18 DÎMBOVIŢA — 31 OKTOMBRK tata organizaţie de o kam date ar fi de îndestsl ini o sBnrafajjt areb anroksimativ* estimate în nogoane. Maî denarte ar fi ka n se estimeze dak-s nsds-rea kstire konste din lemn komsn sas de brad, im la întîmnlare k-snd ambele s.oisri de lemne s’a gs-si în acea kstare ntdsre; k-ste întindere arealt ks-nrinde sn soiS mi kste cel d’al doilea, ka astfel sb fie în stare direkjjisnea a vegiea atît ksnrinssl ns-dsrel de tsfanî k-st mi anei de brad. De kam va vor fi la mint niskal nlansrî ka registrsrî areale de la maî înalte nsdsrl, desnre ka-re noi na ne îndoim, atsncl dokamentele acelea sa se nredea direkjjisneî forestiere^fiind ks anele ka acestea dans noaa organizare ag st. între în resoral acemtia în arxivx (registratara mi nlan arxiva) ka inventaria. ’ Din komnanerea acestor nlanarî intranal general s'ar .natea în kît-vami adaoge nrin o mT.sarare generate ntrijile linsinde mi ka kinal acesta a desemna sn nlan general desnre fiemte-kare distrikţ mal mare administrativ, dant o mT.ssrs a- mărimii natarale de 1,2500 kare e o ceringT, necesarie la îmmrjjirea tonografikt a distriktelor mi a lor sab divizie. Ile kfct ne este kanoskat, gaverntmîntal lokal a kontribsit 20,000 galbeni în timnal oksnaţisneî nrin K. R. trane Asstriace la triangslarea ţT>rii Ro mine ordonate nrin komandantele general kare a fost îmure8nate mi ka o masarare yeometrik'B militari, terţ st fi nriimit mm în momental de fan^. mtkar namaî o xarte kvadrate afarx de mreaja tri-angslan trigonometric de întîia mărime. Mreaja triang;;larT> sin ga n. ar fi nrea sksmn ntetite ka 20,000 galbeni, konsaltabil ar fi dar& ka Ministerial eksterior st fakt întrebare la Viena, data s’ar nstea trimite gsvernslsî de aici o konie a nlanslsî tonogvafik desnre ţara Romaneaska, kare trebse sa eksiste, fiind-ka în ereditatea majorstel Borozin s’as găsit mal urnite fol tonografice de nrin jiarsl Bsksremtilor, din kare nstera de sigsr kon-kide ka trebse sa esiste mi asemenea ujan tono-grafik. Ilosesisnea acestii xarte tonografice desnre gara Romaneaska ar fi nentrs toate ramsrile administrative de mare imnortenija mi ansme nentrs administrarea nadsrilor, a kladirilor xidraslice mi mesele, kaaî altmintrelea ns se vor nstea înkonjisra o msl-jjime de mtssrstsrî nsoî geometrice, mi alte între-nrinderl de nroiekte neanarat trebsincioase, kare toate acestea, snre a se realiza, vor vere mslt timn mi mari snese. A se folosi de timn este atîta kît a kastiga total, mai ks seama într’o ijara în kare trebse sa ksgete orl-vine serios de a lskra ks starsinua la acel sfarmit,- ka sa îmnlineaska toate anele lskrarî ne s’a întrelasat de nredevesorî. Ilrin mijloacele aratate ns’I va fi greş direk-gisnei forestiere a efektsa o xarte forestiera desnre toata gara Romaneaska, nreksm mi a celor trei di-striktsrl administrative, ka în aceia sa se desemne revisrile silvanale ks ale lor ssbforcstere, nreksm mi îmnargirea cea nosa de etablismente forestiere mezieme. îndata dana efektearea întrebare! cel dintîis, direkgisnea forestiera va fi în stare a stabili statal nersonal nreksm statal lefilor a tstsror fonkgionari-lor silvanali. Maî nainte de ce vom nami la resolvarea întrebării a dosa, ksget a ns fi de uriso3 a rasnsnde la o întrebare intermeziara ce sta în legatsra ks cele nana aici eksnsse. Ks ce individe voim so stabilim nostsrile de ss-nra silvanali mi ssb silvanali. întrebarea aceasta e învederate, mi ks atîta mal vîrtos ni se va arata satisfakatoare, ks kît îndata aksm vom trage-o în sfera konvorbireî noestre. Ks greş va nstea demsstra cine-va kontraril daka vom nsne aceasta afirmagisne, ka în raomen-tsl de faga nici a zecea narte din nostsrile kreînde ns se vor nstea oksna de individele anlikabile, nen-trs ka tinerimea gării, rar s’a oksnat în streinatate ks stsdisl trebilor forestiere. Ama direkgisnea forestiera din momentsl kon-stitsirel sale, va avea însărcinarea a se oksna ka ne tinerii înteliyingl Romani din gara karil vor avea doringa a se anlika în nostsrile statslsl la rains-ra forestiera, sa'I instrseze nrakticemte (nreksm sr-meaza t.stezî ksrssl de telegrafia în insnektoria generala a telegrafelor) într’atîta, înkît la trebsinga >je se va vere cel raslt nana într’sn an de zile s fie d’îndestsl instrsigî în ksnomtingele verste snre a nstea oksua nostsrile de ssnra forestieri. E de observat ka ns ks mslt înainte s întemeiat o skoali forestiera, însă îndata s’a mi di- solvat, nentrs ce? nimenea ns mtie. a Fie ori-ksm, aksm trebsie din nos sa seinti-ingeze o skoala forestiera, daka mai vîrtos o m-tengisnea serioasa de a stabili o administrare forestiera menita nentrs viaga. _ . Trebse dara sa se gina nrelegeri desnre mti- ingele forestiere, ks acestea însă vor fi însarcinagi în ksrssl desvoltarii organizagisnei forestiere acel trei sekretarî ssnremî mi sniksl sekretar eksneditoi kare e obligat sa fie mi geometrs. în semestrsl de iarna sa se îmnargeaska nrelegeri desnre botanika forestiera, mtiinge des nre ksnoamterea kalitagil namantslsî, „aksa foies tiera, meteorologie mi klimatologie. Administrarea nadsrilor mi legislagisnea teodozie mi ekonomia nadsrilor în tot ksnrinssl lor. Insamestrsl de vara se vor nstea reneta in narte cele îmnartamite nana aci, în narte iaramîa-celea vor fi ssnlinite nrin lskrarl nraktice anlikate în gradinele de ksltsra ce vor avea sa se înfiingeze nentrs diferitele nlante de arbori sălbateci. Tot în acest semestrs va fi koLssltabil a se îndeletnici ks taksarca lemnelor statatoare nrin diferite mi msltinlice eksemnle; iar în ambele simes-tre se va lsa înainte desenmsl de sitsagisnl ks deosebita nrivire la tagma forestiera. . Fiind dar ka domnii asnirangl de trebile forestiere ce as sa se formeze vor nstea nsmai în kiaroaa anslsl 1860, nami în fonkgisnele lor; ama se namte întrebarea ka ce sa se faka în deksrssl ierneî viitoare nana în toamna ks nadsrile? Noi alt konsilis ns nstem da în nrivinga aceasta dekît din dosa rele sa alegem ne cel maî bsn, adika: a laşa nan’atBncea admintstragiea forestiera ce a maninslat nan’aksm în fsnkgisnea sa, to-tsml înka de aksm sa faka direkgisnea forestiera namii ksveuigî snre a îmniedika ka or ce mod de nrevarikagie sa ns sa maî noata face. Ssb ori ce înmrejsrare trebsie esekstat ka vînzarea lemnelor sa se faka nrin licitagie ks toate acestea, komnetintele anmloiat forestier va fi îndatorat ks natrs santamani înainte de termensl vîn-zareî a nromslga oficialmente în foile nsblice lo-kale o înmtiingare desnre toate sortele de lemne (lemne sskate de fok, de rotari etc:) mi kand acelea vor ajsnge la vînzare sa se faka ksnoskst lo-ksl snde se va ginea licitagia. La licitagie vor asista amnloiatsl forestier, mi samemsl distriktsal; acest din srma va nriimi banii de la licitagii acel ce as oferat nregsl cel mai mare nentrs lemnele esnsse la vînzare, desnre kare el va fi însărcinat a tinde o kondika în kare va arata lamsrit nsmele mi nronSmele fiernte ka-rsia ksmnarator, loksinga sa, nreksm mi kşantita-tea lemnelor ce a ksmnarat. (Va srma). CRONICA. Alegerile Msnicinale din kanitals s’as terminat, simbite la 24. D. Dimitrie Gika s’a ales ks "65 votsrî. D. V. liana ks 49. Dv Ion Brttians ks 40. D. Gerasim, ks 38 mi D. Ion Iletresks ks 33. Asfel D. Antonie Arion a rsinas ks nsnine votsrî. Ns înge-leyem nentrs co? D. Arion a dat tot -d’asna dovezi de integritate mi kananitate. Reforma mi a nriimit înteisl avertise-ment. Am fi nveferat, ksm laşi. st se înge-leagt onor. redaktor al Nagionalslsî în No. stS, st se dea mai bine konsilisri. Ssntem akolo snde avem ma! msltt trebsingt de konsilisri de ktt de nedense. Mslte din kt-te se fak, ns ssnt insnirate de ksgete rele, ci mai mslt nrovin din linsa esneriengeî în via-na nolitikt. ~ . ... : . Aszim kţ Mini'stersl ar fi decis ka st înceaiiţ ksrtgirea lakslsîRismeyisl. Aceastt mtssrt era de neantratt trebsingt a se-lsa-oda tt^ Acest lak ns se ksituise îukt de la krearea www.dacoromanica.ro grtdineî, mi ns este de mirare în starea lsî nt~ nt asttzî st fi dat asii frigurilor. Ks aceasta adscem aminte gsvernslsî, kt ltngt grt-dint în strada Gorganilor, este sn lok ne kare se face bsltts, îndatt ce sosesce timnsl ernei. Acest lok de se va întlga de nronrie-tarsl sts, btlttsl se va face nevtzst. IUi asfel aceastt narte a kanitaleî va sktna ks loksitorii ei, din mocirla ce o btntsia ntnt aci. Maî mslte alte ntrgî ale kanitaleî ssnt esnsse la asemenea btltae. Aceste loksrî a§ nronrietarii lor, mi ns vedem nentrs ce ns se îndatoreazt ori st le înalge, ori st le vînzn altora kare le ar întlga. Ks aceastt okasis-ne, rekemtm lsarea aminte a Sfatslsi ortme-nesk assnra groaneî ce s’a ftkst la intrarea din dos a iiasagislsi Romtn. Akolo glsme-gii nretind kt în aceste zile s’a înekat o va-kt mi sn ovrei lemesk. S’a rtsntndit vorba în Bsksrescî kt o-norabilsl membrs din sttng’a al Komisisneî Mentrale D. 31. Kogsbmeans, are st’mî dea de-misisnea sa din aceastt fsnkgisne înaltt. Ls-krtrile d-lsi Kogtlniceans, sttrsingele sale, inteligenga., natriotismsl mi nrinciniile sale nrogresiste ssnt nrea ksnoskste mi anregsite de Rcmtnî, ka st ns le nart rts aszind dej sure retragerea sa diiitr’sn korn kemat st de-cizt de soarta nrincinatelor. Snertm înst kt acest sgomot ns va fi fondat. Joi seara kolonia germant din Bsksrescî a celebrat serbttoarea nemsritorslsi noet filosof Illiler. Ideia acestii serbtri face onoa- A re kolonieî germane de la noi. In aceastt frsmcast fantt se konfsndt dot simtimente mtrege..' Ilatriotismsl mi ssblimsl res'nekt ce nagisnele Isminate as nentrs genisl omenesk. Mai irslte celebrittgl sciinnifice mi literale Romtne se vedeas aici, mi era destsle ka st ns se mai doreaskt acea Isme elegantt, ce întrs asemenea strbare ar fi fost de nrisos sas ar fi ktskat de srît, nenstînd st îngelea-gt nici simtimentsl ssblim' de natriotism, nici ksltsl ce fie ce om se kade st aibt nentrs geiiisl omenesk. Felicittm ne mimkttoriî a-cestiî strbttorî, mi invittm ne Romtni a i-* mita' de la streinii germani aceste fante fre" moaşe kare ssnt nentrs nagisnele Isminate t semn de viagt, de nstere, de mtrire mi t.<# glorie. Din toate fegile acestii nobile sei^-btri, însemntm aici xorsl damicelelor de fa^ milie în kare s’a distins damicelele Maier ini Eitel. La noi Rtmtnii ntnt asttzî ns avem st celebrtm serbtri de oameni de aceastt strt-lscire. Timnsl noate va îmnlini aceia ce lin-sdsce; dar în linsa acelor yenisri gigantice, înkt am avea st celebrtm strbttorile oamenilor nolitici, resbelicî mi literagî asfel ksm as nstst st fie. Noi înkt ara avst eroii noştri, literatorii nostriî, de mi într’sn rînd mai inferior.. Ktte-va enoce istorice, ktgî-va btr-bagi stftlscigî nreksm Ion Basarab; Mircea; Ştefan; Iletrs Rarem; Matei Basarab; Mixai etc. Ile srmt Laztr cel dintti restaurator al limbei Romtne mcl. Dar, în lok de a lsa inigmtive’ noi înmine, astenttm, dsne obiceis, st o m guvernele. Ar zice cine-va kt viaga, sciinga-voinga, nosibilitatea ns esistt ia nanisne, n! Ilsbliksl ne îl nsmesne igno-rent, ksnen, mojik, anela nitesne gazetele Romi,-ne, auela ksmmri kirgi Romane, anela merge la teatrs Romtn. Ilim aksm ziieas s-niî kt ns merg Ia teatrs Romin, nentrs ki ns este la îmiuimea gsstslsi, aksm teatrs s’a mai înbsmtigit, ne vor mai zine?..,. Brmare. o ' Art. 40. Lista qivili a Domnslsi se votează de Adsnare, odati nentrs tot-d’asna la întronarea sa.. Art. 41. Ilersoana Domnslsi este nevio-labil'B, Miniştri lsi însi ssnt. rosnsnzitorî. Ori-ne akt al Domnslsi trebse si fii kontrasem-nat de kitre Miniştrii komnefengî. Art. 42. Adsnarea va fi konvokati de kitre Domn mi trebse si fii întrsniti în tot ansi, la întîia Dsminiki a Isnii Denembris. Ksrssl a fii-kireea sesisne ordinare este de trei lsnî. Domnsl noate si nrelsngeaski Se-sisnea ordinarie a Adsmriî, daki nere tre-bsiniia,• asemenea noate si o nroroge, în si ns mai mslt dekil odati într’o sesisne iui ns noate ne mai mslt timn de kit ne o lsni.^ afari nsmaî daki va avea konsentimentsl Adsmriî. El noate se konvoane Adsnarea mi în sesisnea estraordinarie sas si o dissolve. în anest dsne srmi kas, el este dator de a kon-voka o nosi Adsnare kare va trebsi şi fii întrsniti nîni în trei lsnî. Domnsl, la deskiderea fii-kiria sesisnî ordiiiarie a Adsmriî, îi di nrin sn ,me§agis limsrire desnre starea gereî. Art. 43. Dopinsl ns se noate denirta din ko-nrinssl teritorislsi Ilnnuinateior-Snlte firi, înksvingarea Adsmrei Generale. Art. 44. Domnsl ns noate avea alte dren-tsri, de kit anele date lsi ansnie nrin Kon-stitsgisne mi nrin osebite legi fikste în nste rea anesteî Konstitsgisni. ♦ .*»;-/ „h- * SESISNEA. II. •n 111' 1 :iO;> Desnre Miniştri. Art. 45. Ns noate fi Ministrs de kit nel karo este Romm din namtere, sas uel kare a dobîndit înmmîntenirea nea mare. Art. 46. Fii mi fragil Domnslsi ns not fi Miniştri, Art. 47. Miniştrii, mi de ns ar fi membri ai Adsmriî as însi intrarea mi not Isa narte la diskstarea leyilor, fin a nartinina la votare. Adsnarea noate nere la trebsingi ka Miniştrii si fii fagi. Art. 48. Miniştrii ssnt resnsuzitori de kilkarea leyilor mi de ori-ne risini a banilor nsbliuî. Ei vor fi jsdekagi de înalta Ksrte de Jsstigie mi de Kasagisne; srmirirea lor, va nştea fi nrovokati de kitre Domn s’as de kitre Adsnare. Ilsnerea ssb-akssanisne a Miniştrilor, ns se va nstea rosti de kit nrin majoritate de dosi treimi a membrilor de fagi. Art. 49. La niui sn kas, ordinsl verbal sas înskris al Domnslsi, ns noate anira ne 8n ministrs de resnsndere. Art. 50. Miniştrii traml la jsdekati dinaintea Ksrgeî de jsstigie mi de kasagisne, _PIMBOVIIjA ~ 31 OKTOMBRE. vor fi jsdekagi de dînsa nsmai nentrs fantele lor ministeriale. Ilentrs deliktele sas kri-mele sivîrmite de kitre ei kiar în timnsl a-flirei lor în fsnkgisne, întrs kit ns dereazi din aieste fsnkgisni. nreksm mi în nronesele sivi e, ei vor» fi jsdekagi dsni leyile mi formele d.;ni kare se jsdeki togi Rommii. Art. 51. Domnsl ns noate si erte niuî si mikmoreze nedeansa xotirîti miniştrilor de kitre înalta Ksrte de jsstigie ni de Kasagisne, de kit nsmaî în nsterea mijlouirei a Adsmriî generale. Desnre adsnarea generala. Art. 52. Adsnarea generali se komnsne de togi denstagii alemî de disti’iktele mi ora-mele IIrinuinatelor-5nite, konform disnosigis-nelor elektorale mi a leyeî nekomnalibilitigi-lor, aneksate imbele la Konstitsgisnea de fagi. Adsnarea generali se alege ne mante ani. Legea elektorali xotiramte ksalitigile trebsitoare nentrs a nstea fi alegitor, mi ki-îisl ksm trebse si se sevîrmeaski alegerile. Asemenea xotinmte mi legea elektorali, ksalitigile neamrate nentrs a nstea fi ales denstat. Art. 53. Mitronolinii mi eniskonii enar-xiogi ssnt de drit membrii ai Adsmrei Ilre-medintele Adsmrei se ksvine mitronoligilor. Vine nremedingii mi sekretariî se aleg de Adsnare. Art. 54. Adsnarea generali este renre-sentanta legali a nagisnei Romine din Ilrin-'jinatele-Bnite. Art. 55. La revisisirea ţstlsrilor densta-gilor, nenriimirea snsi denstat ns se noate în-ksviinga de kit nrin majoritate de doi treimi a membrilor de fagi mi ks vot nsblik. De-nstagii în sînsl Adsmriî generale, renresinti întreagi .geara, ian ns nsmai nartea din Ilrinuinatele-Snite kare ’î-as nsmit, s’as ko-legisrile lor elektorale resnektive. Art. 56. Denstatsl kare, dsm alegerea sa, va nriimi în timnsl mandatslsi s’ag vre o dekoragisne, înneteazi nsmaî de kit de a lsa narte la medingele Adsmrei mi ns noate reintra în fsnkgisnea sa de denstat, de kit dsni o nosi alegere. Art 57. Nini sn membrs al Adsmrei ns noate în ori-ne timn a fi nrigonit, srmirit s’as arestat nentrs votsrile s’as oninisnile emise de el în esernigisl mandatslsi sis. Art. 58. Ilersoana fii-kirsia denstat, este neviolabili în tot timnsl sesisnei.. Ama dar în ksrssl sesisnel, nini sn denstat ns noate ssb nini sn ksvînt, a fi srmirit s’as arestat de kitre vre o astoritate, fin învoirea daţi nrin formali înkeere ks majoritatea de doi treimi a Adsmrei. Srmirirea s’as arestsirea snsi membrs din Adsnarea generali este ammati în timnsl sesisnei mi nentrs tot ksrssl ei, daka A dsnarea o nere. A*. Art. 59. Iri timnsl sesisnei, în kas de ksl ni vegiati, denstatsl finlsitoris se noate aresta; însi atsnnea în nele 24 ore, astoritatea este datoare a adsne kassl la ksnomtinga nresidentslsi Adsmrei, kare îndati konvoaki kamera snre a xotirî. Uentrs a se nstea înksvinga menginerea arestirei, este trebsingi de înkeerea Adsnireî daţi ks majoritatea de doi treimi a membrilor ei. Denstatsl kare, afari din timnsl sesisnei Adsmrei s’a arestat ssb ori-ne bmsiali de vini, kiar zioa într’sntrei Adsmriî, se di ssb nazi în nriimirea nremidintslsi, îmnresm kş toate aktele arestirei mi srmirirei sale. Adsnarea în termin de trei zile se ros-temte ks majoritatea de dosi treimi, daka arestsirea mi nrigonirea sînt legale mi trebse a fi menginste. La din kontra, denstatsl de îndati este nss în libertate mi skstit de ori-ne srmirire. Art. 60. Kilkitorii neviolabilitigei dens-tatslsi se vor nrivi mi nedeusi ka kilkitorî ai renresentagisnei nagionale. Art. 61. Daki întîia dsmineki a lsnei I5* Dekemvris a fii-kirsia an. Adsnarea generali ns va fi konvokati, în konrinderea artikolslsî 42 din koustitsgisne, atsnuea A-dsnarea se întrsnemte de la sine în auea zi. La kas de disolvare a Adsmrei, daki nîni în termensl de trei lsnî, de la disolvare, o nosi Adsnare ns va fi konvakati notrivit art. 42 din konstitsgisne, atsnuea vekiî membri ai Adsmrei, în zioa esninreî termenslsi mai sss nitat se adsni mi konstitsi legala renre-sentagisne a gereî. Aneasta se va srma mi la kassrile nre-vizste crin art. III din auekss I. al konşti-tsgisnei. Art. 62. Miniştrii kariî în terminele xoti-rite de artikolsl 42 al konstitsgisneî mi de art. 3 din aneksa I a konstitsgisneî, ns vor fi konvokat adsnarea generali, se vor konsi-dera ka kilkitorî institsgisnelor giriî mi a jrenresentagisnei nagionale, mi asemenea se vor nstea nsne în stare de akssagisne de kitre adsnare, mi se vor da în jsdekata ksrgeî de kasagisne, în înssmire de înalţi ksrte de jsstigie notrivit art. 48 din konstitsgisne. Art. 63. Fie-kare denstat are drentsl de a nere de la astoritigi, nrin bisrosl adsmrei, toate mtiingele ne ’i ar trebsi desnre ori-ne ram al administragisnei nsbliue Art. 64. risblinilatea medingelor adsnireî este garantaţi. Art. 65. Uledingele adsmrei generale se konstateazi nrin nronese verbale snsi de fii-kare medingi mi ridigeat de kitre nremedin-tele sas vine-nremedintele ks koneragisnea sekretarilor. Aneste nrouese verbale se adsk la ksnomtinga nsbliki nrin Monitorsl onnial, kare înkit nrivemte Isknrile kamerii ns va sta ssb alţi kontroli dekit anea a bisroslsi adsmrei. Art. 66. Adsnarea generali are drentsl esklssiv a’mî fane s’aS a’mî nrefane regsla-mentsl sis interior, dsm kare îmi esersa a-ţribsgisnile sale. Adsnarea generali îmi fane singsn bsd-yetsl mi keltselile ei de ori-ne telig, se nsne în sarnina statslsi. Art. 67. Oneragisnele elektorale se veri-fiki de kitre adsnare, kare singsn are drentsl de a jsdeka desnre validitatea lor. La revizisnea titlsrilor, nenriimirea snsi denstat ns se noate înksviinga dekit nrin majoritatea de doi treimi a membrilor de fagi ai adsmriî mi ks vot nsblik. Art. 68. Adsnarea generali ns noate da xotirîri dekit nrin majoritatea absolsti a voturilor. Kind votsrile ssnt îmmrgite în doi mrgl egale, nronsnerile nele ssnsse deliberirei se sokotesk de resninse. Adsnarea generali ns noate gine iaedin-ge mi da xotirîri firi ka si fii fana uel ns- www.dacoromanica.ro 20 ntMROVlIIA — 31 OKTQMgggi gin jsmstate mi snsl din întregsl nsmsr al membrilor din kare se komnsne adsnarea. Art. 69. Adsnarea generali are drentsi de anketi. . Art. 70. Adsnarea generali disksti ini voteazi nroiektele delegi kare i se înfogi- meazi de kitre Domn din narte’i sas din nartea komisisneî neutrale. Adsnarea le noate amenda ssb reserva art: 100 din konstitsgisnne. ^ ^ Art. 71. Iloligia Adsnirei este a înşirai Adsnirei. Aneasti noligie se întrebsingeazi în nsmele Adsnirei de kitre Hresidentele ses sas de kitre Vine-IIresedintele karele singsr noate da ordine gsardiei de serviniS. Art. 72. Nini o nstere înarmaţi ns se noate nsne îmnrejsrsl sas la smele Adsnirei fsri învoirea ei. Toni anei ne vor kilka a-neasti nreskringisne, se vor nedensi ka ssr-nitori ai renresentagisuei nagionale. Art. 73. Ilartikslarii ns not înfegima A-dsnirei în nersoana netigisnei de kit nsmai nrin mijlonirea a ninnî denstagi Art. 74. Adsnarea are drentsl a resninge 6ag a trimite Ministerisisi komnetent netigis-nile ne’i vor fi adresate mi a’i nere limsriri, sas a i le rekomanda snre îndrentare. Art. 75. Fie-kare membrs al adsnirei ne va voi a adresa gsvernslsi internelagisnî, va fi dator a înksnomtiinga ne Minister ks trei zile mai înainte. Art. 76. Ilentrs sn interes mare nagional sas în kas de forgi maiori adsnarea generali este liberi de a se adsna ori snde va gisi de ksviingi. Art. 77. Fie-kare membrs al adsnirei generale va nriimi o indemnisanisne de o mie lei ne lsni ne timnsl sesisnei. Mei ne lo-ksesk în oramsl snde se gine Adsnarea ns nriimesk aneasti indemnisagisne. Art. 78. Adsnarea generali într’sniti ks Komisisnea Hentrali alege la kas de vakan-gie, ne Mitronoligiî mi ne Eniskoniî Enarxio-gî, nsmai dintre membrii klerslsi nimîntean karii vor fi ksnosksgi nrin nietatea lor ek-semnlari, nrin natriotismsl mi nrin kana-nitatea lor. Aneste alegeri vor fi ssnsse sankgionirii Domnslsi. (Va 5nna) ---'=54see- Competinţa Tribunalelor noastre în genere. în nrivinga fantelor din mima kategorii, am aritat deja komnetinga trib. n°*8f ®. k° ~ merniale, kini aneste aS fost obiekts gisnilor noastre în nele doi nsmere nr ne dente. — Am aritat asemenea komnetinga tribsnalelor noastre komerniale mi în ranort ks fantele din seksnda kategorii, kind am tratat de komnetinga ratione personce< Ne mai rimine aksm a trata desnre komnetinga trib. noastre komerniale în ragisne dreanti ks fante din tergia kategorii, kare se sokotesk ipso jure komerniale, fie de oricine întrenrinse, mi nrin srmare nessnsse la ni ni o dovadi kontrarii. Ei biue! aneasta ssnt Jloliiţile. Legea zine (art. 306, al. IV frasa sltimi) nToate îndatoririle ne se nask din Iloliiţe* a-diki ssnt de komnetinga reali a trib. de komernis. _ Observim ani ki, legea în nrivinga a- nostor efekte de komernis, nsmai fane nini o distinkgisne între sn nartîkslar m’sn komer-niant; este destsl ka nartikslarsl si fi ssbt-însemnat o Iloligi, ka si’l deklarim intrat în jsridikgisnea tribsnalelor komerniale; ani dar ns se mai kasti nini ksalitatea, nini sko-nsl nersoaneî ne a ssbskris Iloliga. Kassa anestei disnsneri, diktati de le-gisitorsl nostrs este ki Iloliga resnemte ka-raktersl nel mai esneditiv dintre toate efek-lele de komernis, mi n’a mai kitat a fane ver o distinkgisne între nersoanele ssbskrii-toare, temîndsse ka nirkslagisnea ei si noa-ti fi sssnentibili de întîrziere. Nsmai e trebsingi, sokotim, a mai kon-stata mi ani ki o Iloligi diferi foarte mslt de toate nele-l-alte efekte ne nirksli în komernis, kini aneasti konstatare am fsks-t’o deja. însi tot ne ne nronsnem ani a fane ks-noskst lektorilor nomtri, este sna din nele mai mari ritiniri în kare se gisesk kizste trib noastre komerniale, ritinire, ns nsmai nominali, sas în teoria drentslsî, ni nrea reali, nrea nraktiki mi kare tinde a doborî, sas nel nsgin a slibi mslt komernisl nostrs. Voim si vorbim d’o Iloligi, iar ns d’sn bilet la ordin, d’o noligi ks forma nersti de art. 106 sk. I, K. Kom. adiki ks trei ner-soane nenesaris într’însa, sn trigitor al IIo-ligei, sn nsrtitor mi sn tras, ks doi loksri distinkte, etc. (Va srma). mingiere; dorim ka si sitagi nele trekste, si înkidegi srekia la glassl natimilor rele, mi si figi nestrimstagi în simgirile voastre de kredingi kitre gsvern mi de isbire kitre gara Moldovei. Ilatria Noastri a intrat ne o kale de îra-bsnitigiri kare se vor revsrsa assnra tsts-lor fiilor ei, fiii osebire. Ns trebsie însi a se nerde din vedere ki bsnsrile ks greS se adsni, mi ki nsmai nrin îngelennisne mi rib-dare vom nstea dobîndi îmnlinirea doringelor noastre. Linimteaski-se dar inimile voastre de ori-ne griji nii îndoeli, kini noi ne oksnim de soarta voastri ka sn nirinte bine voitor. Dsm-nezes mi Nagia Ne a inilgat ne Tion nentis de a da drentate anelsi ne o are, nentrs de a înfrîna ne nei riî, mi nentrs de a îmbii-nima ne nei bsni! ~ ALEKSANDR5 IOAN. Ministrsl trebilor streine V. Aleksandri. Ansi 1859, Oktomvrie 19. Un prelud poetic. Mslt emtî frsmsmiki, ICli ialt sosemte, Competinţa tribunalelor de coinerciii (Vezi N-rile 70, 75* 76, 96, 97). Kînd ne am disnss a trata desnre kon-netinna ratione materice a trib. noastre komerniale, am vizst ki o logiki dreanti ne silemte a nerneta, snre anest sfîrmit, fantele de komernig. Ama am klasifikat fantele de komernis în trei kategorii. în nrima kategorie am a-mezat anele fante kare întrenrinse, sas d’sn komerniant, sa8 d’sn nartikslar, ssnt ssnsse nressmgisnei generale de komernialitale, mi snre a derima aneasti nressmgisne, am zis A ki ne trebse o nrobi kontrarii. — In seksnda kategorii, asemenea am amezat toate anele fante kare se sokotesk a fi komerniale nsmai nentrs motivsl ki se gisesk întrenrin- A . se de kitre komerniangi. — In tergia kategorii, în fine, am ensmerat nsmai anele, fante komerniale, nentrs kare ns se noate admite nini o dovadi kontrarii. Hitim în Ansngitorsl. Acte oficiale. Dragi nisiriki! Kini ts nogi si sborî, Kini ai ariniori. Anoi se onremte Lingi sn îngeram Dslne, drigilam. Snagisl mi desnarte, D’a mea bsnitate: Dslne îngerel, Ks nir asrel! — Albi kouiligi, Rsmeni gnrigi! Snsne ki’l isbesti Kini îl vestejesni? Snsne’i, nisiriki, Kolo în vilniki; Mi isbesne ea, Inimioara mea? — Ilasire asi-ite Viaga ns-i isbiti. Ksm el e isbit Ksm el e dorit. “ mi îmi vei adsne, Ilisiriki dslne, Risnsnssl ei în okiî tiî. Ea anski sborsl Snde vinitorsl Era nonosit Kind l’a nirisit. Este granioasi, Dslne mi frsmoasi Ka dalbele flori Re kobor din zori. Dar vai! el nerise Ka sn vis nrin vise. Rîsl fsgitor Sssnina ks dor: IliSirika sboari Se dsne smoari, La nel îngerel Ks nir asrel. „Ilasire smoari, Lini arinioari, Te-ai întors tirziS, Nsmai este viS. llroklamagia Bomnitorsloî kitre Io* k&itoriî din Basarabia. A. Takonoh. Stsdent în klasa EQ gimnazial"6' DE BÎNZAPE. Loksitori din Basarabia! Venim nîntre voi ka Domn mi ka Ili-rinte ka si vi adsnem bsksrie mi vindeka-rea relelor de kare a’gi nitimit niiii aksm. Din zioa în kare nartea Basarabiei loksiti de voi s’a linit de vekia ei tslnins, ea s’a îm-nirtimit de toate bintsirile mi nevoile ne de mai mslgi ani as nivilit aneasti gări a Moldovei atit de bsni mi frsmoasi! Inst mi nentrs voi ka mi nentrs togi va ristri în ks rînd zioa drentigei dsni msltele nedrentigi desnre kari agi avst a vi nlinge. Noi dorim ka ss nrivigi sosirea Noastri în mijloksl vostrs ka sn semn de nane mi de Este o ssmi mape de nisipl mi ansme: KANAPl, foapte fpsmoase, a se adpeşa za Ote# Konkopdia za odaia No. 27. în xansz D>zsl G. Gepman se afi* magazii în faga szigil mi în kspte & dat ks kipie de za Sf. Dimitpie Biitop^ dopitopil de a ze înkipia se not adpe?;1 za tinogpafia PomanoB ne este tot anez xan ks D. St. Pasidesks. a—egMBW—m—e—^—ae Tinogpafia Nau,ionaM a mî Iosif Pomanoe mi Komn. — Strada iiemgeaski Xans German So. 27. www.dacoromanica.ro