*> ANUL II. - 1859.
.12 9.
PRINCIPATELE-UNITE.
SÂMBĂTĂ 14 NOEMBRE.
AneastB foaie ese de dofc ori ne stnt'Binîii’B Miepkspea mi Sini-BEta.
Ilrejjsl abonaments-Ikî nentrs sn ans 24 Sf. Ilentrs */2 „ 12 ,, Trei lsni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssri se va nteti ks 30 n.
FOIA POLITICĂ Şl LITTERAliĂ%
*s
Abonania se fane la librtria Chist- loanins et ('‘•ia Eonianov stra-daLiuskanilor. iarnrin distrikte ia D. sekre-tarî aî Admini.-tranii mi la koresnondenni! li-bravieî. Ori ne abonament trebsie ntatit în-datx ks ssbskrie^rea. j
c 2-a uwâ
1NSCI1NŢARE.
DD. kape sop st. se mai aso-neze ne anest a.i HinTuea tpime-stps, Bop Bine Boi a însiiinija ad-ministpaiiisnea, în nej mai skspt tepmen, asemenea mi Dl), a boii ani iie n« aS iurbtit înk'L npe^i aBonament8.i5i sînt iiiBitanî a tpi-mite Banii.	'
Admmistpatopsji jspnajisjisî.
—I y■ h fil
Bucureşti, 44 Noembre.
Aste date vom trata o kestisne gravE.
LskrErile Komisisneî Centrale, a ambelor adsnEri nagionale, în nrivinga lefilor interioare, assnra konstitsgisneî se vor ssnsne sas ns la întărirea sas gEsirea ks kale a nsteri-lor garante?
A se ssnsne a'jeste lei,rî la întărirea ns-terilor garante, este; dsne noi, a nerde dren-tsrile jj^reî de astonomie, ks alte vorbe este a nerde nea din srmE skEnteie de indenen-dingE nagionate.
Aneste gEri as drentsl lor de astonomie. Anest drent este neia ne distinge maî mslt sn nonol ssveran sas semissveran, de sn nonol sklav. Anest drent este baza traktatelor vekî dintre Romini mi Tsrnî. Anest drent este re-ksnoskst de nsterile garante kiar nrin aktsl ne dt drentsl anestor nsteri a se amesteka în lskrsrile Romanilor. El fane baza nrinni-nalE a Konvengisneî. KEnd nsterile dar te ksrE aneastE konvengisne, mi reksnosksrE drentsl Romanilor de a fane eî înssuiî legile lor, ele, adEogEnd artikoliî nrivitorî la starea de organizare interioarE, se aflam în kontra-dikgisne ks înssmî artikolsl lor nrin kare se reksnoasne drentsl de astonomie. nsterile garante a le drentslsî de astonomie, violam ele înteis anest drent de astonomie, nrin artikoliî desnre organizarea din întrs.
Dar aneaste violare ns se Ist în ms nini de Romani, nini de Esrona. late uen-trs ne:
IjErile RomEne se nrezintas la o no* viagE; oninisnele în întrs desnre organizară eras atet de diferite, mi natsra1 lor atet de violente, în IiEt o violare a drentslsî de astonomie de kEtre nsteri, nentrs nrima mi sl-tima oam, se îiErea mai nsnin nerikoloasE nentrs interesele generale a le întregeî nagi-sni RomEne de kst esersarea drentslsî de astonomie de RomEni într’sn timns mi în nis-ne kondigisnî ne ns ar fi nromis de kst rele srmsri.
RomEnii nrotestam ks inimă kontra a-nestii violsri de drent; dar teksm învinmî de o triste nenesitate.
IJsrile vor aşterne legi ne anestî nrin-niiiî. aî Konvengisneî. Rele trei kornsrî, mi Domnsl sînt, dsne noi, kontroloriî legali mi leninronî ai legilor noi dâka sînt sas ns dsne nrinninii Konvengisneî. — Oninisnea nsbli-ki> nrin diferitele sale voni, va fi nel din sr-ms kontrolor. Ksvintele ne as esistat la în-teia violare a drentslsî de astonomie de lm-tre nsteri, astezi nsmaî esiste. Ilrin srmare noi ns nstem nrivi de astezi în ainte înteri-rea nsterilor garante, assnra legilor tekste de uornEni, ka se aîbs valoare, de kEt o violare nreksgetate a drentslsî de astonomie al gsrei; ks alte vorbe ns am vedea în anea întărire de kEt anslarea vekilor noastre trakta-te, anslarea Konvengisneî, mi nrin srmare o em iioe de definitivi sklavie a gsrilor Ro-minesiî.
Anest drent de astonomie a fost singsrsl bine ne a mmas moştenire Romanilor de la stmbsni lor. Anei stmbsnî ka se-1 nEstre-ze sas lsntat ks armele în mini în timn de trei sekoli kontra Tsrnilor, Titarilor, Sngs-rilor, Ilolonilor, Kazanjlor, mi ţlermanilor. ţlenisl de indinendingE nagionals ne as îiieI-gat ssfletele gloriomilor stmbsnî, va nerneta
nea serioazE. Anest oenitfi de le Isatţî se noate tradsne asfel: faueifim datoria: noi corn fane ne a noastră. Inimile ns mai. sînt sklave; ka-netele nsmaî sînt nlekate, bragele nsmaî sînt desarmate. Ei not înkE msnsnde ksm ms-nsnse Dromixete regele Daniei lsi Lizimak: „noi ns atakim ne veninii nostrii nini odate; „dar daka întro zi ne vor ataka ei tem nini „o drentate, vom sni a ne ansra ks bsrbsgie.* Dar gazeta Vienezs agite kestisnea de nrinnine strein, mi ks aneasta nrinninele strein noate se iasE sn nrinnine Asstriak. Sna din ele se esnriniE înki asfel: Domnsl RomEniei a îngeles’o serios kind a tekst deklaragisnea, Iie va neda în ori ne timn tronsl intrsnit „snsi minnine strein... Nandleon III ar avea „în mEnile sale akt de abdikagisne ssskrisE „de Domnsl Ksza..“	r j
Noi vom msnsude .kiaf atsnnî kEnd ar fi sn asemenea akt, (lskrsl ne ns snim mi ns kredem) anest akt ns noate se falm alszisne la nrinnine strein Asstriak; din kontra naui-snea toate a deklarat în foga lsmei atsnni kEnd idea. urinniuelsi strein avea ksvînt se fie sn nrinnine strein, dar ns din familiile ^	domnitoare a statsrilor veuine. Afum de aneasta,
mi de ani înainte nonolsl romEii, kEnd dren-1 jjeja (je nrinnine strein, ori de ne iranisne ar tsl ses de astonomie va fi lmlkat, mi va de- ge mj	iatinE, a kEzst ks. totsl;
nioe întie o moarte nobite, mi o sklavie rs- noj am zjg tot-d’asna, aneastE ideie a fost
minoasE.	kEnd nrinninele strein, ssnoza sn
KEtre anestea sneranga ns ne IasE. Noi rigat indenendint. Dsne Konvengisne, esne-kredera înkE ks nsterile garante ns vor nre- riiDaa rie ag învEgat kE rigatele ns se kanEtE tinde a konfirma ks drent, (de droit) legile ks netigisni, ni ks armele în mEnE; astezi noastre tekste, tem kare ns ar fl valabile.	î,lgt orj ,,e nrinnine strein, ar fi a ne robi
gara kiar atsnni kEnd ar fi de vigE Iatiin.:-nine ne snsne kE anei latin ns ar avea sim-natiile snsia din nsterile venine? mi ar fi lot aneea, Nagisnea RomEnE va avea nrinnine, rege ksm îl vor rtsmi, RomEU, kEni ori ksm ar fi, gsvernsl se8 Irebsie se fie romEn daka voim se avem gam RomEnE.
Ne snim ks Steaoa DsiiEiii ne zine: „Kînd RomEiiii nereag sn nrinnine stroin, „ei vedeas în aneastE doringE, sil mijlok. sn „nas înainte snre neaternare, ns snre ssbjs-„gare! mi daka RomEnii ar fi konssltagi ne „nrefem, sn nrinnine strein casai Asstriei sas kontinsarea sitsagisnei aktsale, adikE legE-mintele ks In. IIoartE, msnsnssl n’ar înter-„zia a se da: el ar fi snanim: mstrarea legs-„mintelor ks înalta lloarls. llatrioteka foaie adaogE: “ Ritind art. de mai sss,. (al gazetei Asstriane) renrodss ks inteugiE de toate zia-„ristika AsstriakE, vom mai zine odatE ne am „mai zis de atetea ori: se nrevegem mi se „aenrenamm, kEni mari Iskrsri, mari fsrtsni „se nrevestesk în orient, mi vai de noi! de „ns vom fi gata. ETassl nel mare, mEssra nea „mai feritoare de nerikol ste în srmEtoai-ele „doE reforme, de kare nEiiE aksm ne am o-„ksnat atet de nsnin, kEnd a doa zi dsne „alegere ar fi trebsit zi nri noante se lskmm

Gazetele Asstriane ansngE kE ar fi fost vorbE în dinlomagie desnre o desnEgsbire a Asstriei nentrs Lombardia, snre DsnEiea de jos.
late kEte-va rîndsri.
Se zine kE este vorba desnre o desna gsbire ne este a se da Asstriei la DsnErea de jos, ks alte vorbe Ilrinniiiatele Dansbiene.
Gazetele Asstriane ns ne snsn nimika noS. Ilosesisnea Ilrinninatelor Dansbiene, este nentrs marea monarxie veninE, sn vis tra-digional; istoria ne a snss’o înainte de a ne o snsne gazeta VienezE, mi daka nrinninatele ns sînt astezi ale Asstriei, kasza este kE ns a nstst ÎnkE se le ia. Doringa de a Isa iiriii-ninatele a tribsit se vie Asstriei o.datE ks konkoista Transilvaniei; lsi-:rsl este.natsrâl, este o doringE ka toate doringele; a avsîo mi alte statsri venine; RomEnii ei înssmi, vEzînd alEtsri ks dînmii nişte nrovinniî frsmoase lo-ksite de RomEni, noate se le vie ideia a se sni ks dînsele. Totsl este a nstea se o fa-ki. Dar ns o fak, kEni ns not mi noate kiar kEni ns vor. Daka gazetelor Vieneze le a venit anest gsst, n’as dekEt se kaste al nsne în eseksgisne. RomEnii not î-Esiisnde: „Venigî de le IsaniP Dar arin vine kestis-
www.dacoromanica.ro
34
DÎMBOVIŢA — 14 NQEMBRE-

„la ele. Aceste reforme slnt: „emanninarea
viţsr ariilor mi organizarea armalei.
ei *r
Democraţia.
'■1
—.*F <î • '*	1
(Armare mi finit.)
n.
Esamensl ranortelor individslsi ks Statsl a dat nascere la o mslţime de sisteme ne se not redsce la trei: absorbţisnea individslsi nrin Stat, sas komsnismsl^ ssuresisnea Statslsî în nrofifBl individslsi, sas indwidsalismsl ; în fine desuentralisaqisnea, nrin kare iniţiativa lsatt de Stat se dt ne seama komsneî. D. Vacherot, sn liberal eminent, kats st fie antikoms-nist; dar iartm, din norocire, ns srmtresce ne individsalistiî ekcesivi ntnt la sltimsl lor termin, anarchia\ ne altt narte, vede foarte mari desavangage nentrs societatea în genere în denendinţa absolstt a komBnelor. DîiisbI ns admite ne individ în solitEdine, ci reks-noasce nsmai ne omBl social, mi nrin srma-re ns admite kt noate esista onosiţisne radikalt între societate mi om, între individ mi Stat: amalgamt, ka st zik ama, drentsl individsal ks drentsl -social.— „Aceste dost rirentsrî, zice els, în lok d’a se esklsde snsl ne altsl, în lok d’a se divide sas de a se gena între dînsele, elle din kontra, se ssnBn, se sssţins, se komnlektt. Drentsl individsal îmî are garanţa sa în drentsl social; iar dren-rsl social n^are în vedere alt de ktt resnek-tsl mi desvoltarea drentslsî individsal. An-tagonismsl zicerilor ordine mi libertate, astori-tate• mi libertate, nentrs cei ce înţeleg bine noţisnea mi ranortsrîle lor, ns noate vre o datt resmi a viola armonia nrofsndt a 1b-krsrilor ce ne nresintt ele. He e oare ordi-dea, ce e oare astoritatea bine înţeleast, de ktt garanţa libertăţii? He e oare libertatea de ktt forţa vivt a societăţii ? Daka ordinea este legea ori ktril societtţî, libertatea ns este oare viaţa eî?“
- Skonsl dar la kare ţinteazt eminentsl filosof în teoria sa assnra demokraţieî este akordsl drentslsî snsia ks drentsl tsts-lor, konciliaţia liberttţiî ks astoritatea, indi-vidslsi ks Statsl. Ks toate acestea st ns kreazt cine-va kt dînssl voiesce a face din j Stat, acea faîmoast nrovidenm desnre kare vorbesk amici esklssivi ai nslerii. El ns voiesce a vedea în astoritatea nsblikt de ktt renresentagia drentslsi social, esnresisnea legii mi a drenltţii, nrotekttnd drentsrile oms-lsî, ftrt ka st aibt vre o datt nsterea d’a le absoarbe sas d’a 1§ restrînge.
Dsne ce ameazt edificisl demokratik ne baza komnsst de nersonalitatea libert mi inviolabili mi de komsna ce se bsksrt de as-tonomia sa întrs tot ce este snecialmente komsnal, ns se teme a’i nsne in kan o astoritate centralisttoare, forte mi resnektatt, kare st-i asiksre snitatea militart, oolitikt, finangialt, jsridikt rai nolinieneaskt. LLînt aci merge în akord ks cea mai mare narte a liberalilor; dar de aci în kolo merge mi mai denarte: Fiind kt Statsl garanteazt libertatea iudm-dsalt mi indinendinţa naţionali, mai trebse, dsne dînssl, ka Statsl st dirige instrskţisnea, st ia iniţiativa Iskrtrilor celor însemnate de folos general, st urotege interessl nsblik în kontra intereselor egoiste ale drentslsi d'a ssa uii d'a abssa (jus utendi et abutendi,) etc. De miînst krede necesaris ka administraţis-nea demokratikt st fie centralisatţ, ns în—
nelege înst nrintr’aceasta ka iniţiativa mdi-vidsalt st fie sakrifikatt iniţiativei kolektive. El nriimesce Statsl notente nentrs binele tsts-lor, nsmai nentrs kt ns voiesce ka libertatea snora st devie servitsdinea celor-l-alţî, nici ka egoismsl fie ktrsi cetăţean mi fie ktni grsne msnicinale st gtseaskt nsterea de a îmnedeka nrogressl general.
Statsl. dsne dînssl, trebse st intervie în învtţttsrt, st nrivegeze skoalele, mi st fondeze
in.
Kartea d-lsî Yacherot e o karte de teorit, dar de teorit nraktikt, ksgetatt adînk de sn snirit konvins, mi kare, nsblikatt mtr o eno-kt de esnerienţt mi meditaţisnî, meritt de a fi anreciatt ka ressltatsl snei lskrtri însemnate ce se face de aksm treî-zecî ani în diversele skolî resnite ssbt dranelsl demokratik. Toatt lsmeâ nronsncit asttzî nsmele
Srri».* dHg. konksrsBi'ile ui 8* demok,a»,e,, kave ta «S„ekl kare k* disnre*,
rea, ns nsmai a sciinţeî dar mi a moralii sociale ; nentrs kt konils ţine de familit mi de societate, mi nentrs kt este de mare interes a face dintr’înssl sn cettţean.
Statsl trebse asemenea st administre mi jsstiţîa, snre a ’i nstea asiksra garanţiile cele mai serioase de imnarţialitate mi de scrin-, ţt jsridikt; trebse st mai ţint înkt în minele sale noliţia, nsmai nentrs siksranţa na-ţionalt, mi administraţisnea denartamentelor sas îmntrţirilor gsvernamentale ale ţării în aceea ce se atinge de eseksţisnea sniformt a legilor mi regslamentelor generale; mai tiebse, în nsmele snittţiî ţtrei, a organisa mi ko-manda armata, nrin oficeri ce ris renresintt; trebse st întrenrinzt mi st insnekteze lskrt-rile nsblice, st strîngt mi st gere finanţele. Acestea ssnt în nresksrt, atribsţiile msltinle ce D. Vacherot konsimte a ntstra Statslsi în
demokraţia sa idealt.
în demokraţia D-lsi Vacherot, gsvernsl, konform ks nrincinii sciinţeî nolitice moderne, legifert; dirige mi administrt. Gsvenisl e legislativ, ssbt forma snei adsntrî snice, aleast ks ssfragisl sniversal; este esekstiv în nersoana snsî nresidente, nsmit de adsnare mi revokabil nrintr’însa; este administrativ nrin organsl kopsilislsi de Stat, al ktroia membri, de mi ale mi de nsterea esekstivt, konservt înst oare kare indinendinţt kttie dîusa fiind kt ns se not distitsa de ktt de nsterea legislativt. Ssbt nrotekţisnea acestsî konsilis, administraţisnea momit, aceea adi-kt ce ns este snecial nolitikt, ar înceta de a fi aservitt minîsterslsî;- iar fonkţionariî ar nstea servi Statsl ftrt servilitate kttre reme-sentanţil lsi nrovisoriî; asemenea mi ma-gistratsra. emind de ssbt o tstelt direktt ce o komnromite, s’ar nsne în nosiţisne de a ns mai face servicisrî, ci a da tot d asna xottrîrî.
Ameztnds se sn asemenea gsvern, fiaţis-nea ns ar mai avea oare a se mai teme de a sa libertate? Iatt ksm resnsnde. la aceasta D. Vacherot.	a
„Ktnd nonorsl este sorgenta de sude de-ksrg toate nsterile, ktnd nsterea cea mai de frsnte, adsnarea, este nrincinsl, arbitrs, jsdi-kttorst tstslor celor-l-alte, este neste nstinţt de a trece nrin kansl nsterilor esekstive sas administrative idea de a ktsta st kalce drentsrile ssverane de la kare înmile îmi as esis-tenga mi astoritatea..... într’o societate ade-
vărat demokratikt snde nonorsl are destsl simtimenf de datoriile sale în ktt st ns în-streineze, nici kiar nrovisoris, a sa nstere., în-tr sn asemenea stat este neste nstinţt ns se aflt nici kiar sn esemnls— ka o nstere aleast, or kare ar fi, legislativt, esekstivt, ad-ministrativt, st se întoarkt în kontra- ssve-ranslsi mi st se fakt tiransl lsi: într o asemenea societate, această nstere simte bine kt e nsmai servitorsl societtţiî."
înueleagt ceea ce astt nsmire a însemnat mi va însemna. Iltnt într’atîta resonsl komsn a fost tsrbsrat de snektakolsl evenimentelor neamtentate mi inkolerante! Era timnsl ka sn btrbat onest, kare a trekst nrintr atttea fsr-tsni ftrt st’mi nlece kansl, st vie a adsce aminte ce a însemnat mi ce va însemna a-ceastt mare nsmire ce a servit a akoneri a-tttea lskrsri mincinoase mi kontradiktorii. D. Vacherot, skriind aceastt definiţisne a demokraţieî, ’mî a mai îmnlinit înkt o datt datoria: Ne a sforţat a ne adsce aminte de nrin-cinii ce ns voiam a mai ksnoasce mi a ne gtndi la viitor. Onera sa, ori ktt de disks? tabilt ar nstea fi ssbt kstare sas kstare nsnkt de vedere nartikolar, trage înst o imnortenţt konsiderabilt din nobilsl simtiment ce a in-snirat’o. In fond, este sn strigtt de ranel la veritate, la rezon, la drent, la jsstiţie, ce ese din înălţimile senine a le filosofiei mi se în-drenteazt la konsciinţele inviolabile.
„Aceastt karte, zice D. Vacherot, ns a-takt nici o nstere, nentrs kt ns se atinge de nici o realitate. Last timnslsi grija de a knndamna rtsl mi ei oarea; face ne istorit mi ne moralt jsdikttorî desnre lskrsri mi desnre oamenii nresentslsî.“
Dar generossl ksgetttor, în cercetarea sa filosofikt a idealslsî; ns nare ama; de indiferent de aceste lskrsri mi de aceşti oameni; dînssl ns noate sita realitatea, mi, de mi este absolst în nrincinii, dar înţelege, dar nrii-
mesce, „ntnt la o mtssrt oare kare, toate
necesittţile nraktice kare restrîng mi modi fikt anlikaţisnea idealslsi." El este din acei ce as kredinţt în nrincinii lor, mi kare ns se disnert nici o datt de viitor; ns e înst iar mi din aceia kare, krezînd kt rtsl cel mai mik e inemiksl binelsî, ns s’ar resigna a astenta ks statornicit mi konfienţt regăsi absolst al jsstiţiei „ssbt toate regimsrile tran-sitoriî ce resnekt morala, konserv libertatea mi favorez sas nermit nrogresele demokraţieî.11 Dînssl, demokrat înttrit în kredinţa sa, ns noate konsidera ka identikt ks jsstiţia, libertatea relativt astfel nreksm o înţelegea skoa-la liberalt nedemotratikt. Dar iar ns ttgt^ dsesce, kt libertatea de eri jni jsstiţia de mt-ne ssnt ssrorî, emite mi sna mi alta din 1789-„Adevtraţii demokraţî mi a.devtraţii liberali, zice dînssl, ssnt tot d’asna amici; mi alianţa lor este cea mai legitimt, nentrs kt în fond nrincinsl lor este acelam rai kt între dinarii remtne nsmai kestisnea de onortsnitate. Liberalii nrevtzttori nriimesk demokraţia nentrs viitor; demokraţii ks minte nriimesk ka transiţisne or ce regim liberal ce nrenart sg uonol nentrs demokraţit.	-
Sneaskt-se dart toate sniritele libere ,în nsmele nrincinslsi nroklamat de toţi aceştia, mi forţa lskrsrilor va face restsl, mi va ds-ce omenirea la adevtratsl ei destin, , r o: n ;>d .V •	C. L. C.
iliki


$pi:\
www.dacoromanica.ro
35
DIMBOYinA — 14 NQEMBRE.
de mai sss* mi din veri qe fond komerqial
'CRONICA.' Iw£
^ ii'vrr,	.■* lev-fi iltfll
Monitorsl franqes ansnţt kt lskrtrile koTrferinţei de la IJsrik ■s’as terminat. Akte-le s’as ssskris la 10 noembre s. n. de renre-sintanţii Franqeî, Asstriei mi Sardiniei. Sînt trei traktate: qei dinttis este între Franqia mi Asstria nrin kare se stinsleazt darea Lom-bardieî Intre Franqia; nrin al doilea Franqia dt aqeastt nrovinqie, ks aqeleamî kondiţisni Sardiniei. Al treilea traktat amazt starea de nane între Franqia, Asstria mi Sardinia. Tot Mdnitorsl ansnţt vestitsl kongres, kare va ameza naqifikagisnea Italie! ne baze solide mi ţrtitoare.
Se krede kt regenţa nrinqinelsi de Ka-rignan, assnra dskatelor, ns va fi konfirmatt, Franqia se onsne.
In Snania, enfssîasmsr Itksitorilor nentrs resbelsl ks Maroksl, din zi în zi devine mai mare. Toatt Snania nresintt o fisionomie ka în timnsrile snde aqest nonol era kemat st fakt lskrtri ţigantiqe. Ilartiqinaţisnea Fran-qiei în aqest resbel faqe mi mal mslt st krea-skt entssiasmsl Snaniolilor. Ile de altt nar-te Maroksl faqe mari mi serioase nrenaraţisni de antrare, armele în mare kantitate ie ksm ntrt de la Englez!. Times deklart kt Fran-aia dt mare ajstoare Snaniolilor. Deja în Franqia înqen st iast bromsr! nrin kare se nroiiagt î’esbelsl kontra Englitereî. Aaeste bromsr! as mare rtssnet între Franqesî. 5n resbel între Franqia mi Englitera, no! l’am konsidera, nentrs no! kâ o mare neferiqire. Ar fi st sltbeaskt nsteiea snde se aflt qi-vilisaţisnea, mi St înttreaskt nartea snde se aflt barbaria.
b; Ks toate aqestea, lskrsrile ns sînt ks to-tsl asigsrttoare kt ns se va înttmnla într’o zi o mare tsrbsrare între naţisnele Esronei. Lsmea merge; ns rekslt. Uli skonsl kttre kare ntmeste este liberarea naţionalitsţilor. Romtni! ei înssmi ar faqe bine st se nrena-re nentrs antrarea ntmîntslsî lor, ka st ns-ma! vazt aqeste ţtri oksnate de oştiri strei-nb qe intraS aiqî ka într’o ţart snde oamenii nsmai avea» niqi inimt, niqî braţe, niqî arme.
Gazetele franqese ansnţt ks o mare no-; velt, kt oştirile ţeneralslsi Garibaldi a in-irat în Siqiliî. Aqeastt novelt nare kt a ft-.kst nltqere Italienilor qe isbesk libertarea, mi reţele Viktor Emansel este foarte ltsdat nentrs aqeasta.
Dsne kontraktsl qel noS nentrs xrana o-stire! Romtnesqi, soldaţii Romtni în qea mai mare narte sînţ destinaţi la o ksrt de mt-1 mtligt mi karne de oaie. Ilentrs înttia oa-rt de ktnd esistt oştirea. IUi se asteantt întsmarea M. S. Domnsls! în Bsksrestî ka st se fakt îndrentare în aqeastt nrivinţt.
Iltnt atsnqi noi nefiind niqî de ksm kom-netinţi în asemenea materie, mi nevoind a lsa assnra noastrt o resnsndere desnre sn lskrs qe ns ne este ksnoskst, trimitem aqeastt nri-qint la konfratele nostrs de la Observatorsl Militar, qe este komnetent singsr în lskrsrile osttmesti, mi îl rsgtm st ne înntrţtmeaskt mi not observaţisnele qe va faqe assnra ks-re! de mtmtligt mi karne de oaie. fi' Ministrsl din întrs de aiqî nrin înţelegere ks aqela al Moldove!, a ftkst nişte in-jştrskţisnî noi assnra întokmireî listelor elek-torale. Estraţem din aqeste instrskţisnî sr-mttorsl art. „Art. 7; Kanitalsl de 6000 galben! se noate konştitsi din valoare de nt-mînt din a ori qe akaretsrî nsmite în art. 6-
mi indsstrial, adikt: librtrii, tinografiî, mtr-fsri, komerqis de vite, d® bskate, arenzî de momii, de ntdsrî, mori, vii, elestaie, ktrqsmî, noverni, fabriqî mi orii qe altt arendt, ure-ksm mi în nsmerar snekslat, ks înskrissri a ktror astentiqitate ar fi reksnoskste de vre sn tribsnal.
Mele trei komisisnî înstrqinate a rediţia nrojektele de emanqinare a gxranilor, as sfir-mit lskrtrile lor mi le-as nrezintat îmntra-tslsî. Se asigsrt kt în. ksrînd va ntrea de-kretsl qe le va skimba în leţi. Voqea ntra-nîlor Rsmi se rtdikt în toate ntrţile Rssiei bine ksvînttnd aqeastt înbsntţire în soarta lor qe le dt libertatea mi îi faqe qettţenî. Aqeastt fantt stvirmitt în Rssia trebse st atragt serios Isarea aminte a Romtnilor. Ei singsri vor rtmtnea în srmt, qe! mai barbari între ţtrile veqine, dens vor faqe nimiknen-tis ţtranî; mi kiar atsnqi înkt ns vor resmi ktqî lskrsrile merg în ainte, mi qine krede st le onreaskt, se snarţe singsr de voie bs-. nt. Ar fi trist nentrs qinqi milioane de Ro-mtnî st întsrîie nrivirile lor kttre vekea no-iitikt, mi rtsnsnderea, în asfel de kaz, ar fi a aqelora qe ns as stist st înţeleagt nozi-ţisnea kritikt a ţtrei în faţt ks veqinii ei. Aqeasta o ziqem, ftrt. a mai nsmi konven-ţisnea kare se esnrimt ksrat nentrs înbsnt-ttţirea soartei ţtranilor.
Morning Post ziqe kt Kongressl se va resni la înqenstsl lsnei viitoare, ktqî toate difikslttţile sas netezit. De ktnd Anglia a ansnţat ofiqial adesisnea sa la kongres, s’a .fiksat ka bazt a kongresslsi, neintervenirea armatt în Italia.
Ilrinqinele Serbiei a nromslgat o lege qe nsne ssb nrivegerea fsnkţionarilor Statslsi ksltsra ntmintslsi. Aqeastt lege sneqifikt ktl fie kare individ sas familit trebsie st semene grts etc.
Daka ksltivt mai nsnin, este nedensit; daka Iskreazt mai mslt, va fi ltsdat.
rM"
Ţelegrajia Eleklrikd.
(înkeere.)
Tlaraţulgerul are fsnkţisnî mai nintite de-kît Bssola,- dar de o stilitate mai nsţin o-biqnsitt. Ks el se nrotege anaratele de stri-ktqisnile (nsstiirile) elektriqittţî atmosferiqe, kare., în zile de fsrtsnt, aqi nsoroase se rt-snîndemte sas se grtmtdemte adesea ne, firele telegrafiqe narksrînds-le ntnt în mmîut, ka mi ntnt în groana snde se aflt afsndat firsl nrotektor al narafslgerilor aeriane. în asemenea kas se noate faqe o idee la qe stri • ktqisni sînt esnsse anaratele qe întîmnint în drsmsl sis la estremitatea firelor, mi la qe uerikol sînt esnsmi amnloiaţii. Esemnle triste atesteazt desnre aqeasta.
De mslte ori elektriqitatea atmosferikt (fslgersl) a sftrtmat anaratele -qe s’as gtsit în drsmsl ses, rt.iinds-se kîte odatt, ba kiar trtsninds-se neneroqinii îmnieganî.
A faqe st ajsngt în anaratsl reqeGtor elektriqitatea din Ililt elektiflqitatea folositoare, mi a dentrta elektriqitatea atmosferikt
* Art. 6. Venitsrile fonqiere. St konstitse din orî qe monrie loksitt, msnnj, ntdsrî, viî, mori, ktrqsmî, noverni, xelestee, zalxanale, nive mi xe-•ftstrae qe vor fi ne a sa nronrie momie saS ze-stralt.
— kare e elektriqitatea nriraejdioast,— aqeasta este nroblema resolvatt ne seama anaratslsi antrttor nsmit flarufslger. j[
F’irsl liniei ntnt a ns intra în ana-rate, treqe nrintr’o nlakt de lemn, anoi nrin-tr’o nlakt de aramt isolatt mi asksnitt la o narte, asemenea ka dînsa, avînd vîrfsl întors kttre qea dlntiis mi komsnikînd ks ntmîn^ tsl: amîndost desntrţite de sn interval resj, kare mai ns se observeazt. Aqest interval ajsnţe a isola linia mi a asiksra treqerea ks-rentslsîi Elektriqitatea atmosferikt, din kontra, ntvtlemte din vîrfsl nltqi d’întîis la qel de la a dsoa, streksrîndş-se în ntmînt. Daka sksrţterea ns s’a ftkst ks destvîrmire, o ne-dikt nsot se Onsne la treqerea elektriqittţi atmosferiqe. La karisl liniei remîind vre-o ksantitale de elektriqitate, se aflt sn fir nrea ssbţire de aramt daka intensitatea sa este înkt neriksloast, elektriqitatea atmosferikt arde neantrat aqel fir, mi ne mai gtsind.altt treqere dekît ntmîntsl, se nerde în repertoriul hornuri., DemterrMorul elektrik (RdveiJ) kom-nlekteazt în fine o staţie telegrafikt. El se komnsne dintr’sn qioktnam kare isbemte într’ sn timbrs (klonoţel), kînd treqe ksrentsl.,
Emniegatsl, demtentînds-se ks modsl a-qesta, se oksnt ks komsnikaţiea kare ’l lea-gt ks liniea, mi nornemte ksreutsl kare mi-mka ntnt atsnqi anaratsl demtenttlor. Anaratsl nrin kare se noate antra aqeste skim-btri, se nsmemte konmuMor. Ile sn disk de lemn se aflt mai mslte Itnqi metaliqe, înkrs-qimate mi isolate, ks kare se leagt kanetele diferitelor fire. Sn baton de alamt în kai'e se snesqe diferitele Itnqi între ele, saŞ într’sn konmstator simnls, o nîrgie kare se mimkt ks o simnlt miiukare de mînt, înlesnesk dsnt voinţt komsnikaţiea firelor dsnt linie ks ori-qe fire din anarate dsnt trebsinţt. -j
La ori-qe staţie se aflt snsl saS mai mslte konmstttoare trebsinqioase la nila lokalt, mi ks aqeasta se vegiazt nila de linie,- ks kare dsnt ksm am zis mai sss, se noate varia intensitatea.
Aqestea sînt deosebitele elemente ale mo-dslsi aqestsia de komsnikaţie minsnatt,,kare ks ksvînt, se noate konsidera ka qea mai, frsr moast deskonerire din evsl nostis.
Anaratele adontate de administraţia telegrafelor din Ilrinqinatele-Snite sînt de sis-temsl tintritorslsi nsmit Morsd, întrebsinţat azj mai în toatt lsmea.
Este de mirarq nrogressl ftkst într’o artt nşksnoskstţ îqjiţ. ntnt aksm trei-r zeqi ani.
Asemenea se noate mira qine-va, ks drent ksvînt de regslaritatea neaszitt ks kare trebse st se îndenlineaskt serviqisl telegrafik. O disqinlint militart trebse st fakt a se nt-stra o ordint nerfektt în interiorsl bisrosrilor.
Fie-kare mef de staţie, fiind resnonsa-r bil de serviqis, vegiazt la anlikarea regsla-mentelor ks toatt rigsrositatea qerstt, mi a-jstt emniegaţilor la îndrentarea deranjamentelor kare se not ivi. Ama, fie-qe staţie şe aflt gata a intra în komsnikaţie dsnt qerere, la qel d’întîis semnal al koresnondentslsi. Aqeastt severitate e neantratt al esekstarea ftrt gremalt a Iskrtrilor qelor mai minsţioase nentrs kare se qere o esaktitate mi o isţealt din qele mai esqenţionale adikt a telegrafia.
C.	L.
1	î :■ a-
^•	«*5 i;-;
rs m ob
www.dacoromanica.ro
36
DIMBOVIJJA — 14 NOEMBRE.
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR-ENITE ALE ROMANII.
(ÎJrmare.)
Art. 99. O înalţi. Rsrte de Jsstigie mi de Kassagisne se va institsi nentrs îutregsl stat RointnS.
Aneasta ns intra în fondsl nrininilor, a-fart nsmai ktnd jsdekt ka înalta Rsrte de Jsstigie ne Miniştrii mi ne nei-l-algi fsnkgio-nari dagi în jsdekata el.
O lege snenialt va regsla oiganisarea anestei înalte Ksrijî.
Membrii Ksrgiî de Rasagisne vor fi inamovibili, kiar de la îutokmirea ei.
Art. 100. Kît nentrs membrii nelor-l-al-te Ksrgî mi tribsnale. o lege snenialt va xo-ttrî kondigisnele de admissibilitate mi de înaintare în magistratura, lstnd de bast anli-karea nrogresivt a nriuninslşi inamobiliti>u,iI.
Art. 101. Ksrtea de Kassagisne în ak-kord ks Kommisisnea Hentralt va xottrî kînd trebse st înneant a se anlika în toate ns-terea sa nrinninisl inamobihtegii în magistra-tsrt. Aneasta se va fane nrin o ansme lege. Atsnnea mi jsdekttorii nelor-l-alte insttngii se vors nsmi ne viagt mi sn jsdekttor ns va nstea fi dat afara din servinis, nini sss-nendat din fsnknisnele sale, de ktt nsmai dsnt o xottrîre jsdekttoreaskt.
IItnt atsnnea jsdekttorii not fi skimbagî de DomnS daka se ridikt în kontra lor su kas de nemoralitate sas de nekananitate din nartea Ksrgiî de Annels, sas din nartea Ksr-gii de Kassagisne.
Art. 102. Xottrîrile date de kttre ksrgî mi tribsuale se vor annela în kassagisne ek-sklssivS la aneastt ksrte konforms lenei.
Art. 103. Ksrtea de Kassagisne va ek-sersa sn drent de nenssrt mi de dis'niulina assnra ksrgiior de annel mi a tribsnalelor.
în materit nenalt ea va avea drents de jsrisdikgisne ekslssivt assnra membrilor seî.
Art. 104. Ra o înalte kstre de jsstigiei, ksrtea de kassajjisne va nerneta nîrile ne vor fi nrovokate kontra Miniştrilor de kttre Domn sas de kttre Adsnarea generate, mi ’i va jsdekt fort anei. Asemenea va jsdeka mi ne fsnk-gionarii assnra lrarora dsnt kondika nenalt avea ntnt aksm jsrisdikgisne înalta ksrte sas divansl Domnesk.
Art. 105. JsrislS se înfiingeazt în uro-nesele nolitine, kriminale mi de nrest. O lege snenialt va statsa organisarea sa.
Art. 106. Ministerial nsblik se înfiingea-zt în toatt întinderea Ilriiininatelor-5nite.
Art. 107. Legea organistrei ramslsi js-diniars va xoftri nBmtrsl ksrgiior mi a tri banalelor, komnBnerea, residenga mi atribstele lor, ast-fel ka darea jsstigiei st fit mal grab-nikt, ka nromdsra st se simnlifine mi ns-mtrsl instangiilor in annelg st se mikmoreze.
Art. 108. ELIedingele tstsror instangiilor jsdekttoremtl SBnt nsbline, afara nsmal kînd nsblinitatea lor ar nstea ameninga banele mo-ravsri saS liuimtea nsblikt, la kare tribsna-IbI trebse st deklare aneasta nrin înkeere de jsrnal.
Sn asemenea jsrnal kînd se atinge de nernetarea deliktelor nolitine, mi de nrest, ns se noate înkcea, de ktt nrin snanimitate.
Art. 109. Toate xottrîrile jBdekttoremti trebse st fie motivate ne sn ansme artikol de lege mi st se niteaskt ks smile deskise.
Art. 110. Jsdekttorii ne la tribsnalBri mi
ksrnî se nsmesk de DomnS dsnt rîndsiala srmttoare: nentrs tribsnalele de l-ia instan-gt fit-kare konsilis ginstal in sesiBnea sa ausalt va întokmi o listt de sn nsmtr de kar.didani îndoit de nBmtrsl membrilor tribs-nalslsi lokal. O altt asemenea listt se va fa-ne mi de kttre ksrtea annelativt nentrs fit-kare tribsnal din resortsl ei. Kandidagii a-lemi trebse st înssmeaskt ksalittgile de admisibilitate nerste de legea snenialt a orga-nistrii jBdekttoremti.
Membri tribsnalelor se nsmesk de Domn dintre kandidagi de ne aqele liste.
Ilresidengiî tribsnalelor se vor nsmi dintre nroksrorii de tribsnale. Membrii ksrgiior de annel se nsmesk de Domn dintre nresi-dengii de tribsnale, dintre membrii Ministeris-lsî nsblikS de ne lîngt ksrgî, din kornsl a*-vokagilor mi al nrofesorilor de la faksltatea de drent mi dintre direktorii denartamentslBi drenttgii.
Ilresidengii ksrgiior annelative, dintre membrii anestor ksrgî.
Membrii ksrgiî de kasagisne, dintre nre-sidengii ksrgiior de anei, foştii miniştrii ai jsstigieî mi nroksrorii generali de la ksrtea de kassagisne.
Ilresidengii ksrgiî de kassagisne* dintre membrii acestei ksrgî.
înttile nsmiri la ksrtea de kassagisne, la înfiingarea ei, se vor fane dsnt osebitt disnosigisne, mi rîndşialt, nreksm se va regala în legisirea organistriî ei.
Domnsl nsmemte mi dentrteazt ne fsnk-gionarii Mini3terislsi nsblik (nroksror) ame-zagi lîngt ksrgile jsdekttoremtî mi tribsnale.
Legea inamovibilittgii ns st anllkt mi la a'iemti fsnkgionari.	(Va srma.)
Scirî mai noi.
In niinftto.i ktnd tintpim, al.ii.in kt
iTS ini step 5.1 nioidoitei s’a nreftkdt in mod 5.i 5pmttop.
Em. Enspeans Ilpesident ini Mini-stps de finange.
K. Roza Ministps din întps.
, G. Bazin Ministps afanepizop stpeine.
G. TepiakiS Ministps Ksztezop mi instpskgisnil nsnzine.
II. Donin Ministps zskptpizop ns-nzine.
D. Mikzesko Ministpsz ncsstigiel.
D. Adpians Ministps de pesnez.
La Italia de la un Roman.
Al! daka formssegeî sklavia emtî datoare. Italit ssblimt! ts ns te întrista,
Ktni asnra ssferingt, înalgt ne nonoare,
Le fane mi mai demne de a se libera.
Amar anelsi nonol ne ns a ssferit!
El este mslt mai fonii st fie o zi robit.
E mslt ktnd inemiksl el înssmi se romesne. Gtndind kt gine-n langsri sn nonol ltxdat.
UTi-aneasta este starea anelsi ne domnesne Ele tronsl tts, o nonol ssblim mi întristat!
Doi eniminî nsterninî, sssrn’ a ta mtrire: Streinsl m’anel snirit de triste desntrgire.
Anei dinttig neriva , dar, gara mea frsmoast, Elstea-vei ts învinge al doilea enimik?
El ns se noate snarge ks oaste nsmeroast. Ksragisl ns-l sdrobesne, nini armele ns-l strik.
El se învinge nsmai nrin abnegagisne.
O regi ai Italiei vegi sni a vt ssnsne?
5n rege se înalgt, sn fiă de libertate,
Ile krestetsl tts verde, o natrie de dor.
Illi nsmele-i strtlsne de fonte ltsdate.. . . Te’-nttrziî înkt sklavt, o dslnea noastrt sor?
O nrinnini, figi dar liberi! Koroana abdikani ! De vrejii st ns fini înkt de ktt sklavi koronagi? ~	B.
URZICĂR1E.
Se vorbesne nrin lsme kt ne neî ne ns voiesk a nltti birsl, gsvernsl are de gînd st ’i nsie a ksragi laksl Himmigis.
Ctitoria aşezămintelor Brînco-veneştî.
Se nsblikt snre mtiingt kt mkoalele gra-tsite de fete ale ameztmintelor Brînkovenemti se vor deskide în ordinea srmttoare:
Illkoala din Gorgani strada Belvedere No. 83 se va deskide la 16 ale lsnii ksrente, la 11 ore înainte de amiaz.
mkoala din maxalaoa Mîntsleasa strada Mîntsleasa No. 3 mi nea din maxalaoa Armenilor strada Slmazs No. 3 se vor deskide la 17 ale lsnii ksrente, nea dintîis la 11 ore, mi nea de a doa la 12 ore înainte de amiaz.
Illkoala din maxalaoa mi strada Ilitar Moms No. 13, mi nea din maxaloa Sf. Eka-terini strada Illerban Vodt No. 809, se vor deskide la 18 ale Isnei ksrente, nea dintîis la 11 ore, mi nea de a doa la 12 ore înainte de amiaz.
Tn aneste mkoale sn nreot katexet va în-vtga ne fete religia; sn institstor se va oks-na ale învtga karte; direktriga mkoalei le va învtga Iskrsrl de mint.
învtgttsra va fi gratsitt, iar ktrgile de învtgttsrt nreksm mi instrsmentele mi ma-tenalsl nentrs lskrs, le vor adsne fetele de akast.
5n doktor va vizita mkoala din kînd în kînd snre a altsi ne fetele kare ns vor fi al-tsite mi snre ale nreserva de boale konta-gioase.
Ns se vor nriimi fete mai mini de 7 ani, nini mai mari de zene ani.
Snre a sktna fetele de alergttsrî ne a-kast, se vor ginea toatt zioa la mkoalt, mi la timnsl nrînzslsi li st va da o mînkare modeste.
Iltringi doritori, sînt invitani ami adsne fetele nentrs înskriere la mkoala nea mai a-nroane de loksinga lor.
Ilponpiettgize D-ei genepeasa nii Mapia ^lekmann, din distpiktsz Bzamka, Ptssneni, Btztpia, Mepeni, mi Fptsinets, se das în apendt de za Sf. Geopge Bm-top, ansz 1860, dopitopî! se not aptta în toate zizeze, dimineaga ntnt za 10 ope, mi dsnt amiazi de za 6 înainte, za D. Kostake Angezesks, stpada Bpezo-ians kaseze D. S. MapkoBin!, ka st se îngezeagt desnpe npeg mi kondigi!
Tinogpafia Nau,ionaM a -tsî Iostf Pvmanoe iui Kontu. — Strada Nemtjeaski Xans German No. 27.
www.dacoromanica.ro