ANUL JL - 1859. riiil ni'*' fci o:j: i 5» ui rnstib fiii) ‘/lin.'ri iliit rute f.'A .3(1 di l ,fî Apeastă foaie ese de doi' ori ne săntămînă Miepkspea iui Şim-îy&ta. Rreţsl abonaments-Isî nentrs sn apg 24 Sf. nentrs '/s n 12 „ Trei luni-. ... 6 „ O linie nentrs anon-ssrl se va nlxiti ks 30 n. *!I£ OS fif sfi jBelpOîî ^ 31' 3tii oh ht Jitf . p **•.>/ • 312!' _-;.oarr 'a! ' Vh''? ‘ x ii rbfw n .fc n., PRINCIPATE LE- UN I TE. SÂMBĂTA 21 NOEMBRE. FOIA POLITICĂ ŞI LITTEEARĂ^ Abonaţia se fape la librăria Chist. loanins et C ia Eomanov strada Linskanilor, iar nrin distrikte la D. sekre-tarî al Administraţii mi la koresnondenţiî librăriei. Ori pe abonament trebsie nlătit îndată ks ssbskriereai ^ INSCI1NŢARE, ^ DD. kape sop st» se mai aEO-neze ne anest a a nimuea tpime-stps, Bop Bine Boi a însniinga ad-ininistpaijiBiiea, în neA mai şkspt tepmen, asemenea mi DI), aso-naijî ne n» aS n.n>tit mln> npeijBA aBonament5.i8i sînt inBitan! a tpi-mite Banii. Admimstpătopsji jspncuisMi. Se gepe su enistat def momîe ks nitiinij-B de msgtpie uii se fie RomEn. A se adpesA na pedakijia autestsî acspnan. rfîB.-o Bucureşti, 21 Noembre >911.-• Toate temea bate în nalme la pitirea nroiektstel de Koustitegtene al Komisteneî Centrale. Bravo! strigE silii, nsmai sînt ran-gsri! bravo! strigi ateii, mtritimele as se fie mi pivile! iar alniî, aszind ki redaktoriî de jsrnale ns vor ustea se mat fie de kit Ro-minî, kred ki s’a fikst totsl nenfrs naţionalitatea Romini. Vedem îrt apest nroiekt mslte artikole salatstariî Isaie din Konvcinjisnea date de streini; mslte artikole pe not în ade-vir si nlaki mi kare fak onoare Komisisnel. Dar noi sssţinem a zipe ki pele trei ss-te de mii de ssflete de tergovenî în favorsl kirora apest nroiekt se nronsnţi ks nrefe-ringi, ns foimeazt naţisnea Romini: apea-sti nagisne se formeazi de pinpi milioane ssflete. Oii nentrs marea ei maîoritate în kestisnea nronrietiţei, vedem ki Komisisnea Rentrate ns a fikst nimik în apest nroiekt. întrebim nentrs pe ? ni se risnsnde ki se va fape într’o lege a narte. Dar noi întrebim înki ne dokniî membri ai înaltslsî korn din Fokmani: ,„oare interesele pelor pinpi milioane de girani ns as în okiî D-lor nipi atita merit kit maritimele uivile, kît redaktoriî Rommî de jsrnale? în kit si ns le faki onoarea de a’i fape si figsreze în arti-kolii Konstitsgisnei? 5ite Komisisnea ki ke-sfişnea de viagi a apestii naţisni este, înainte de toate, kestisnea giranilor? Site, ki a-peaşta- trebsie si fie baza ne kare se zideşte tot edifipisl, mi ki fin apeasta, ns este nipi o nstinţi de a zidi? Re vor fi bsne apeste libeftegî mi egalitigi demne de marea revo-lsgisne franpesi mi ne: kare dokgii membri ai Centralei le nriimespe, kmd nagisnea, nrin kondigisnele de la: nronrietari îa girani, n-mine sklavi înki? Re ar fi bsni zioa nentrs apela pe ns are okî 'ka.. si o vazi? Re ar fi bsni arma, nentrs apela ale kirsi braţe. ns voiespî, si i.le deslegî, ka Si noati si mani, ns nentrs naţisne; kipi am zis ki na-ţisnea se komnsne de pinpi milioane de oameni; ns de trei sste de mii de tirgoveţi. Ns este vorba de a desnronrietiri ne nimeni, ns kredem si fie sn singsr om kon-spiinpios, ks inteliginţi mi ks amoare nentrs ţara mi binele nsblik, kare si" doreaski a îmmrţi momiile în simţsl kare îl înţeleg a-genţiî nartidei retrograde. Dar ian ns kredem si fie sn singsr om ks dor de drentafe, libertate mi ţari, kare si ns voiaski libertatea ţiranilor. în darn îmi vor striga sniî ki sînt natriogi mi oameni liberi, ne kit timn vor înţelege natria mi libertatea nsmai nentrs tirgoveţi, nentrs nronrietari, nentrs boeri. Apeasti libertate se noate da în mai mslte modsri; modsl ne este egal de o kamdate: Reia la kare ţinem este nrefaperea klika-milor în petiţeni liberi mi ferteigf uri a satelor nronrietirespi în orairie libere 'ks de-smgsbire. ; : - ■ . Astemtim dar si vedem apel nroiekt de lege al komisisnei Rentrale. - ITini atsnpi mirtsrisim ki pele doi trei rîndsri desnre ţirani lsate din Konvenţisne uii astei nste în nroiektsl de Konstitsţisne, ns sînt destslitoare, ka silarea Komisisnei desnre apeasti kestisne mm astizî si ns fie într’o zi kritikati de istorie. o ţie? Toate apeste libertini mi egalitiţi ar fi namaj nentrs o miki minoritate de bn- î- Ritim în Foaia de Agriksltsră, a D-lsî N. Ione-sks din Moldova. Rescumpărarea» Boierescului. Kemat fiind ael dintăîs de kitre amiuii meî nolitiui snre a emite o năiere assnra kinslsl de a se fape desnăgăbirea nronrietarilor nentrs nsmăntsl pel stăiiănesk ţăranii ns nsmai de fantă de kătre peî nresenţi, dară mi. de drent nentrs anei pe este a se konserva Veneraţiilor viitoare, mă ksnosk dator de am da seamă de anea pe am făkst. Din toate nărerile emise nentrs a se îmbsnă-tăţi soarta ţăranilor apeea kare îmnakă toate interesele narlikslare mi nsblipe este îmnronrietărirea ţăranilor ks desnăgsbire ksm se zipea în Bsksrestî la 1848, sas resksnmărarea boiereskslsi ksm să zipea în la mi la 1857. Dsnă Pe am esnss în foaia noastră, de la înpenstsl anslsî mi nănă aksm, foloasele mi smintelile tstslor nărerilor emise, atăt în Adsnarea konssltativă a Moldovei kăt mi afară de Adsnare; mi dsnă pe am ksnoskst kă nsmai re-sksmnărarea boiereskslsl noate să îmbsnătăţeaskă soartea ţăranilor, este de neanărată trebsinţă de a intra în perpetarea sistemelor pe s’as nronss a se nstea realisa apeastă măssră dreante iţi .ekgitabilă. Sistemele de resksmmrat boieresksl. Aflănds-mă vipe-nremedinte al komisisnei în-sgebate în 1848 la Bsksrerati, de denstaţii ţărani mi nronrietari, nentrs a desbate mi a fape sn nroekt de lege nrivitor la usnerea în lskrare a, art. 13 din nroklamauia revolsţieî. „Emanpinaţia mi îmnronrietărirea ţăranilor ks desnăgsbire “ am kăstat de a nronsne mijloksl nraktik nrin tare să se noată fape apeastă oneraţie ekonomikă fără de a jigni kăts-ml de nsţm interesele nronrietarilor. însă la 13 Sen-temvrie 1848 năvălirea Tsrpilor, adsnn înBsksremtl de kătre Rsmil loviţi în nrotektoratsl ks kare se mdrsma la lsarea ţereî din mîinile noastre, as înă-. dsmit graisl drentăţel mi al nonorslsl. Ks nsnerea ,m vigoare a ordine! regulamentare mi a lege! boie- 1 reskslsl n’ag mai fost ks nstinţă de a se disksta sistemele de desnăgsbire sas de resksmnărare. Ilrinml de Tsrpi mi înkiml mi anoî isgoniţî din ţară, am netrekst in iarna srmătoare în msnţiî Ardealslsî. , btărsitoarea îndemnare pe ne as făkst D. Aleksan-drs Golesks (albsl), apest sinner amik al feripireî ţăranilor, m’ag determinat a desyăli, într’o skriere de tai bată, kestisnea ţăranilor mi sistemele de res-ksmnărarea boiereskslsl. Desurimăvărănds-se am nlekat la Konstantinonole snre a tinări skrierea ks 100 de galbeni daţi de D. Login, ţăran asrar flin Zlatna în msnţiî Ardealslsî. r . a Ajsngănd în Konstantinonole am găsit reakţia m toată nsterea el mi ninăind nămăntsl am ksnoskst kă este de interessl kasseî pe avem de snri-r jinit de a amina tinărirea, mi de a mă mărgini în tro lskrare indirektă. Ilentrs a isbsti în apeasta am Kăstat să lsminezs desnre pe făkssem la Bsks-remti mi kiar nre apel Pe ar fi nstst să mă nrigo-neaskă mi să mă îmnedipe în lskrarea pe’mi nro-nssesem. Iată ksm m’am anskat de lskrare. • M’am înfăţomat la D. Kor, întăîsl internret al ambasadei franţeze mi’I am esnss kestisnea ţăranilor perănd sfat. D. Kor mă sfătsi de a mă adre/mr ia marele Vizir Rernid Rama la kare înss-mlmă ini rekomăndsi. “ Ks sn mernoar în formă de netiţie mă adre-* sais la marele Vizir snsinds-I nripfoa isgonirel mele din ţară, Îndrentănds-mă de kslna nentrs kare eram esnatnat mi îndemnăndsl de a nsne măna ne kestisnea ţeranilor maî ’nainte de a kădea apeasta în măna Rsmilor sas a Asstrienilor. Marele Vizir mă rekomăndsi lsî Ismail Rama, Ministrsl de komem kărsîa asemene tăngsindsmă ÎI esnssels kestisnea ţeranilor. Ismail Rama mă rekomăndsi lsî Aii Rama, Ministrul trebilor streine mi lsî Rssdi Rama Mi-mstrs de resbel mi nrin apesta ksnosksls ne toţi pei mal însemnaţi TsrPÎ din Konstantinonole mi le dădsis la toţi ksvenita relaţisne de starea ţeranilor ama înkăt dsxiă sn an am ajsns .de mi s’as pe-rst ofipial de kătre Nsredin Beîs, întăisl dragoman al înaltei Horţi, sn mernoar desnre kestisnea ţeranilor. , „ He drsmsl apesta al memoarelor, nsblipitatea, ms era ks totsl nefolositoare; însă, ka să ns mă abat de la jsrsinţa dată D-lsi Login mi Golesks, nlekais la Brssa mi skosels 10 koniî de ne skrie-rea kestisneî ţeranilor ne kare le îmnărţis ne la amiPl nohtipî. Sna din apeste koniî as avst miN. BălPesks. kare vorbemte de dănsa în qnestions 6co-nomiques des Pnncipantes, kslege mi materialsrile de kare avea trebuinţă, sna din apeste koniî dănd lsî Nsredin Beîs, karele aS însărpinat ne D-lsi A-e 3 • Katar^ils, atso^i membrs bisroslBÎ de tra- dspere,^ de a tălmăpi din Romănemte în Franţsze-uite. Sfărmitsl as fost kă Miniştrii Otomani s’as mkredinţat de nevinovăţia mea mi de drentatea kasseî ţeranilor mi m’as onorat ks konsiderarea lor. Drm D. Nogues m’am făkst atăta de bine ksnoskst kăt Etern Rama, daskălsl de Franţszemte al Ssltanslsl sas interesat de soarta mea nria skri-erilor mele mi ml-aS arătat drsmsl ka să mă tăn-gsesk ini Ssltanslsl de nedreptatea pe mi s’as făkst isgonmdsT-mă din ţară nentrs snrijinirea pea.in -fă-kst kestisneî nerauifo/. însfărmit, Miniştrii mă nre-'* www.dacoromanica.ro 42 ‘r V J ...........^ zentare de direktor al skoaleî Îmmntenitî de agri-ksltsrBdar onozigia mi îmnedek’B de afenkgiona. Mi folosiis de ouozigie mi mt tangaia marelsl Vizir karele dani. rauortsrile lsî Faad Ilanxa uni di da denii nt krezare de tot neî snaneam desnre gevanî nii .fiks ka st fiS iui nismit deadrentsl de kttre Sslta-nsl direktor skoaleî de agrlksltsra. între aiestea sosirt mi Grigorie Gika Boevod karele în amnistie mt kenrinse-se mi ne mine, in’im fogsdsi a mt adsne în gart snre a fane în Moldova o skoalt de agriksltsre. Dreferaîs Moldova. Inst ktnd la nlekare, mt nomenls ka kolonelsl Mavro-din, trimis de Domnitoria snre a-mî snane kt na mi noatelaa. Domnitorîal mî-a snss onosigia fokstt de nrinninele Valaxieî IHtirbeîs nrin Domnal Titov am-basadoral Rasesk în Konstantinohole. Aneasta mt adese iart-mî la kestianea gerani-lor, mi mt ftke a îndaoi aktivitatea mi antrarea de nrigonire. Ameztmtntel- din 1851 mî-a ktzst în mtnt, mi kombtttndel mt înkredingais kt Miniştrii tarul ktsta în kestianea dintre boieri mi geranî st înmâne, kam zinea Ismail Dama, oaia ks lenei. Esnerienga ameztraînteleî din 1851 ne a8 si-mentat dorita dragoste între oae mi lsn; ktni anea-stt îmntkare ne era ke netingt ini de aaea ktnd st kteta a se onri resbelel din Orient mi se ftnea konferingele în Konstantinonole nentre a se nene la kale viitorul Ilruminatelor, ae venit iartmi vorba la kestienea geranilor. N’ae linsit antrttorii boieres-keleî de ne ltngt- ambasadorii neterilor Eeroneî, niai de ne ltngt Miniştrii înaltei' Ilorgî. înst altern se ntrtsise ideea de a se îmntka oaia ke lenei mi st kaete de a se fane drentate; de aceea în konferinge s’a8 enit ke togii a nene în nrin'iinîe resksmmrarea boieresknM. Memoarel ne am dat la aceasta okazie l’am neblikat mi în jernalel de Konstantinonole mi în îndeosebi mi lam îmntrgit riretetindene ne la nrest mi kabinete. De la nalaterile îmntrttemtî mi nresa Eei’oneî ntnt la şkriitorii nablicî. Aceasta este acela no kare mi Steaoa Dentreî din Breksel l’ae renrodes. ITentre a se face reskemntrarea boiereskeleî sent cinci sistemei-! nronese: 1 Sistemei meă, anei ftket în Zlatna la 1848 mi kenosket lei Nike Btl-neske. 2. Sistemei lei Nike Btbieske. 3. Sistemei D-lsi A. G. Goleslte (Negre). 4. Sistemei D-lsi Bo-îereske, mi 5. Sistemei anonim, ftket în eaina trekett. Esnsnerea acestor cinci sistemeri va demtenta kritikâ mi va da okazie de a se afla sistemei cel mai nimerit nentre a se face reskemntrarea boiere-skelei, ftrt de a ktrnena nea mai milet nagebt nronrietarilor gerei. Ideea de reskemntrarea boiereskeleî s’ae ltgit nrin kombaterea ne lae ftket rtnosate Voeved Grigorie Gika, în memorandel adresat la konferingele din Viena. D. A. Goleske ae adontat’o în skrierea sa. Domnel Boieresbe asemenea ae adontat’o. Însemî denettgia geranilor din Moldova a8 cerat oficial, în Divanel ad-hoc din 1857 reskemntrarea boiereskeleî. z^} CR< >NICA- Desnre îmnrsmslsl cel mare ne voiesce a face gara în strei notate, înkt se zice kt s’ar fi gtsit nişte snirite infernale kare kasta st-l fak’B se kazE, nsind înainte kh la kon-gres are st se revizsie traklatsl de la 1856 în nrivinga Urincinatelor. Noi ns kredem mslt în acea revizsire mi sner&m kt, ks toate nie-djcelemi intrigele nensmtrate ale inimicilor nagionalitagei Ronrene, îmnrsmstsl are st se fakt; mi ks neste ksrîn.d koruer'iisl va reîn-tineri în gEiî. Ks toate acestea, înnrsmstol el înssmî fsksndsse, ar fi de nsgin folos, daka ns am nrofita tot de odata de a face raosele, ki>i ferate ne nsn în komsnikagisne oramele gEreî mi gara ks cele alte gErî, nreksm a takst ks telegrafsl elektrik; daka ns se va face bankt nagionata; daka ns se va ksrsga Dsm&rca, daka ns se va Isa tot fdsl de mt-ssrî nentrs nrosneritatea komernislsî. Snersm înst s'B meryem maî renede dekşt nsii^ a-ksm ks aneste îmbsn'Bt'BairI, mi nentrs anea^ sta astentom deskiderea kamerei snde are si> DÎMBOVIŢA — 2TKQEMBilE. _ se vazt lskririle Ministerslsî. mi ale dens-j tanilor. Se ansnns kii imnirsteasa Frannei, vî-zînd rsina mi toate relele la kare este ssnsst societatea, nrin ekcessl Issslsî, a adontat în vemmintele ksrxieî nentrs dame, nortsl cel mai modest, înloksind întrs toate mătasea nrin ltnt mi bsmbak. Kxt bine ar fi nenti-s societatea Romtnt, ktnd s’ar înloksi mttasea ks lînt mi bsmbak! Ktte sttrî ns s’ar întrebsinga maî bine! ktte abszsrî mi nsî de yeolsrî ns s’ar krsga! iktte ssflete de femei ns ar sktna din Iadsri! Ktcî în fine, cine noate ttgtdsi kt ns ks-noasce familii kare ns as nici dsne ce bea ant, mi ks toate astea dama, noartt o roke de irttase de Ilaris de cele mai sksmne! ksrn se face aceasta, daka ns nrintr’sn mijlok rts? mi mttasea ns este înkt destsl, sînt mi altele mslte kare ar trebsi desfiinţate! , De kînd a emit, dsne jsrnalele Asstria-ce vorbe de a se nsne la Kongressl viitor, kestisnea Ilrincinatelor, toate tombaterele tre-kstslsî; aktivii, agenuii sekregî, kiliniryii; lok-magii; bat în nalme de bsksrie, snertnd kt gt-rile se vor desntrgi din nos mi kt vekisl regim iart va veni st înviaze din toate krtnt-tsrile snde se asksnsesert, ka nlomnigele, mi rtdikt kansl st ssgt iart stagele acestor gtri nenorocite. Ilslem înst ale snsne kt în demert se înveselesk. Timnsl lor a trekst, mi kiar ktnd ar fi kestisnea nrincinatelor nsst ne ta-net la kongres, eî ns as nimik st ktsţige, st imanii., , Romtniî îmi adsk aminte de D. Gr. Gtne-sks kare kolabora la jsrnalsl Courrier du Di-manche, din Ilaris? îmî adsk aminte asemenea de servicisl ce artikolele komnatriotslsi nos-trs a nstst st fakt gtreî noastre ? Dsne scirî sigsre D. Grig. Gtnesks, aksm s’a nsmit re-daktor nrimar al acestiî foi, dsne alegerea ak-gionarilor ei in loksl D-lsi Lemari. Aceastt foaie ktstigt din zi în zi, în ouinisuea nsb-likt. Gsvernsl Frangez, nrintr’o atengisne escengionalt, a dat sn dekret Ministerial kon-firmînd alegerea D-lsf Gtnesks ka redaktor nrimar al acemtii foi; ktcî se vede kt streinii ns aS acest drent, în nrincin. Snertm kt D. Gtnesks, ka mi ne tre-ksr, va nsne frsmossl stă talent în servicisl natrieî sale natale. Se asigsrt în fine kt D. Beklar Konso-Isl I^eneral al Francei în Bsksresci a nriimit ordin st treakt la Aleksandria (în Egiut) în aceiami ksalitate. D. Sabatier Konsol IJene-ral u.'b Alesandria va veni în loksl D-lsi Beklar. Instrskgisnile nroksrorslsi ksrgeî krimi-nale în nrivinga nrocesslsî de la 28 Sent. mi kare instrskgisni se tintrisert snre vînzare, s’a onrit ks ordinsl ministerslsi. Acest ordin daka s’a dat ks ginta de a onri ne oameni st le citeaskt, afle D. Ministrs kt din kas-za acestsi ordin mi maî msltt Isme le-a citit. Tot ce este onrit de gsvern se cjtesce mai mslt ktcî trage ksriozitatea. , Se zice kt Lordsl Kovlei ambasadorsl Angliei la Ilaris, a nlekat în Londra ka st nsie la kale a se face desarmarea între cele dot mari ns-terî Francia mi Anglia de va resmi, sniritele ce se temeas de sn resbel între aceste dot Sta-tsrî, se vor linişti, mi Ismea civilizatt ns va avea nimik a nerde. Ktcî noi sssginem -a zice kt sn resbel între Anglia mi Francia, ar avea rele rezsltate nentrs kasza civilizaşi-snei în genere mi nentre romtnî în narte. Gazeta Natţionafel vorbesce desnre înnîe- www.dacoromanica.ro diktrile ce cearkt ktîttorii ks biletele de drsm. Aceste bilete de drsra ni se nare ks ; totsl de nrisos. Ele sînt ka mi felinarile din Tsrcia. !1oî este regsla, nimeni şt ns cirksle afart din kanitalt ftrt bilet de drsm; akolo nimeni st ns cirksle în oram noant.ea ftrt felinar. Ks toate acestea, oamenii rti sînt tot de sna îiisocigî la noi de bilete de drsm; la ei,, de felinare. Mtssri nefolositoare! r Anrore boreale din noaptea de la 29 august trecut, şi efectele sale pe liniile şi aparatele telegrafice. ~ Toate jsrnalele streine as vorbit desnre iksrioasele fenomene elektrice kare de la 29 asgsst nînt la 3 seutembre în' mai nislterîn-dsrî as îmiiedikat transmiterea deneuielor telegrafice.. . înainte de a intra în detailiara efekteW ce s’as observat nrin bisrosrî telegrafice, vom face mengisne de vre o ktte-va.fenomene ka^ re nrodsk adese ori nertsrbagii ne liniele noastre,. rai kare as ks fenomenele aurorei boreale o mare analogie sas asemtnare. Inflsenga vijeliilor ne firele elektrice este ksnoskstt,- ea se manifesta în cele mai mslte ori nrin korente instantanee kare magnetizea-ze nentre sn timn foarte sksrt elektro-mag-. netele anaratelor, nrodsce skîntee mi tonesce firele cele fine kare sînt netrekste de flsidsl atmosferik. Asemenea se observa ki>te odata korente kontinse ce nersista mai mslte sak mai nsgirre vreme. Aceste korente ssnt rare, sas nsterea lor fiind mik'E, ns se observs ne anaratele telegrafice. Esnlikagiea acestor fante este data de mslţ. 5n nsor el.ektrisat ce se anronie sas se deni>rteazt, înkarks, nrin iiir-flsenna sa, firele kondsltatoare de sn flsid e-lektrik koutranS, din kare resslti, în tot timnsl ce gine aceasta înk’Brk’BtsiE, sn korent, al kirsi sens variază dsn’B natsra -elektrici-tauii norslsi mi. dsnt ksm el se anronie saă se denmteazt de linii. K-sud sn nsor se des-karks de odata în timn de vijelie, flsidsl gi”B-nredit ne fire se sksrge renede ml ds lok în stagiile telegrafice la fenomenele de kare iam vorbit. . Osebit.de korente nrodsse de vijelii, ssnt mi altele foarte slabe kare trek nekontenit ne fire. Aceste korente se atribsesk la maî mslte mi diferite kasze, din kare cele orjncjnale ssnt: Variaţia statslsi elektrik al atmosferei kai re se skimbs ksm se scie, la fie-kare moment de zioi; elektricitatea ce se desvolteazi dimineaţa se ridiki ge la amiazi. ks absrsl anei snre regisanele cele ssnerioâre ale atmosferei mi vine iarsini în anronierea nimints-Isî snre sean; acestea, nreksm mi inflsenua nosrilor trekitori ssnt kasse natsrale de electrizare a firelor telegrafice; aceste elektrisiri fiind înss mai tot-d’asna foarte slabe, ns în-nediki transmisiile. S’as cerkat a gisi în aceste korente konstante, o derivaţie dintr’a-cele ce, dsne ksm zice fiziksl Ampfere cir-ksli înnrejsrsl mmintslsi mi inflsenneazi a-ssnra acelsî magnetik; însi, direkgia lor fiindvajiabili^ms s’a nstst .admite aceste es-nlikagiî. Se înţelege ks o linis telegrafiks ce se afls narte la o mare anslgime, de e-semnls liniile karer frek msngiî Karnanilor; sas Balkanilor, mi kariî ssnt kste odats ko-nrinse de nsot ssnt. ssnsse la asemenea e-fekte atmosferice. Fenomenele ce s’as netrekst în noaittea de la 29 asgsst mi. nsnn Ia 3 sentemvris as avut sn karakter ks totsl deosebit nrin inflsenne-le lor strikstoare ne o mare întindere ml tot în a-nesta-ini timn. Ama în noantea de Ia 29 asgsst mi în dimineaga de la 2 Sentembre, toate stagiile fora esnengie, nstem zine în toats Es-rona, as simgit anelea-ml efekte. Originea lor ns noate fi atribsiti de kit la asrora boreafo ne s’a observat ne tot kontinentsl în noantea de la 28 snre 29 Asgnst mi kare as fostsr-mat de mai mslte alte asrore nevisibile în nsrgile anestea. lafo deskringia anestsî asrore boreale, nreksm a fost nresentafo la Akademia stiin-gelor din Franna în seanga de la 29 Asgsst treksr. ) Kitre orele dos dimineaga s’a vszst de la observatorisl din IJaris ks esists o asrors boreafo. De la 2 Ore 15 min: nins la 2 ore 30 min: a înnenst a se întinde mi a se re-dika la o mare înslgime desnre orizont de la 2 ore 30 min: nsns la 2 ore 45 minste, vîrfsl ar-kslsî nel mare atingea tranessl Bahnei. întinderea foi era, de la Licorn nsns la 10 grade ssd-anss (sud onest) a Vsltsrslsi, adiks o întindere de 200 grade mi înslgimea de 150 grade. Vîrfsl arkslsi nelsi mik se ridika iis-nt la Dragons sa8 la 26 * grade: întinderea Isi era de la berberi» nsns la miksl Leg adiks de 100 grade. Aneasfo asrors boreafo era nea mai frs-moass ne s’a vszst nsns aksm, ,maî ales ssb ranortsl snagislsi ne oksna în ner; se vedea întreaga ne fiind Isns sas iisorî întsnekoini. Mimkarea de translagie â anesfei Asrori mskar ka a fost foarte rem.de, s’a nstst înss observa ks ss fonea din O-S-O, la E-N-E. în inomentsl ksnd anest fenomen s’a aratat în toafo a sa strslsnire, materia ne ds nasnere la aseminea Aurore era într’o mare agitagis. Jn momentul ksnd aneasfo materii s’a snit în mase, razele ei aratag a fi de sn kolor roms-ssnge sas mai bine semsnas ks sn fer romit în fok; mi ks Irat se îmslni kondensagia ks atsta aneste raze devenira de sil kolor de fier înromit nsns la alb. Snanisl oksnat de arksl nel mik era de kolor verdatrs (kam verde) kare se fonea de sn verde-negrs la nentrs lsngs orizont mi fora nini o razs. De la 3 ore 15 minste nîns la 4 ore dim: Maestatea anestsi ksrios fenomen se sfobi djn ne în ne mi se sterse ks totsl din kg.ssa sosirei lsminei zilei. (va srma.) c. l. CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ALE —st. -ir Rins r> ■ (înkeere.) TIT5L5L VIII- !. Desnre rec issirea Konstrfsi]isnei. Alt. 141. Adsnarea legislativi are dren-tsl de a deklara ks este lok de a se ssnsne revisîsneî totalsl sas o narte din Konstitsgis-nea a'ktsafo. Aneasfo deklarâgisne'—trebse înss a fi formslats de adsnare nrin o majo-r:tate de dose treimi mi dsns trei netiri a iironsneriî fokste dm lo în lo zile în me-dings nsbliks. îndafo ne aneasfo deklaTagîsne s’a ’fokst mi s’a ’anrobat de nsterea esekstiv#, adsna- DIMBOVmA — 21 NOEMBRE. rea este desolvate de d.rit mi alta konvokafo în termen de trei lsni. Adsnarea noss nronede la modifikagisnile trebuitoare ! ele înss ns se adonfo de kst între kst adsns o maioritate de doss treimi a voturilor mi sankgionarea Domnslsi. Nosa adsnare ns are alte atribsgisnî de kst revisisnea konsti-tsnisnei dsns kare se desolvs, TIT5L5L IX. Disnosiyisqi transitoru. •_ J J' ■ brfo Art. 142. Legislagisnea astszî în vigoare este abrogaţi în disnosigisnele kare ssnt kontrarie konstitsgisnei de fags. ,, Art. 143. Komisisnea Mentrals va kodi-fika legile eksistinte nsinds-le în armonie ks aktsl konstitstiv al nosei organisagisnî. Ea va revedea regulamentele organiue, nreksm mi kondinile nivile, anei kriminal. nivil mi militar, anei de komernig mi de nrouedsra, astfel în kst ss ns eksiste de aksm înainte de kst sn singur mi anelara korn de legislagisne karele se va eseksta în statsl romsn, dsns ne se va fi votat de adsnarea generafo, se va fi înforit iui nromslgat de kntre Domn. Art. 144. Komisisnea ^entrafo se va oks-na mai ks deosebire mi ki>t mai în grabs ks nroiektarea legilor organine ririvitoare la obiek-tele srmstoare. 1) . Organisagisnea nsrgiî jsdiniare a ksr- : nil de kasagisne, a jsrislsi mi a ministeris-Isi îisblik. 2) . Revisisnea legii kare regsleazs re-lagisnele dintre nronrietarii de nsmînt ks ksl-1 tivatoriî, snre a îmbsnsfogi starea gsranilor. I 3) . Infiingarea de bsnnî teritoriale snre | înlesnirea lskratorilor de nsmînt mi nentrs în-fiingarea de soniefogi kare ss ksmnere de la i mezat momii întregi ini ss vînzs în nsrnî mini snre a înlesni mi a aktiva kst se noate mai ! mslt imnronrieforirea loksitorilor ne ar voi a se îmnronriefori. ■ 4) . Ilrenisarea aboligisnelor mononolsri-lor, skstirilor mi a nrivilegilor. s ; .. 5) . Revisisnea legii natsralisagisnei adon-fond’o ks sniritsl konstitsgisnei aktsale. 6) . Legea fiiiangelor mi înfiinnarea Ksr- giî de kontrol. t ni 7) . Organisagisnea ginstafo, m%nininafo ^ mi komsnafo. . ,y. : 8) . Organisagisnea armatei, dsnt nrin- niniele Konsritsgisnei de fag5, mi kodsl ne- ; nai militar. ■ , ■ 4,^ ; 9) Organisagisnea astorifogeî sinodale nen- ■ trale a biserini ortodokse din Ilrioninatele-S- 1 uite, a administragisnei averilor monastirelor înkinate mi neînkinate mi a instrşkgisnii religioase. 10. ) Alegerea Mitronolîgilor mi Enisko-nilor enarxiogi, nreksm mi toate drentsrile mi îndatoririle lor. 11. ) Regslarea trebilor biserinii Katoliue mi a nelor-lalte ksltsri krestine. 12) . Instrskgisnea nsbliks mi înfiingarea sneî sriiversifogî, nstînd da grade akademine. 13) . Organisagisbea servinislsfosanitar. 14) / Fanerea monetei mi statornînirea si-stemslsî metrik denimal neiitrs .grestate mi msssri. 10) . Statutele dekoragisnei romsne. < 16). Resnonsabilitatea-' Miniştrilor mi a uelor-lalgî fsnkgionarî ai astorifogeî nsbline. 17). Reorganisagisnea ministerelor ks determinarea atributelor lor, mi în deosebi .a Mi- ---------- , 43 nisterslsî din întrs, ks nrivire de a r se re-strîuge atributele. 18) . Reforma sistemslsi nenitengiar. 19) . Regslarea ksilor de komsnikagisne nrin mosele, drsmsri de fer, kanalsrl etc. 20) . înksragearea formsriî sneî marine de komernis mi deskiderea de nortsri de mare, înlesnirea mi înaintarea agriksltsrei, a ko-'meruislsi mi indssmei nrin înfiingarea de ko-i misisni agrikole, eksnosigisni nsbline, nremii mi alte institute de kredit. « 21) . Kondigisnele de admisibilitaîe mi de înaintare în fsnkgisnele administragisnei ns-bline, snorirea lefilor fsnkgionarilor mi onri-rea ksmslslsi sas nekomnatibilitatea fsnkgis-nelor între dînsele. :ţ. 22) . Regslarea modslsi dsn5 kare Komisisnea Mentrals ss ridiue konfliktele dintre nartea administrativi mi nartea jsdekitorea-sks nreksm mi konfliktele dintre anestea ks astoiifogile ginstale, msnininale mi komsnale. 23) . Legea nentrs mine, ane, saă nidsri. 1 24). Legea nentrs onrirea nsvilirei Israe- ligilor, streini mi gradsala emanninare a nelor nsmînteni. Art. 145. Aneasfo Konstitsgi'sne este ns-sn ssb skstsl mi ssb ansrarea întregei na-gisnei Romsne. • ■■ . . ■; * tîs"ral j8 Tinirim ks nfonere aneste noeme. FĂT-FRUMOS. ”*a .mjii tîîa 8 .si -‘di -1i>! — Last ka st te astente, : j« ;-»pi IItnt fane vor resnete; 7 Idlşnisd b Nsmaî eS st ns te-astenf Kt mt doare greş în nent. ■ (£2 . i. .. :»r. . r.'>B uairi j .Snii ts mîudre fltktiainy .mb,; «ori. Ks kin dslne, drtgtlam, -!.,7nn Z Daka vei st fii ks bine. .« iir Ns te voig isbi vr’odatt .toahîY Inima îmi e legatt om ‘ ^ De a snei frsmsmele Ks oki ’i dalbe vioiele; ntl Ks sîn alb ka de ztnadt; «31 Re îmi last st se vadtv ais" Dot roade rotsnjoareuji;3i«rgşU Asrite lin de soare.“ moi Isiîl —„Dar ka mine frsmssega* *>P Ne-î gtsi st te rtsfege:, (en;H Zise Rosna vrtjitoare, Ureftktnds-se la soare Intr’o albt, jsnt fatt ., o A ..u Asfel kgm n’a fost vr’o datte:. *—i'.r i " 1 Gsra, rsmeoart floare. -gst s2 Vorba, de nrivigetoare, Sînsl, limnede ninsoare uî bCI Asritt- lin de soare. ' UI — Vino, jsne voinicele Vissl dslne al viegei mele. IDi asti sini desfttttori, Fie natsl ttS de florii,, :n-■■■ — Fagi mi ns te mai nrefane Kt ns nogî nimik a’mi fane. Zine mîndrsl Ftt-Frsmos. n> __ s Kalsl nleakt fsrios. 3- Iart Rosna ne-mntkatt Intro niatrt fs skimbatt! Xaralamb Grandea. l*i • i s ®r%r ir® iji.e. ema - 1. ' ' I. * ^ e1 - -‘4> j ‘ ' t- nitngî, konilt granioast^ . , : -i, IUtngi ne natsl tts de flori! ' mi sssnint dsreroast, . Varst kalde ltkrtmîori! :t "... ’• 1 Ktnî anei ne drag îgi fsse . Doarme asttzl în mormînt Bnde moartea îl densse -coi i Ssb ninorsl ei de vînt. ‘ i i'i; i i. ! * t f ' g< *>îfe3 /) t Illtnge’lJ jsnt koniligtj 'H 1 1 nitnnî ks lakrtml ne ksrmat x ‘ Ktnî ne mîka ta gsrigt ’ ■ W>1 Stinse ori ne strstat: ' 1 1"’^ ' i[ • ' . n .; j »Yoi c Mfjr’ oi pi ni' 4 oii ' T 7 A*: ; 1;i' ÎHSgSR !i: *1 pb astsna skorbora dingnaveoa din^ jdossl' Ilasa-gislsîi snde s’a i^ekat o vakt mi sn ovrei, ni şer.rtsnsnde de -Bnii kt aneastt groant se ntstreazt ka st îngroane Rakftl, zodia anss lsi aneptsia. Pl-- jtigantio iijf ailîg : îl nâiiiV; /iflmie. ga j- : Iaaiod e^o s Vl.'Tjwiir] A '«îboji igi i*oVuiiO/i' n? UîrtomVo:' iot oir f^rmado oh -ij jS 'alici'* ISC! Nsmaî vine st strste Okii tti sktnteitori, Nsmaî vine-n nongi ttkste A te-n nodobi ks flori. Asttzî doarme, nsmaî snie Ssb o neatrt de mormînt, Snde ninrsl se-mltdie " ? Dslne legtnat de vînt.. n. IU oină 82 fi ob iaism yb inia is &Iiiil i ■ Ltngt ninrsl nltngttor ob jb Snde vîntsl asr.rs geme ' Ilrintre nongile de dor; Ri kolo în grtdinigt — Ssb sn verde liliak, Snde ktntt o filomigţ mi sn dslne nitntlak. t şr - ' .ai ci r ai d\:.Vi -i oi’ s Madam Kapo3ina Xopnan, *ne 30-ksesne în dossi niegi Amzi, max. Ili-tap-moms; stpada Kttsns3si, în kase.ie Domns3si Ttnase nipncaps ]S[o. 27, fane ksnoskst onopaBi353si nsB3,ik, kt npi-imesne snpe ksptgit, Bpskse3spi, Bar. 3ansespi, Bonete neg3iace, npeksm mi nentps kssst Pokil, Xtinsge nentps ko-nii, Kamisoane negmace, ktmtmi Btp-Bttemti ks npegspi.ie ne3e mai mode- "7 .."-i;. :|!! —-fa- ri ars V'rr^-îdo u In tinerea nongii lint Din mormînt ef> l’am fsrat rlsni. mi-n frsmoasa mea grtdint Singsrt l’am îngronat. -giiit | -on . Ktnî es voi ne ltngt minej St se afle neksrmat. f19K / Ka st-1 sd ks lakrimi line, a. > -d-ai ’St-i das dslne strstat e ^1 nblo’.tOBif- iiu'jn. Xaralamb Grandea. URZICARII. 1 ■ ■ -r : Gazeta asstriakt Ost-Post, nronsne nen-trs tkongressl viitor, nrinninatelor, sn hrzimor shein, vasal al istslor. Aneastt- nronsnere a ftkst st se formeze o nost nartidt nsmitt: Ilartida KrsiuioriloTi , ; . Se zine kt komitetsl teatrslsî, a trimis în Italia st ksmnere glas nentrs trsna aktsalt. 1 -i i.‘i. ... i ■ La întrebarea ne am ftkst de ne ns sejPasidesks 11 Ilponplettgije' D-el genepeasa uîi Mapia Uekmann, din distpikts3 B3amka, Ptssneni, Bt3tpia, Mepeni, mi Fptsinetş, se das în apendt de 3a Sf. Geopge Bii-top, ans3 1860, dopitopil se not aptta în toate zÎ3e3e, dimineaga ntnt jia 10 ope. mi dsnt • amiazl de 3a 6 înainte, 3a' D. Kostake Ange3esks, stpada Bpezo-ians kase3e D. S, MapkoBini, ka şt se, înge3eagt desnpe. npeg. mi kondigii ; us '-Si i îb »*io -b b* Uskptpi3e Komisisnel ReritpaJre aîf deBenits attts de ktstate înkitS mai în toate zi3e3e dopitopil da3e aBea Bin 3a tinogpafia PomanoB a 3e nepe. Tino-gpafiia dap a ottpîtg, dsne astopisagia ne is’a. dat de Komissia Rentpa3i, ka st. tinipeaski o ssmt oape kape mai ms3ţ neste nsmtps3s ne se dt Komissisnei. Aksm dap dopitopil d’a aBea aneste 3s-kptpi se nots adpesa 3a ssss zisa ti-nogpafie mi .ie Ba ktntta ikomn3ekte de 3a No. 1 ntnt 3a ne3s din spmt ns-mtpg ne a emit nînt azi. Ilpegs^s s-neî koase în iiatps fol este de 30 na-pa3e, xîptie ssnt, ks aitepe 3atine. Ist In xaftSk D-3SÎ G. Gepma'n ^e afit magazii în faga S3Îgiî mi în ks^te "dli dat ks kipie, dopitopil' de a 3e înki-pia şe no.ţ,(acipesa .ia tinogpafia Poma-noB ne eşt^e tot întp’ane.i xan ks D. Sţ. Tinogpafia Isau,ionaM a M losif Pomanoe uii Komn. — Strada Nemgeagkt Xans German No. 27. www.dacoromanica.ro