fwSOfff
II. ^_I859.
â*?.î P* &
IrAI- i, «ÎS$-A > ^
'■6X «r	tR»i? :c'■
3 A*
j£ 7.
PRINCIPATELE-UNITE.
SÂMBĂTĂ 7 NOEMBRE.
A^icastii foaie ese de dofc ori ne si.ntiimîn'E Miepksp'ea mi Sîiu-Btta.
Ilrensl abonaments-Ibî nentrs sn anS 24 8f. Ilenti-K ’/„ „ 12 „
Trei lsni.
6.
O linie nentrs anon-ssrî se va nliti ks 30 n.
.	....	: _ J 3/
FOIA POLITICĂ Şl LITTERARĂ#
‘ii,
ff

■	• jgţ
Abonarjia se fave la librăria Chist. loanins et C-ia Eomanov stra-daLinskanilor, iar nrin distrikte la D. sekre-tarl al Administraţii ral la koresnondengiî librăriei. Ori tte abonament trebsie nlatit îndată ks ssbskrierea.
;v *. Democraţia.* ^ ,.
JîJ nţr ■ .
„Mels mai bsn gsvern, zine D. E. Va-cherot, este ancla ltare e esnresisnea nea maî komplekts a jsstigieî. Jsstigia, iatt singsra veritate în nolitikt, nreksm frsmossl este singsra veritate în arte,, nreksm onestitatea e singsrsl adevăr în moralt.“
Iar jsstigia ne este ea alt, de ktt simti-menţsl intim ie nosedt omsl în konsniinga sa desne drental ses mi desnre drentsl altsia, ka-re drent esersat mi resiiektat în sonietate devine datoria reninrokt ? Omsl e singsra fi-inu'B nerfetamente kanabite de a îmidini o datorit mi d’a esersa 511 drent, nentrs kt singsrsl e kare snie deosebi binele din rts, nentrs ka singsrsl e între adevtr liber. Libertatea e dar nrinninsl drentslsl mi jsstigieî, mi, ksm nrea bipe zine D. E. V. „toate drentsri-le omslsi, drentsrî nivile mi nolitine, se not ressma într’sn ksvînt: Libertate.“ Fraternitatea, ne e nsmai sn simţiment, ns noate ko-nrinde toate demokragia, nreksm ns o noate nini egalitatea. Aneste trei mari ksvinte, de kare se komnsne stnta formslt din 1789, rn’ar defini negremit într’sn mod inkomnlekt sna ftrt alta, în ktt; nel ne s’ar gine nsmaî de nea d’tnttis sas de a doa nsmaî, ns s’ar ns-ţea fane o idee jsstt desnre demokragit. Ă* sogiagisnea ns noate fi o esnresisne sonialt a fraternittgii de ktt ne ktt ea ar fi kontrakta-te ks libertate. Egalitatea ftrt libertate ar nstea nrea lesne fi eskamotaft în nrinninsl sts fondameptal, mi ajsnge la şervitsdinea t.s-tslor, ssb desnotismsl snsia. Aneasta e oare demokrania? Ns, negremit, mi ns nstem Itsda în destsl ne D. V. kare, într’sn moment ktnd toate noiiisnele de simg komsn se tsrbsrt mi se întsnekt, dete demokranieî srmttoarea de-finigisne ama de simnlt mi kiart: „Adevt-rata demokragit este regimsl nolitik în kare libertatea komnlekte, libertatea nivilt mi no-litikt, este sn drent komsn. ?5n astfel de gs-verntmînt e singsrsl liber, în înrjelessl abso-lst al anestei zinerî.“
Omsji liber, iatt basa moralei, istoriei mi, nolitineî: Ilrin abstrakgisne, se noate îngele-pe omsl singsr; în realitate înst ns e de ktt omsl în sonietate. Sonietatea dar nea mai bs-nt va fi aneea în kare individsl va afla nea mai mare ssmt de libertate.garantitt. In so-niettgile andne libertatea esista nsmaî nentrs ktgî-va. îu sonietenile viitorslsî, ne vor nsr-nede din anei!ea ne ssnt fiinele Reformei mi Kevolsgisneî, libertatea va esista nentrs toni mi nrin togi. Aristokragia mî-a ftkst tim-nsl: kiar în loksrile snde ns este distrsst se aflt în denlint dekadingt. Monarkia a oer-dst nentrs tot d’as.na drentsl sts divin. Forma de gsvern la kare nare destinat neaipsl
* Estrakt din onera D-lsi Etienne Vacherot intits-latţ Democraţia, kare se aflt sşbt gnar.
omenesk, — de va fi- istoria logikt, mi dakt omsl ns se va ltsa ks lamitate în voia fata-litegi mi a evenimentelor, — este aneea kare va realisa ideea srmttoare: „Egalitatea ab-solstt în esersinisl tstslor drentşrilor; gsver-ntmtntsl gtrii ^nrin toaft gara mi nsmaî nrin. nart.“	:
-	,	»-	• t	ff
Aneastt idee, vai! ns e înkt realisatt. Demokragia nroklamatt fle meai-zeni ani, ns esistt în Esroua de ktt în stare de o fikijis-ne konstitsgionalt. De mî togi nettgenii sînt egali în drent, ns sînt înst egali mi în fante. Ktte mi mai ktte obstakole materiale mi in-telektsale se nsn în kalea omslsi în sonie-tate mi’l onresk, ks toate frsmoasele ftgtdseli ale kodinelor, de a se bsksra de libertate- mi egalitatea nivile mi nolitine! Zik sniî kt no-norsl este ssveran, nentrs kt de la dînssl de-ksrge ori mi ne ssveranitaţe; dar este el oare sn ssveran aktiv mi responsabil, o kon-sniingt oare ksm sintetikt, o inteliyingt ls-minatt mi siksrt formate de ssma inteligen-gelor individsale?
Adevtratsl demokrat, ns noate esista, ds-ne eminentsl astor, ftrt o edskagisne generate kare st „destente în toate sniritele sim-gsl adevsrsMÎ, în toate konsniingele simgsl js-stmsî, în toate imaginagisnelc simgsl frsmoss-jtsf.a IHi ks toate anestea edskagisnea de-mokratikt kare are o ama de mare imnorten-gt este ătît de nsgin nr.enaratt! Sniinga ka-te st fie singsra bast a edskagisneî, iar arta ksronamentsl, ei: Ilrin artt imaginanisnea noate fi nsst în servinisl resonslsi, iar morala esnlikatt inteligenţii noate fi insniratt i-nimei. Attt la teatis, kttS mi în familit mi la skoate, nretstindenî nettgeans trebse st nriimeaskt învtgttsra, sas mai bine a zi-ne, insniragisnea liberttgiî. Fiind kt dar de-mokragia este sinonimt ks Dimopedia (învt-gttsra sas lsminarea nonorslsi), daka fie kare din mtdsltrile ssveranslsi ns ar fi liberat moralemente mi intelektsalemente, ssveransl ar fi nsmaî o jsk^rit a anelsi măi dibanis sas anelsi mai forte^
Sna din obstakolele ne se onsn nrogre-sslsi demokragiei este mi familia, ama nreksm e asttzi moralemente konstitsatt. 0-msl se nreoksnt ks interesele afart din ka-st, mi last nrima edskagisne a koniilor seî femeii sale ne ns e nrenarate nentrs o asemenea misisne, Femeea ftrt a se miska din sînsl familiei, a ktria e basa, ar nstea jska sn rol foarte folositor nentrs libertate, de ar fi-nsst nrin edskagisne la îutlgimea anestei misisni.
D.sne aneasta vine întrebare daka eds-kanisnea singsrt este îri stare şt dea omslsi libertatea. Nimeni us noate nega kt ornai I ks şnirit rbi semtimente libere noate fi liber mi nolitineşne, de ng va afla îb nosigisnea ne i se fane în sonietate mijloanele materiale
www.dacoromanica.ro
nentrs a esersa aneastt libertate. “Moralita-
tea, zine D. V., este nrinninisl liberttgiî; dait nronrietatea e a ei kondigisne.“
Idealsl demokratik ar fi dar ka fie ne nettgean st devit nronrietar. Demokragia idealt, nreksm o datt liberalismsl nolitik, re-mtuea-va, oare ttksft în nresenga anestsi nroblem?	'
-i
(va srma).
î
ifiA-


P	j.." nnu»
Telegrafia Elektrikts.	P
"	'	1	: .îi’
-.i	(Srmare).
Am zis kt anaratsl Reuentorsl se kom-nlekteazt nrintr’sn alt anarat, de kare la rigoare n’ar avea nevoie, snre a fsnkgiona.
Anest anarat este Ajstttorsl (Relais). Sna-gisl ge linscsne snre a deskrie ksm srmeazt într’anest anarat ssbstitsgia ksrentslsi de kare vorbirtm maî sss. Vom zine nel nsgin kt ressltatsl fsnkgisnei Isi este de a asiksra re-gslaritatea servinislsi. Ksrentsl elektrik trimis de o stagisne dentrtatt sosesne la anarat dsne ne a înnerkat nsmeroase nerderi de nstere, kare ssnt foarte variabile.
Ksrental nilei nei nost nsmite Tlila lo-kate ns este ssnss la ninî sna din inflsengele kare lskreazt ks atîta nstere assnra liniei ne vine din afart: Ilila lokalt fiind kiar în stagisne, firele kondskttoare sînt antrate de va-riagisnele atmosferine; nerksl seă este res-trtns, nrin srmare derangementele sînt ani mai ks totsl imnosibilq; ktnî, kiar de ar sima vre o deranjare, imniegaitsl. kare o are, ka st zinem arnia, ssbt mtnt o noate remedia foarte lesne. — La anestea se mai adaogt kt anest anarat este anela ne a dat sn re-ssltat mervelios, adikt nosibilitatea de a ssb-stitsi instantanemente sn ksrent snsi altsi ks-fent, mi a konresnsnde ks kinsl anesta direk-tamente la nisne diştange konsiderabile, ka st ns zinem nemtrginite, lskrs ne ns s’ar fi ns-tst nini odatt dobîndi nentr’sn singsr mi a-nelam korent ftrt aneste ajstţtoare sas nre-înoitoare (relais). Astfel, nrin mijlonirea a-nestor ajutătoare translatorii amezate la Iami, Krakovia, Berlin, la Haye, se noate komsnika ftrt intermediare de la Bsksremti ks Londra, sas nrin Temesvar, Viena, Msnix mi Wie-sembsrg, direktameDte ks Ilaris. Snanisl s’ar nstea întinde nemtrginit, daka firele ns s’ar onri ani. !!	•*''5iî>i *	’1
Ks nila iţii ks firele kondskttoare, ana-ratele desnre kare am nerkat a da o idee, ar nstea fi de ajsns snre a efektsa transmisia koresnondingelor; înst mki ssnt mi alte ana-rate întrebsingate nentrs regslarisarea servl-nislsi. Ama, se vede ne fie-kare mast de a-narat, vis-a-vi de loksl oksnat de kttre emnie-
26
m
DÎMBOVIUA 7 NOEMBRE-
gatsl de servinis, o miki kstii rotsndi ne fona .kirsia se afli sn kadran snde se mimki sn ak: acesta este Busola sas Galvanometrs kare servi a anrenia intensitatea korentslsi e-lektrik. Alstsrea ks anesta se afli sn anarat ks totsl altfel mi greş de a se reksnoasne: asta este cn Ilarafulifer, destinat a nreserva ne eroniegagi mi anaratele de fslgefe.
Galvanometrs e întemeiat ne nrinninsl ki, kii’d sn ksrent elektrik trene îmnrejsrsl snsî ak magnetik ne se afli sssnendat în libertate, anest ak, ssbf inflsenga ksrentslsi, se abate din nosigisnea sa nea d’întîis mi kasti a se înkrsnima ks anest ksrent; aneasti deviagisne sas abatere este ks atita maî forte ks kît e maî forte, intensitatea ksrentslsi elektrik. în interiors anestsî mik anarat se afli o vargi ne kare se afli sssnendat liber sn ak nrin mijloksl snsî aks mobil; înnrejsrsl anesteî verge este înfimsrat sn tel de alami îmbrikat ks mitase, mi la estremitigile kirsia se afli ssdat firsl liniei ks kare fane astfel narte integranti, lle nar-tea esterioars se afli sn kadian gradsat dsne trebsingi; fie ne trenere a ksrentslsi imnrimi akslsi esterior o deviagisne nronorgionati ks a sa intensitate, astfel înkit, ka si misoare nine-va aneasti intensitate, e destsl si nitea-ski ne ksadran gradsl snde s’ar onri aksl. Dintr’aneasta se îngelege fle kit folos kati si fie sn asemenea anarat ne di missra forgeî motrine întrebsingati; astfel, anest anarat servi a înmslgi sas a îmnsgina în toati ksnos-ninga de lskrs ksrentsl elektrik; înlesnesne nernetarea deranjementelor ne din nenoronire se întimnli kam des. Kind dar emniegatsl oksnat a. nriimi o denemi nsmai nriimesne de kit semnale imnerfekte abia imnrimate ne fuga de xirtii, kind kiar anaratsl înneati de a maî fsnkgiona, galvanometrs îi noate snsne daka kassa anesteî intersngisni este ne linii sas în bisros. Kind aksl nistreazi devia-gisnea, atsnni se îngelege ki ksrentsl ajsnge dsne linii ks intensitatea sa obinnsiti, mi ki strikinisnea sas derangementsl este kiar în ştagisne; kind însi aksl înneati de a devia, atsnni se îngelege ki derangementsl este ne linii, kini aksl ns noate a ns devia ne kit timn linia di trenere ksrentslslsî.
Anest nrenios anarat, transnoitat ne linii, nerraite a se determina ks renejsne mi nrin nrobe ssnesive, loksl origine! deranj e-menteior a kirsia kassi ar reminea firi dînssl mslt timn neksnosksti.
(Va srma).
C. L '
Bitrînsl bard Romin Ion Eliade, întoni,
ks oknsisnea sMtotoare! IJIileriane^sii kint dsieros; sn .sssnin emit dintr’sn sşâet mekat de amirinsne. laţi anest sssnin.
”Avsmî de adveisaris ne om , . mi atit ajsDge. ^Te iarti si-îfani rssl; iar binele nini mort; Jnssltil te omoari; strivemte’l te adoari; ^Di-i glorie, onoare; te ’nnils de sltragis. ^Di-i natrie, di-i nsme; ki el te esnatnazi n Di-î adevir, drentate, kalsmnia ’gi e narte; „E orb rai-î di lsmini, ki vede kite n’ai; ”E mst, mi ’1 fani ks limbi, te msmki ka vinere. „Di-i viitor, viagi, ki’gî ia el mî treksţsl;
' „Realgi’l nin’Ja nersri.; de	te afsndi în iad.
„Anesta e nikatsl sas omul nei kszstl
O ! afsrisiti nolitiki! kite amifinsni ns ax virsat ts în inimile Rominilor;
Se Yorbesne desnre sn nroiekt de bsdget nrin kare fsnkgionarii nsblini as si aibi sn salaris ssb nsme de disrni în ranort ks tre bsinnele de astizi. Lskrsl nî se nare foaite bsn. Am sssginst mi vom sssgine înki aneasti adiogire a Salarislsi fsnkgionarii or nsblini; Rei ne kred ki ar fi o bsni ekonomie nen-trs gări ki anesti oameni si fie rs§ nlitigî, ssnt sksmni la tirîge mi eftinî la fiini. Fsnkgionarii nsblini se ksvine arini sakrifika viaga mi kariera lor nentrs Stat; deni Statsi este dator si aibi griji de diurnii ■— grija este si-i nliteaski, bine, ka nrin aneasta si-î nsie într’o nozigisne mai bsni mi si-î în-tsrne de la isnite. Se asigsri ki nei ne as aşfizi 1000. lei leafi, vor avea 500 disrni, nei ne as 1500, vor avea 1000 disrni. Miniştri ei înssmi, vor avea o disrni în nro-norgisne, afari de membri divansrilor ne deja sînt bine nlitigî- Ssb administratorii vor avea în tot 800 lei ne Isni mi li se va a-diogi nersonalsl kannelariilor lor. Se zineîu-ki ki vorninia oramslsî are si se desfiingeze mi atribsgisnele ei si se dea la administra-gisnea de Ilfov. Administratorii vor fi de trei, mini ■—r mi ni lingi fie ne administra-gisne so va adioga fsnkgionari snenialî, ai finangelor. Anestea si snis din aszire, ori ksm lskrsl ni se nare bsn. Kontrolsl, ar fi înki de nrisos a mai diinsi, kind avem o a-dsnare generali,
i.V'-A
trs ki o îngeîeg
-oi ns -dsa'c t>b
-cJ b’iisisfm
r
CRONICA.
unâgilM ii ntei!
>sn
La Presse d’Orient redigiati de D. Ba-licot, a nriimit ordin ki se onresne nentrs tot d’asna. Daka la Presse d’Orient nsmai noate afla osnitalitate ne malsrile Bosforslsi, ar nstea si o afle în kanitala Rominieî. Rominiî sînt datori mslt nobilslsi nroskris redaktor, mi limnsl a sosit a-mî nliti aneasti -datorie mo-,pdi. Sn jsrnal frannes, la Presse d’Orient mai ales, ksnosksti în. toati Esrona, va kon-tinsa a servi sinta kaszi de nagionalitate a Rominilor, mi nrinninii de libertate mi dejs-
stigie.	, -.P	_
Kredem ki ninî o intervengisne dinlo-matiki din afari ns îmnediki n^ Romini a esersa sn dx’ent ne toate nsterile. nele marile aS reksnoskst kini altfels, am avea ksvîntsl a krede ki tot ne sa fikst nenţrs Romini a fost fsra.
Tinirim aneasti skrisoare a D.. M. Ki-nezs, kitre r.şdakgisne; De mi e injssti mi nsgin îndatoritoare nentrs noi, dar isbim nrea mslt libertatea oninisnelor, ka si ns o tinirim, întokmai ksm este. Libertatea ksgeti-rei trebsie si fie nentrs togi, mi kind snii ar isbi-o nsmai nentrs dînmii vi-sa-vis de algii, mi ar srî-o dela algil vis-a-vis de ei, aneia ori kare ar fi kolorile lor, ns sînt oameni liberi.
Redăkyja.
Domnule Redaktor!
Kind nine-va nsne mîna ne kondeiS k? intengisile de a se fane ziarist, liber îi este de a fi ori ns indenendent, nermis îî este de a anira astorilatea ori a blama libertatea; dar sokotesk ki ns îi este asigsrat de ofensa ne nimeni.
Ei bine, Domnsle, maniera ks kare Isagî ksvîntsl de a vorbi desnre fanta noligieî din .sala lsi Bosel, ne kare vi ulane a o nsmi în-tîmnlarea de la 28 sentemvrie, este foarte neglijenţi înkit, es, mi kred în drent a vi ne-re renaragisne; nentrs. ki mai înfeî mi atinge direkt ne mine înssmi mi al doilea nen-
www.dacoromanica.ro
a fi. ks invengisne îu anest mod, .înkît a kiSta a nil învinovigi.
Zikînd nreksm faneni, în No-. 100 al Dîmbovigeî ,.ko nţal mujitţi oameni se adsnapts în saM Mt Bosej,; ks rio.iitţia eine îi îneits ss demeple saaa mi îî pisineuite: ks de ako.io se fopmaps kzte-ea gpune; ks moi sosips tpune; mi ks, în fine, kupioudî se petpaseps ne akass, Msînd doi rtpizoniepîu fanegi ssb maska sneî nevinovate novestirî mi la skstsl nemtiingei, nea maî kalkslati mi kombinati anirare a neorîndselii fikste de nrefektsl noligieî; mi ne este mai grav, voind a retsnji neregslari-tatea fantei D-lsî, îî imaginezi o skszi ertati nsmai în.noezie; kini în nolitiki sksza snsî nrefekt fle noligie ssnozi o krimini, krimina sn kriminal, mi kriminalsl o fiingi omeneaski kare ka mine snre esemnls vine a vi ne-re ragisne mi drentate.
-Zik înki ki agi fikst aneasta ks iriten-gisne iar ns din smsringi; nentrs ki mai la vale, konklsdînd ks aneste zbieri: „Eats neea ne mtim de o kam dsts“, se îngelege ki vi angajagî ka neste nsgin, kînd vegi ks-noamte detalisrile, le vegi fane ksnoskste ns-blikslsî ne vi nitemte rektifikînd ne nela ne astizi dagî dsne aszite nesigsre; mi anoi nini aksm ns v’anî ginst de anest anga-jement,
! A zine ki înki ns v’a venit în ksnosi-ningi adevirsl, asta ns se trene. Fie nine este în drent a vi întreba: ksm novestirea întîm-nliriî întrsn mod ne ns a fost, novestire kare este imaginaţi mi mimeriki vi veni în dpi zile mi nea adevsrati mi reali ns nsts si ajsngi niiii la dsmneatrt nini în doi-zeni?
Mi se nare domnsle, ki ns ssnt de lok nretengios kînd, drent toati renaragisnea, vi ner si’mî nermite-gi a vi snsne es ksm a fost aneasti întîmnlare; nentrs ki avsi nemslgs-mirea mi dsrerea de a o vedea ks înssmi oki mei.
Este foarte adevirat, nreksm mi dsm-neavoastri zinegî, ki dsne o invitagisne anonimi maî msliiî ksriomi, merseseri în -seara de 28 sentemvrie în sala lsi Bosel, snde se zinea ki este â se ssbskrie o netigisne ki-tre Domn în kontra Ministrslsî de interne. A-semetiea este adevirat ki mai mslgi oameni se adsnaseri, ba înki mi mslgi. kare ns a-veas nini su ranort ks rietigisnea. Dar neea ne ns este de lok adevirat este ki noligia, viind îi învits si demarte sala mi îî risine-mte. Ivirea noligieî în săli s’a fikst de tot ks alte forme; mi eati ksm: ne kînd nrefektsl noligieî se ivi în suie, o mslgime de jandarmi nivileas în intrare mi ks nas alergi-tor eskaladas nele dpi skiri laterale, înkît eă ne mi aflam aproape de sme mi mi gribiî si eş, krezînd ki este fok în anest lokal. Dar mirarea îmi fs ks atît maî mare kînd vi-zsî ki jandarmi ne konrinseseri smile ns mi lisas Si es, ne kînd nrefektsl noligieî îl as-zeam deslsmit strigînd „în numeXe jieyii, Dom-iiLiop, es zik ss es fpaifetţl, una, dos, tpelic. Ne îngelegîiid. ne însemneazi aneasti forsi mi biiisind a ns fi vre o neîngelegere a ordins-lsi dat kitre ssbalterni lsi de kitre nrefektsl noligieî, mi adresez kitre anest din srmi zi-kîndsi: ei bine domiisle, zi dorobangilor sine lase si emim. Atsnni ks toati a mea stsn-fakgisne asz ne D'. nrefekt zikîad. jendar-milor: dsmneaîsi este arestat; mi firi mslti neremonie fsseis lsat de mîini mi dss la ares-tsl noligibî.
Vedeai dar, doifinsl mes, ki nrefektsl noligieî ns inviţi lsmea si demerte sala, ns îi
DÎMBOVIŢA — 7 NOEMBEE.
27
risineiflte; ev o ssiiiritide, o nsne în imnosi-bilitate de a se risini; mi kînd lsmea ns este destsi de. ks minte de a se îmnrotivi, în-kît sn’î nroksre okazisnea de a se ilsstra mi de a eseksta nlanatsl stă ni voemte a se ssnsne ks domlitate mi a se retrage, dar lsî ns’î nasn nimik, îmi face nrizo-nier! mi din oameni nevinovaţi neofensivi, din cine îi kade ssb mint în fine; Asfel si traţe ks treaba mi ks bstinsl s-ss snvîrmîte; bine ras, drenţ ne drent, asta el ns kastn.
Komnarani aksm aceasta naraţîsne ks ceea ne facem în No. dsmneavoastra de la 30 ssntemvrie mi veţi vedea kn ks- kît în a mea, ne kare toata lsmea ne a fost faţ$, jendarmi mi nomnierî v’o noate mnrtsrisi, ks kît în aneasta, zik, se arata mi se dovedemte intenţia fiind kn nsrtarea lsî este înflagranta kontravenţisne atît a artikolslsî 77 din kon-dika nenaks kît mi a art. 12 din nronedsra ei, ks atît în a dsmneavoastra se vede jss-tifikata. nentrs kî. lsmea ns s’a risinit mi anoî s’a mai format în grsne fiind kn noliţiâ ns a h>sat’o sn se risineasks; nentrs Icb trs-nele ns a sosit în sima risinirii ni de odata; nentrs la> ksrionii ns se trasera, tasînd doi nrizonieri', ni kt noliţia Ist dintr’înmii doi, nreksm nstea st ia ori ktţî ar fi voit, kt nimeni ns ftnea vre o înnrotivire; iar neî-1-alţi se streksrart ksm nstsrt msiţsmiuî kt ,ns a imntrttmit aneiamî soartt. .
De aneea mi naraţisnea dsmneavoastrt arttînd. lskrsl ksm ar fi trebsit st fie, osîn-demti mi -mai viktorios nele srmate.
Fiind kt, domnsl meS, renetînds-vt kt dakt nea-l-altt narte a naraţisnei dsmnea-voastrt noate fi oare-ksm skstitt de bţnsia-la de ntrtinire, dar nea din srmt kare zice: „kspiowu se'petpasepa ne akasş Msînd doivpi-zoniepr‘ este o foarte dibane invenţisne înkît st ns fie btnsitt kt vi s’a ftkst kiar de kttre anela ne are interessl nel mai mare de a a-sksnde gremala sa, ssb matela nenesittţei mi a legalittţiî. f	. jj
Edeî aforistine desnre organizagia ftsies adininisîranli forestiere in nara
ev	*	»v
Iloni'bneask'B.
(Srmare).
Illessl ne arate trista stare a vandalismslsî în direkţisnea ntrţilor ssdine ale ţtrii; la distanţii de milsri întreţii ns se noate vedea nini sn konanis, ne ksm o ntdsre; de snde resslte kt ntrţile acestea ale ţtrii în tot tiînnsl de vara ssnt mai tot d’asna linsite de nlsoî, ktni ne emind ninî sn fel de evanoraţie din nlante kare ns esist de lok, ns e ks nstinţt nrin srmare st kazt nini o rost de nloaie kare ar nstea st nstreze ntmîntsl ka st’mi dea roa-da nerstt.
Anest ras ns inflsinţeazt nsmai snre ntmînt ni» mi la stnxtatea loksitorilor sti, de . anei a ar tre-bsi ka gsvernsl st aibt în vedere a se resemtna loksrile mese ale ţtrii, ks ntdsrî nreksm as fost mi mai nainte^.ns nsmai nentrs folossl ntdsrilor, îi mi din nsnktsl de vedere sanitar.
5rmeazt dar ka în fie-k are revis st se înfiinţeze semtuţeriî mi nlantajerii, ne loksrile ne va gtsi ks kale direkţia forestiera, rtotrivit ks natsra soisrilor de lemne ie s’ar nrodsne akolo, iar din nlantele ne se vor nrodsne se va nstea mai tîrzis efektsa ksltsra nea mare ne loksrile ntdsrilor sternite.
Ilotrivit ks natsra klimei lokale se va anlika bfî semtnttsra ntdsrilor.
Mal întîmnintm ani înkt o grestate în ekono-misirea ntdsrilor de mat naifite, relativ la manins-larea ntdsrilor nrivate, desnre kare vom vorbi a-ksm. Anestea se not maninsla ka mi nmt aksm de înssmi rironrietarii lor, înst sure a mai nstea. în-
treţine ntdsrile de ne messrl, trebsie st i se kon-neadt Statslsi drentsl de ssnra vegiere a ntdsrilor, ktni alminterlea nesttnd ele ssb naza gsvernslsi nrea lesne s’ar desvolta; ks drent ksvtnt dara e ka interessl nrivat st nedeze intereselor komsne.
Fiemte kare ntdsre nrivate are st se ekono-raiseaskt dsnt 16ţiile ţieDerale mi raţionabile ale ţtrii ne ssnt a se înfiinţa.
Absz în tterea ntdsrilor se va nstea îngtdsi nsmai în kazsri ekstraordinare; mai nainte înst de e -sekstare se va nere nermisisnea direknii forestiere mi a ministerislsi.
Dakt înst vre o ntdsre nrivate va konsta din mai mslte ntrt inele înnronorţionabile mi rasntndite în diferite, loksrî în ktt nentrs vegierea lor ar mere trebsinţt de sn amnloiat forestier deosebit mi ktnd snesole nentrs sssţinerea anestsia ar fi mai mari de ktt venitsl qe’l ar nstea nrodsne, la asemenea îm-nrejsrtri grave va fi îndrentsitt direkţia forestiera a nermite nronrietarslsî ttierea ntdsreî sale în deosebite termene xottrîte de direkţie, ks kondiţisne înst: ka ne loksrile ne le va teia st fie obligat a rtdika nrin semtnttsra o ntdsre komnaktt.
Ilentrs interessl de komsn ar trebsi ka mi gs-vemsl din narte’î st snrijine asemenea rekreaţii de ntdsrî noi, nreksm e mi konssltabil ka direkţisnea forestiera st dea nrin amnloiaţiî ■ sti lokalî konsslte mi ajstor în fante anelor nronrietarî karii se vor a-'rtta anlikabili a întrenrinde semtnttsri de nţdsre, mai ks seamt în loksrile ks totsl linsite de ntdsrî.
Direkţisnea forestiera se va denrinde ks fe-lsrite nroiekte de leţi nrivitoare la ridikarea kslts-reî silvanale, mi ansme de o kam date ks srmt-toarele:
\. Regslatoris desnre lefile amuloiaţilor fore-stierî, referinţele de uenzionare mi altele.
2.	Ilroiekt de leţre nentrs restrînţerea utrus-neî szsate nîn’aksm mi redsnerea ei la o mtssrt notrivitt.
3.	Ilroiekt de leţie nentrs nt'dsrilo nartiksla-rilor mi învigilarea lor de okîrmsire.
4.	Ilroiek de leţre desnre fsrttsrile lemnelor din ntdsre mi nedeansa lor.
o. Regslatori§ desnre konstrsirea drsmsrilor de ntdsre nrin forstsrile Statslsi nentrs înlesnirea de komsnikaţie a transnortsrilor.
fi. Regblatoris de mai denarte maninslare â ntdsrilor Statslsi.
7. Sn regslatoris desnre stabilirea sneî nlstirî de lemne ne diferitele gîrle ale ţtrii de rasnte, nentrs înlesnirea transnortslsî a lemnelor de kerestea mi altele.
Ile lîngt aneasta mai noate adasţe sn nroiekt mi administraţia xidraslikt ne eksistt deja, mi ansme desnre konstrsirea mi regslarisarea rîsrilor mi a gîrlelor de la mslte neDtrs nlstirfi.
Toate anestea ssnt inevitabile snre a nstea a-jsnţe ţinta sneî ekonomisiri regslate în maninsla-rea ntdsrilor, kare va avea st intre în viaţt în-datt ne direkţia forestiera va întrenrinde organisa-ţia ei, va îmntrţi ntdsrile în revisrî mi distrikte mai mari administrative, va înnene a fonkţiona ner-sonalsl nerst, sas mai bine ziktnd, ktnd mamina' va înnene a lskra.
A
Indatt ne zisele nregttiri vor fi konstrsite, direkţisnea forestiera va nstea înnene ks lskrarea, mi întemeiarea sneî ekonomii raţionale în forstele Statslsi.
Tot în anelami timn va regsla o takst ţene-ralt nentrs toate ntdsrile dsnt kare va slobozi mi o instrskţie ne la toţi amnloiaţiî revisrilor mi ssb-forestier, dsnt kare instrskţisnî vor avea st mi tak-seze lemnele.
Ressltatele anestei Iskrari întinse vor desvolta ne denlin keştia a treia.
Venim dara aksm la serviniile fonkniilor desnre kare nîn’aksm ns s’a vorbit.
Toate disnosiţiile ne se vor emite ne la diferitele administraţii distriktsale, se vor ssb semna de mefal ssnrem silvanal, iar konnentele ne vor ramt-nea la akte le va ssbsemna mi mefel sekţieî resnektive.
La toate disksţisnile ne se vor ţinea în me-dinţt, mefsl ssnrem va avea dost votsrî.
Toate xtrtiile intrate se vor adsne la ksno-mtinţa mefslsi ssnrem silvanal nrin mefsl kannela-riei, kare anoî le va asigna mefslsi komnetinte în a ktrsia resort kade lskrarea.
Direkţisnea forestiera va avea st dea lemnele ne le va nere direkţia kltdirilor xidrasline ini a moselelor, înst direkţia îmi reţine drentsl ka dre-gttoria kltdirilor st fie datoare a’mi snenifika într’o
tabelt trebsinţa lemnelor de konssmaţie ks esns-nerea lokslsi de kltdire, ne kare s’o komsnine di-rekţieî forestiere, ka aneasta st noatt lsa mtssrile ksvenite nentrs tradarea lor.
Fie kare din anei trei mefi de sekţie este dator ne lîngt ktlttoriile sale trimestrale a revizsi tot de odate mi redeDtsra ntdsrilor atingttoare de a-tribsţiile samemislsl distriktsal, desnre kare va al-kttsi mi sn nrotokol revizionar.
Ks okasia ane atei ktlttorii, mefsl sekţieî va nrenota toate linsele mi inkonvenienţele ne le va gtsi, mi în kas ktnd îmbsntteţirea anestora ar nere o reformt srţentt, va merţe îndatt la faţa lokslsi mi va nsne la kale mtssrile ksvenite nentrs îndrentarea lor, desnre kare anoi va fane menţisne în srma ktlttoriei ftkste în ranortsl sts insnekţio-nal ne’l va înainta direkţieî forestiere.
Fie kare ranort de insnekţie se va nertrakta într’o medinţt ne are st se xottraskt de kttre me^ fsl ssnrem silvanal.
Fie kare mef de sekţie are st trimigt de la sine în resnektivsl sts distrikt administrativ toate reskrintele, disnssxnisnele mi nfrkslarele nenesare, trebse înst mai întîii st konsslte ne mefsl silvanal mi st neart mi anrobarea lsî la anelea.
Ilentrs simnlifikarea Iskrtrilor mi snre a le nstea da sn ksrs mal renede, va fi mai bine; ka toate obiektele de natsra sss nomenitt, nreksm mi toate întrebtrile ftkste de amnloiaţiî revisrilor, şt se nertrakteze mai întti într’o medinţt, de snde a-noî îndatt st mi aot înainta Ia esnediţie.
Ile kît timn vor dsra ktlttoriile ofinioase a mefilor de sekţiî, li se va asigsra snese de ktltto-rie nreksm mi kaî de nostt.
Amnloiaţiî revisrilor se înţeleg d’a drentsl ks direkţia forestiera.
Ei vor vegia assnra ntdsrilor, mi nentrs înlesnirea deselor esksrsisni li se va .akorda sn kal de ktltfie.
Ssnra forestiersl are st arate amuloiaţilor sti ssbalternî ne fie kare an ţinstsl snde as st se taie lemnele sas st se ksltive ntdsrile de brad sas ts-fan, mai nainte înst de ne ar deskide ssnra forestiersl ntdsrile nentrs ttierea lemnelor, sa» ar înnene ks anlikarea ksltsrei lorj el va fi dator tot d’asna ks trei lsni înainte de tti’erea ntdsre! a arata nro-nsstnisnele sale direkţieî forestiere alttsrtnds’î mi sn nlan desnre tsierea lemnelor uiiksltsra lor, dinre-visl sts resnektiv, mi nsmai dsnt ne va ktmtiga anrobaţia direkţieî forestiere, va nstea ntmi la ns-nerea lor în lskrare.
Ori ne abatere de la disnosiţiile sss aratate, va fi konsidaratt ka o ktlkare disninlinara mi se va nedensi.
Fie ktrsi ssnra forestier i se va da ktte sn ajstor nentrs skrierea xtrtiilor trebsinnioa.se din bisr rosl sts, la kare nostsfî st se aleagt tineri, karii mai tîrzis st noatt fi anlikaţi nentrs nostsrile ssb,-forestiere.
Anesti skriitorî forestieri înst mai nainte de ne vor intra în fonkţisnea ssb-forestiera, vor trebsi st ksnoaskt bine lskrtrile bisroslsi, notrivitin-strşkţiilor ne le va nroiekta direkţia forestiera, mi ne lîngt aneasta se vor mai ssnsne mi la sn esa-men. Anesti tineri înst trebse s’o fi stsdiat nel ns-r ţin în skoalele elementare.
Ssnra forestiersl ne lîngt atribsţiile sale de a diriţe ntdsrile destinate nentrs ttierea lemnelor, va avea st eseksteze mi ksltsra ntdsrilor, konform xottrîrelor date de ssnrs forestiersl komnetinte.
Mai nre sss de toate va avea nea mai mare btgare de seamt assnra vegierei ntdsrilor, mi akolo snde fsratsra lemnelor ar fi ama de întinst în ktt slsjbamiî ntdsrari st ns fie în stare singsri a o antra, ssnra forestiersl va fane îndatt aratare direknii forestiere, ka aneasta st noatt rekvira de la Ministersl osttmesk sn ajstor militar de a nstea a esksrţe din timn în timn afara nentrs naza ntdsrilor.
Ar fi foarte konssltabil a forma o desntrţire de vînttorî, fiind kt tinerimea mi ama trebse st st-vtrmeaskt întti ksrssl stadiilor silvanale afara ne la revisrî, mal nainte de ne vor nstea treme în kor-nsl fonkţionariloi-, mi karii anoi mai tîrzis vor fi a-nlikani ka ssb-fojestierî în nostsrile ne se vor gtsi vakante.
Din kornsl anestor vînttorî ar netea direkţia forestiera dsnt nerinţt, a rekvira vînttori din ktnd în ktnd nentrs antrarea ntdsrilor.*
* Anemtia s’ar- nstea mai bine organiza militt-remte.	Redaft.
www.dacoromanica.ro
DÎMBOVIŢA 7 NOEMBRE.
La organisarea revistelor mi a lor ssb îmntr-jjire direkgia forestieri, va avea deosebite atengie la îmntrnirea notrivite a loksinjjelor de ssura-mi ssb forestier ka amaiti amnloiagi s% ns ioeazt la estre-mitatea Mea mal îndentrtate a ntdsrel ne ste ssb nrivigerea lor, sag noate ini afara din xotarele lor.
Akolo snde aceste îndeirsrteri ns s’ar nstea evita, ar trebsi si, se ktedeaskt loksinge nsoî la nosigii notrivite kare si bonrasnsnzi' tendingei.de a nstea vegia. irsdsrile de orî Me striki>Misne.
L.	M.
• 'u^ «ra1
■3t	J
CONSTITUŢIA
PRIN C1PATELO R ÎINiTE ALE ROMANII.
UiYr.v!
(Srmare.)
CAPim m
Desnre Komisisnea Ventrala.
Art. 79. Komisisnea Centrali se kornns-ne de 16 membri: ont aleml de k®tre Ilste-rea legislativ® din sînsl el mi ont aleini de k®tre Domn, dintre foştii sas aklsali membri ai adsnirei generale sa» dintre foştii membri al Komisisnei Centrale, sa» dintre nersoanele kare vor fi fost îmnlinit fsnkgisni înalte în ilari ini a n»me: Miniştri, direktorl la Minis-teril, membri la vre o k»rte jsdek®toreask®, nroktfrorî la înalta K»rte, nrotomedicî, ofiţeri sBneriorî, ingineri nrimari (en chef) memnri Konsili»l»I s»nerior de instrskgixne nsblik®, mi oficiali al Statal»! în strein®tate.
Art. 80. Denstagiî alemi de ad»nare saă nsmigî de Domn membrii ai Komisisnei Centrale n» înceteaz® nrin aceast® de a fi de-nstagi.
Art. 81. Membrii Komisisnei Centrale re-nresint® în sînsl seS firi distinkgisne »n»l mi acelami nrincinis, Snirea-IIriiininatelor în sn sing»r Stat Romin.
Art. 82. Ilrerogativa inviolabilit®geî în-ssmit® membrilor Adsnirei generale în timn»l sesisnei o aS membrii Komisicnei Centrale în tot k»rs»l mandat»lsi lor, d»ni k»ra este o-tirît nentr» denstagi la art. 58, 59 mi 60 din Kpnstitsgitfnea de fag®.
Art. 83. Disnosigisnile arţ, 57, 63, 66, 69, 71, 72 mi 76, din Konstitsgisnea de fagi se anliki de o notrivi mi la Komisisnea Central®.
Art. 84. Uledingele Komisisnei Centrale ssnt sekrete.
Lskririle ei se konstati nrin nrotokoale mi se nsblik® ssb sing»r»l kontrol al Ko-misisneî.
Komisisnea Central® gine medinge mi voteazi kind se afli fagi nosii Komisari, a-fari de escengisnile snde Komisi»nea va so-koti ki treb»ie do»e treimi a membrilor ei. ‘
Art. 86. Membrii Komisisnei Centrale n» migi dintre denstagi konservi drent»l de a l»a narte în adenarea generali la alegerea Dom-n»I»î nrev®zst® nrin artikolile 3 din aneksa I a Konstitsgisnei de fagi.	*
Art. 87. Komisisnea Central® este ner-manenti. Ea noate însi, kind o îng®dsie lskririle sale, si se amine nentr» »n timn, kare nici într’sn kas n» noate trece neste na-tr» l»ni.
K»rs»l f»nkgi»nelor Komisarilor, atit a membrilor nsmigî de kitre Domn. nrek»m mi a celor alemi de kitre adsnare, este mirgiuit în kit gine legislatsra. K» toate acestea
fsnkgisnile membrilor emigi n» not înceta de
kit la instalarea noilor membii.
Kind esniri mandatsl Adsnirei generale saS kind ea se disolvi, Komisisnea Central® se reînoemte în totalitate la deskiderea nosei
adsn®rî.	■ w .
Membrii emigi not fi din no8 alemi.
Art. 88. Fsnkgisnile membrilor Komisis-
nei Centrale ssnt retribsite.	+	.
Art. 89. Komisisnea Central®. nsmemte ne Ilresedintele ei. în kas kind votsrile se îmnart de o notrivi între doi kandidagi. atsnci se xotirisk nrin sorgi.
Fsnkgisnile Ilresedintelsî înceteaz® ks mandatsl se§ de membrs al Komisisnei Centrale. Ele not fi reînoite. ,
în kas de îmnsrgire egali a votsrilor în deliberagisnile sale, votsl Ilresidentelsi este nreksmninitoris.
Komisisnea Central® mi face singsri bsd-getsl mi keltselele ei de ori ne fel, mi se nsn în sarcina Statslsi.
Art. 90. Disnobigisnile konstitstive a no-sei organisiri ssnt nsse ssb anirarea Korni-sisnei Centrale. Ea noate ar®ta Domnslsî absssrile, noate cere stirnirea lor mi nrons-ne îmbsnitigirile kare ar fi .de întrodss în diferitele ramsri ale administragisnei.
Art. 91. Komisisnea Central® are dren-tsl de a nţiimi netjgisnile nartikslarilor de a le trimite Ministerslsi komnetent snre ai ce-r re limsriri, săs de a i le rekomanda snre indrentare. ”
Art 92. Komisisnea Central® jsdek® kon-fliktele dintre instangiile administrative mi js-dekitoremti, nreksga mi konfliktele dintre a-neste ks konsilisrile ginstale, msnicinale mi
komsnale.	'
O	lege snecial® va regsla modsl dsni kare se va esersa aceast® jsrisdikgisne.
Art. 93. Domnsl trimite Komisisnei Centrale toate nronsnerile generale kare i s’ar nfcţea de folos a le nrelace în nroiekte de legi.
Ilroiektele de legi nreg®tite de Komroi-sisnea Central®, se ssnsn nrin mijlocirea Dom-nslsi la deliberarea Adsn®reî generale. ' Art. 94. Daka Adsnarea general® va in-trodsce amandamente la nroiektele de legi, nroiektsl amendat se va trimite Komisisnei Centrale, kare va anregsi mi va xot®rî sn nroiektS definitiv»^ ne kare adsnarea ns’l va mai nstea de k®t adonta sas resninge în totsl Art. 95. Legile de interes Lokal ns se vor sankgiona de Domn, dek®t nsmaî dsn® ne se vor fi komsnikat de dînssl Komisisnei, kare va avea a anregsi daka ele ssnt kom-natibile ks disnosigisnile konstitstive ale nosei ornanis®ri..
-.,
GÎNDUL.'
Mi’a venit, sn gind neresk,
Ka s® m® k®lsg®resk,
Illi d’atsnnî m® kibzsesk, ^ Ce s® fak? Ksm s® tr®esk?, r , S‘®m fak ras®
De m®tas®,
Els’n toiag De liliak;
';îm mia -A : taii'M Is1- Ur $v ut .d S Ai A
) -b
4
ic
,r
' iii' pan. uib1; iui îmi»
f- *' ii anu1 ntb
Ka s® ,not ks voe bsn® ■ .	- . onid
S® m® nlimb seara ne ,lsn®, ; s*/{
Illi s® ksget lskrsri ^finte Kare inima le simte,
Illi ks ras®
_ Oîf Bn n
Of.
De m®tas® ' '5 l i 11	*
■A?
Ks toiag
De liliakn V-'ix ;teia89f,« i*i lîM
.	Tiţ^bofS .-vhfifetnij
Fîma, fîma ’n maxalale l-jj.Tbgfi'ivftitnoJ S® alerg dsn® lokmale ■	rw;b.
Si nronag tabire»	^	j
Ce religia ne k®nt®;	'	,
ffli ks ras®'
De m®tas®, r.npi ir » u iofl» Ks toiag - s- put’ţ.i ej De liliak.. iit	M-on
.	.	,	. . i*.i. -t-ţ-j	0;rtiton
S® m® dsk la monastire,	^Mhnsiia
S® nsi mîna ne nsaltire; ^
Trei katisme s® nitesk, 1	■
„„	ii' vd. n ii jimn
III	ama s® m® nok®esk	. ,
într’o ras®	o 11 c
De m®tas®, . n tt t t ifo i » sn
Ks toiag De liliak.
:r mc
S»’m las n®rsl resfirat.
Ksvios adev®rat.
M®t®niî de kixlibar S®’m tokmesk mi sn birjar ; ffli ks ras®
De m®tas®	*** w*1
Ks toiag ,	v
De ,iliak • ol «b. „
1.
nrîîj
’1 itlllrju
»b i.I
I
Fîma, troska, ne ori sndfe Ksviossl tot n®trsnde;	} °-
Fîma, troska, kît de tare m	n
K®nî n®katsl ns e mare.
K® nort ras®
De m®tas®
ffli toiag De liliak.
1858. Decembre.
"r
iiiitinij
I. IL F.
CAPITUL IV.
Desnre nuterea Jadekatoreasks.
Ţinogpafia Na yi o na as
Art. 96. Kontestagisnile ating®toare de dre'ntsrile civile ssnt esklssive de atribsgis-nea tribunalelor.
Art. 97. Kontestauisnele ating®toar^ de eksersarea drentsrilor nolitice ssnt asemenea de komnetinga. tribsnalelor afar® de .escen-gisuele amezate nrin legi-
Art. 98. Nici sn tribsnal, nici o jsrisdikgisne kontengioas® n» se noate infiinga de k®t nsmai în nsterea snei ansme legi.
Komissisni mi tribsnalsri estraordinaiie ns se not krea nici odat® ssbt nici sn fel de nsmire mi ssbt nici sn fel de ksvînt. (Va sima.} a .isî Iosif Pomanoe iui Komn. — Strada Nemueask’E Xans German No. 27.
Madam Kapoaina XopBan, ne ao-
ksesce în dossa niegi Amzi, raax. Ili-
tap-moms, stpada K®tsnsasi, în kaseae
DomnsasI T®nase nipacaps No; 27, fa-
ne ksnoşkst onopaBi^isjsI nss^ik, k® npi^
imesce snpe kşp®git, Bpskse.ispî, Ba-
aansespi, Bonete negaiace, npeksm rai
nentps kssst Pokii, X®însge nentps ko-
nii, Kamisoane negaiace, k®m®ral B®p-
B®teratî ks npenspiae ce.ie mal mode.	auiii
L	VA irj,iij .
v '	u
■ ’ 'i i	>1
I
f
■II
■ 1
IIponpiet®giae D-ei genepeasa mi Mapia îlekmann, din distpikts.i B.iaraka, P®ssceni, B®i®pia, Mepeni, rai Fp®sinets, se das în apend® de ,ia Sl. Geopge sii-top, ansa 1860, dopitopil se not ap®ta în toate ziaeae, dimineaga n®n® jisl 10 ope, rai dsn® amiazi de aa 6 înainte, aa D-. Kostake Angeaesks, stpada Bpezo-ians kase.ie D. S. MapkoBicI, ka s® se înjge.ieag® desnpe npeg mi kdndigii
4
s
www.dacoromanica.ro