ANUL II. - 1859. **|t ,ţ,ÎS &Y h wits» . “ >o * ; - . u : rr{ţf/• ^mfattus o «itfitoA fti lino i jj/rf **8 m t" J Ji.in«îT'ţiu ai îm -53' .TgUjinffan , A'ieastx fokie ese-de " i I aoş ori ne s’bnttmînx Şliepkspea mi Sim-litta. llreysl .abonaments-!bî nentrs sn anS 24 8f. nentrs % „ 12 „ Trei lsni. ... 6 „ O linie nentrs anon-ssri se va nlxti lc« 30 n. .1/ h’. ■PEINCIPATELE-CNITR MIERCURI 25 NOEMBRE. l889î9lUI inir.i'fs Jîlni îiiReteazT,. Kt,hi fbpT» aneste doi», Bom fi neBoigi a n« .ie mai tpimite. Sînt pagaitf asemenea DD. aBonaiiî ne n« Bop fi npii-mind pegs.iat foaia, st, ansnije Aâ timn Ma administpagia gazetei. Administpatopsji jspnajisjisî. in. Sej Hepe sn euisţat de mouiie ks mtiinjgt de rasgtpie mi st fie Romtn. A se adpesA na pedakijia aTestsi acspnaa. rU " " -o;' * Bucureşti, 25 Noembrei .]<* U.'Brile Romanilor sînt kemate la o iiot> v-iant nolitikt. Ainî totsl este nos nentrs dîn-mii. Kt ni fie-kare din noi a trebsit o zi mt-kar în viaija sa treksft st kazt în erorile kontrarii ale noslsi ordin de idei,- st fie sas st-ini înkinsiaskt st fie o zi mtkar boer. Aneastt frsmoast virginitate ns se va gtsi dektt la aneia ne vor namte ks înnenstsl nos-lsi ordiu de Iskrsrî. St ns lerern dar asttzl la înnenstsl snei sttri noi st vedem lskrsrile mergtnd ka la nonoîii ne nask mi kresk, ks konsniinna ideilor demokratine. Ori sade ne arsnktm okii ns afltm konsniinga demokraijiei.- Ideile reŞmslsi trekst se rtsfrtng ass-nra nrezentslsi ka noantea ne, sie eri urii— mea nostsri de la Rsmi mi krsni de la Nemiiî, mi ks gsvernele trekste ktnta mi jska xora desnotismslsi ne rsinele drenttgei mi frtjiiei din 1848, asttzî ţpktrkat de nonslaritate, mi rtdikat ne. niedestalsl martirilor R.omtnî, ns-mai nentrs kt a zis yorbe ne vin la so-kotealt intereselor noastre; ureksm ns este de mirare st vezi sn om ue toatt viaga a dat dovezi de natriotism de nrobitate, de libe-ralitate, nrin ssferinyele martirilor, st-1 vezi zik, fort ksvînt, inktrkat de toate kalom-niile ne nimeni ns le not dovedi nentrs kt ns a voit st se fakt sklavsl mi instrsmen-tsl snor kli'ii sas nentrs kt ns a voit st-mi înkline konviknisnele sale. Ktni omsl adevtrat liber ns reksnoasne nini sn jsg, nin! al gsvernelor, nmi al gsvernanilor. De-mokragiea se bazeazt ne oninisnea nsblikt nsmai asfel noate st meargt înainte. Desbate iile, kritinile sînt bine foktţoare; .ele Ismint mi înttresk kredingele; vi'iisl este urlata fi lovit oii sade va fi, fort onrire; se nere ns— mai ka oninisnele st fie sinnere, jsste, ne-ntrtinitoare, ksni, îndatt ye se va amesteka min'isna mi kalomnia, fii'ie ale intereselor de kliiî- de nersoan^. Edifinisl konstitsgional se 8ltbemte; mninsna mi kalomnia sînt nisne nlante ne das frskte înmiite: minnsna adsne minyisnt, mi kalomnia ads'ie kalomnie, mi nask sra kare nasne disnreijsl mi desgsstsl. Kreatorii a nestor bine trebile ale oiiinisnei nsbline, adikt kreatorii minnsnei mi kalomnieî sînt tot d’a-sna înkonjsrani de nslberea de oameni kare se formeazt de fiiufle ne inteligente mi ne rezonabile mi nentrs aneasta este mi mai greş a se antra de miniisnt mi de kalomnie, ktni sme a o faye, ar ţrebsi st dai anestor oameni inteliyingt mi rezon Iskrs hc este ks nens-tinijt ktnd Dsmnezes ns a voit .st Ie dea. <5n miret zine o vorbt ne înssmi ns o krede.-o sstt o renett mi o kred, mi imi fak dintr’ însă o relinisne. , , Aiii vine kestisnea ksm s’ar nstea nre-veni aneste kaloirţij. Este sn nriniin, înainte de toate. a-, Tot meritsl este a sni 'ie diferinnt se . Din nsntsl de vedere al Ilrinniaslsî, okii vtd în limnede; taberele se deseamnt de sine; kolo este nartea ne sine ks trekstsl; dinkolo nartea ne ijine ks viitorsl. Din nsntsl de vedere al klinilor, al nersoanelor, okii vtd în tsrbare. Ideia disnare; nrinninsl se înklint înaintea klinei, înaintea nersoanei. AtsnHi ks-tare este natriot, este liberal nentrs kt nine de noi, ns nentrs kt antrt ideia natrieî mi a lîber-ttfleî; kstare altsl ns este nini natriot nini liberal, nentrs kt ns este din garnka noastrt,, ns 'se insnirt de ideile noastre, nentrs kt ns voesne st serve interesele noastre, st îmbrane li-vreoa;, noastrt, st n’aibt altt voingt, altt kon-viknisne dektt ale noastre, în fine ns este om liber, nentrs kt ns este şklav. Iatt la. ne tristt konseksiniit noate st dskt ne oameni sniritsl de klikt. ’81 ‘ *,y' '» Ktnd sn nonol se ureziutt într’o^'stare de deraokragie ks aneste defekte, înniedikt-rile de tot felsl se aratt îndatt. Aneste în-niediktri înst se not învinge ks timnsYmi ks edskanisnea moralt mi iiolitikt. Fakt nersi st ns nerdem neia ne avem înainte de a ne nttrsnde serios kt ori ne nettijenî liberi sînt datori a se gtndi la natrie mi la liberttflile ei înainte de a se gtndi la interesele lor în-narte. Ftrt anestea o sonietate nerde ka-raktersl stS grav. U ! i 'bJatO nib :,hv . CRONICA. Vt oh t) afli între Ilrinniniî mi nşisoane^. Aieasta e- ste dibtnia spiritelor eminente.. Oftim si-mttoarele rîndsri din Bsletinsl Msnininal: - . . -. •*. , „AansriJe mtntstiresni mi ansme: Kon- stantin Vodt, Sfontsl Ion, Stavronoleos mi narte din Greni ne de mai mslijl ani, sînt xo- ttrîte a se dtrîraa, dsne jsrnalsl înkeiat de onorabilsl konsilis al Miniştrilor, nentrs mai mslte konsideranii komsnikate Konsilislsi Ms- nininal ks adresa domnslsi Ministrs din în- trs ks No. 749.5, a kibzsit a se amina ntnt la sfontsl George. ansi vjitor, ks xottrîre ka, daka în termen de trei zile dsne trenerea stn- tslsi George, ns se va înnene dtrîmarea lor, atsnnî st se esekste aneastt lskrare de gs- vem în kontsl ksviomilyr egsmem etc. Iatt o mtssrt ne kare o anrobtm! mi sîntem sigsri kt la dtrtmarea anestora nimeni ns se va ssntra, afart noate de ksviomii kt- Isgtii. Este timn mslt de ktnd aneste xansrî eiaS st se dtrîme; dar se vede kt ns a în- ditsnit nimeni st o fakt, temînds-se de sta- ii ks okii de asr ne se btnsiesne kt ar fi ost odatt în aneste xansrî. Komisisnea katagrafikt in esersinisl sts ks înskrierea viensitoarelor, ntnt mi ntst- rile, a arsnkat temerea în inimile jjtranilor, iiezînd kt se fane aneasta, ka st-i nsie st nltteaskt koutribsgisne înssmi nentrs gtini. Aşennii reţrimslsi trekst, not nrofita de anea- www.dacoromanica.ro c£ inuanaM sta ka st fakt snaima ini mai mare. Noi kredem kt este de trebsingt a se însemna, toate aneste Iskrsrî ka st se snie ne nrods-ne aneastş nara, în interessl sniinţei ekono-*tnine. Dar sokotim kt ar fi de trebsingt a se nrenede anest esersinis de o nirkslart ne s’ar niti la toate satele mi nrin kare sţ se asigsre oamenii neî simnli kt ns esistţ nin; o intengisne ka st-i fakt st nltteaskt bir nentrt nsi de gsint mi ot. J, flresa cTOrient a ktnttat voie st iast din!, . W nos, ks oare kare kondigisni. jl j i Gazetele asstriane nsn înainte, nentrs nrin-ninate urinninele strein vasal. Sîntem sigsri kt în aneste dot gtrî, toni admiratori? gazetelor de Viena, amatorii de domnie ne se a- _rt ■ i sksnd ssb maska nrinninelsls'î strein, kş sge-range a nsne ei mtna ne dînsaj togi narti-zaniî domniilor ^regElamentare, foni ne vtd în snirea gtrilpr, nerderea intereselor lor; togi ktgi miros a niokoî, kt maskt mi ftrţ maskt; togi naranonisigii noetslsi Sixleans; gis-belii, giolariî, anelnisigii, se vor sni kt a-neste idei ne tind a fane gtrile st near* zt sn drent nentrs kare strtbsnii as vtrsat stngele lor; nentrs kare sra rtdikat Domnsl Tsdor. Ori nine ar fi aneia; ne ar nere nrin-nine strein vasal al Tsrniei mi agent nine snie al ktrii nsteri enimine, nrin Iustini deklara-gisnea lor se vor deklara singsr! de trtdt- tori de natrie, de oameni vîndsni eniminilor I ~ . gtreî, de senaratisti, de nartizani ai regims- lsi fanariotik, sas de ^ktivî, nsmi st fakt jfnkprkttsri. Ns îpgelegem nrinniiie strein de ktt ks mdenendinga absolstt ă litrilor, nşattrnate de ninî o garange streini. Dar aneasta ns se noate nere asttzî. Aneasta ns se nere; st, ia. nriii mari lsnte, nrin sakrifine, virtsgî demne de strtbsni. Titim în Naţionalul. „în fine la 20 ale korentei s*a terminat mi ks uronessl nressns-rnilor akssani în înttmnlarea de la 28 Sentem-vrie din Otelsl Bosel. Ksigile snite âs as-ksltat aktsl de âkssaglsne kare ns s’a gtsit destsl de forte nentrs ka st înkrimineze ne, nressnsmi, as dsliberat, mî în fine as anslafi nronessl, deklarînd inonenga nressnsmilor mi ăkszârea ne li se adsne, mi d’aini negremit, mi .karaktersl de turburătoare ordineî mbliue, al adsn’ffeî de la Bosel. Ktt nentrs minele lnersonalittgî de kare înkt sîntdakssagi snii din nressnsmi, s’asigsrt kt anestea se vor nrejsdeka mi xottrî în ‘simt de kttre tribs-nalele korekgjonale." l i " Monitorsl Ofinial din MoldoVa ese aksm în format rioS, in toate zilele, nel din Vala-’xiea va emi asemenea. Tel dinttis ne dt sni-; rea desnre dârea îg jsdekatt a trei ofinefi ss-nefiori nentrs ab^zsri. O blestetaatt boalt! litnd vei nleka oare din aneste gtrî? Anest absz trebsie st fie lovit de moarte ntnt în rtdtnint, înktt ks timnsl st se nearzt kiar ideia Isî. Asttzî vedem înkt, rtsftgînds-se ‘"în lss, ftrt rsmine, oameni înbogtgigi nrin abszsrî, în timniî regslamentslsî mi lsmea ne snie lskrs, nrosternînds-se mi mai ftrt rsrnine la ninioarele lor. Tot ne mai rtmtne de as-tentat, dsnt aneasta, ar fi st-i vedem trektnd de oameni ‘ natriogi. de martiri, ai noslsi regim,, attt ar mai linşi nentrs rsiginea totalt a ^sekolslsi în kare ne afltm. " ' Tot anei Monitor ne mai vorbesne kt sn tribsnal dîn Ilaris a fecmdemnat ne D. Fai mi a ne dama Dase la înkisoafe ne timn de trei ’ lsni mi îa o amendt de 500 franni nentrs kt ~ a"s vindst sslimansri sas ssbStange veninoase, DIMBQVinA ţ—*^5 NOEMBRE. ---■{ ns ar fi rts ktnd ^arponri mi ne ainiraneste veninsrî, al ktror rezsltat este ini strikstor stntttgeî, frtgesimeî. mi desgsstttor. Afltm kt s’a dat voia st renart Niki-neruiul. gsvernsl sgsî stat konstiţsgional ns trebsie st se teamt de libertatea ksgettrilon Ksgettrile lsmint, mi ktnd este kaz de absz, legea îndrenteazt. Hitim în Observatorsl Militar. Kontraktsl înkeiat de Ministersl osttmesk nentrs îndestslârea a toatt omtirea romtut în ksrs de sn an mi. ktte va lsni, a ftkst mare imnresie în nsblik. Noi kare de o kam da-tt am nrivit în ad^astt m'onedare nsmaî o mtssrt' îng^leantt de a se asigsra xrana o-mtireî ks sn iireg moderat într’sn timn atît de îndelsngat, eram gata st mi anltsdtm ministersl ktni nregsl de 38 narale ne zi nentrs sn om, este o nlats foarte ksmnttatt. Msl-tele kriti'ii tnst mi invitarea konfratelsî de la Dîmboviţa, ne silirt a stsdia mai bfne a-nest kontrakt, ne kare’l renrodsnem mai la vale, observînds’l în ne noate fi vigios. Ds-ne o serioast desbatere, ressmtm nele sr- r lift1 mttoare: Obiektele de îndestslare, destinate a se da snsî om ne zi, mi kare s’aS lsat de baz în anest kontrakt, ssnt destsl de bsne, nreksm a f&st tot-d’asifa1‘obinnsift omtirea noastrt. Dar aneasta nrivemte nsmaî ne omtirea din BskSremtî fiii' iamî, iar nrin nele-l-alte loksri modifikate; adikt, în lok de o oka de ntîne, mtlai nentrs o oka mtmtligt; în lok de kar-ne de vakt, karne de oae. Ternetînd dar ksm se aflt omtirea stanionatt, gtsim în Bsks-remtî dot eskadroane de kăvalerie, komanda de nonnierî mi bateria de artilerie; în Iami dot komnanii din regimentsl No. 2. Astea oate înssmeazt sn nsmtr ka de 1,100 ’oa-neni, iar reslsl omtirei neste 5,000 se aflt •esnîndit ne granigt tai iii ktte-Va kanitale lin jsdege. O intreiare este de ftks^aksm: Esnengia noate fs mai întinşi dektt regsla? ie ktt ksnoamtem trebse st ni se resnsnzt ki ns; nrin srmare mai întrebtm, de ne ns s’aS nss drent bazt obiektele ne se das la rsmtrsl nel mare, mi raodifikarea ne se fane ientrs garnisonile ambelor kanitale, st se ni-teze ka o îmbsntttgire ? Ilentrs miksl nsmtr de oameni stagionagi în aneste kanitale, ne-gremit kt antrenrenorsl ns noate avea mare nrofit; dar daka ntînea aini kostt '20 de narale, trei litre de mtlai, va kosta ^el mslt 8 narale; Daka karnea de' vakt se nlttemte aini nentrs norgia snsi om kş 10 narale, karnea de oae nrin niketsri, kredem kt kostt mai nsgin de 5 narale, tai astfel mi ks nele lalte obiekte. înn'enem dar aksm a îngelege elastinitatea anestsî kontrakt, konkidem kt a-neabtt mare difercngt sniti. mi ks nsmtrsl disnronorgionat: al oamenilor, formeazt nentrs antienrenor sn nrofit attt de enorm ktt un nekalkslabil. . St desbatem aksm mi nrenisia kondigii-lor: ntinea se nere a fi de gris, nemestekatt ks utnitat. Noi kiedem kt agerimea antre-nrşborslsi îi fane st nrofite de astt klasst ka s’o amestine ks mtlai sas ks alt obiekt ne’î ar veni la sokotealt, ftrt st fie resnon-sabil.9— Legsmele st fie la vremea lor mi dsne Ibk; astfel kt la niketsri, snde ns se aflt de lok legsrne, ar ustea st ns le dea ninî de ksm. — Karnea st'1 fie grast dsne timn. Se mtie kt timnsl de karne grast, este nsmaî vre o dot lsni de Toaranf; în tot ksrssl neltlalt al anslsî. antrenrenorsl va zine •kt ns s’a îndatorat ka nentrs o antrenrist ama de mare st gie vite la îngrtmat. — St se dea mtlai nentrs o oka mtmtligt. Se mtie kt la o oka de mtmtligt intrt mai mslt de o litrt ant, nrin srmare mtlai este anroafle trei litre. — Nenrevtzînds-se tot într’sn timij ka st se dea sare la mtmtligt, xa'nti'enreno-rsl se noate onsne, mi soldauî st fie siligî a mînka nestrat. — Ilentrs rakis ns se man-gioneazt nimik nentrs neî de afart, mi ne vine a krede kt n’akolo soldagii ns se bs-ksrt de -aneastt btstsrt. Astea tnst ns ssnt destsle. Antrenrenorsl ka togi «iei de meseria Isî, nlîngînds-se nekon-tenit kt ntgsbemte, a înnenst st neart a-jstorsl ministerslsî, kare îndatt s’a mi grt-bit afl akorda mai mslte konnesii: Visitarea obiektelor deg îiidestBl^rej ştai în kanitajt, ne fnrin kontrakt ssnt astorisagi togi komandirii resnektivi a o fa«ie, mi în kas kînd ns le an gtsi bsne, st ksmnere altele în sokoteala antrenrenorslsi, s’a mpdifikat, ltstnd anfest drent nsmaî komandantuluî. Te noate oare zine- Ministersl la aneasta ?... negremjt basat ne deklarârea antrenrenorslsi, kt komandirii 11 mikaneazt. Adevtrsl tbst este: kt mai, bine se noate îngelege nine-va ks sn. singsr om dektt ks mai mslgi. Ssntem denarte de a ne îndoi desnre onestitatea Domnslsi komandant, ks kare ’mi îmnlinemte aneastt misie, dar gtsiin nsmaî kt noate st aibt sktntri din vedere, mi afart de aneasta, dsmnealsi ns noate avea tot a«iea dsrere de inimt ne o are fie kare komandir în narte. Domnsl komSiP dant ’mi fane nsmaî datoria, în vreme, ne ko-mandirsl ka ntrinte al soldatslsî simte ks dsrerd kînd fl vede "ssferind Ale o xrant nroastt. ■ ,1' IIrin,|loksrile sn'de1 Aţinea se flransnor-teazt din tîigSrî înveninate,lîntîmnlînds-se vreo îmniedekare de ţimn rt'8 sas vre-o viitsrt de ant, st fie liber a da mtlai, ksm de e-semnls la Telega snde se ads«i'e ntînea din Kîmnina. Aneste dot loksri ssnt desntrgite de ana Doftana, mi nrin- srmare ktnd vine ana mare, soldagii flin Telega vor mtnka ntîne foarte rar; noronire nsmaî kt !vor nro-fita de nrodigalitatea ktmtramslsî1 de'la okne ka nel nsgin st kanete sare gratis^- tai1’ astfbl st mtntnne mtmtligt stratt-.’s,l0S*' inJHfi Dar st ltstm vigisrile anestsî ^kontrakt, st trenem ks vederea mi konnesiile ne s’aS ftkst mi se ’ ftks tnkt antrenorslsî," mi9 st venim nsmaî a disksta daka sAma1 a «se fake kontrakt sâs nsl1 Ssntem de ntr^re'kt în6-destslarea omtirei este bine a se Srma'1* min kontrakt, se îngelege tnst kt sn kontrakt serios, iar ns ka anestâ, a ktrsî elastinitate se kometeazt mi de nei mai ftrt esneriengt. Bazsl ne ministersl ’l ia în ordinsl de. zi nrin kare nromslgt anest kontrakt este ka st tis maî zikt lsmea kt koraândiriR' sneksleazt banii statslsi. Bazsl este frsmos, komandirii aksm ssnt skstigî de ori ne kriiikt, de ori'ne btnsialt, ssnt maî liberi a se oksna nsmaî de disninlina oamenilor, ks toate astca maî era neva de nrevtzst. ‘ 'IU-wwU oisdat O uitim mi o mtrisrisim kt komandirii avea neva foloase din1 îndestslare.* Jlrfeifsl Je se fiksa nentrs aneasta, de nfi' se lsa din listele întokmite de msnininalittjfiî de nregsl ko-rent al nrodsktelori ks toate astea tot retat-nea oare kare nrofit. Ns trebse tnst st krea-zt nine-va kt kotaandirsl “disnoza de anest nrofit ne seamtî; din asta ginea keltsiala’Kan-neîarii. ksmntra nentrs soldagî lingsri, sfrt- www.dacoromanica.ro kinl, nstini mi alte obiektei *heanBrate nentrs menajsl komenzih De rera vr.e sn komandir mal ambiţios^, reriSra-adeseâ mi xainele soldaţilor, ka s’k’iini: nBStreze komanda într’o ks-ragenie desBvîrmitB. A kibzsit oare ministersl ks ne s’ar us-tea întîmnina astBzî aceste keltselî ?.. Ns, ko-mandirsl este silit a gine din nsng-a sa kan-qelaria; soldatsl îmi nsniemte modesta sa lea-ne lingsra mi strakiii’B, iar nentrs am> se va dsne de kBte ori îl va fi sete la o4rlB sa§ la nsg, iat.B soldaţii RoniBni redsrni în starea Isî Diogen filosofsl. Anest filosof înkB bea anB din nsmn, kBuî alt mijlok ns mai reniBne şnei komenzî a se ţine în koţgoditate ka nBţB aksm. Oniniea poasţra era, kB ministersl srma mai BntBî sb kibzsiaskB ks ne sb se întîm-nine aneste keltselî, mi în srmB sb monede-ze la fanerea kontraktslşî. Kontraktsl iarBmî n'ar nstea fi general, ni nargial dsne lok, astfel ka mi soldatsl sb fie. xranit în toate nBr-gile tot într’sn fel. Kbuî ns vedem nentrs *ţP ksvînt nel din niketsrî, kare este ssnss la nerikole mi la o viaţi mal asnrB, sb fie mal nrost xranit de kît nel din kanitalB, sn-de este mi bine adBnostit mi bîne xrBnit. DIMBOVIHA — 25 NOEMBRE. ii v . jm iîuu jmu l#D I Consideraţii asupra instrucţiune! ^primare în ţara Romanească. ■ --C-. --VI.LJ - ,1 ’ lîistrskţisnea nrimara adsue dose mari servinisrî sonietBgiî: — 1. Ilsne basa instrskţisnei sekondarie-sas gimnasiale. a 2. InvaţB ne nonor a ksnoasne ne Dsm-nezes, mi a se işsnsne sintelor sale legi mi tot de odatB îmnarte ks îmbilmsgare o ksl-tsra nronrie nelor ne se das la meserii, in-dsstrie mi mik komernis. ' De la nrograma însB mi meioda de ese-kstâre a anestia atîrnB foloasele ne nonsla-ţisnea noate trage mi ne lîngB kare se mal adâogB mi lokalsl ka snsl ne mi el atinge d’adrentsl interessl instrskţisnei grimare. Vom konsidera dar aneasţB ramsrB de mstrsknisne ssb trei nsntsri de vedere ssb kare ea ni se nresintB. : : - 1. Materiali ,d. xr Of.ujjq aî 2. Ilrograma, (sak moral)-tjie gfru^aV rb. «3, Metoda mi ,-esekstarea ei,,MRis ,.(n ; - om r ftÎHfiaiqojsn Bm Material ■ noT ni'ijKj;-j 8 J>Il8ţine din skoalele RomBiiiei, ssb anest îisnt de vedere,' snesk toate kondiţisnile ne se ner de la: o- asemenea lokalitate. -îsk Dintre, skoalele de jsdeţe, skoala din Illoestî este ^ngsra k^re n'oateş nî>rta ks mBn-j drie anesl^ nsmş. Vine dsne aneia: Skoala din Slatina, skoala din Severin, skoala din Rîmniks-Vîlnii, skoala (Tui Karakal, skoala1 din^ iiitestî1 mi în srmB skoala din Braila. _mT Toate 0nele-l-alte skoale î/ifBţimeazB sn trist asnekt mii.notBm mai ks: seamB skoalele mimare din Bsksresnî. Fsra a avea nretenţisnea ka skoala sb fie sn edifiniS monsmental, este ÎnsB indisnen-. Naibii sb sneaskB kondinisnele sfmBtoare: . gf> Sb fie neutral hbsb gentrB fka konii diu^o^te rlBnţ^ril^-sB se goatB adsna ks înlesnire. nmf.2 saieie fie-largi, snanioase,-aerokse mi Isminoase* dişninlina skolarBj. mi salsbrj-* tatea ner anestea. . 3. Ile lîiign şalele de stsdis. în Bsks-resnî ar trebsi sb se mai adaoge sna nenirs kannelaria skoalei, iar. în jsdeţe, înkB dose sale, adikB sna nentrs. kannelarie miţlta.gen-trs bibliotekBn iflri .. : Vorbind de biblioteka skoalelor de jsdeţe, tragem atenţia astoritBgilor resnektive mi din esneriengB le informBm kB miksl nsmBr de kBrţî ne nosedB fie-kare din aneste biblio-teni se kornnsne de kBrţî rekreative, de romane, iar ns de ksrţi instrsktive nea ne ar avea de linsB jsnimea noastrB. S’ar nstea lsa mBssrî desnre formarea sneî bibliotenî în realitate, daka nrin bsdgetele magistratelor de orame ^afarB de Bsksresni mi Kraiova nentrs kB anestea ns as bibliotenele lor deja) s’ar aloka în mikB ssmB ne tot ansi în ksmnBi-B-toare de kBiţi instrsktive ml dsne sn kata-log ne li, s’ar da ansme: Senarat mi tot în jcsrtea skoalei ar trebsi sb se fakB înkBţ^-î nentrs !oksi,nga nro-fesorslsi ssnerior însBrninat mi ks administrarea skoalei. Ulederea anestora în ksrtea skoalei este de sn interes moral mi material: Skoalele din BrBila, Iiitestî mi Karakal nentrs ks as asemenea înkBneri ne dov.edesk îndeştsl avantagele de kari vorbim. De sn maie interes ar fi ka la skoalele nrîmari sb şe întrodşkB mi eserninisl de gim-nastikB, odatB ne sbiRbiubub, joia. Anest e-sernigis ar fi foarte folositor kBni konils! ne lîngB ksltsra sniritslsi are trebsingB miv de fortifikarea tkornslsi. Ks nsniue keltselî s'ar nstea fane în ksrtea fie-kBria skoalB objekte-le de gimnastikB. ^ KbI nentrs objektele de stsdis din skoa lele ţrimare, ele ssnt foarte ksnoskste ka sb ne oksnBm ,a le mai înmira, ObservBm însB: La klasa I ardoasele sb fie imobil amezate în bankB. Aneasta nentrs ekonomia nBiingilor ne de o nârte JcBni konii stiik, misnargmsl-te ardoase nsrtBnds-le de akasB la skoalB mi de la skoalB akasB, iar de alta nentrs dişni-iilinB în skoalB, kBnij ardoasele fijnd fişate, skolarii ns şş mai not îmninge ks jtotsl snsl ne altei mi şb se gene la skrişj nreksm se fane astBzi. în skoalele noastre. t , iejL La klasa III—IV nerem asemenea kşt^ kB-limBrele sb fie imobil amezate în bankB. în linsB de asemenea mBssrî în skoalele noastre' mai toate bBiinele mi kaetele skolarilog ssnt mBnjiţe ks nernealB-; [~fj r , ia .ud ■ Andrei Urelorian., î Mf,- (Va şrrna, titls. II, IlrogŢama,). ipsltnîe Anrora boreală din noaptea de la 29 august trecut şi efectele sale pe aparatele şi liniile telegrafice, . i z «rijsţ uib (înkeere)>L . :g t în44 i-j, , La Roma s’a vBzst Ia 29 asgsst la 2 ore dsnB mezsl nonţil, aneastB ssnerbB As-* rors Boreala^ nersl era akonerit de sn vbI roms mi ilsmigat de ,raze foarte sti'elsnitoare ne avea foţmele de kolQane lsminoase.. Bn asgmenpa fenomen este foarte rar mi se.mBr-ginemte mai toţ-d’asna la o -simnlB IsminB romiB. AstB datB as fost kiar raze demăr-kate (Stecamers) de IsminB. într’anest timq instrsmentele magnetine se aflaS într’o neitsr-bagiB foarte mare; osnilaniile în Deklinomelra nineas de la 10 la 12 mini -nii anest instrs-ment ^ deviat^ hbhb la 3| min: diii nosiţia sa normalB. Inklinaniţ a variat de, 42 min). Forţg ,01'izontalB mii^ vertil^alB a fost ks - ne+ nstiiiiţBi de a se xotBrî fiindrkB variauiile a4 nestor ijjstrşmenţg ia enţij jgtsj din jjţpitele - .--i SU*- . s sale; însn n’a nstst fi mal mikB dekBt de 0°,0135 nentrs orizontalB mi de 0°,0075 nentrs vertikals. Ilertsrbaţiile magnetine as gi-nst înkB mslt mi dimineaţa; mi, ne este mal .remarka,bil esţe kji înainte de ameazB, verti-kalsl ne se aflB afars din sliara nrin ridika-tea jiolslsi Nord, s’a gBsit la 1 oi'B dsnB a-miazB emit la nartea nea-l-altB nrin nresisne, neea ne dovedesne kB a fost o foarte mare mi grabnikB skimbare în nsterea magnetikB a Asroreî Boreale. Venim aksm Ia inflsenna. ne a esersat aneastB asrorB assnra liniilor tele-grafine. IIrei)Sm am zis mai sss efektsl de nertsrbaţii s a întins ne toate liniile Esroneî; a ginst mgi mslte zile înnenBnd din momen-tsl de k^nd js’a observat aneastB AsrorB Bo-realB în uoantea de la 28 snre 29 asgsst. Asea la Bal în Elveţia, într’aneastB noante remarkabilB, telegrafsl eîpkţrik a nre-sentat fenomene ksrioase; De la 11 ore seara HBnB la 7 ore dim: sn korent se manifestB din minst în minst ne toate liniile astfel înkBt transmisiile as fost imnosibile. La Bruxelles a-neleamî lante fsrB observate de la miazB-noa-nte nînB dimineaga. în momentsl kBnd As-rora BorealB a luminat orizontsl korente intermitente s’as manifestat ne toate liniile te-legrafine din Frannia mi Asstria. Kablsl ssb-raarin de la Oslende la Dover a remas înkBr-kat de flsid toatB dimineaţa, înkBt servinisl era imnosibil între aneste dosB staţii. „Toate observaţiile fBkste se not ressma în srmBtorisl kin: Fenomenele konsistas într’sn mir de korente mergBiid alternativemente în dosB seu-ssrî. MimkBrile akslsî galvanometrslsl variaS nekontenit în forgB mi în dsratB, în momentsl kBnd inflsenţa elektrikB era mai tare, mi-mkarea akslsi ţinea anroane sn minst. Ten-sisnea elektrikB ne fire a fost kBte odatB amîa de tare înkBt nsnea în vibraniB tembrele (Ies Reveils), mi se observB sn mir de skînteî ne treneas între riBrţile metaline ale anaratelor. Aneste ^orente iînreas a nroveni, nş nsmaî din inflsenua atmosferiki nrodssB de Asrora BorealB, dara mi din derivaţiile a mBri korente ssterane ne se nrodsnea tot în anelam timn. Asemenea korente simţite în toatB di-rekţia aş fost însB mai tari ne liniile nemer-gea de la Nord la Şsd nreksm am zis .mal sss, ns este nini o staţiB snde îmniegaţii sb ns fi observat aneste nertsrbaţii însB, într’s-nele s as atribsit la ssnosiţii de deranjerl ne linii, cţin kare a srmat kB îmniegaţii s'ag silit mai mslt a konstata trenerea lor. Asrora BorealB de la 29 asgsst mai este remarkabilB mi ssb nsntsl de vedere kB a anBrst amîa de timnsris, mi kş a fost atît de kon-siderabilB. Aneasta trebse sb fie o konseks-inţB natsralB, o ssiranisne ne a srmat toatB vara în Esrona. .Jiftun ax îdriar ft k C. L. ob ;l, i«ni d ot CODRU COSMIiWlUl, iftl .vtmf-rTt j-' jf -OHM «siOY I. . -ţ,i „ ' /jL VBntsrile negre, într’a lor isrbare, ’ n Ns bat faţa mBrei fBiB înnetare; v Iar ts, dra,gB ţara, nane ns mai ai*! Ns şe sterse bine şBngele ne nlai, Illi alt rîs de SBnge niBne o sb-1 sde! Mbii| alte lsnte! alte dorsrî krsde! ^ Fiii tBî trek viaţa ssb armele lor;. ^ nrsnnii lor îi sitB iiBrasiţi în dor! IâtB yîutşl lpnţeî geme ks tşr^arel^ ii liHtsf, vn\i jţt www.dacoromanica.ro DÎMBOVIŢA — 25 NGEflBRE. Illi k« oastea nleakt kttre a sa Lexie. Dar el n5 se dsne ne nreskrisa kale, Erintr’alt lok îmi d54e armiele sale. 48 Sn minst, o gart, katt desmerdare! Krsde ag st fie tentele ne vin! Dar neneritoare fi-vor nel nBgin; Ale tele tente, snlendide, seblime Te or sktiia de moarte ne viitorime! II. Albert se nrenart Tsriiî a’nfrBnta,-Dur asksns, Moldova katt a ssrna. Kansl legel zine: „Te voestî a fane O mtrege Sire, nerstel db nlane! Ktnî în lok st fartmî orde de ntginî, ’ Ts vînezî krestinii, Moldovenî-Romîn!!“ Ktnd ar sti vesminte-ml inima-mi ne-askBnde, Eg l’am arde-n flaktrl!“ regele-î rtsnsnde. m. IlBlberea se vede desnre rtstrit. Ostile noloane gara a-nvelit. Lsn'iile se-nalgt ka utdsrî sskate; Kai ne kaî nresrmt ka vaterl terbate. Ssnetile d’arme se koiifsnd, s’alsng, Kb strigtrî de oameni, ne ne vînt ajsng, Flaktra toneste satele din gart; Sabia dikteazt voia sa barbart. Ştefan le solesne... krsziî ktlkttorl, IIbu de-nkarkt-n langBri ne ambasadori. IV. Aszigl alt vset dinkolo snre nlaig? Ssnete de trîmbigî, nikeztri de kaî, Strigtte de oameni, Brsirl de kare, [ Hlonte nrelBngite d’arme mi fanfare? NeamBii neste îieamBii vin, se grtcatdesk, Kalkt ks tsrbare kBibsl vitejesk. ne Karnagl denarte norsl se desfane: SngBrii koboart, nearkt se ne-mnaiie.. Nenstînd si-rmargt marele nonor, El H5 las sî.-l kalne nos antsttor. Asfel I' aminia mi sinnersl bine, Te nsrtag Moldovei limbele venine. V. a între trei mari taberl, ne sn verde deal, Mei trei domni s’adsnt mi vorbesk leal, Albert ÎI satett ks mtriniinie, Dar asksnde-n sîns’I krsda IbI mtiiîe. Sngsrsl esnsne ktt s’ar ksveni, nane, armonie nrin krestinl a fi. „Nsmaî nfin snire, zine mîndrsl rege, „Vom krsga ntmîntel de barbara lege. „Mertele-s fatale la krestînî ka voi: „Vor deskide kalea Tsnilor snre noi. „Mei bttet ktta-va kttre Tsrnî sktnare. „JsgBl ne ne anast în nrezent-greS nare; Î,J „He ktnd alte jsgBri nrintre fiitor „nar mslt mai smoare robsteî nonor. „Sniritsl de neartt trebse st nieart, „Ktt titi-vor Tarnil, ktt avem o gart! Albert îî rtsnsnde. „Sire, dragt frate! „KBgetarea-gl dalbr> SBfletB-mî strtbate, „Meregî de la miDe.. toate le voiS fane. „Nsmal st renaskt zilele de uane?“ Ştefan îî nitesne aktsl Bimttor: „jBr u’al viegel mele mîndrs ziditor „Eb mi toatt oastea st nlektm ks bine, „St ltstm Moldova libert de sine! „St rut dsk din gart; dar nessntrat, „Tot ne kalea veke, ne kare am intrat!“ Asfel este aktBl. Albert kalkt vorba. Ştefan, ssntrat, Last st vorbeaskt sBflets-I tsrbat. .,Nagie trsfamt mi nestttttoare! „Me Bisitt krsdt te nresrmt oare? „înssgl ts krestint, ne krestinl lovesnî, „IUi sltbind krestinii singsrt sltbesnî! „Togi veninil noştri kalk n’anelam rilanţ „Vor ka st sdrobeaskt jsgsl Otoman; „Dar vtrstnd blestemBl neste tiranie, „Kastt st nBie n’alniî ssb robie! „O, Lexie mîndrt — tB vel fi jositt! „Robilor ttî d’asttzî tB vel fi robitt? „ne vesmînte-gî snlendid aitnka-vor sorgi! „Ksm dtrnkt korbil kadaveril morgi, ^nonoli-îmntrgi-vor membrile-gl sdrobite „KtrnBrile tale n’oaselegî tonite!" Kttre aneste snsse, vine sn trimis. Dorsl gtreî sale e ne kins-I skris. „Legttera not azi e ftrtmatt — „Altt narte-a gtreî e de eî ktlkatt! „Flaktra înninge rodai asnreî msnnî; „Snada lor kosesne ne ‘femei, ne nrBnnî! „Tinerele meme, drugile fenioare, „Herd ks viaga dslne, stnta lor onoare. „Togi nrivesk srgia mi SBsnin amar — 1 „In a lor dsrere ftrt de xotarl* Asfel zise solsl. Ksm sn ars btrbat Kare ml aflt nstel mort sas stngerat, ţleme mi rtknesne ks ttrie adînkt, IUi tsrbat, s’avîntt dsne stînkt-n stînkt; Asfel nare Ştefan în dsrerea sa, ffli ssdori de stnge frsntea-I revtrsA „Nb! a geme nsmal, mî a vtrsa sssnine, „Nb-I ltsat la inimi nobile sBblime! „nitngerea nsrnede din ssflet robit „5nel viegl trtndave ne l’a smilit! „Mei brav ns s’abate ktnd nel rtg îl frînge, „Mi ks arma-n mînt se îmbatt-n stnge.“ Asfel strigt Ştefan mi ks bravii sti, Illeakt ks Brgie la Kosmin în vtî. Ksm ne valea verde, strttenesk la soare, Frsnzt Itngt frsnzt, floare ltngt floare, Asfel nar. nolonil ne vtî la Kosmin; A Intre dot mtgsri eî koboart lin. Soarele rtsare: foksl snlendid lsne, n’armele lor mîndre kade mi strttene. Libert de grijt, moarte, sag robie, Inima lor sboart kttre bskBiie. Ghidei lor întrene nassrile lor Kttre dslnea gart alergînd k8‘ dor. Dar mal sss de mtgsri iei din gart vin, Xertstrez stejarii ktgî ne rînî se-nklin; TTale lor telnine agînagl îi last; Iar mal jos de dînrniî armiile riast. 5n semnal, mî aneste nete vor neri. Soarele disnare... Mers-ngtlbeni! Msngi-nalgî vekl, skstsr koama lor vergint; Arborii se mimkt, se-nvîrtesk, se-nklint. Smbra se mtresne... Aersl ttiat, Shtns, s’arsnkt-n valsrl, vijie tsrbat. Mantele tresare! trtsnete, msgiri, nisertri bizare, vaete, rtknirî, Se rtdik în aer, kresk, se variazt, Uli din msnte-n msnte, trek, se reneteazt, Brazii vekl ka lsmea. neste tot s’abat, Kad din rînt-n rînt.; ori mi snde bat. Sttnnile ne kale, gem, trtsnesk mi saltt, narkt se koefsndt mi s6 mminesk.nr . Uli snde se revarst ne vtile-adînnî,^-of Algî msngî se formeazt din konanî mi stîfinî. Msutele rtmîne negrs, desvtlit; ■’i .•icriiipjj RîbI skimbt k8rsB-î, geme ntbBmit ;■ Kail, kavalerî, netele ftloase, / Armele, ias forme krsde mi idoase, Rîgrl largi de stnge din ntmînt gîmnesk,; Kodri-n fam mi-n smbrt saltt, klokoteskJ. j. F f'SVŢ,'',! al SS i d Ji>î3g iu'' URZICARII. duo im HA lai jMgii tot alig De ktnd a emit vorbt kt lefile fsnkgio-narilor nsblinî ag st se mtreaskt , masa naranonisigilor s’a îndoit. ‘ I _ '* „Dar mal vrednini de vedere e nea mast mslt vesti tt. „Snde vine de s’amezt lsmea naranonisitt... „Bnsl altsia se vait vtrsînd lakrimî înfokate, „Kt ns ag kivernisealt mi kt slsjbele sint date. Sixleans’, l *,>11^1 J — .. " T ? . Al InUUiiiţl nsciiiilan. m u>*>son > '■' 1 .*tii > :.[%■ inj. Se fane ksnoskst kt, în max. Şf. Bisapion în gptdina D-asI Malop Kain-neans, st aflt o ktttgime de stînacenl de senine din neje mal BBne, ks sn npeij modepat; dopitopil se Bop adpesa aa nBr mita magazie. 9'... Askptpiae Komisisneia Mentpaae as deBenits atttg de ktsta\e înktfg mal în toate zueae dopitopil .d’aae aBea Bin aa tînogpafia PomanoB a ae nepe. Tino-gpafiia dap a ottpîts, dsne astopisajjia ne is’a dat de Komissia Mentpaat, ka st tintpeaskt o ssmt oape kape mal msat neste nsmtpBig ne se dt Komissignej, A ksm dap dopitopil da aBea aneste as-kptpl se notg adpesa aa sbsS zisaoti-nogpafie mî ae Ba ktntta komnaekte de aa No. 1 nţnt aa neag din spint ub-mtpg ne a emit nînt azi. IIpegBag s-nel koaae în natps fol este de 30 na-paae, xîptie ssnt, ks aitepe aatine. în xanB.i D-.ibI G. Gepman se afat. magazii în faga saigil mi în -kspte de dat ks kipie, dopitopil1 de a ae înki-pia se irot adpesa aa, finogPa^a PomanoB ne eşte tot. întpnnea xan ks D. St. Pasidesks. " lîoaiî Albert îl ssski-ie. Se ftitmtî nleakt-bsbBesk, tresaltt.. Mersi mi ntmîntsl nai-’kt se lovesk, Tivogpafia Nanionajt a j&I losif Pomanoe un Komir. — Strada Nemaeasks Kans tierman No. 27. www.dacoromanica.ro