ANUL II. - 1859. M 6. ppincipatele-unite. MIERCURI 4 NOEMBRE. Aneastă foaie ese de doă ori ne săntămînă Aiiepkspea mi Sîm-HT.ta. Ilregsl abonamenls-!bT nentrs sn ang 24 Sf. nentrs % „ 12 „ Trei lsnî. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrl se va nlăti ks 30 n. FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ^ Abonagia se fane la librăria Chist. Ioanins ~et C-ia Romanov stra-daLinskanilor, iar nrin distrikte la D. sekre-tarî aî Administragii mi la koresnondennii librăriei. Ori ne abonament trebsie nlătit îndată ks ssbskrierea. Bucureşti, 4 Noembre. Nosa kondigisue nolitiks a neamslsî Ro-mfcnesk este mal bsnfc dekst nea veke, atat ssb faga el ks nsterile din afars kfct mi ssb faga ei ks interesele din sntrs de la netageni la netfcgeui. Ssb Mea dinteis fag£, autonomia gurilor este garantata de nsterile Esronene; ssb nea de a doa, o konstitsire mai jssts, ma! libers, mai notrivits ks sniritsl de nivi-lizare al nagisne! Romane, este ne kale de a se da anestsî neam vestejit umb asttzî ssb tirania satranilor trekstslsî. Dar aneasti not kondigisne se kade oare si ne legene ks termenele el mi si ne onreaski de a ne gtndi la sn viitor mai ferine? Nosa kondigisne este o noleiali frsmoasi arsnkati ks dibtnie a-ssnra veke! kondigisni: nagisnea Romini, nrin anestea ns a kinitat libertatea sa. Eli a adiogat nsmirsl nrotektorilor sas garangi-lor ei mi nrin aneasta a kinitat sneranga de a ns msri ks atita felicitate ks kare ar fi msrit înainte de adăogirea anestsî nsmir. Dar kondigisnea de adevirati libertate a Snsî neam este a fi indenendint de ori ne nrotek-gisne; a ns ksnoamte dekit singsn voinga sa; a ns mi da dekit legile mi institsgisnile kare îi va nlane lsi; a fane resbel mi nane; a îukeia traktate etc. etc. Noi sîntem doi giri a narte fie-kare ks Ministersl ei, ks a-dsnarea ei, ks mefsl gsvenislsi ales de fie-kare al ei. tot ne rekiami oare-ksm snirea mi kare sîntem datori nsterilor Esroneane, este amezimîntsl în korn din Fokmanî. Ro-mmii dsne ne strigări neînnetat snirea definitivi, nriimin starea de senaragisne, noleiti în frsnte ks Komisisnea Rentrali. Rommii îuklinan voinga lor sas antan ki ns aS voingi. Ilozigisnea lor era trişti, kind la 24 genarie nrin alegerea Domnslsi Moldovei în Valaxiea, antan ki as o voingi, ki re-ligisnea lor este snirea girilor. Aneasti feri-ne ideie îi îmlgi în okiî Esronei mi fiks si tniaski ideia snirei. Dar aneasta ns este destsl. Anestsineam îi trebsie viagi, nstere, soliditate, mi ks doi statsri senarate, fie-kare ks Ministersl sis, ks adsnarea sa, noi nel nsgin, ns vedem nini viaga, nini nsterea, nini soliditatea. Toate a-neste bsnsri le vom avea atsnnî kmd vom avea snirea definitivi, sn singsr Minister nentrs amindoi gliile, o singsn adsnare, sn singsr Domn Romin. Ilrinninele strein ns ne nieoksnt în nimik. El a fost nss în-nainte ka sn mijlok de a ajsnge atsnnî la kieagisnea snsî rigat indenendint crin streini skonsl ns sa realizat mi nrin srmare mijlo-ksl a tribsit si neari ks idee înki de atsnnî. Iati kalea kare Rommii ur tribsi si ia. ne ori ne alt! kale totsl este îutsnerik. Inigiativa se ksvine alesslsi nelor doi statsrî. Nagisnea Rommi ns va reksla. Saknfinele ne se ner, sînt mari. Dli nel mai mare este anela de a rensnga la granit de la streini de a fane goi- înmine. Atsnnî. numai atsnnî streinii te ajsti fin kondigisni ne miros o servitsdine. Nfc zinem ki a sosit timnsl a o fane astizî. Legile mi institsgisnele ne se întemeiazi astizî trebsie resnektate. Dar ns trebsie si ne faki si sitim neia ne viitorul nere de la noi. Si nrofitim de nosa kondigisne a ane-stor giri, ka si luknm nentrs o soarti mai ferine neamslsi Romm. Daka nine-va ar ni-ti konvengisnea esroneam daţi Rommilor mi ar voi si îngeleagi, negremit ki de la înne-nst nini la sfîrmit ar niti ki: aueastt stare de Iskrsrî este data ka Rommii st tekreze mi ss ajsngt la adevărata suire. Ns o vom ingelege oare? Atsnnî, nsmai atsnnî kmd vom ajsnge akolo, vom nstea zine: Sîntem o natţie libert! nmi atsnnî trebsie si kresnem mi si ne în-nilgim ian ssb kondigisnea servitsdineî. Atsnnî, nsmai atsnnî netigeansl Romin va nstea zine: Sînt om liber! kinî fin libertatea nolitiki ns este libertate individuali. snre kare sa vorbit în zilele din srmi, nentrs organizarea snsî korn deforesierî—ostamî. Mai nirksli înki nişte idei nrin lsme ka si îndatoreze ne ostamiî în fiingi a Iskra Ia drsmuri etc. Aneasti ideii ni se nare gremiti. Iati nentrs ne: Ostamiî romml regulagi mi ne regslagî sînt înki atit de nsginî, în kit ns se not demrta de la nostsrile lor, fin si se sim-gi aneasti linşi. Dar se vede ki nei ne as avst aneasti ideii as komntat ks o armie romim de 60 mii de oameni. Sdeî aforistice desnre organizaţia anei administraţii forestiere în ţara Rom'bneask'b. (Srmare). Snre a nstea fi mal bine îngelemi vom arăta ani o ssmă desnre nsrtarea snei asemenea kondine. Listă despre licitaţia lemnelor. Sînt mai la 350 nronrietigî teritoriale înkinate la loksrile smte. Sînt 380 a le mi-nistirilor ne înkinate ne anesle momii; sîn; mai la 500 nidsri. Mine ns ksnoamte starea de organizare a anestor nidsri, ks kare ns nsmai ns se a-dsne nini sn folos, dar înki rsinare mi ner-deri ? O noi organizare ne sn sistem Esro-nean ar fi de mare nenesitate. între alte bsnsri ne o asemenea organizare ar nstea si niodski, ar fi firi îndoiali anela al înfiingi-rii snsî mare korn de mdsrari, organizagi ostimesne. Nsmai kite natrs gărzi de fie ne nidsre ar da sn total de doi regimente komnlekte. Keltselele anestsî korn de gărzi — ostamî, s’ar akoneri ks sna din mai msltele nirgi de benefinig ne ar da o asemenea organizare. Doi mii de oameni armagî, organizagi ks o figeriî lor, ar asigura aneste nidsri de ori ne atingere mi ar fi o mare sigsragi kontra til-xarilor a kiror skinare a fost tot d’asna în aneste loksrî asksnse. Ivs anest sistem, mdsrile romme, vor ajsnge si nrodski, ka momiile, fisn si se konssmi, ksm se întîmnli astizî, mi gara ar nsmira doi regimente de ostamî mai mslt în nsmirsl oştirilor sale neregulate. Ns snim daka Ministrsl ksltelor are aneasti ideie : Dar snim ki ideia daka se va nstea nsne în nraktiki, va fi de mare utilitate, atit monastirilor, kit mi gereî. Ea ns nro-jnite mai nsgin de kit inginiossl nroiekt de- 1 25|Floresk 7|Ian8s Nsmele ksmnă-rătors-Î8Î. <3 a _a '» o etc. Illoes etc. îls’a ajsdikat. ~ lemn II lemn Ijs -S tare. |moale Ilentrs ;er Ifokjjker [fok. k. st. ))k. st. 20 Sama banilor In narte în total 15 . lei jlei. na |lel. na 90 300 180 Aneastă listă se va ssbsemna îndată la înkeie-rea linitagiei de kătre amnloiatsl forestier, mi de samemisl kasier desnre kare va onri o konie la mină; iar originalsl îl va trimite d’a drentsl la direk-Sia forestieră. Anesta iarăinî, dană ne a nriimit de la nele trei administraşi distriktsale toate listele a-ssnra lemnelor ne s’a vîndst, trimite îndată sn e-strakt kaseî generale a Statslsî desnre toate sernele ne as intrat la deosebitele kase distriktsale nentrs nădsrile vîndste. Mai denarte snre a se nstea gine o kontrolă assnra lemnelor tăiate într’anest an ne la diferitele revisn, vor fi îndatoragî amnloiagii forestieri, îndată dsnă ne s a înkeiat tăierea lemnelor, sas mi kiar atsnnî kănd aneia înkă ns s’ar fi înkeiat de tot, a trimite direkŞsnei forestiere o tabelă arătătoate de emne'e ne ssnt în fiingă, din kare lămsrit să se noată vedea kăte lemne s’as tăiat, de ne kalitate mi santitate. Dsnă nriimirea tabelelor sss mengionate, me-fi‘i de sekgie vor faqe kălătorii insnekgionale nrin distriktele lor mi vor nrenota lemnele tăiate din fie kare revis, ftkănd anoi kombinare dakă anelea se notrivesk ks lemnele arătate nrin tabele sas ns. Ks kinsl anesta se va nstea în kătva’rai gine o kontrolă, mi astfel a îmniedika oaremi kare fi-^s dsrozităgî mai însemnate, www.dacoromanica.ro 22 ignM.anyr i- ţaT)n»3lir nţMROVmA v- 4 NOEMBBE. fiugHiLn'y-t -4. :----- -------------j--------=— a ' i i din snni, rai 'Ak^r^eîntoarnemTar^mYTa nroiektaU în- l^8nat în . **** deja mat sas, renti noate seryi tont bazi nentrs nostarile de saora foresfaen vor ttba ® ya fi obiekt5l nsnsnsslsî la kestia a treia, formeze în mkoala forestiera ne srmeazi a se i j ^ de Umne s'ar nstea tăia m miM flingalo- .Inr.rfoa:- forestier) | ne fie-kare an dintr'o vădsre dakd dueea se m ma •an - Okanarea nostarilor sabalterne ( _ .. \ nimia dsm miminii raionale? . not le am sabnlini ka alegerea «nor tin ^ I Ks întrebarea aieasta atingem ekonomişarea de talent de nrin diferitele trage mibt , dat I udărilor szsăti nîn’akam, adiki sîmbaral lakralai. mtie bine liti, skri mi sokotg aHes 01 a . - [ q mîdnime de îmnrejsrirî vitimitoare aa kon- marinii*. «ud k* .ierna a»nlo.W. ■«“ d,,tmW Lr>, °raI la îmmiekarea dervoltxril ksl- „al.ka seam* oentrs tar.1 d«l> In Berile anestea, Intre kare aneme Instrairea lor nmktiki in m S _ - t seminlt8ra nidsrilor n’a stat, in nai sn fel se vK nstea faie kiar în timnal anlikirn m^a_ Lknronorsie ks Urnirea lo/ ansali, ba ia. e mai vinia, dînda-U-se oare-kare skarte infoi i ( fo J j ^eaflta d8ni ksm înniine ne am înkredin- nsdsieri) desnre toate trebile atingi oare nar_|nat în ^le mai mslte reviarî niiî dam namenaera rAR+ier. sag mi nrin instruire orali gmati d Ig , , . semina însimi şinat assnra g doi senatsrî strbi, refsgigl a-kolo. Se zine kt asasinii ar fi strbi ini nsnil / ka st fakfc aneastt krimt. _ j Din kasza vîntsrilor din aneste zile, ma ^ toate liniile de komsmkagişnile. ^egţafine -nînt la Temeinver as fost în nenstinjgt .de a . ' -Hllrl i ii » fgnkgiona. • A emit vorbt kt o st se skrie ia se a-dsne sn frannez ka direktbr general al nos-tiiloii Era vorba de sn organszatoţ. Meia t restier, sag mi nrin instruire orali gitmti am nw- | n’a antet sernma Însimî tea konmetintelm ssm-a forestmi-. ^'Sati Ltera nrin fisrtarea siminBeî azvîrliti de vînt n- d,‘ Skartele skneri mior.native, ne tot de o ^ demert He deyine din ae în ne mai stern vor servi ka iDstrakrn«n!^ nenh-8 amn ^ sinentre ksltsn, mai adaogi mi mmisnarea nemir- oterni si se malt.nlme nnn tinar, ledijearea io tot feM de vite> anoi.nn e * f»kk.de «r=,direk^ ^ a. not psi n*. ko,nak^ ^ W, Find ki trebile ofimoase ne 1 g _ la loksrile iele muntoase ale sini.., restieri infiinBîndi ag si se [imslsiaski. ne fie kare lnnmai n . . zi, de aieea trebse ka mefsl şekBieî si fie ks me-derea sa în Bsksremtî, sas iei nsşin în anromerea 'lsî, nroiekttm-dări: . „ Ilentrs semestrsl de iarni nîni la- fimtsl lsi Martie 1860, si se Bie nrealeyerile în Bsksremti, iar în nrimivan si li se îînmrtimeaski instrakşism .i Isnaut Ha ,K\ cTÎge CRONICA, în nrimivan si li se îmiiirtimeasm i Ilsftria afeigsrt kt traktatele d& nane na- nraktiie în skoala de agronomie de la IIaPte|imon.1^^. ja g5rik sag ssskris la T noemvrie. rlp.Rni'A sp.mmarea nlantelor ne loksrile ie se v | n irrvnrwAa'jrlvî jap va faiC“la Uaris în desnre semmarea nlantelor ne loksţile ne se vor akvira sas arendsi ne'ntrs stabilirea sneî gridine fo rssticrc. Mai tîrzis în toamni mi ne la îmenstsl ier nii, asniranBii vor nstea faie esksrsii nrin nidsrde înveiinate snre a se Îndeletniii la nreBsirea lemnelor ie staS înki netiiate nreksm mi aielor tuate (doborîte) ne loksl nidsrilor destinate nentra tiiere. Esksrsisnile se vor faie de la 1—2 zile ssb msnek-Bia a snsia dintre institstorî; La kas kmd trebile ofiBioase ale mefilor do sekBik[s’ar mai snori, atsiul va trebsi ka instrsk-Bisn§a skoaleî forestiere si se înkredinBeze snorţ nrofesori karii si se oksne nsmai ks aicasta ner-fekijionind ne asniranBi! din kategona de klasa I, nentrs nostsrile de ssnra forestieri. îndati ie vom ajsm/e la ressltatsl aiesta, ns Resnlrea kongresslsl se va fane la IFaris în ksrssl lsneî Ibî dekemvrief - 0 koresnondingt de la Ilai'is tintriti1 în OST DEUTSCHE POST ansiiut kt la kongressl ne se va fa-ne, desnre soarta Italiei, se va kema ini sn renrezintant din nartea nrinninatelor-Unite Ro-mtne, ka st înftjgîmeze interesele Romţnilor. Daka va fi adevtratt aneastt snire, noi ne-felinittm desnre onoarea ne ni se vă fane mi snertm kt atsnnî se va esnrima doringa de-snre o singsrt adsnare mi sn singsr minister nentrs ambele ntrî Romtne ks Domnişi 'nt-| mînteans. ’ ‘ > ‘ J Kestisn^a emannintr6r'gtranilor în^ Rs- t i Indat'B ne vom aisnue ia ressnatoi aje&bd, xio ^ . va fi în desavantajisl institstslsi a stremsta skoula Bia s’a nss din noS ne tanet de kttre imnt forestieri în anronierea snsî orimel nroviniial ks ratsl_ Komisisni s’ag nsmit ka St elaborezi şiţsaBisnea sa în veiinitatea msnBilor, snde elevii ‘ ‘ ‘ ’ yor nstea avea tot d’asna mi okasia da enn în fie ' kare zi nrin revisrile veline snre a se eksersa s serviiisl nrakţik mi tot în aielami timn a’l mi ek- sckyta* 0-*, Ka si se noati dobîndi sskiesive asniranBii fdrmafiî mi kanabilî nentrs oksnarea nostsrilor forestiere ale Statslsî din Rominî indiţienî ar trebsi, s» ia gsvernsl missri ka tinerii ie vor fi disnsuiî aj se anlika mtiinBelor forestiere mi vor fi sivirmit stsdiile gimnasiale, si fie obligaBi mai întii a netre-ie doi ^ni de stsdiS la vre sn revis, mi nsmai a-tsniea si noati fi nriimiBî în skoala forestieri. Nsmai nrin asemenea missri va fi ks nstmBi a înkonjsra nsl iei de dernslt simBit, de a mai re-krsta mi ne viitor aronloiaBi! nentrs nostsrile silva- eRomtm Singsr are nrestifiis nentrs mei mai mslfiî asttzl în gart. ’• a» 9**0 - n ' i Aktorî Romtnl!) ne vt mal nîerdegi Ştim-nsl! mal bine fanefii-vt Voitorii, xamali, kt mai mslte trebi vegî fane de ktt artişti, tim-nsl vostrs ns a sosit în kt . . de o kam da-tt jskagî ne fsnie, skoatefiî nangline- ne nas, jskafii geamele! fanefiLvt borfienifnanarsde! Iatt me nere timnsl.; insifiiii.i -1 Dfio/ «ins-Enoletele soldatslsî fee ktstigt sas ks Jsnfii msnnî mî ssferinfii, sag ks vtrsarea stngelsl stg, aneste enolete dar ns trebsesk smilite la smerii servitorilor ssb nsme de ^ chassevrs. Ktnd vedem anemti lakel ne sie-jsl trtssrilor, nare kt vedem generali. Ni se nare 0 narodie tristt, mi ar fi foarte bine ktnd s’ar da ordin ka anestî generali de karton, strai nearzt enoletele, Ved-em asemenea nis^e i figsri orientale filmate-, ne rekiamt tiinnsl ktr-jaliilor. IHii anemtia ar trebsi'st fie desai-mafil, kt ni ns-î1 atakt în kanitalt ttlxaril Ne mirtm ksm se mai tolert aneasta? Ns sîntem euiminii armelor; din kontra am dori, daka ar fi ks nstingt, togi st fie armafii dar Romtniî, mi armele st serve la sktna- v rea natrieî ktnd va fi ameningalt de enimi-nii stî. o- -1-ttî• *‘r ' . , Ns avem ifimik îios mi însemnat din sn- trs, se zine nsmai kt de lfi'geriarie 1. vt-milfe ag st rtmtie- ne seamă statslsî, mtssr'a este îngeleantt. Totsl de ntndt de gtsii'^a | fsnkfiionafilor mini ktrora st li se (îiikredin-geze aneste/ fsnkfiisnî, mi de regslelb «e se j vor ameza snre a ns adsne statslsî nerdere . în lok de ktstig. -îoiniS cialu --.asia. , 'Instrumentele de eri1 sînt ini asttzl, îB , nele mai mslte fsnkgisni mini Ns-se^-nsteîi fane altfel, ktnî din grania nerslsl'1 abfi-zsl în trekst a* fost o enidemie dîrf kaf® nsfiinV foarte1 'nsfiinî ag rtmas ile atihmî. tenă zine attt de nsginî înktt daka, s’ar ^ dat togi neî atinml la o narte, nei ne aţinui'1 ns ar fi ăjsns st konere nostsrile nenesaU1-Anoi trebsia st fie dovezi desnre abszttoi'1-Tot ne se nerea era ka dela noa ert, st IlS se mai ssfere abszsrile. Asttzl ss$ mal ^ sas ns se mal fak abszfirî?' !Ns vedem, ztlofî dăgr ln jsdekâttf de1 snde înkeiem ^ ori ns «e mai fak abszsrî, ori se fak ks re >ărtt mi diskfejjigne, de; ns se das defaŞ^ LsnI esaminat la tribsnalsl korekg‘ nai, nriniha dintre Di Ortmeans mii D. s pTtS ™edea kite Lffle'^g teiat dsni sn kalksj Dela Konstantinonol se ânsnrit^n ăsa-1 vorang nentrs inssltt ks nalmt e a ne www.dacoromanica.ro DÎMBOVIŢA ^ 4 NOEMBRE, 23 tsiS asgnrainelfgî, de aii doilea. jD. Ortmeang,! dsneB’zisâ gnorâ, ar ft k (îndemnat da Î5 zile de arestif«i'(tTffl taolnsa ,0 lînteirf'fof Ia ‘îW'rekţignî. -A .iuls-i-îoi9i' notfHBaj îiojba m (au„ j- .• tîi/i iy,vi\bs'Asd^ v.. ,r“' ^ F ■ t j'nlaabni arta.^;. JOY .Iii ' l . ■ uî «.'iraolo*. -j ir.b9-i ; 4; O^TIIAC"JT - ■ d >;9 ■ -xn nî î:ţ;ri4j;îoijol) iii rajaui- i suuiiî 0 . Ilriii kare se fane, kgnosktft kt dgne li-nitaţia ftkgtt la IE ale korefitei Igfii sentem-vrie rai dgne deklarania ftkgtt în "srran de iidl, ‘ramîînd asgnra sgskrimilor1 îndestglarea ks xrant a gradelor ,de jos din oştirea Ro-mtnt aflate asttzî în fiinţt, mi ktte sar maî adtoga dgne vremi ne ori gude s’ar mai afla stâţionatt în firinnitratele României mi Mol-dâviei, kbnnentratt la gn lok sa§ îmntrţitt în mai mslte lokgrî ne timn de gn an rai trei Igni adikt de la 1 okţombre 1859 sag nel mglt de la 30 anea lgnţ ntnt la 1 genar. 1861 ks nreţ de narale treî-zenî rai ont (38) nentrg fie kare A>m ne zij ne am îndatorat a iireda aneastt încfestglare dgne grmttoarele 1 uîitfd KSf _■ jii jJ i îHoLi m[ (tnioinin to.. ?:r { Pt‘)Pi- s%r nltteasks_‘de Minis-i ,,ter lîndatt. 'îovo'ur ,u/:rfnjT) , l on br,v>-fii Kontraktgl ngfvoin fi volnini al întrema la altt nersoant notrivit kondinii din lfnitagie, '■ Sgbskriraii ne sgngnem ftrt rezervt la lepigirile gtreî ka mi sgngraii Romtnî, ftrt a aleţrgala nrotekgii streine.., , ; lf ■ Atttr nentrg banii ne nriimim = înainte i,în sgmt de lei sna ssls' iuanfe-zeni mi mase de mii mante sste (176,700) kostsl îndestshreinen-trs sna lsnss mi nenţrg gn No. de raease mii dot sgte (6200) oameni, ktţ rai nentrg o alţt attta sgmt nentrg întreijinerea kontraktglsi, rai kare neste tot înnifreazt lei trei sgte ninni-zenî mi trei de mii, natrg sgte (353,400) de-ngnem garanijt adevtratt de ministrgl jgsti-giei dgne forme la No. esnediijia de skrisorî rai bani ni se va înlesni trimiterea lor nrin kanajgl onoteiMinister osttraesk ftrt nini o nlatt. :..a: -i (l)' Lâ4 kaz de a se mimka vre o komandţ de la lokgrile gnde se aflt asttzi staţionate, st ni se dea de s.nire kg zene zile înainte, nrekgm rai lokgl gnde este a se ameza ka sţ ffgtem mi noi lga disnoziniile ksviinnioase attt nentrg îndestglarea kgvenite oamenilor, ktt rai nentrg a ng remtnea nrodgktele la ngnktgrile de gnde se vor redika komenzile. ' Ilentrg kare s’a ftkgt dot asemenea e-semnlare skimbîndgse în reninronitate. ;.v 4-c v angl 1859 Igna oktomvrie. (Oriţi. sgskris) Minister sekretar de ■ stat ad-interim la Ministere! afanerilor militare, “ , Kolonel adiotant Kornesks. J*! Illefel Seksiei. OtS; yj Deosebit de kondigiile de mai sgs, dgnestt-rginga onor. Minister, ne îndatoram a înnlini rai nele de maî jos konrinse mi kare sînt: I, în nele natrg nostgri ale anglgî în zilele ktnd se mtntnkt nesne rai angme, dot zile jn nostgl stntglgî Iletrş,,, gna în noştsl Stntei Marii rai gna în nostsl. Krtnignglgi, deosebit de norţia de fasole mi nelealte nre-vtzgte în zile de nost, st dtm ningrilor de jos de fie-kare om ktte natre-zeni (40) dramuri nesne nroasntt sag strat. . II. Ktnd dgne hebginţt s’ar nere mira-karea vre gneî komenzi ftrt de veste înktt st ng rtmtie timn a fi înştiinţaţi kg zete zile înainte, la asemenea kazgri ne îndatoram a nltti kom&ndirilor îndestglarea în bani dgne kontrak; asemenea ktnd se va afla omtirile în marra ţie drem, daka din kagza vorbitt maî sgs ng ne vom înlesni ai îndestgla tot noi; înst dgne zete zile din zioa te ni se va vesti, sîntem datori a îndestgla komenzile în lokgrile gnde se vor araezai DI. Ori te nroviziî vor fi avtiid koman-diriî ftkgte la intrarea noastrt în esekstarea kontraktglgi de vor fi de bgnt kalitate kon-rtsnguzttoare kondiţii kontraktglgi, ne anga-jtm ale lga kg nreţsrile korente daka nn le va da ne daft. ^ " Ateiamî sgskrintgrt de maî sgs. b n Atest artikol ni se trimite sure a’l tint-ri, Fatem ateasta sgb rtsngnderea singgrt a agtorglgî st§ fiind în gnele nrivinţi kontra ideilor noasti’e. Redakifia. Nn luaţi numele naţiimeî în deşert. în ziga de. alaltteri ne a .alarmat nrogra-mele serbtreiigi Uliler, fâimosglgi noetţerman. aoftaissj1» \ - ■ -lon în sala Stetifieang is’ajîţingt ţelebrareaj. |la karea Igart narte felgrite telebriteţi romînel , Teâtrgl Naţional ieri ’rai ftkg om aţii îa sala mtrimeî ţermane. ' ' Este frgmos ktnd o naţigne ,e rdigno-. skttoare bine meritaţilor ei. Dar kare este rekgnostinţa te ne a îndatorat a serba în kanitala Romtuiel ne atei om ? Este Uliler kgnoskgt Romtnilor? 1 „Ssnt siggr kt te dgtî rai d-ta asttzi 13 serbarea Jgi IUiler,“ ziseig gngia din amnloia-ţii kaniţalei, „A lgi Uliler ţeneralplgî mg-sktlesk kare a fost la Silistria?u mt într^r-bt el. Eatt kgm e kgnoskgtt atea telebri-tate, la a ktreia serbare tel mai mare jgr-nal al kanitalei noastre nrovokase ngblikgl snre a arata lgmeî kt natfisnea romana o ştie re-snekta.... j,. Ng mt? mir de naiva întrabare a amnlo* iatglgi nostrg, ktti în literatgra noastrt ng se vtd ngmele telebratglgi noet ţerman; dâfr mt mir te a n&tgt entgsiasma teatral naţional, karele este o institgţit a literatgrei' noastre renresentatiye. întreb dar, nentrg te s’a eptgsiasmat ^atest teatrg naţional ? nentrg^ o.rr nerile lgi Uliler ne karii le va renresenta în viilor? nentrg noetgl naţigneî ţermane, ne kaJ re naţignea noastrt ’l va admira noate mal larziS? sag nentre admiraţignea tradgkţieî lgi Tel? Kred kt în kasgrile dinttig, telebrarea se kgvine dgnt sgtes, rai trigmfgl antitinat eBte fgm, în kasgl din grrnt, tradgkţia lgi Tel kg toatt minoritatea literatgrei noastre, ng este gn motiv destgl de ngternik nentrg a Tn-klina frentea mgseî romtne, înaintea gngi strein nog venit în temnlgl ei. A S’ar kgveni ka st destinţern, mi rioi ka tot omgl întreg, între datoria noastrt rai datoria altgia. : 1 Rermanii sgnt datori anesţgî uoet nong-lar kg onoare dgnt moartej ka st’rai rtfgia-skt datoria rai st steargt rgrainea, ka ntnt ktnd era în floarea vieţeî anest btrbat al lor a aflat ntnt mi adtnost de la gn nrinnine strtin, dar ne îi sgntem noî datori?' - n. Kg daforia ţermanilor konkide aţitaţfa lor nresentt de a se gni înţr’gn singgr korn nolitik, snre a naralisa ne de o narte nrenon-deranţa Franţiei, ne de altt naţie, nentrg a ltţi inflginţa naţionalittţei lor într’o kltt di-rekţie... Dovadt e istoria asoniaţiei mileriâ-ne (Schiller Verein) tendinţa, nrogramgl, rai modgl nronagandei ei. — Se kade darka noi st kontribgim kg entgsiasm la aneastt ten-dinţt ? »3 St mt esnlik. * De o jgmttate sekol se lagdt ţermanfi, kt literatgra lor este ng ngmai nea maî mare, mai adînkt, dar a ktria inflginţt e nea mai ltţitt în Igraea nivilisate. De ani dedgk la nrenonderanţa nolitikt ne trebe-mî insista a li se rekgnoasne, fiind kt sgnreraaţia inţelesgate este karea nretin-de mi nolitika. — Kare e nroba ? Ambiţignea nanţermanistilor a vrst st dea lgmeî aneastt nrobt. Ei raî-ag zis: noetgl nel mai nonglţţr al ţlermaniei este EHiler; ne vom stradgi din toate ngterile a fane o nronagandt, ka în toate kolţgrile lgmeî ne gnde trtiesk ţermani st se serbeze aneastt zi^rai anoi gnind ranortg-rile desnrc serbare din toate ntrţile, st |er?-veaskt drept dokgment, kt ngmele Uliler a strabttgt ntnt rai la Xoteiitoţi, nrekgm ng a strabttgt a vre gliei nelebriteţi literarii cîe a altor nonoare. — La aneste serbtri Istnd narte mi nei de nrin nrejgr strtinî, narte din kgriositate, narte din afektare. de a fi amikgl - www.dacoromanica.ro 24 mMROVTIIA — 4 NOEMBRfi. sniritsal a snsia astor strain, li se va ranor-ta ini se va bsnina. în temea mare: „astizi la 10 Noemvre s’a serbat la estremitiţile (anti-nodele) temei, onomastika inkomnarabilstei nostrs LUiler, la a kirsia mărime s’a înklinat toate kanetele inteligenţei, kiar mi a Xoten-toţilor, în a ki.rora inimi înki a stribitst ls-minitoarele raze a mareteî nostrs noet naţio-nai, nsrtitorsl stindardslsi ksltsrei germane !" Eati nroba sniversalitiţeî ksltsrei germane mi a drentslsî de ssnerioritate ne ea nretinde.— IQi în adevir aneasti manevra reemi la noi. Doktorii nostrii în nolitika e-sterni mi interni, visiouarii tiekstslsi mi aj viitorslsi noştri, în nsmele snsia nou or! as dat anest atestat de mi serie în konsniinţa datoriei kitre naţionalitatea nronrii. Ns mi îndoiesk ki fagi ks aneasti ten-dinţi de demonstraţii, a onrit gsvernsl Ilrs-sieî nelebrarea anestci zile, mi daka Ilrssia, inima mi kansl germaniei a onrit’o, se kade ki ns nsmai si o ssferinc a se fane între noi, dar si lsim kiar noi Rominii narte aktivi la ea? . Gsvernsl Asstriei din kontra nrotege mi ordoni nelebrarea ei, nentrs ki a onrit’o Ilrs-sia, mi nentrs ka si arate ţlermaniei ki ea este mai germani de kit Ilrssia; ksvine-se însi, ka si fim“noi mai germani de kît Ilrssia? Zineţî ki în LUiler aţi nelebrat ne sn om mare kare ns este al snei naţisnî. „Kmi LUiler a devenit nrin karaktersl sis netiţean al sniversslsi" (Rominsl No. 121). Dar kit e el de înnetiţenit la Rominî, ne araţi e-semnls amnloiatslsi nitat. Illi în adevir ka Romini ori nine mai noate întreba: nine e anei IUiler atit de mare înkit ne a mimkati mi ne noi a fane neia ne ninî-odati mi nentrs nimeni altsl ns am fikst? Ns a mai esistat birbaţi karii nrin nste-rea ksgetireî lor as restsrnat sistemele temei? Ilentrs ki ffliler are o serbare,. ne kind o mi-rime ka Molibre, Racine, ba kiar sn Rotisean, Voltaire, Dante, Ariosto, Petrarcha mi alţii ns ag? de rai ssnt mai anroane de noi mi nrin singe, mi nrin folosinţi nroveniti din inflsinţa lor, mi kiar nrin mirimea lor. Da, Hliler este mare, nentrs ki naţisnea sa este mare rai ks minte de al miri. între naţiile mai mini însi, se afla birbaţi de mirimea Isî Hliler, ba nentrs anele naţii mai mari dekit LUiler, de karii temea esterni ns snie, nentrs ki naţisnea lor ns este atît de snekslativi ka si’i mireaski înaintea mslţi-meî nrofane kare anlasdi nentrs ki vede ne alţii anlasdind. IUiler este mare, nentrs ki anare mirit, mi entssiasţii noştri ssnt nigmei, karii vor si anara mari, imitind ne neî kre-sksţî. Dar ns e nsmai mirimea relativi a Isî Hliler ne a nrosternat ne miniî „renresentant ai inteligenţei noastre “ la ninioarele statsei noetsl German, ns ia foîossl ne ne a nrodss anest skriitor, e kassa anestei nredilekţii kitre mirimea straini; ei grabesk a snsne neia ne mi a venit a krede la aszirea fanfarelor IHilerianilor nostrii. Kredem bsksros la în-tîisl ansnţig ki anest entssiasm ns nrovine din iniţiativa snsia Romin, sag nel nsţin a snsia niskst Romin mi daka oamenii nostrii as kontribsit snre al liţi, anemtia vor fi din anea mslţime, kare lesne se sedsne, ne avînd denrinderea refleksisneî ne kasti argsmentele fantelor ne karii le întrenrinde; iar daki vor fi fikste ks matsra refleksisne, îi komniti-meam, ns nsmai nentrs ki ns ag ksnoskst ki komit o vitimare naţionali, dar ki în-tr’o sonietate streini, snde se serbeazi o demonstraţii naţionali, trebsind si simţi ds-rere nentrs linsita sa nagisne de asemenea serbare, în mijloksl bsksriei strainilor, ai nostrii trebsia si renresenteze kavaler ks trista figsra. Hernetind însi ks dinadinssl dsni ns-mele anestor nelebritiţi, afls ki ssnt anele ilsstritiţi, karii asti nrimivari desnreţsira snika serbare naţionali „ momii“ de a o ils-stra ks nresenţa lor! ’ nonţiat ferinita nentrs omenime zi, m kaxe s’a niskst noetsl German, nrovokind o demonstraţii naţionali, mi kare îni nsmiisl si-mitor a ranortat temei mireţsl deksrs a sei -bireî germane, katexisind rai altssind naţisnea ki ns fane mi ea asemenea nentrs ai seî? Anei jsrnal este „Rominsl," karele asti nrimari n’a lsat nini notiţa datoare snsia siti manii de a kista mirimi ne ori snde mi a ne înkina lor, nentrs a ne arata mai simnlilor konfraţî ki ssntem mirimi în gsst, gsrmandi în estetiki, kosmonolit la kan, mi traim ks sekoli înaintea nelor-l-alţî. A» neasti indsstrii ne dsne la absksditiţi atît de kolosale. Ilentrs asemenea oameni,^—voi nelebritiţilor naţionali! voi ne le aţi redat limba rai nsmele anestor fii degeneraţi în ni- kronikar, de a anonţia în dosi ksvinte ki . momii serbarea naţisnei noastre, s’a finit în mint rai în denrinderî streine, în medere e * *11__«nnniurr ■ rt TV» infllI’OO 1GT' lift VOI fi^JV Kare a fost anei jsrnal Romin ne a a- nane ‘ , .. . , , Ilonis stima nersoanele kiar mi de deosebite nartide interne fiind, kinî reksnosk ki din frekarea lor nasne emslaţisnea mi din a-neasta binele sonial; dar aneste konsideraţii ns mi înnedeka ale snsne în faţi, ki vizînd fantele D-lor atît de kontrariî ks ksotidianele nrofesii de kredinţi ne ne skris mi tiniresk, mi vine a krede, ki s’as anele noveţi îi obliga mi ne D-lor, mi în anest kas skandali-sarea mea ne aneasti kontrazinere nrovine din o gremeali a D-lor, s’as ksvintele D-lor ssnt nsmai marfa de vinzare, mi nimik mai mslt. A nsmi lskrsrile ksm ssnt, adeki a vorbi ksrat rommesne, vor zine sniî ki e gro-bianitate. Mai bine vois si fig grobian dekit si ns vorbesk rominesne, kind se tratcazi de vitimarea senţislsî de naţionalitate. Am dori si fii mai nsţin între noi de neî ne kred ki e frsmos obineis de a fi kos-monoliţi înaintea strainilor, mi naţionali nrea înfokaţi înaintea Rominilor kosmonolitismsl — ubi bene ivi patria — e materialist, mi nosi ne nlane des a fi timiiat ks enitete de sni-ritsalimli de kitre sateliţii nostrii. Deni sna din dosi si ne alegem; sas kosmonolttism sas naiţisnalism, mi si ne temem ks konseksenţi de ne am ales, nentrs ki trişti ar fi srmarea daka anest nonor ar konfsnda idea desnre a-neste nrinniniî, silinţa de a koketa ks amin-dosi este neloiali; îmnirţirea lor este ab-ssrdi, este minnisna, e nenosibili, mi ana-rinţi e marlatanii. Din aneasti nekonseksenţi ne atragem mslte binselî, kmi temea Vizînd ne sniî în serbitori straine ne kind la nea naţisnali n’as fost, ’mi esnliki kassa de akolo ki nresenţa lor la momi ns avea nersnektivi de a li se bsnina nsmele nrin Esrona, nreksm ţi-nsţi în minte ki o vor fane-o nolitinii germani. Mslţî din neî ne’rai vor niti nsmele flatat în anela toi straine, noate vor ssrîde în sine ks îndestslare, ţlermansl ks minte însi vi rîde mi ne desnreţsesne, mi aneasta mi doare dar este nrea tirzis. IIentrs a înksnjsra, dar de a ns se mai reneţi aneasti dsrere e datoria fie-kirsia Romin nsmai aneasti datorii vois si o înnlinesk nrekit înnrejsrarile mi iarti. 5n nonor kare ns are oameni bine meritaţi în literatsra naţionali, e semn ki ns are nini literatsra, ns e dar nini naţisne sas avem de anemtia mi noi, atsnnî dar si ne fa-nem datoria mai întiis kitre ai nostrii; sas ns avem, mi atsnnî si înnetim a striga neîn-netat lsmeî ki ssntem o naţionalitate, Ilonorsl kare vorbesne, nitesne, mi skrie în toate limbile veninilor, nsmai ne a sa ns o vorbesne nrin saloane, în soniete eleganţi, ba adesea nini în familii, mi kind o skrii, ns o skrii bine, kmi ns a ţinst’o demni de a în viţa de kit de la ţigans din ksrte, — a-nel nonor kare se entssiasmeazi de limba, literatsra mi birbaţii naţisnilor straine, ne kind e indolent kitre a le sale, anei nonor zik deklari ki este gata de a se des fane de individsalitatea sa, în karea n’a aflat nimika demn de a estima, sag ks alte ksvinte, ki e gata a-mi abandona naţionalitatea. Astfel sînt mslţi din noi, — ns naţisnea, ns bietsl nonor romin, — ni anele krsnitsre karii ssnt rominî nsmai kind ssnt kandidaţî la benefinisl mi onoarea rommi, dar kind li se nresiuti o statsra innosanti a vre snsi striin, sftînd ka eri ne a fost îi ranesne sin-gele nel amestekat în vine, mi ks kstremsr în oase ne zine: ki e manieri kavalereaski a se nromterue [înaintea mirimei streine în a kirsia omagig se degradi ne sine. Afsri silinţa voastra; aminterea lor de voi s’as mters; nsmele vostrs mai iste s’a vemtejits de kit iarba ne asksnde ne kistatsl mi ne ksnoskstsl vostrs mormmt! Ile kind Isdea a înnenst a se înkina idolilor streini, kolnortaţî de marlatanii învi-ţitsrei, ne kind desnreţsia rai gonea ne nro-feţii sei naţionali, din anei minst sniritsl ne-rirei s’a înksibat în ei. Astizi noi ns mai avem dsmnezei streini de a kolnorta, mi no-roksl nostrs, kmi n’ar linşi a se afla între noi karii ar fane- o; dar astizi onoarele idolilor se dâg birbaţilor ks merite nentrs so-nietatea în kare mi nentrs a kirei glorifika-re as triit, astizi nentrs glorifikarea^ naţis-neî, îi glorifika naţisnea ne neî ne ag glori-fikat-o ne ea. Astizi dag, kmd noi firi motiv raţional kolnortim idolii moderni ai naţisnilor streine, fanem aneea ne ag fikst a neî Isdeî. Deni fiind ki Isdeii naţie ro-mme ag serbatg eri zioa snsia idol strein, ne kare l’a deklarat, ba l’a dekratat^ nrin nsterea ksvîntslsi lor de înnetiţenit în res-nektsl naţiei noastre, rektifikative kilindarele rominilor ne a’ţi nersekstat ne Lazsr! nii la zioa de 29 Oktomvrie însemnaţi ki este zioa smtslsi IUiler a kirsia nelebrare s’a sivîrmit în temnlsl meselor romine, mi s’a înkeiat ks sn kor, în kare şmîntîna —- asziţî, inima mi kreerii— lamsra renresentanţilor nonorslsi nostrs! ag intonat imni de snitate ks germanii, ne vi dedsra o stea ks koadi lsmint-toare, nreksm ns s’a mai nomenit de la nea ne ag vizst-o mokaniî de la Vifleim! înkei ks o mirtsrisire. — Ns de anela am romit ka listare romin a radikat toast germanslsî noet, mi între altele ag zis, ka nea. mai feriniti narte a vieţei sale a netre-kst-o între germani! kini aneasti înnrejsrare ksrioasi mi fasisne rsminitoare de natrii kareâ ns l’a nstst ferini destsl nini în zilele kind soarta ias dat’o ne miînile Isî, — a-neasti ferinire sag neferinire a D-lsî, este o anreniaţii de gsst, mi noate de sn gsst, nrea rafinat ne kare noi anestia karii voim a trai mi a ne fane în elementslg nostrs nro-nrig, ns’l nrinenem kmi ns’l avem. — Nini mi indigneazi atit, ka anestî oameni ns ag înksnsnat ne birbaţii naţisnei noastre karii ag meritat ksnsna, kmi o ksnsni nsrsrea verde nsmai aneia snig înnleti demni de frsn-tea bine meritaţilor ei birbaţi, karii ssnt demni de ai anrenia ksm se ksvine, srmînds-le essemnlsl; mi tsrbsra însi înnrejsrarea, ka dintre anestî glorifikatori romini ai noe-tslsî german, mai nini snsi ns s’a aratatla snika uoastri serbare naţionali la momi,— de mi ne am înviţat a-i nsmi stegarii nar-tidslsî naţional!! Kred ki mai mslt vor simţi trebsinţa de a arotesla în nsblik de a se nrivi srmarea a vre o kîţi-va IHeler-mani ka omagis naţional. Este timnsl de a nrotesta în kontra nelor ne mi ag fikst obineisl de a de-klara mi a fane a se krede, ki ori ne ls-krare a lor este indentiki ks lskrarea naţiei. Naţisnea, fraţilor din serbarea germani! ns va delegat, ns va înnsterninit a nsrta ksvîn-tsl mi a vi gera în nsmele ei, aneasta o snis,—' kred dar, ki va renroba nlekerea kanslsi vostrs înaintea smbrei streine, mi indignaţi vi va retrakta înaintea temei, snsnînds-i ka în-kinarea voastra ns va si ziki înkinarea Ro-mmiei; iar în voi va dojeni mi ne alţii # m Isa nsmele naiţiei în deiuert, ' D. 77. Martţians. Tinogpa/ia Nav,ionaM a M losif Pomanoe iui Komn. — tradrNemgeââk^erm^iT www.dacoromanica.ro