ANUL J. - 1859. ;v - — •â.i.r 5)fî» * . #»»1' . . tflî ■ afini '■■fi • Bii.r c *■ iafi ’^xp . ■ S _j(S>6-l?ia st? r. PRINCIP ATELE-UNITE. Aceasta toate ese de doi ori ne sT>ntT>ro.m> Miepk»[»e« mi S«m--îitla. Ilrensl abonaments-lsî nentrs sn ans 24 Sf. nentrs 72 „ 12 „ Trei lsni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrî se va nliti ks 30 n. ir’, MIERCURI 11 NOEMBRE. ’ 1 ti. Ne fanem datopie a Besti Icl daka în timn de 15 zi.ie n» Bop densne Banii ja kopesnon-dinte^e nostps de ako^io, aq boiii tim>pi nsmeje în fpsntea JKspna-.I5.IBÎ, în timn de tpe! jsnî, în toate N-pi^e în fpsntea gazetei, ka nenjatninî. ' - # # O ' Administpatopsji jspnajisjibi. - Bucureşti, 11 Noembrei Societatea noastre se nolieste în toate zilele la soaiele civilisagisnei streine. Dar a-ceastt civilizagisne kst este de rts înneleast! Societatea romtnt imiteazt societtgile nonolilor ocidentali; dar ns în virtsgile lor; ci în vicisrile lor. Asfel vedem o klast de oameni Isînd de la noblega streina defektele, ftrt st ia ksa-litsgile eî. Noblega streina e ridikslt în snele nrivingi: titre, ktrgile de visite mi trţs8-rile, noleite ks koroane, masorii ks enolete mi bszdsgane în mtni mi altele; dar este ssblimt în amorsl eî, în sakrificele eî nentrs natrie: dar acea klast de oamenî ce insnirt nietate mi ridiksl în 8nele lskrsrî, insnirt resnekţ în altele; Ea vorbeşte mi este mîndrt st vorbeaskt limba natrieî; este onorata st immere atsni mi attgi fragi, ntringî morgi ne ktransl btttliei nentrs liberttgile natrieî, saS ne emafod nentrs kredingele nolitice.’ La noi avem livrele, kartte k8 koroane, ale kt-ror tronsri ns a esistat nici în vis, ktrgi de vizite k5 ridikslsl de* ce ns se notrivesce ks natsra limbeî romtne, masori ks enolete, ka la vikleem; Dar acei ce se kred nobili nentrs kt fak aceste formalittgi, le este rsrnine st zikt kt sînt romtnî, ktci le este rsrnine it vorbeaskt limba natrieî lor: eî ns mor nici nentrs o kredingt nolitikt, nici nentrs natrit, ns fak nici sn sakrificis nentrs binele nsblik. Reia ce not nsne în ainte ka st se lasde desnre noblega lor este kt atsnci ktnd streinii as venit st robeaskt, st smileaskt gara, eî, sag sn tatt, sn frate i-as kemat, i-as înttmninat kt flori as nriimit krsci de la streini. Tristt noblege ale ktrii fante, în alte fetrî, ar fi desnregsile! * Acest de ce nsn frangeziî în aintea nsmelsl, arate loksl nascereîj la noi este ssnlinit ks esks, mi eans — mi nsindsl înk&, se arat* o adînk’B ignorengoi de gramatikt. Dar ns este nsmaî boersl ce kade în a-ceastt eroare. Nici o klast ns este skstitt; nici o meserit; ori kare ar fi. llonolii ce ns as âjsns înkt la sn grad oare kare de civilizagisne, sînt senssalisti: de la barbarie la starea animalelor distanga se skşrteazt, mi nentrs aceasta ktnd inriteazs ne cei civilizagî, îi imiteazt nsmaî în nrivin-ga materialt; ns moralt, de snde mi vine Iskrsl kt ns îi imitt în virtsgile ci în defektele lor. Societatea noastn. ns gtsesce a lsa de la streini de ktt forma, mi ns ksnoasce sas desnregsesce tot ce este snirit ce este mare, ssblim. Aceastt doktrint este fatalt! Ea se a-dtnostesce -mai k8 seamt la lokamsl nonolilor la înceimtsl lor mi nrecedt enoka nerirei lor ea ns admite sakrificisl nersoanei nentrs binele nsblik mi kredem kt acesta este deslsl ka st snsnem kt ns noate da nascere acelor simtimente ssblime ce fak st semene oamenii ks zeii. O societate lovitt de aceastt rant ns noate st nrosnere mi Iskrsl este lesne de îngeles. Ktnd într’o societate fie kare individ ns ar. îngelege viaga, nrogressl, binele, fericirea de ktt nentrs sine în narte, nrin aceasta ki&r s’ar dentrta individ de la individ, ar tinde kt-tre senaragisne, mi ar onri nascerea ori kt-rsî bine general mi este dovedit kt îndatt ce acel bine general înceteazt de a esista; nici sn bine nargial ns mai noate st fie. Sengsalismsl ns ksnoaste sakrificisl neutre binele general, mi iatt faga civilisagisnei ce Istm de la nonolii streini; defektele civi-lizagisnei lor. Senssalismsl este inemiksl ce trebse st kombatem ks mai msltt vigoare asttzî. Clî< )NICA. Adsnarea nagionalt a decis adtogirea lefilor fonkgionarilor nsblici (cei de la 100 lei în jos), ne ansi acesta, ssb nsme de disrnt, ftrt esengisne. Aceste adtogirî sas eseks-tat; dar Ministerel (al ksltelor snre esemnls) sînt ktteva Isnî, â gtsit kt yotsl adsntreî era abssrd, ktci el a ftkst altfel; adikt a ftkst esengisni. Asfel vedem o narte de fonkgionari kare ns nriimesk disrna xott rîtt de renrezintagisnea nagionalt. Aksm vedem kt a fost o mare norocire daka în sesi-snea trekstt adsnarea ns a ftkst lskrsrî mari, ktci ns era st se nsie în lskrare: îi dtm drentate kt ns a Iskrat mslr, mi ne cerem ertare nentrs kriticele noastre trekste kt ns Iskra. Snertm înst kt la viitoarea sesisne va cere sokotealt nentrs ce s’as ftkst acele esengisni la votsl ei general ktci noi rtdi-ktm glassl nentrs acemti fonkgionari de att- ta timn adresîndsne kttre Minister, nii nsam fost asksltagi. , Vedem în Rotmml mi Natţionalsl, kare se ia dsne cel dinttig, ansngindsse ks anksie-tate kt ar fi aszit desnre o cirkslart kttre nrofesori de la Ministerel instrskgisnei nsbli-ce nrin kare li se ordont sas rekomandt a ns se mai oksna de nolitikt. Mtrtsrisim kt aceastt scire (de mi ns e datt ka sigsrt) ne a ftkst o imnresisne, nenltkstt. Ks toate acestea, snertm kt va fi nsmai sn sgo-mot neîntemeiat. Se vorbesce kt adsnarea are st se re-sneaskt îndatt, aceasta era de dorit, ka st se înceant Iskrsrile ce stas baltt mi de kare gara are mare trebsingt. Atsnci vom vedea daka maioritatea este disnsst st nriimeaskt nrincinii egalitari mi liberali din konvengisne! A ns—i nriimi, ar fi a se desfiinga singsrt mi a da okazisne nentrs alegerea sneî alte ads-ntrî. Ktci Konvengisnea, ks ori ce nreg, trebsie a se boteza în kredinga Rsmtneaskt. Asftzi n8 seim înkt daka sîutem ssb regs-lament sas ssb uiarta liberalt mi aceastt stare de lskrsrî este cea mai rea din toate sttrile iui trebsie sn termen. Vom avea mari difikslttgi a sniforma nt-rerile ambelor adsntrî din ambele gtri, ass-nra nroiektslsi de Konstitsgisne al Komisisnel Rentrale. Mtrtsrisim kt us vedem mijloksl de a ajsnge la skousl Konvengisnei ks kon-digisnele de dot Ministere, dot Adsntrî, dot Statsrî mi aceste mi mai mslt ne înttresce în ideia noastrt kt ns se noate face nimik solid dektt ks o singsrt Adsnare generalt, mi şn siugsr Minister. Timnsl o va dovedi în ksrînd. Se ftksrţ ktte-va skimbtrî narciale. Reia ce am fi dorit st vedem ar fi fost st nsmai vedem asttzî în fonkgisnele cele mai imnor-tante, cele mai intime ale gsvernslsi, oamenii ce i-am vtzst în aceleamî loksrî ssb cele trei domnii trekste, mi kontra ktrora fie ce domnie are a zice ceva rtS. Ks instrumente vekî, ns vom îhtlga monumente solide. St ns ni se snsie kt ns se gtsesk oameni în gait, oamenii cei bsni se kastt nre-ksm minorii kastt asrsl. St se kaste mi se vor gtsi. Se vede de mxit o altt tendingt mi ni se nare gremitt. Se face btgare de seamt la oninisnele nolitice. mi ceia ce este mai rts, se nrefert oamenii ks oninisnl rs-ginite mi kontrariî ideilor de asttzî, mi se în-Ittsrt oainenii ideilor de asttzî. Aceste kon-silisri sînt nentrs Miniştri ce rekomandt oamenii. Noi kredem kt daka o stare de oameni ar fi neriksloast institsgisnelor noi mi gsvernslsi aktsal, acea stare de oameni ar fi aceia a trekstslsî: ns nstem krede kt oameni ce as trekst toatt viaga a kombate ideile noi, asttzî, st rent attt de renede ks trekstsl lor mi nentrs ce? Ilentrs o nozigisne socialt! www.dacoromanica.ro 30 DIMBOVIIIA — 11 NOEMBRE. :r- dar auea nozigisne ei aS avst’o; not st o aîbt ssb oii ne gsvern, nrin srmare nimik ns noate st-i lege de gsvernsl acesta. _ Se fane vorbi, de einirea în ksrînd a snsi jsrnal konservator. Konservator? bine! dar ne are st konserve? regslamentsl organik, ks servagisl ntranilor, ks klasele! ks bttaia? ks nrotektoratsl ? atsnnî mai bine ar fi st-rni kaate de treabt, kini jsrnalsl se va vesteji mi oamenii ne îl vor redija se vor fane ridi-kslî. Sas vor konserva Konvengisnea, ks liberarea gtranilor, egalitatea drentsrilor? mul. auestea sînt înkt lskrsrî de kreat, ns de kon- servat. * D. Miltiad Aristarxi se ziue kt s’ar fi nsmit Ilrinuine de Samos. Snertm kt Ilrin-ninele de Samos ns va mai katadiksi a fi nen-sionatsl Valaxiei, a miimi mila Romtnilor. Aneaste nensisne snertm kt st va fi ttiat, fiind datt Dsmnezes suie ksm. Se mai zine kt vekii antrttori ai ser-vagislsi gtranilor, s’ar fi anrins de mtnie kon-tra snsi uirkslar al Ministerslsi din sntrs în nrivinga dare-averilor dintre gEranî mi nro-nrietari, ne va fi ktnd se va fane îmbsnttt-giri în soarta gxranilor. Oare aneintî mtni-agi vor striga mi în kamert kontra îmbsnt-ttgirei soartei gtranilor? Dsne suirile din srmt, neste 22 kortbii din kare sna ks navilion Moldovenesk, s ar fi înekat în aneste zile în marea Neagrt. Margî s’a renrezintat în teatrs nagional Ion Ksuiersl. Sala era nlint, o jsmttate ort înainte de înuenere, ns se mai afla ninisn bilet disnonibil, înktt nortarsl teatrslsi, sas algii, lsaS dela ueî ne astentaSîn koridor ft-rt bilete, ktte 7 sfangixî, snre ale da voie st intre, kiar la Ilaradis. Ns linsesue dektt sn lskrs, mi rekemtm atengisnea direkgisneî assnra auestiî linse, linsea nolitega la sniî din servitorii teatrslsi kttre nsblik. Se not afla oameni ne kare manierele nenolite ale auestor înniegagi ssbalterni not st desgsste, mi st devie o kaszt de a nsmai se dsne la teatrs Romtn. Rea dintîiS injsrie anti-konstitsgio-nalt ne arsnkt neksrmat oamenilor este kt adsne nsterea armata. Se dsk ntnt akolo, în ktt ktnd nineva nrimesue în lojt vizita snsi amik, amnloiatsl ssbaltern vine în lojt kt o-msl noligiei ka st’l skoagt. Anestea fiind lskrsrî reksuoskste direk-gisuei teatrslsi, snertm kt va faue rena-ragisne. No. 6 al Dîmbovigeî a emit nlin de erori tino-grafine. Kuni asfel merge lskrsl ne la noî ks tx-nografiile! Art. D-lsi Marjjiani a fost iei mai maltratat, nel mai desfigurat. EDi atut în kut i s’a skimbat simgsl. Ne vedem siligi a’l da snre a se retinuri în anest No. Anest artikol ni se trimite snre a’l ti nuri. Fa-nem aneasta sub rusnsnderea singsru a astorslsi su8 fiind în unele nrivîniji kontra ideilor noastre. Redak. Nu luaţi numele naţiune! în deşert, în zisa de alaltueri ne a alarmat nrogramele serburei lui ffliler, faimosului noet german. în sala Slutineans s’a ginst nelebrarea, la ka-rea lsaru narte felurite nelebritugi romîne. Teatrul nagional ieri ’mi fuks omagiile sale murime! generale. Este frumos ktnd o nagisne e reksnoskutoare bine meritagilor ei. Dar kare este reksnosninga ne ne a îndatorat a serba în kanitala Romunieî ne anei om? Este ffliler ksnoskut Romunilor? „Sunt sigur ku te dsni mi d-ta astuzî la serbarea lui ffliler,“ ziseis unuia din amnloiarui kani-taleî. „A lui ffliler generalului muskulesk kare a fost la Silistria?“ mu întrebu el. Eatu ksm e ks-noskutu anea nelebritate, la a kursia serbare nel mal mare jurnal al kanitalel noastre nrovokase nsblikul snre a aruta lsmeî ku nau,imea romano o snie re-snekta... Nu mu mir de naiva întrebare a amnloiatulsl nostru, kuni în literatura noastru nu se vud urmele nelebratslul noet german; dar mu mir ne a nutut en-tusiasma teatrul nagional, karele este o institugiu a literatureî noastre renresentative. întreb dar, nentru ne s’a entusiasmat anest teatrs nagional? nentru o-nerile lui ffliler nekarii le va renresenta în viitor? nentru noetsl nagiunei germane, ne kare nagisnea noasti’u ’l va admira noate mai torziS? sau nentru admii’agisnea tradukgiei lui Tel? Kred ku în kasu-rile dintuiS-, nelebrarea se kuvine dsnu ssknes, mi triumful airiininat este fum, în kassl din urmu, tra-dskgia lui Tel ks toatu minoritatea literatureî noastre, ns este un motiv destul de nuternik nentru a înklina fruntea msseî romune, înaintea unui strein nou venit în temnlul ei. S’ar ksveni ka su destingem mi noi ka tot o-msl întreg, între datoria noastru mi datoria altuia. Ijkrmanil sunt datori an estul noet nonslar ks onoare dsnu moarte, ka su’mî rufsiasku datoria mi su steargu rsminea, ka nunu kund era în floaea vie-gei anest burbat al lor, a aflat nune mi adunost de la un nrinnine struin ■; dar ne îî suntem noî datori ? Ks datoria germanilor koinnide agitagia lor nresentu de a se uni într’un singur korn nolitik, snre a nara lisa ne de o narte nrenonderenga Fran-gieî, ne de altu narte, nentru a lugi influinga nagio-nalitugeî lor într’o altu direkgie., . Dovadu e istoria asoniagiei mileriane (Schiller Verein) tendinga, nrogramsl, mi modsl nronagandeî eî.—Se kade dar ka noi su kontribsim ks entssiasm la aneastu ten-, dingu? Su mu esnlik. De o jumutate sekol se lasdu germanii, ku li-teratsra lor este ns nsmai nea mai mare, mai adin-ku, dar a kureia inflsingu e nea mai lugi tu în lumea nivilisatu, De ani dedsk la nrenonderanga nolitiku ne trebe-mi insista a li se reksnoasne, fiind ku ssnre-magia ingelessalu este karea nretinde mi nolitiku. Kare e nroba? Ambigiunea nangermanistilor a vrut su dea lsmeî aneastu nrobu. Ei mî-au zis: noetsl Hei mai nonslar al ţlermanieî este ffliler; ne vom strudsi din toate nuterile a fane o nronagandu, ka în toate kolgsrile lsmeî ne snde truiesk germani su se serbeze aneastu zi, mi anoi unind ranorturile de-snre serbare din toate nurgile, su serveasku drent doksment, ku nsmele ffliler a strubutst nunu rai la Xotentogî, nrekum ns a strubutst a vre snei ne-lebritugî literarii de a altor nonoare. — La aneste sex’-burx lsund narte mi nex de nrin nrejsr struinî, narte din ksriositate, narte din afektare de a fi amikul sniritual a snsia autor struin, li se va ranox’ta mi se va bsHSma în lumea mare ■ „astuzî la 10 Noemvre s’a serbat la estremitugile (antinodele) lsmeî, ono-, mastika inkomnarabilslsi nostrs ffliler, la a kursia murime s’a înklinat toate kanetele inteligengei kiar mi a Xotentogilor, în a kurora inimu înku a strubutst lsminutoarele raze a marelui nostru noet nagional, nsrtutorsl stindardslui kultsrei germane!“ Eatu nroba sniversalitugei kslturei germane mi a drentslsi de sunerioritate ne ea nretinde.—ffli în adevur aneastu manevru reemi la noî. Doktoriî no-strii în nolitika esternu mi internu, visionarii treks-tslsi mi ai viitorului nostrs, m nsmele snsi nonor! aS dat anest atestat de miserie în konsniinga datoriei kutre nagionalitatea nronriu. Ns mu îndoiesk ku fagu ks aneastu tendingu de demonstragii, a onrit gsverasl Ilrssiei nelebra-rea anesteî zile; mi daka Ilrssia, inima mi kansl Ijermanieî a onrit’o; se kade ku ns nsmai su o suferim a se fane între noî, dar su lsum kiar noi Ro-munii narte aktivu la ea? Guvernai Asstrieî din kontra nrotege mi ordo-nu nelebrarea eî, nentrs ku a onrit’o Ilrssia, mi nen-trs ka su arate Ijermaniei ku ea este mai germanu de kut Ilrssia; ksvixxe-se xnsu, ka su fim noi mai germani de kît Ilrssia? Zinegî ku în ffliler agi nelebrat ne snom mare kare nu este al nagiunei. „Kuni ffliler a devenit nrin karakterul sus netugean al universului (Romu-nsl No, 121). Dar kut e el de înnetugenit la Ro , muni, ne aratu esemnlul amnloiatslui nitat. ffli în adevur, ka Romun ori nine mai noate întreba: nine e anei ffliler atut de mare în kut ne a mimkat mi ne noî a fane neia ne nini—odatu mi nentrs nimeni altsl ns am fukst ? Ns a mai esistat burbagî kariî nrin nsterea_ks-getureî lor as restsrnat sistemele lsmeî? Ilentrs ne ffliler are o serbare, ne kund o murime ka Molie-re, Racine, ba kiar sn Rousean, Voltaire, Dante, A-riosto, Petx’archa mi algii ns as ? de mi ssnt mai anroane de noî mi nrin sunge, mi nrin folosinga ni'O-venitu din influinga lor, mi kiar nrin murimea lor. Da, ffliler este mare, nentrs ku nagisnea sa este mare mi ks minte de a’l muri. între nagiile mai mini însu, se afla bux’bagî de murimea lsi ffliler, ba nentrs anele nagiî mai mari de kut fflxler) de kariî lsmea esternu nu snie, nentrs ku nagisnea lor ns este atît de snekslativu ka su’I mureaskuîn-n lintea mslgimeî nrofane kare anlasdu nentx’S ku vede ne algii anlasdund. ffliler este mare, nentrs ku apare murit, mi entssiastii noştri ssnt nigmei, kariî vor su anai-u mari, imitund ne nex kresksgî. Dar nu e numai murimea relativu a lsi ffliler ne a nrosternat ne mini! „renresentangî aîintelxgen-gei noastre14 la ninioarele statseî noetslsi german, ns folosul ne ne a nrodss anest skriitor, e kassa ane-stei nredilekgii kutre murimea struinu; grubesk a snsne neia ne mi a venit a krede la aszixea faxifa-relor fflilerianilor nostriî. Kredeam bskuros la în-tîiul anungig ku anest entssiasm nu nrovine din ini-giativa snsi Romun, sas nel nsgxn a snsi nuskst Roinux:, mi daka oamenii nostriî au kontxibsit snre al lugi# anemtia vor fi din anea mslgime, kare lesne se sedune, ne avînd deni’inderea refleksisnei ne kautu argumentele fantelor ne kariî le întrenrinde; iar daku vor fi fukst-o ks matsra refleksisne, îi kom-nutimeam, ns nsmai nentru ku nu au ksnoskut ku komit o vutumare nagionalu, dar ku într’o sonieta-te streinu, snde se serbeazu o demonstragiu nagionalu, trebsind su simtu durere nentru linsita sa nagisne de asemenea serbare, în mijloksl buksrieî strui-nilor, ai nostriî trebuia su renresenteze kavalerî ks tristu figuru. ’lernetund însu ks dinadinssl dsnu nsmele a-nestor nelebritugî, aflu ku ssnt anele ilsstritugî, kariî astu nrimuvaru desnregsiru snika serbare nagionalu „momii“ de a o ilustra ks nresenga lor! Kare a fost anei jsrnal Romun ne a anongiat ferinita nentx's omenire zi, în kare ş’a nuskst noetsl german, nrovokund o demonstragiu nagionalu, mi kare în nsmursl srmutor a ranortat lsmeî muregsl deksrs a sex-bureî germane, katexisund mi akssund nagisnea ku nu fane mi ea asemenea nentrs ai sei ? Anei jsrnal este „Romunsl,.11 karele astu nrxmuvaru n’a lsat ninînotigiu datoare unuia kronikar, de a a-nongia în dosu ksvinte ku „momii41 serbarea nagis-nei noastre, s’a finit în nane! Iloniă stima nersoanele kiar mi de deosebite nartide interne fiind, kuni reksnosk ku din frekarea lor nas^e emslagisnea mi din aneasta binele sonial; dar aneste konsideragii nu mu îmnedeku ale snsne în fagu, ku vuzînd fantele d-lor atît de kontrarii ks ksotidianele nrofesiî de kredingu ne ne skriS mi ti-nuresk, ’mi vine a krede, ku s’au anele novegi îi obligu mi ne d-lor, mi în anest kas skandalisarea mea de aneastu kontrazinere nrovine din o gremalu a d-lor, s’au ksvintele d-lor ssnt numai rnarfu de vunzare, mi nimik mai mslt. A nsmi lukrsrile ksm ssnt, adeku a vorbi ku-rat romunesne, vor zine unii ku e grobianitate. Mai bine vois su fiu grobian de kut su ns vorbesk romunesne, kund se trateazu de vutumarea sengslri de nagionalitate. Am dori su fiu mai nsgini între noî de npî ne kred ku e frsmos obineis de a fi kosmonoli^i în-naintea struinilor, mi nagional! nrea înfokagi înaintea Romunilor. Kosmonolitismsl — nbi bene ibi patria — e materialist, mi nosu ne nlane des a fi tu-rauiagi ks enitete de sniritsalimti de kutre sateligiî nostriî. Deni sna din douu su ne alegem; sas ko-smonolism saS nau,ionălism, mi su ne ginem ks kon-seksengu de ne am ales, nentrs ku tristu ar fi urmarea daka anest nonor ar konfsnda idea desnre a-neste nrinniniî. Silinga de a koketa ks amundosu este neloialu; îmnurukierea lor este absux’du, este minnisnu, e nenosibilu, mi anaringa e mârlataxiiu. Din aneastu nekonseksengu ne atragem mslte bunseli, kuni lsmea vuzînd ne sniî în serbutori strui-ne ne kund la nea nagisnalu n’au fost, ’mî esnliku kassa de akolo ku nresenga lor la momi ns avea î t t www.dacoromanica.ro nersnektiv'B de a li se bsnina -osmele nrin Esrona, nreksm ninegî în minte k'B o vor fan.e-o nolitiaii germani. MbIjjî din aeî ne’mi vor niti nsmele flatat în anele foî străine, noate vor ssrîde în sine ks îndestulare, germansl ks minte însi viv rîde mi ne desnrerjsesHe, mi aneasta mi doare dar este nrea terzis. Ilentrs a înkonjsra dar de a ns se maî renegi aneaste dsrere, e datoria fie-k^rsia Rom'Bn. Nsmaî aneasti datorit vois st o îmnlinesk nrektt înnrejsitrile mt iartt. Sn nonor kare ns are oameni bine meritagî în literatsra nagionalt, e semn kt ns are nini literats-rt, ns e dar nini naijisne. Sas avem de anemtia mi noi, atsnnî dar sţ ne fanem datoria mai înttis kttre ai nostrii; sas ns avem, rai atsnni st înnettm a striga neînnetat lsmei kt stntem o nagionalitate. Ilonorsl kare vorbe sne, nitesne, mi skrie în toate limbele veninilor, nsmaî ne a sa ns o vorbe-sie nrin saloane, în sonietate elegantt, ba adesea ni'ii în familit, mi ktnd o skrit, ns o skrit bine, ktnî ns a jjinst’o demnt de a o învtga de ktt de la giganii din ksrte, — anei nonor kare se ents-siasmeazt de limba, literatsra mi btrbaaiî najjisni-lor strtine, ne ktnd e indolent kttre ale sale, anei nonor zik deklart kt este gata de a se desfane de individsalitatea sa, în karea n’a aflat Tiimika demn de a estima, sas ks alte ksvinte, kt e gata a-mi abandona nagionalitatea. Astfel sînt mslgî din noi, ns nagisnea, ns bietsl nonor roratn, — ni anele krsnitsre karii ssnt romtni nsmaî ktnd ssnt kan-didagî la benefinisl mi onoarea romtnt, dar ktnd li se nresintt o statsrt innosantt a vre sn3i strtin, sittnd ka erî ne a fost îi rtnesne stngele nel a-mestekat în vine, mi ks kstremsr în oase ne zine: kt e maniert kavalereaskt a se uromteme înaintea mtrimeî streine în a ktrsia omagis se degradt ne sine. — Afsrisitt manit de a ktsta mtrimî ne ori snde mi a ne înkina lor, nentrs a ne artta maî sim-nlilor konfragî kt sîntem mtrimi în gsst, gsrmandî în estetikt, kosmonoligi la kan, mi trtim ks sekoll înaintea nelor-l-algi. Aneastt indsstrit ne dsne la abssrdittgî atît de kolosale. Ilentrs asemenea oameni, — voi nelebrittgilor nagionali! voi ne le a’gi redat limba mi nsmele anestor fii degeneragî în nt-mtnt mi în denrinderî streine, în zadars e silinga Voastrt; amintirea lor de voi s’as inters; nsmele vostrs mai iste s’a vemtejit de ktt iarba ne asksn-de nektstatsl mi neksnoskstsl vostrs mormtnt! Ile ktnd Isdea a înnenst a se înkina idolilor streini, kolnortagî de marlatanii învtgttsreî, ne ktnd desnrensia mi gonea ne nrofegii sei nagionali, din anei miust sniritsl nerirei s’a înksibat în ei. Asttzî noi ns maî avem dsmnezei streini de a kolnorta, mi noroksl nostrs, ktnî n’ar linşi a se afla între noi karii ar fane-o; dar asttzi onoarele idolilor se das, btrbagilor ks merite nentrs societatea în kare mi nentrs a ktrei glorifikare as trtit, asttzî nentrs glorifikarea nagisnei, îi glorifikt nagisnea ne neî ne as glorifikat-o ne ea. Asttzî dar ktnd noi ft-rt motiv ragional kolnorttm idolii moderni ai na-gisnilor streine, fanem aneia ne as ftkst anei Iadei. Peni fiind kt Isdeii nagiei romtne as serbat erî zioa snsî idol strein, ne kare l’a dekla-rat, ba l’a dekretat nrin nsterea ksvîntslsî lor de înnettgenit în resnektsl nagiei noastre, rektifikagivt ktlindarele romtnilor ne a’gi nersekatat ne Lazer! mi la zioa de 29 Oktomvrie însemnaşi kt este zioa smtshi Uliler, a ktrsia nelebrare s’a stvîrmit în tem-nlsl msselor romtne, mi s’a înkeiat ks sn kor, în kare smîntîna — aszigî, inima mi kreerii — lams-ra renresentangilor nonorslsî nostrs! as intonat imm de snitate ks germanii, ne vt dtdsrt o stea ks koa-dt lsminttoare, nreksm ns s’a maî nomenit de la neea ne as vtzst-o mokanii de la Vifleira! înkeis ks o mtrtsrisire.—Ns de aneia am ro-mit kt kstare romtn a rtdikat toast germanslsi noet, mi între altele as zis, ka nea maî ferinitt narte a viegeî sale a netrekst-o intre germani! ktni aneastt înnrejsrare ksrioast mi fasisne rsmint-toare de natria karea ns l’a nstst ferini destsl ninî în zilele ktnd soartea as dat’o ne mtinile lsî, a-neastt ferinire sas neferinire a d-lsî, este o anre-niagit de gsst, mi noate de sn gsst nrea raBnat, ne ksre noi nestia karii voim' a trti mi a ne koane in elementsl nostrs nronris, ns’l nrinenem ktni ns 1 a vem. — Ninî mt indigneazt attt, kt anesti oameni ns as înksnsnat ne btrbagii nagisnei noastre karii as meritat ksnsna, ktni o ksnsnt nsrsrea verde ns-mai aneia snis înnleti demnt de frsntea bine merit anilor ei btrbagî, karii ssnt demni de a’i anrenja DIMBOYIIIA — 11 NOEMBRE. ksm se ksvine, srmînds-le esemnlsl; mt tsrbsrt în-st înnrejsrarea, ka dintre anesti glorifikatori romtni ai noetslsi german, mai nini snsl ns s’a arttat la snika noastit serbare nagionalt la momi, de mi ne am învtgat a-i nsmi stegarii nartidslsî nagional!! Kred kt mai mslgî vor simgi trebsinga de a vroiesta în nsblik de a se nrivi srmarea a vre o kîgi-va IHilero-manî ks omagis nagional. — Este timnsl de a nrotesta în kontra nelor ne mi as ftkst obineisl de a deklara mi a fane a se krede, kt ori ne lskrare a lor este indentikt ks Iskrarea nagiei. Nagisnea, fragilor din serbarea germant! ns va delegat, ns va înnsterninit a nsrta ksvîntsl mi a vt gera m nsmele ei, aneasta o snis,—kred dar, kt va renroba nlekarea kanslsî vostrs înaintea smbrei streine, mi indignatt vt va retrakta înaintea lsmei, snsnînds-î kt înkinarea voastrt ns va st zikt înki-narea Romtniei; iar în voi va dojeni mi ne algii a ns ha nsmele nau,iei în demert. D. II. Martţiam. 0 ideie de Literatură. mi nrin ksget ns le tre.ne ir St întrebe azi ne sînt. . . f Ţe nltng, natrit isbitt, Te nltng ks amar mi fok, Ktni dsrerea srgisitt, Lîngt tine ’mî fane lok. . ^ Rcnrodsnem mi anest ktntek gtrtnesk sas osttmesk în kare amorsl de vitejie mi de gart trismft kontra amorslsi lsmesk. Hi-r titorii vor admira originalitatea mi faniliţatea stilslsî. Ostamdl Romul. . (f. La fîutînt mîndra nltnge, * nltnge dorsl ne o strtnsnge. „Nsmaî nltnge koniligt; Hi dt neiki d’o gsrigt, Kt sînt mtndrs fltktiamî. Avem ne mast mai mslte mansskrise, înttiele înnerktri noetine a snor jsni Romtni; ttntr mi inonent bsket de doringe mi regre-ssrî esnrimate în limba noeziei, de nişte ss-flete ne se arineazt nline de snerange kttre viagt, kttre viitor, în aneastt nltkstt ksle-gere de noegi ntsktnzî, snsl maî ks diferiu-gt, jsne înkt, orfan mi maî învins de amt-rtnisne, este nel maî favorat de graniî. Iloe-ziele sale ktnd ne înktntt nrin delikatega ksgettrilor, mi eleganga esnrenisnelor, ktnt as darsl st rnimne inima mi st ltkrimeze o-kii neî maî senetagî. Noî nrevedem sn talent desnre kare se va vorbi mslt într’o zi, mai în denarte de ktt la xotarele nrinninatelor; daka jsna sa srsitt îî va fi ntrtinioare. Tragem la întîmnlare, din anest mans-skris o noezie ttntrt mi granioast mi o ti-ntrim. ({ne ktmnia nea sskatt Vezi, o jsne ktlttor, Vezi nea krsne îutristatt Ltngt nlonsl nltngttor? Kolo-n noante ’Dtsnekatt Vine sn înger rtnitor, Uli ssb krsnea nea nlekatt Elltnge dslne mi ks dor. Vezi mormtntsl de dsrere He se nalgt în ttnere, Vai! de lakrime stronit! Astt dslne konilint, Ks garoafe ne gsrint Ultnge ne al el isbit. In aneste verssrî ns linsesne ninî delika-tena ksgettrei ninî eleganga stilslsî. Nini o vorbt mai mslt, ninî o vorbt maî nsgin, ls-krs ne este semnsl talentslsi adevtrat. Vo-igi aksm o ksgetare natriotikt! vom nita a-neste strofe kstre natrie: dsnt ne adrest maî mslte ttngsirî gtrei ne Rtmtne ssrdt, fane a-neste reflekgisni în kare ns linsesne ideia. „O strmant Komtnie, ES le zik mi es le asd! Aî tti fiî, în trtndtvic, Rid ssb al sklavieî sksd! Azi sînt sklavi în viegsire, Ns ksnosk ne as fost, ne sînt. Ns kred ei kt-i ferinire Moartea nentrs al lor ntmtnt. Eî nrivesk ks stnge rene Ssvenirea din trekst, Ktni gsriga ne se ’nbatt De o natimt ’nfokatt, E ntkat st vestejeaskt, Inimioara vitejeaskt, Ingerele drtgtlam! Nsmaî nltnge mtndrsligt, Nsmaî nltnge drtgsligt, Ktni mt dsk la btttlie, . ! — n ! x( * St skan nara de robie .ofo-'A Kt-s viteaz, mi sînt Romtn. n - 1 ! fiiv tcd D’oî msri kiar, ts ns nltnge^j , Dar st nltngî ks nltns de stnge r Ks dsrere ne ’mntkatt. * ■ • ' ‘ f *si ÎLI JJara de n’o fi sktnatt, De vrtjmamsl rt.S ntgîn. , , - ' ' H Tatt trîmbiga rtssnt. Frtgiioriî meî s’adsnt. Ox! rtmtî dar stnttoast. . Ktni vai! gara dsreroast, Azî din brage-gi m’a kemat. Mai iatt sn regres dsreros, attt de sksrt dar attt de mslt zi ne . ,, Ox! viaga trene fsge, mi ftrt înnetare! Koniltria’mi dslne st stinge ka sn vis. Din snda ne mt noartt, snre zile maî amare, Ilrivesk trekstsl negrs, amar, ftr’ de ssrîs. ES mal arsnk kttarea’mî ka smbra ne morminte Ka st mai vtz ne viaga maî are ’n viitor, EDi ’ndatt simg, o doamne, o lakrimt ferbinte He sdt faga’mi tristt... mi sn sssnin de dor. Ktni viitorsl n’are nitnika nentrs mine. . . Snerauge, dslnî ilsziî, o tot m’a ntrtsit! Mi roa nsmaî noate rejsne mi s’aline O floare jsnt îukt mi kari a vestejit. V Hei din ttis me|fc al noeziei este st vie* din inimt, iar ns din kan. în toate aneste noeziî inima nare a fi totsl. 5n alt sssnin mi mai dsreros, mi mal a-dînk, ne nare kt ese din fsndsl inimii oraslsi noet, mi nriveste d’a drentsl dsrerile sale, ns va remtnea ftrt komnttimire. Iatt anest sssnin întrersnt, mi esnrimat în dot noeziî. l>drerea mea mi Halea mea. e xarna mea konilt de viskole sdrobitt, O mtnt tremsrtndt abia mai noni st las... Ox! snis kt nentrs mine dsrerea’î ne slîrmitt, Rti ninî mtkar sneranna în sînsmi n’a rtmas www.dacoromanica.ro 32 __ ______ ____ Ns no1!! nimik a fane de ktt amar a nltnge, Ile arna’mî neakordatt sn ktntek dsreros! Va!! mina mea e giagt sssninsl mes mî strînge Illi glassl rai se stinge slăbit mi ttogsios. — >:o' i.-i. '««fllfi ITsterea mi delast .. ns noni ninî st-mai krsnt!... ■ Snika’ml konsolare . / ini dînsa mî-a nerit! Dsrerea mi anleakt ne jalniksl mormînt TTTi groaza se întinde ne kinsl mes ntlit. il - 0.77 - . ::î O Wte Anoloane! o zeg al noezieî Vezi kinsrile mele . «reia ne’mî sset?. Revarsă nreste mine din ksna ambroasieî )' Ilarfsmsl ne rtneste ;. ktnl voi st fig noet!.. Iatt sir alt fragment în kare ssferrngele noetslsî se deskrig ks mai mare nstere. Ktni ne not es a fâne orfan aini în lsme, Sîtat d’a mea srsitt.. ox! ftrt aini bii nsme! La togi aneia ktror eg n^r ajstoringt, Sag nel nsgin, o doamne, a-mi da de loksingţ; Dar toatt, toatt lsmea streint-î nentrs mine. TTTi vtz k’ainî în lsme in>3kst sînt nentrs kine. nfMROVILIA — 11 NOEMBBE. nsrtttorsi atsnnî fane urotestsl a doa-zi de skadingt. mi în iok ka astoritatea resnektivt st esekste ne datt ne debitor la nlatt, nsrtttorsi e konstrîns a densne 4 galbeni taksa ssnsindsSe la komnarigisiii în jsdekttoriî, mi nsmai în virtstea snei denisisnî, noate nere vinderea sa» strîmtorarea debitorslsi seg la rtsnsuderea kreangei; înkît ajsnge, sermansl om, a asnenta ks anii nînt st’rni întoarkt kanitsl dat. întrebtm de snde nrovine oare aneastt nekalifikabilt anomalit? — Din lege? Dar vom vedea kt legea într’aneasta ns noate fi mai nozitivt. Rlerem a fi skszat de D-nii jsdekttorî, st le deklartra noi kt aceasta nrovine ksrat din linsa ksnointingeî de lege, de oare-ne ea este aura de ltmsritt, mi D-lor ns kţ n’ar voi a o nsne în lskrare, dar n’o ksnosk. Artikolsl 144, din rsbrika, „nentrs viate* K. Kom. zi'ie: „îmvotrivirea la viate ns este vriimite deket nsmai la întîmvlare de verderea rvoliiţel, sas de faliment al înfeiţiwetorslsi.u Aksm ka st fsndtm, mi mai bine aser- într’altfel, înst, ns îngelegem ne energie, ne efikauitate ar m ai fi avst no liga în t'ran-sakgisnile komerniale, îngtdsinds-se ka de-bitorsl ks îmnotrivirea lsî, nenrevtzstt de lege, st dea nasnere la sn nrones. Hli ne distiukgisne ar mai fi esistat atsnnî între sn ama însemnat efekt de komernig, nentrs kare s’a ntzit toate formele mi între o simrilt xîr-tit de kreangt, adikt sn zanis ? — Ninî sna, ktnî dsne ksm la zanis, debitorsl refszînd nlata se nere o sentingt jsdiniart snre a se nstea nroneda la esekstarea ei, tot asemenea se nere rai nentrs o noligt! Trebse dar st rsmnem odatt ks anomaliile mi ks konfszele internretagisni adsse legii, kare ssnt foarte vtitmttoare. TTTi daka este adevtrat kt asttzî avem trebsingt mare de kodifikarea legislagisnei noastre^ este înst mi mai adevtrat kt avem o trebsingt mi mai mare, de oameni kare st le anline mi st le esekste. — St snertm dar în viitor, el ne va ameliora toate, nrin blamare mi aneasta. (Va srma). loan 1. IJalle. URZICARII. mi ne drentate este în astt lsme krsdt Aini snde strmansl se stinge ’n kinsrî trsdt Ox! ns! în ner akolo noi vom afla drentate: Akolo, akolo nsmai strmansl are narte. Dar vai! ks toate astea, amar e ’n strtnie! St’mi dag a mea viagt strein de bsksrie: St n'am nsgint ntne a ’mî notoli. de foame mi kiar snd’ st nsn kansl .. o nrea nstinte Doamne! He gimazt! ne dsrere !. blestem ftr’ ’nnetare Ktlil la a mele dorsrl ns simg nini o ksrmare. Ktnî neagra noante vine. . . . TTTi eg sltbit de foame, sdrobit de krsde kine, Ne avtnd ntringî, nini rsde, m’abat kolo ne strade, Ile neatrt ’n lok de nernt îmi nsn frsntea ne arde, O ts gsvern al gtreî, ne zinî kt eşti ntrinte De nei stranî ka mine avstaî ts aminte? Dar eg ks toate astea mai am în kt snerangt Kt Domnsl nel din nersri observt trista’mî viagt Ktni dînssl are milt d’amara mea mtxnire, Eg sner kt ’n viitorime aflavoi rerinire, De mi aksm ne drsmsrî mt kslk nlin de dsrere Sltbit de mare foame, strein d’ori ne nltner^. Sneranga, anfest înger dslne ne viziteazt inimile ssferinde se va înnlini odatt, mi js-nele noet ns se va nerde, daka în aneastt gart inimile ns s’ag înkis înkt nentrs ne este frsmos în neferinire, nreksm nare kt s’as înkis nentrs roşite altele. Anest jsne noet ne uromite a fane întro zi *onoai e gtreî mi literat||eî st kiamt Xaralamb Grandea. ----------- Competinţa Tribunalelor noastre în genere. Competinţa tribunalelor de comerciit (5rmare.) Ks noliga adevtratsl efekt de komeriis iatt ne anomalie se întîmnlt, ne toatt zioa: nsrtttorsi snei nolige se nresintt la skandin-gt înaintea datorslsî ini’i nere nlataj anesta refszt d’ai nltti. — Dsqt legea komernialt ' Tinogpafia NanionaAS gisnea uoastrt mi nrin srmare ka lektorii no-mtri st se konvingt de jsstele ei baze, trebse mai întîig a vedea ne a voit lcgisitorsl a îngelege ks disnosigisnile lsate nrin anest art. 144, mi în srmt st fanem konkiderea noa-strt analogikt. Ilrintr’anest artikol legisitorsl afirmt dot kaze în kare se noate legal refsza nlata snei nolige mi a amtenta mi kiar o denisisne nentrs esekstarea ei. — 5ma este mai întîig ka-zsl de verderea volitţef, kînd nsrtttorsi ner-zînd’o ansnnit ne tras a n’o nltti orî-ktrsi se va nrezinta ks dînsa; mi al 2-lea kazsl de faliment al vsrtelorslsi, kînd anesta ar fi asksns vre-o noligt ks intengisne a o likida ne kontsl ses. în kazsl anesta sindini făli— mentslsî veştesk ne tras a ns nltti nsrttto-rslsi. '* De snde srmeazt per a contrario senso kt, ori de kîte ori refszsl ri’are de obiekt veri snsl din aneste kaze nrevtzste de lege, ns este întemeiat, mi nrin srmare, nenstînd da lok la sn nrones, adsnerea la îndenlinire a kreangei se va fane simnls în virtstea noli-geî nrotestatt la timn mi dsne forme. St ns ni se zikt kt noate assnra anes-tsî nsnt, ar mljloni oare-kare instrskgisui Ministeriale, sas ofinisrî domnesni, disnsind din kontra*, ktni toate disnosigisnile îutr’aneasta, afart nsmai de o lege votatt de kornsl legislativ mi sankgionatt de Ili’innine, n’as, kît nentrs noi, nini o astoritate, mi ssnt nsle ab initio. Dar noate ne va întreba nine-va daka are vre sn skon aneastt disnosigisne. Trebse st snim kt ori-ne legisitor kînd konfekgiont o lege îmi nronsne nrinninale mente st tinzt aneastt lege kttre sn skon oare-kare, neantrat stil nagisnei nentrs kare se kree. Skonsl dar al legisitorslsi nostrs komernial kînd a zis kt afart din nele dot ssara-nitate kaze, ori-ne îmnotrivire la nlatt ns va fi nrii-mitt, n’a fost altsl, evident, dekit garangia ne a voit a oferi îmnrsmstttorilor ks nolige, kt li se vor nltti nert kreanga lor la timn, irn-nrimînd anest efekt de komernis ks karakte-rsl nel mai neler în nirkslagisnea Isi. * Snsl din D-niî fomtî mefî de seknii la onor. Ministe-rsl al jsstiijn ne snsnea k’ar esista minte instrFk-ijiani înk-B din timnal ex-Ministrsl Argironols, disnaind ks totsl din kontra asergisneî noastre, mi ni-a ntrst raă kînd l’am vi.zst oniniind dsne anele ordine mi instrskgisnî. a asî Iosif Pomanoe iui Komn. — Strada iiemgeaşk-B Gelirgii as skos sn nonos nelor ne ’i nrigonesk: îi nsmesk terorimtî mi ktnktsnî. De ne eksnobilimea nsmai merge la tea-trs Romtn. — Ilentis kt la Rorntnî s’a desfiingat nobilime.a. ________ Noi kredeam kt Reforma ar fi oaie; ea înst nretinde kt este kosak. Gazela Konserratore s’a botezat aseart în klsb de namii sei akifionarî. 5niî voias a o nsmi Tombatera; dar a dominat nsmirea de regslament xavadim. —■ ■ - ' Ctitoria aşezămintelor Brînco-yeneşti. Se nsblikt snre mtiingt kt mkoalele gra-tsite de fete ale ameztmintelor Brînkovenemtl se vor deskide în ordinea srmttoare: UJkoala din Gorgani strada Belvedere No. 83 se va deskide la 16 ale lsniî ksrente, la 11 ore înainte de amiaz. Hlkoala din maxalaoa Mîntsleasa strada Mîntsleasa No. 3 mi nea din maxalaoa Armenilor strada Slmazs No. 3 se vor deskide la 17 ale lsnii ksrente, nea dintîig- la 11 ore, mi nea de a doa la 12 ore înainte de amiaz. Hlkoala din maxalaoa mi strada Hitar Moms No. 13, mi nea din raaxaloa Sf. Eka-terini strada IHerban Vodt No. 809, se vor deskide la 18 ale lsnei ksrente, nea dintîig la 11 ore, mi nea de a doa la 12 ore înainte de amiaz. In aneste mkoale sn nreot katexet va în-vtga ne fete religia; sn institstor se va oks-ua ale invtga karte; direktriga inkoalei le va învtga lskrsrî de mînt. învtgttsra va fi gratsitt, iar ktrgile de învtgttsrt nreksm rai instrsmentele mi ma-terialsl nentrs lskrs, le vor adsne fetele de akast. 5n doktor va vizita inkoala din kîrid în kînd snre a altsi ne fetele kare ns vor fi al-tsite mi snre ale nreserva de boale konta-gioase. Ns se vor nriimi fete mai mini de 7 ani, Dini mai mari de zene ani. Snre a sktna fetele de alergttsri ne a-kast, se vor ginea toatt zioa la inkoalt, nii la timnsl nrînzslsî li st va da o mînkare modeşti. Iltrinni doritori, sînt invitagi ami adsne fetele nentrs înskriere la mkoala nea mai a-nroane de loksinga lor. . Xans Germăn^No. 27, www.dacoromanica.ro