranijele îi^ kOptra innendislal, a boalelor de vitej m. a^ Daka ar venb <î zi în l^are st se ameze darea ne kanital, trausfor-mtndr’o în asigsranflt mi ne înosmlîn asigsfanpb banka ar ajsnpe, de bsnT» seamt, singBrsl nrimi-torlB al dtrilor mi_kasierîBl ţteneral; al statnlsi.
înstr'jintnd banka ks aneste diferite fank-j^ia^îj noi na îngelepem a le konfsnda, dar dind ks toate anestea fie-ktnjia o admini-stragisne sneniafe mi deosebife, ar lega strtns diversele ntrgi nrin întrsni. a> oneraniilor solidare* mi a reBni într’o femiie toate elementele mronriettgeî nsbline. Snfe a le da sn sbor irezistibil np! n’am voit st fanem din-tr’o basoniagisn' nrivatir al k; >Iea kţltBz este tot-dasna egoismul, dar din societatea în-treagt, renresentatt nrin Stat, centrsl mi di-snsitorsl kreditslBl teritr ial pii nsblik. Sta-tsl de ,mi kreazt kr^^ji, pi ns’l nriimemte; dinttig nentrs kt el e înronrietarel «nel treim’ din gart, ano! kiar ktnd np ar fi, Statsl fiind toatt lsmea, este în urivinga nartikslarilor aceea ce totsl este kttrş, navte, sas kp alte ksvinte, ama de jpavsgit e singsr ktt mi togi membrii societţgel îmnresnt. Astfel, giiuds-ne în marginile cele mal îngelpute mi cele mal skrsnsloase alje ekonomieî ,-nolitice, ne ayînd reksrs la nici sosi din mijloacele soko-tijp, violinţe, cerste de kttre reformatorii zi-leb nijl la biletele inQtekare imnrodsktive, nicîr la aşignaţsrî, nici la moneţt de xtrtie ks ksrs silit; Întrebsingatî în Asstria mi în Rssia, noi şsntem în stare de a prganisa kreditsl nostrB nsblik mi teritorial ne o întinşi skart; noi nstem onera ks smBringt resksmntrarea ren-i y j. tei fţm, fi krea o seryitBte nentrs Stat, a da kanitalsri abondante mi şftine antrenrenorilor indBstrialî- sas agrikoll, a rtdika nregsl nt-mtntBlsî mi a înzeci cel nBgin venjtsrile'bsd-r getsl«I, desfiingind ks toate aceste darea ne kan.
Ilentrs a nreîntîmnina abBşsrile cejaiiîn-cerka ^syerntmtntsl de a trage din G_nstits-giia finangiart,ijnoî am ameza’o ssb [lskrarea direktt mi ssb kontroîa Adsntrel nagionale,
, Eksnortagia. , .	’Ssrna totalt.	
	Lei. | nar.	
1 -9. In1 Tsrcial libIî; ^ 1 —( Asstria. •j --- Rssip^. XotaR * ‘ ,r'n n -. . 1 * ■ *i. . r> r> ,	41,954,764 , 14,177,562.i: . 1,704,443				ţ 16 35
	. 57,836,770 38,90.14127 1	11 20
	18,935,642	31
Imnortagiab1 V'"' 		 i . r |,rţ	Ssma , totalt, ..	
	Leî.^ q.t	,nur. j
" 1 Din Tsrcja. ® lw-' - Asstria. <rrf( -	** •*- Rssia. d'Hob Total -	m RtmamI îh gart în 1857.	^4/72,372 31,323,730 2,907,025	1 ~ 1 20
	" ‘38,901,127 ' I D	20 1 : I f
-nbţ in Roze noI-ijreÎDekartsteias shişsbni Bisg a'i iklq Dşhele îokam 'al lor^dmk Isigg b oinim-rsamg şmobsgmaa Dar azi, rost amtpiioSre,
Ts de dînsa trist vorbescîf^' -f?î iaşps - Trist 'SBrîzî^frBmoast floare, ‘.oui lifljiî '• f' Triste lakrimi îmPîtnescl! im IgiolBd r '	’	'	1 liîliniîd as 9irry9ţ
fiiiisn ]vjţne) fosj, abioroast^ H1IlR ' ‘iot af‘ Ns te voi mal vedea eă,^ -^oiFpdmrîia Algil te-or ztri voioast ®^n 98
mormîntsl trist al ineS.'*1^ *cv^ -ftii im1:	.*<[: n... îtj ^ uBitn* via
îaiaM'»r”^riijţi)rnf; p.f)(
i..i w	isRbatU^.
-nei fslştibo-iîl cs-	’latitnî
,	njtnî a cifibr şb ojmovma
* ,)b ' Sonet Ia lâlomita. 'nl
(1 ^ve	:* • • *.	’	/Obot,,
O,	rîS de amintire I O, îâlomigt nsrt T
De trei ori ssb cer msmt akvila s’a fekstj1" De ktnd minat denarte d’o krsdt imnostsrt,
vtz a tale germsrî 'de lok ns'am nstsfl : ^ H- - - d-.
A:iî «noilnlnal nv ‘>;n>l friaionst ohoiab oir.ks sanktitate ssavaria natsrtn(Ji p ir„
- d JliriM9<fih0inr
i'Tin 3b a-.Tcninaiias crgnsi o ,ylBison o
3 Noemvrie 1859.
• '	; î' n ‘
.1 0(5 5
a*
mi
a isdsii lo: o a im aînsm in ia'iacep eipoi SI Union mcş Tslsij nir
„ f f! '	T;
Rost, ambleim dd tinerege^ rl9l -00*?. i Es te vtz în t<>t ce-ador, iov iilimr Strţlaciiidi de 1'rsmBsege, otevi'in hu.r Uli de fa.mek rtnitor;	eb
'	.1:	ap fniibiv
•A fille kosigiio asr'ite -:i 9	.‘-i}?'
; A le dabtel asrori, yb iziajaniud j Es te, vtz în nongî doritei-ocad Biro '■si Esne ^ii,:ks alte flori; gto t,r r-‘^
an 9l,. ■•. . >b îpi --------- ^tamrinoiii «03 ■
Il’a fecioarelor kosigt -tIcbopâ «pif ! .i*.. Amoroasi te-hnletescl _> -,'i îoiiotfib r, IJIi ne dslcea lor gsrigt :-j isiatios;!
■	■ Ks ssrîssrî te-asrescm >i> iwhlvAt
"fiiian rjlirrioJrh..
-	, Ktnd ziceam fremoasel mele: 9*
„Ts esci, fericirea mea!*'-Ox! de roze tinerele	> .canlayi
nb a Kins^I lin .se învtlea! laipnd'i Apa..
A	c v “ '91'fii »n «n'i aia.
Intr’o zi..^ o tinerege! nî ft iov-fiii Ktnd aceste dalbe flori toi im îslsb 1 Se jskas n’a sale fege^s i rmtQin , ;
In ssavele-i kslori:	iksiJiî
- 1-r i u.»i i ti \j iTi v.
.v.i^ţfrî 1
r£;-
8	r zA
J. Jr< SauelariS.. ..
-	...	- xl:
■1 fmi:... 1, -feti giifttm "Bl f.-'i, ...
Oi.
nniv in ot bI-oIsp 9îboJ nî op.
arendoire! '8™d;"31,3iV
'.ir.îasA
Mornia mea Kîpsteâsl^'diii'sBcl Dim-BOBirja, aittspi ks Kopnemtil^ ks dentpj tape 4 ceasspl .(Je Bslcspemtl mi 2 gen-sspl de n^ioemtl, se dt în apendt. de ja Biitops.i Sf. 'Geopge înaintezi*' Dopi-' topii st se îngeaeagt lviap de aksm ks mine, ka{ie- .loksesk în BBkBpemtl ne norlsa Tîpgsasi de afapt No. ^ neste dp»m de Bisepika ks Sfiinjgii. 1 „ ..
•'■■iitv'o; " * r	:
.. I>oktor5l Tsriiesks.
.•iolno+<rjsf... ,, .	.	. . >.nmirmî
bodole sii ol1» -*ar« ...rn» eb im.r . *t <511 :î ob
faye ksnoskst kt, iii max. Şf. Bisapion în gpţdina D-.ml Malop K.iin-ceans, st aflt^0( kţttijime de stînacenj de. senine din ^e^ei.mal BBue, ks sn npeg modepat; dopitopil se Bop adpesa .ia ns*) mita magazie,	,JtTm -
IU
-il
f. cs-rbuis.
sii.aoi .ov
ira ”! Es am zis frsmoasel meleiiGsb^
T ' „Astei roze, drăgt, sînt*:ri;; nnir i „Langsrile tinerele ... iui gicuom .j «Strstatslsî mes stnt; nsd Istnag
"	" al. | '-'Uliii 118 3J
, uRobsl tts încinge-n xeart,.;i kt .; r • b i „Tin minst. 8 ceresk amorl^iagai] «
1 trn- £ srî'trf	-
‘i 4;ij;1isgft'rom t	■ -	- ‘	1 ■ ubi.a'oob 7
.. In xans^ D-45I G. Gepmari se afet magazii m faija s.iigil mi în kspte de dat ks kipie, dopitopil de a ae înki-pia se not adpesa aa tinogpafia Poma-noB ce eşte tot fntj)’ace.i xan ks D. St. PasideskB.	■-	,	■
IsfaoCfr
Twgpatia Na^onoM a M losif Pomanoe mi Komn. - Stra^c^k* X^rG^rSoTW.
ob
'• II
!«b: i;i C I - 1
www.dacoromanica.ro