ANUL II.

PEINCIPATELE-UNIIE.
MiERCURI 28 OCTOMRRE.
Aieast-B foaie ese de do* ori ne s*nt*mîn*
ISiepkspen mi Sim-
BSti».
flrensl abonamenls-Isi nentrs sn anS 24 Sf. Ilentrs */„ „	12 „
Trei lsnî. ... 6 „ O linie nentrs anon-ssri se va nl*ti ks 30 n.
EOIĂ POLITICĂ ŞI LITTEllARĂ ^
Abonania se fane la libru ia Chist. Ioanins et C-ia Romanov stra-daLinskanilor, iar nrin distrikte la D. sekre-tarî al Administrând mi la koresnondenniî li-bi~triei. Ori -ie abonament trebsie nlstit în-dats ks ssbskrierea.
1NSCJINŢARE.
Ont aEonaijî din Iliteiiitî, dsne ie aS npimiit nîspna^M ne tot tpi-mestpîLi a^i 4-.iea, ja sfîpuiit, pef«-Tb a iuiAi. Ne fanem datopie a şesti ki. daka în timnS de 15 zLie as Bop denane Banii ja kopesnon-dinte.ie nostps de akojo, .ie Bom tiirc>pi n5me.ie în fp^ntea îK»pna-în timn de tpei .isnî, în toate N-pue în fp«ntea gazetei, ka ne-iuatniHi.
Administpatopsji jspnaMMÎ.
Bucureşti, 28 Oclombre.
Ns vz temeni nini odats înaintea snsi v6-nol liber! însz m femetfi înaintea ansi nonol ne îmi snarge lamţsrile sale. „Asfel zine sn mare filosof german.
Asfel vom reneta noi înmine.
Enonele de trecere de la sklavie la libertate sînt nele mai kritine în viaga snsi nonol. Ele sînt ka momentele în kare se e-fektseazs trenerea snsi om ne a inezst msl-gime de ani în întsnerek, mî de odats ese în Ismins. Anei om mai întsis vede în Ismins mai nsginS de kst în întsnerek, mi ar voi ss se întsrne în întsnereksl sss-, antţî înnetsl ks înnetsl okil se dedas, înnene ss zsreas-ks, anoi ss vazs. Noi sîntem astszi înks în anea stare de trenere de la rss la bine, de la sklavie la libertate, de la întsnerek la Jsmins: Iat$ ne ns trebse ss sitsm sn singsr iipinst.
în aneasts stare de lskrsrî fie nine are ss ssfere de îorîsrirea trenerei.
Asfel nimeni ns noate fi mslgsmit înks. D Asfel, nsmaî ss ’mi arsnne nineva sn bkis inteligent assnra fisionomiei lskrsrilor, lip va îngelege anei malez general ne îmbrs-gimeazT» toate sniritelc.
Nimik ns este la loksl sss înks.
De ns vom Isa dekst o singsrs fags a anestsi malez, înks ne vom afla mirani ss vedem sn lskrs ne ns se întsmnls de kst la nonoliî ne se afls în nosigisnea noastrs.
- Din iromentsl ne trenerea noastrs la o atare de lskrsrî mai bsns se denise, ns .mai gssim nimik de lssdat; totsl ni senare demn de kritiks, de srs. De la bstrsnsl ne rsmt kstre viitor, întinde bragele kstre trekst, mi nsns la adolesnentsl ne ssride la viaga nea nos, daka vei întreba desnre toate, mi des-nre togi, ns vei aszi den st xsls.! sn trekst onorabil, o viags întreags, fnrs nats, nsmaî
bile. Hei ne kritiks, ne xslesne, este kriti-kat, este xslit el înssmi de algii: nel ne ka-lomnie este kalomniat el înssmi de algii; meritsl ns mai îmnletesne ksnsna lasdelor: simnatia nssksts de interese strimte l-a Isat loksl, mi atsnnî kiar o lasds nasne în srms-î o ssts de kritinî. Ksgetsrile nerd logika; esnresisnele sînt fsrs delikategs; anreniagis-nile sînt atît de nejsste ka ksm am zine dos mi trei fak zene.
Ar zine nine-va vszînd aneasts stare ks fanta nea bsns a înnetat ss viziteze nsmîn-tsl Romînilor; ks aneasts sonietâte ns mai nasne de kît krime, mostrsositsgî; ks omsl a nierdst nsns mi konsniinga binelsi; ks nrin srmare, o sonietâte de oameni ajsnss în aneasts stare ns are dekst ss niars, daks nsmaî noate ss aibs nimika bsn.
Aini okisl ne ns ar nstea nstrsnde, kas-sa anestiî fege de rss, s’ar rstsni neansrat. Singsrsl bine ne ar gssi înks sneî sonietsgi kare ns mai noate nasne dekît krime, ar fi nerderea ei.
Ss ns ne lsssm înss a ne amsgi de sn efekt trekstor!
Kiar atsnnî kînd sniritsl esneriengeî ar linşi kondskstorilor anestiî sonietsgi, ksrssl lskrsrilor de sine se va nrefane.
Guarda Naţionala
în Statsrile konstitsgionale, garda nagio-nals are o misisne frsmoass de înnlinit. Ea este ansrstoarea legilor mi institsgisnelor din sntrs kontra tiraniei gsvernelor ne de o nar-te, mi kontra anarxiel ambigiomilor ne de al-ts narte. Dar ks kst fiinga ei nare ss fie stils în statsri kons.titsgionale, ks atst devine neriksloass la nonoliî organisagi ne nrin-ninii kontrariî nrinninilor konstitsgionale. Venind la Ramsni, kredem ks organisarea sneî asemenea garde noate ss fie de mare nenesi-tate. Dar ss ne îngelegem. Voim o gards nagionals la kare ss ia narte togi Romsniî ne nlstesk kontribsgisne? saS o gards nar-gials, formats de bsrbagi ne R s’ar nere o ksalitate oare kare?
Noi ns am nstea fi ninî odats de kst nentrs nea dintsiS. Iats nentrs ne: Romsnii fiind togi egali, ns nstem reksnoaste nini sn fel de drent nreksm mi nini sn fel de datorie mai mslt suei nsrgi de kst altei nsrgî în sonietâte. Sn Stat konstitsuio-nal îngelege tot de odats, o soarts mai feri-nits nentrs loksitorii gsrani. Ns kredem ss voiasks nine-va ss organiseze o gards nanio-nats de klskamî. Aneasta ar fi ns nsmaî sn lskrs nenstinnios; dar imnosibil, injsst,- o asemenea gards nagionals, atsnnî kiar ksnd ar kst-va timn fonkgisnile sade robi ar magi, o gar-
ds arnssgeasks, în servinisl nromietarilor, mi de mslte ori în servinisl gsvernslsî kontra nronrietarilor.
Kst nentrs a doa kestisne de organizare, adiks o gards de oameni ks oare kare ksalitsgî, saS o gards formats nsmaî de o-rsmanî; ka oameni konstitsgionali, ka demo-kragi, noi ne am deklara kontra. O asemenea gards ar fi în kontra simgslsî deraokra-tik, kontra Konvengisneî, kontra nrinninielor de libertate mi egalitate. O asemenea gards ar fane sas ka o msns de oameni nrivilegiagi ss eserse tirania kontra nelor mal mslgî, sas ks oramele ss devie tiranele satelor, adiks dos sste mii de ssflete ss domine neste ninni milioane de loksitorî; ne am întsrna îndats la regimsl antinei Rome, la regirasl boeresk, la, regimsl ianinerilor Tsrniei saS Ia anela al ma-, melsnilor Egintslsi.
Singsra gards nagionals, kare ss fie s«* tils intereselor generale ale gsrei, ar fi o gards nagionals generals, komnsss de togi Romsnii ne nlstesk kontribsgisne; Dar adsnem aminte ks kondigisnele înfiingsreî ei, ar fi nel nsgin libertatea Komsnei, ksnd ns ar fi în^ nronrietsrirea gsranilor ks desnsgsbire.
Lskrsl este lesne de îngeles. Ksm oamenii arraagî, organisagi, ar nstea ss mai fa-ks nlswere arendamilor mi boernamilor, ss meargs singsri, ss nlene kansl ka ss’i bats? Daka atsnnî ar nraktika-o înks, anea gards, o renetsm, ar deveni o gards de robi, de vs-kari armagî; mi niomagsl i-ar medea mai bine de kst armele.
Ks alte vorbe garda nagionals trebsie ss fie nrenedats de înbsnstsgirea soartei tstslor Romsnilor în genere mi gsranilor în nartiks-lar, ka ss aibs frsktele dorite, ka ss fie o adevsrats gards nagionals.
Am dori o gards nagionals kare ss a-nere atst legile mi institBgisnile kontra tiraniei mi anarxiel din sntrs, kst mi libertsgile colitine ale nagisnei la întsmnlare de a fi a-meningate din afars, mi înainte de toate am dori ka aneasts gards nagionals ss aibs în realitate ne ansra, notrivit sniritslsî Kon-s vengisnei.
—a,
s	IfiOVIŢA. ,1
Dsns ştirile ne avem se zine ks s’a mi nsmit sn fsnkgionar teknik ks înssrninare de a elabora sn nroiekt nentrs regslarea Dîmbo-vigeî, mi kiar nentrs adsnerea ei în stare de navigagie, mi kare a mi înnenst ks lskrarea nreliminaiie a anelor nroiekte.
E învederat ks nsmeroasele mori ne ssnt amezate ne Dîmbovigs între Bsksremti mi sksrgerile ei în rîsl Argem kasseazs însemnate nsgsbi livezilor Istsrame kare mai ţoa.r~
sînt o garangie. ^Dos vorbe în gsra nelsî dintsî venit neksnoskst, as mai mslts gres-tate de kst o viags treksts în fante onora-
nst-ea ss eserseze le, ar deveni o gards
www.dacoromanica.ro
14____________ _
te fiind ne tenni se îneakt din an în an mi nierd nrintr’aneasta din valoarea nrodsktslsî lor.
Ilînt îd momental de faţt n’a esistat nini o regslt în nrivinţa morilor, de Blide fi-remte rezsltt kt voinţa arbitrari» trebsia ks timnsl din ne în ne st ktmtige astoritate, mal vîrtos kt desnre regsiarea rÎBriior din ţart ninî kiar în regBlamentBl organik nB s’a ft-kst nini o mengisne.
Noî felinittm aneastt întrenrindere. a Mi-nisteretei ns nsmaî din nsnktsl de vedere xi-draslik, ni mi anei ekonomik, ktnî intrînd mai de anroane in obiektsl anesta vom afla kt mi nentrB ekonomia kîmnBlBi mi intrarea Ibî în nroiektBl anesta, konrinde în sine elemente e-sengiale.
Ile ktt ne ssnt ksnoskBte relaţiile lo-kale între BBksremtî mi Argem, zak akolo miî de nogoaue ama zikînd moarte nentrB a-griksltsrt kare servt nel mBlt de asii nase-rilor selbatine gonite de vtnttorî.
Oare nronrietarBl 115 va gtsi Bn isvor si-gsr nentre îmBlţirea avere! sale nrin ameliorarea anestor loksil nsstii?
FoIosbI însemnat ne ar resslta din regs-larea Dîmboviţei mi din ameliorarea ntmtn-tsteî ktmtigat din albia eî se noate nrea lesne simţi, ktnî asemenea amelioraţii ftkste în alte gtrî ne dovedesk din destBl aneasta, în ktt 115 n5tem a 115 atinge ani o lcestie grab-nikt, mi a n8 fane ateugiomi nre nronrietariî din ţinstBl Dîmboviţei, kt aksm este timnsl nel mai favorabil a înainta mi eî o netiţie kt-tre Minister nertnd ka ne ltngt regBlarea nroiektatt, st se adasge mi nroiektarea nentre destvtrmitt amelioraţie a ntmtntsrilor ne se aflt ne ltngt anest iiBnt.
Rtnosatsl Albrekt Taer snsl dintre nel mai inteligenţi, ama ziktnd; ntrintele ekono-miei germane în floarea eî, zi ne la întrodsne-rea svragelor sale desnre ekonomie:
„Adevtrata abondenţt a Bnei ţtrî kon-„stt în kaltivarea nea mai bine notrivitt a „ntmîntBtei mi în kremLrea nreţBlsi nrodBk-„telor ktmtigate dintr’îns5l.“
Kredem kt niminea ns va nslea adsne adevtrel anestBÎ nrinniniB la iudoialt? din a-nest nBnkt de vedere ne vom înnerka dart rai noî a artta kt este o nenesilate nekondiţio-natt a îmnresna ks nroiektBl regBltreî Dîmboviţei mi nroiektBl de amelioraţie nentrB lo-kBrile ei lttsrame, ktni sBntem ne donlini în kredinţaţi kt nrin o asemenea întrenrindere a obiektBlsi ne s’a nss în tekrare nrin xott-îtrea ministerialt, vom deveni la ressltatele nele mai satetare în folossl de obmte.
Ni s’ar nBtea fane objekţiBnea kt nrin aneasta s’ar îmnovtra vistieria StatBlBi, ne mi noi înmine anrobtm, dar înst SBntem kon-vinmi kt nini Bn nronrietar de rffcmtnt, reso-nabil, nB va nretinde ka gBverntl st’i amelioreze ntmtntBrile sale din kasa StatBlBi ks sktderea nelor alţi lokBitori ai gtreî.
Noi SBntem konvinmi kt fie kare dintre nronrietari va kontribBi ks nltnere la keitse-lile amelioragieî ne va ktdea în nartea fie-kt-rsia, mai ks seamt ktud se va nroiekta din nartea Ministerslsi Bn nlan de amortizaţie mi va xottrî nroiektBl mi devisBl keltselilor, dsnt kare anoi va avea fie kare nronrietar st reîntoarkt keltselele slobozite din vi steri a StatBlBi nenlrs anei sftrmit.
Dakt nentrs kombinarea anestei nroiekt îmnresnat ks kanalizarea Dîmboviţei va fi de neantratt trebsingt mi ridikarea morilor, a-neasta se va nstea konstatâ nsmai din tekrt-rile de nivelaţie deja nsse în lskrare.
DÎMBOVIlţA — 28 OKTOMBRE.
Anest obiekt ne vom sili a'l ltmBri mai ttrziS într’sn artikol traktat din nsnktel de vedere xidraslik ksm mi nonBlar ekonomik, fiind kt s’aS ltţit în nsblik an zvon uetemei-nik kt adekt as st se rtdine de ne Dîm-
bovint toate morile.
~	L.
CRONICA.
Se zine kt semnttsra nelor doBt in-stremente de nane în kesttenea Italiei se va efektsa în ksrînd; ktnî de mi mortea ssbitt a komitelBi Coloredo sBsnendase nentrs Bn moment aneste lBkrtrî, kabinetsl ABstriei a nsmit înst în loks’i ne komiteie Caroly; ne dealtt narte resb-ltatsl ranortat de la Ilaris la TbiIh de kttre gsveriiBl Dabormida a ksrmat sltimele difikBlttţî ne mai esiştaS în ka«sa a-neasta.
Aneste informaţtenî înst ns not fi de na-tBit a ne insnira o mare konfiinţt mi bs-kBrit nentrs viitor. ResBltatal iBkrtrilor de la II,5rix este o onert amia de imkomnlektt, o monstrsositate nolitikt ne noate deveni o sorgentt de nost mi grave komnlikaţtenî. Ka st U8 ensmeitm mBlte lBkrtrî ne last la o narte mi kare ssnt kondiţisnea sine qua non nentrB reorganisaţiea Italiei, st menţiontm nsmai Bn tekre kare msltora s’ar ntrea o ke-stisue nsţin serioast, kesttenea koroaneî de fer. Ei bine, kestisnea este gravt mi Asstria, ne a învins mi în astt kestisne, a dovedit nrin insistenţa sa întrs a o ntstra ne seama Imneratoretei ses, o nreksgetare nolitikt; a voit st arate indirekt kt Imneratorel Frannisk Iosef este SBveranB legitim al Lombardieî, mi kt nestenea anestei nrovinniî regelsi Viktor Emansel, ns da anestBî monark dektt Bn tîtls de nosesisne sas de okBnaţtene tiranoralt mi nrovisorit.
La BreslaS se întilnirt ImneratorBl Rasiei kB nrinninele regent al IlrBsieî. Se zine kt astt întilnire nB avB de skon nsmaî nisne skimbtri de noliteţt, ni kt în dsrata anestei întîlnirî, anesti doi sBverani se oksnart mai ks seamt de evenimentele Italiei, de sitsaţis-nea nresentt a Esronii mi de viitorsl ei, A-neastt întrevedere, dsne tendinţele sale, ns remtne îndoialt kt va fi sna din nele mai feksnde în ressltate dektt mBlte din întrevederile ftkste între kanetele înkoronate de mslţî ani. Iatt nsnktele nele mai saliante ne tragem din SBs-nitata skrisoare: l°R5sia, mi IlrBsia as vtzBt în resbelsl Italiei, in nirkonstanţele ne aS adBS rekonsiliaţia imner atorslBi ABstriei rai al Frannei, mi în kondigiBnele stinslate la Vi-lafranka, sn motiv de înkietsdine mi tot 0-datt o învtţttBrt Btilt. 2° KabinetBl St. IletresbBrg mi al BerlinBlBi nB se kred asi-kBragî ktt nentrB koDsekBinţele anestei ntni în nrivinţa sttrii aktsale a Baronii;- resnirea BnBi kongres intrt ks total în skonBrile a-nestor kabinete, dar dînsele ns amteantt dintr Bn asemenea kongres ressltate ne ns ar fi ft-'rt risk nentrs nanea kontinentBlBi; 3° IlrB-sia legatt strînst ks Englitera, voesne t» re-konsilia ne aneasta din srmt ks Rssia, ka, la nriraBl nerikol, st se noatt forma o întreitt alianţt; 4° basele nrinninale ale anestei alianţe aS fost denise înt’ e aneste kanete înkoronate, ks reserva de a fi nriimite mi de ka-binetBl Londrei. Ktt nentrs noi, kredem, kt kb noate fane nimik bine în teme de ktte ori Engliter-a va fi desbinatt de Frannia: Nsmai j în momentBl ktnd s’ar anronia aneste dost
nsteri va nstea zine Earona kt merge snre libertate.
KomitetBl diligent al souieiatţiî naiţionale germane nentrB reforma federalt s’aS amezat în orarasl Kobsrg. Togi liberalii fak votBri în favorsl tendinţelor anestei soniettgî: ssk-nessl anestora asiksrat mai ks seamt în Germania, libertatea va tea redţnint în nentrsl Esronii mi de ani ka nisne raze bine-ftkt-toare se vor întinde în toatt temea. Dorim înst I^ermanilor ka ne lîngt teîabila lor fleg-mt st adaoge mai msltt aktivitate în viaţa nraktikt.
S11 tekre ne nare kBrios. Ssltansl a nB-mit de kBrînd Vizir ne Kiabrisli Mexmed-Ilama ne kare alesesert kiar konsniratoriî, ne asttzî gemS nrin înkisori.
Dsne sniri siksre din ţart, de mi tim-nsl fremos ne kontinst a kam sskat ntmtn-tsl mi dt difikBlttţî ţeranilor în ararea ktm-niilor lor; ne de altt narte înst anest tiran va fi Bn mare bine în ţart, ktnî lokBStele a§ înnenBt a învia mi se suert kt daka anest timn va mai ţine vre o zene zile mai toate lokBStele ne s’aă îngronat estimn vor învia mi la nrimBl frig vor neri.
Steoa Dsntreî se Biiesne ks art. Dîmboviţei kontra Ministerelor komnBse de oameni antagonist! nrinniniilor din konvenţiBne; dar nB nriimesne esnresiBiiele de brasle de souia-lisli, rennblikani. Ironia, kredem noî, nB se noate mai bine anlika dektt atennî ktnd în-ttlnim anele esnrestenî ne retrograzii tBtslor naţtenelor daS oamenilor liberi ka st le stri-ne. Ne mirtm ksm Steaoa a sktnat simţsl anestor esnrestenî?	'
VtzBrtm îh jBrnale o narte din nroiektBl de konstitBţtene al KomisiBneî Centrale. Snele teki’Brî sînt foarte bsne; altele as trebBinţt de diskBtat. Nb ne mirtm de • nrin-niniî de libertate mi egalitate ne resnirt anest nroiekt: eî ssnt amezaţî de konvenţtene, mi nimeni, nini kiar marele korn din Fokmanî, iiB noate st se abatt din kalea konvenţte-nei. Am fi dorit st vedem ftktnd tiarte în anest nroiekt kestisnea ţtranilor ne este se-kretsl viitoreteî Romtniei. Se nromite kt are st se trateze în ksrind. Noi 115 ssntem de aneea, kare, vtzînd anest nroiekt ne kalea nea bsnt, ar alerga st strige la minsni, ni de anei ne zik, vom nerneta artikolii mi ktnd vom fi înkredinţaţi kt sînt bBnr, vom adtoga kt marele korn, mi a ftkst datoria sa!“
La 1848 într’o înnerkare armatt a reak-ţisnei, ktzsrt morţi mai mslţî nettţeni. Ei fsrt înmormîntaţî ks nomnt la mitronolig, nsmele lor fsrt skrise ne morminte. Asttzî aszim kt aneste nsme, din ordiitel, ns sniS kti’Bi GBverng din trekst, se stersert dBne neatrt, nreksm se stersese mi vorbele de drev-. tute, frtnjie, dsne edifine nsbline. De va fi a-devtrat aneasta, oare ns ar fi o fantt frBmoa-st daka ministerel de asttzî a ktrsi maiori— tate se komnsne de oameni de la 1848, aida ordin st se skrie din no§ aneste nsme ne mormînt? noi kredem kt ar fi o fantt fre-moastj mi snertm kt GsvernBl va fane a-neasta. Snertm asemenea kt adsuarea va da nensferie familiilor morgilor; mi snertm kt ns vom mai reveni la aneastt kestisne dektt siife a felinita ne GBvern kt a i'tkBt neastt fantt ne fane onoare GBVernelor naţionale ini liberale.	' t: •r
'iiHiSn	»»»' o
fi-tan Îl: x-s-’-:.	'">£8’° 0 fi'9"'
J	• -- »>•! 9 »»><#<<<♦<♦ —V
arttem	;
sfert fi a.i	t
www.dacoromanica.ro
CONSTITUŢIA
PRINCIPATELOR-UKITE AI,E ROMANII.
In nsmele Ilra-Sfinteî Treimi, Naţisnea Romănă din Ilrincinatele-Siiite, Moldova mi Hara-Romăneaskă, nrin legisitele sale organe, ini în virtstea ssveranităţiî mi astonomieî sale, nroklamă srmătoarea konstitsţisne.
jjlMBOVIHA — 28 OKTOMBRE.
15
TIT5L5L5 I.
Desnre Unirea JlrinuinatelorS.
Art. 1. Ilrincinatele Moldova mi IJara-Romăneaskă, konstitse nentrs totă d’asna snS singars stat», gsvernat de snS singsrs Domn», S8b nsmele de IIrincinatele-&nite ale României. Legămintele lor» sekslarii ks înalta Iloar-tt, reraîn nreksm ssnt întokmite nrin kani-tslaţisnele înkeate ks cel din srmă Ssl-tanl de kătre DomnslS Mircea cel bătrîn, Vlad V, Bogdan fisl Isl Ştefan cel mare rai Vasile LsnslS, kari legăminte, dinnresnă ks dren-tsrile mi astonomia naţisnel Romăne, dinnres-n® ks integritatea mi nestralitatea teritoris-lsî IlrincinatelorS-Snite, ssnt nsse ssb garanţia koiektivă a marilor» nsterî Esronene.
Art. 2. Mea întîiS datorie a nsterilor» Sta-tslsî este, de a konlskra la desăvîrrairea, întărirea mi anărarea Snirel IliincinatelorS în 5n8 sing»r» Stat».
Art. 3. Mea mai sakră datorie a fie-kărsî RomănS este, de a sssţine mi de a anăra 5-nirea Ilatriel într’sng singsrS Stat» RomănS.
TIT5LSL II.
Desnre teritorialii Ib iiminaţelorn-Unile.
Art. 4. Teritorială nrincinatelors-Snite este nealienabilg. Marginile Statei»! mi divi— zisnele administrative ale korosnelor», okoale-lorg (nlăinilors) mi distriktelorg, n» se noate modifika de kîts nrin o leţiisire.
Nici o koncestane de- nămînt alg stats-1»! n» şe noate face asemenea fără o legisire
TIT&L5L HI.
Desnre drentsrile RomînilorS.
J'n Art. 5. Togi Romănil din Hrincinatele-Sinoi S5nt egaii înaintea leyîî, înaintea dări lorfo,’ înaintea konskringi»neî, mi de o notrivă nriidjijgî în fsnkţisnele statal»!. O lege snecia-lă va oţărî kondigi8nele de admisibilitate mi de înaintare în fsnkţisnele nsblice.
Art. 6. Libertatea individsală este garan tată, nimewţ ns noate fi reţinsta, arestat sag nrigonitg ae kîtg konform» leyiî, mi în kazs riTe nrevăzste de lege. Nimeni n8 noate fi ssb-stras» fără voia sa de la firemtii mi JeyisiţiI sel jBdekătorl. Afară de kaz8ri de vină ve-giată (flagrand delit), nimeni n8 noate fi arestat de kît în nsterea 8n8l mandată jsdekăto-resk» motivat, mi kare trebse să’I fie koms-nekaţ în momentsl» arestării,-saS cel mslt în 24 ore dsne arestare.
Kălkătorii acestorS drentsri vor» fi ne-densiţî notrivit leyei.
Art' 7. Toate nrivileyiele, skstifile saS raononolsrile de klase sînt desfiinţate nentrs totă d’asna în statsl Romăn. O leye snecială va nreniza amănsntele acestor» aboliţisnî.
Rangsrl de boerie ns se vor mal da nici nnimi în viitor. Titslari! aktslsî ns mal năs-trează nici »n» nrivilegis.
Titlsrile de nobleţe streine, nreksm hrin-^ml (knezî)^ grafi, baroni mi alte asemenea ka
centsarii veki8l»I amezămînt al» gerii, sînt mi remîn nenrimite în Statsl» Romăm
Această disnoziţis'ne n» nrivemte ne streini. Art. 8. Romănil din Ilrincinatele-Snite de toate ritsrile kremtine, se bsksră de o notrivă de toate drentsrile nolitice.
Art. 9. Inssmirea de Romăn se dobînde-mte, se konsgrvă, mi se nerde notrivit regalilor» statornicite nrin leyile civile; konstits-gisnea de faţă mi ceie-alte leyi nrivitoare la drentsrile nolitice, otărăsk kari ssnt cele-alte kondinisnî necesarii ne lîngă înssmirea de Romăn, snre a n»tea cine-va esercita aceste drentsri.
Art. 10. Natsralisaţisnea mikă se dă kon-formg leyiî de nsterea jsdekătoreaskă; iar natsralisaţisnea cea mare se dă nsmaî de nste-rea legislativă. Nsmaî nataralisaţisnea cea mare nsne ne strein într’o linie ks Romănslă, snre a se nstea bsksra de toate drentsrile nolitice, nreksm mi de drentslă de a noseda momii.
Natsralisagisnea cea mare se dă nsmaî la streinii de reliyisnea kremtină.
Totă Romănslă de origină, fără nrivire kătre loksl namteriî sale, nrin simnlă cerere adresată nsterel legislative, mi ks dovadă de lenădarea sa de nrotekţisne streină, noate do-bîndi nrin aktă de natsralitate drentsrile de cetăţean» als Ilrincinatelorg-Snite.
Aceste drentsrj se reksnosk mi streinilor năsksţî în Ilrincinatele-ÎJnite din nărinţî stabiliţi în gară, ini kari ajsninî în vîrsta legisită, vor» cere de la nsterea legislativă, mi vor do bîndi nrin akt de natsralitate, înskrierea lor» între cetăţenii Ilrincinatelors-Snite.
O lege snecială va desvolta aceste nrin-
ciniî.
Art. 11. Nsmaî Romănil not fi admiml în fsnkţisnele civile mi militare; ştreini ,ns se notă bsksra de asemenea drentsri, de kît în kazsrl ansme statornicite de lege.
Art. 12. Nici o nedeansă ns noate fi înfiinţată nicf anlikată de kît în nsterea sneî legi.
Art. 13. Domicilisl este neviolabil. Nici o vizitare a domicilislsi ns se noate face de kîtg în kazsrile ansme nrevăzste de legi mi notrivit formelor de ea nreskrise.
Kălkătorii acestsî drent se vor nedensi konform legii.
Art. 14. Toţi Romănil fără osebire sînt liberi de a ’ml stremsta domicilisl, mi a kă-lători în sntrs sas afară din gară. nreksm interesele lor nersonale ÎI vor novăţsi, fără ka să noată fi imnedikaţl de kît în kazsrile ansme nrevăzste de legi.
Art. 15. Ilronrietatea de orî-ce natsră este ueviolabilă. Nimeni ns noate fi esnro-nriat de kît nentrs kazsrl de interes nsblik, mi ririntr’o dreantă mi nrealabilă desnăgsbirc.
O lege snecială va oţărî fie-kare kaz de esnronriare. Libera mi neîmnedekata între-bsinţare a rîsrilor navigabile mi flotabile; a moselelor mi altor kăî de komsnikare, este de domicilisl nsblik.
Art. 16. Nici o lege ns va nstea înfiinţa nedeansa konfiskăril averilor.
Art. 17. Iledeansa morţii este desfiinţată, afară de kazsrile nrevăzste în kondika nenală militară. Iledeansa bătăii este ks total desfiinţată. Moartea civilă remîrîe ne-jsnoskstă în Statal Romin.	* 1
Art. 18. Sekretsl skrisorilor mi al dene-melor telegi-afice este inviolabil, s»b nedeansa nrevăzstă de lege.
Art. 19. Reliyisnea ortodoksă a răsări-tslsî este reliyisnea Statslsi Romăn.	j
Libertatea celor-alte religisnl mi ksltsrl reksnoskste, ks restrikţisnele nrevăzste nrin kanitalaţisnile ţării, este garantată.
Biserika ortodoksă romănă din Ilrinci-natele-îîniţe, este mi rămîne neatîrnată de ori ce kiriarkîe streină, năstrînds-se însă, snita-tea ks biserika eksmenikă a răsăritslsl, în nrivinga dogmelor.
Afacerile sniritsale, kanonice mi disciplinare ale bisericei ortodokse din Ilrincinatele-Smte, se vor kîrmsi de o singsră astoritate sinodală centrală, komnssă în konrinderea ka-noanelor anostolice. O lege snecială va re-g»la întokmirea mi atribsţisnele acestei as-torităgî.
O altă lege va regsla noziţi»nea în Ilrîn-cinatele-îînite, a bisericei katolice mi celor alte ksltarî krestine reksnoskste, naţionalizarea klerslsî acestor relegisnî, mi neatîrnarea acestor de vr’o nrotestaţisne streină.
Klersl ssnerior mi institsţisnile de in-strskţisne religioasă s»nerioară a religi»neî ortodokse, mi a tstslor k»lt»rilor kremtine rc-ksnoskste mi naţionalizate, se vor întreţine de kătre stat, d»ne ksm se va regsla nrin o ansme leye.
Lefile klerslsî naroxial se vor nlăti de kătre komsnă dsne k»m se va regsla nrin o ansme lege.
Art. 20. Aktele statal»! civil se vor ţine de kătre astorităţile civile. O lege snecială va regsla modsl anlikagisnel.
Kondika civilă va determina kazsrile de desfacerea a kăsătorielor, mi va regsla nro-cedsra dsne kare are a se da otărîrele de desnărţire. KăSătoriele mikste între nersoane de religisne ortodoksă mi de deosebife ritsrl kremtine, sînt reksnoskste de legisite în Statsl Romăn.
Art. 21. Libertatea rostirel ideilor în orice materie, este garantată fie-kărsîa; orî-ce măssră nreventivă este omită, însă, ks în-frînarea deliktelor nrevăzste de lege, mi kari s’ar kasza nrin esercigisl acestei libertăţi.
Art. 22. învăgătsra e liberă. Orî-ce măsură nreventivă, afară de kît acele necesarii nentrs a da societăţii garanţiele neanărate de kanacitate mi de moralitate, sînt onrite. Nsmaî legea noate regsla înfrînarea deliktelor ce ar rezslta din această libertate.
Oiî-cine, avînd întreb»inyarea drentsrilor sale civile, mi dînd garanţiile de mal sss, este liber a deskide sn institst de învăţătsi-ă.
Alt. 23 învăgătsra nrimaii este gratsită im obligatorie nentrs fie-kare Romăn, skoll nrimare Romăne se vor înfiinţa îndată în toate komsnele.
O lege Va regsla cele de ksviinţă în nrivinţa organisăriî instrskţisneî nsblice.
Art. 24. Ilresa este liberă. Menssra ns va nstea fi nici odată reamezată. Măssrl nre-ventive ns sînt ertate ssb nici sn ksvînt.
Deliktele ce s’ar komite nrin esersarea acestei libertăţi, se vor nedensi nsmaî konform lege! nenale, mi se vor jsdeka de jsrl dsne înfiinţarea lor nrin o a nsme lege. Ilînă la înfiinţarea lor, deliktele de nresă se vor jsdeka de tribsnale astăzi îndritsite.
Kînd astorsl este ksnoskst mi domiciliat ne teritorial Ilrincinatelor-Snite, n» noate fi srmărit nentrs alle lsl skrierî, nici editorsl, nici tinografsl, nici îmâărţitorsl.
Fie-kare ziar trebse să aibă sn gerant resnonsabil kare să se bsksre de drentsrile civile.
Nsmaî Romănil not fi redaktori sa§ geranţi resnonsabil! de jsrnale nolitice. 1
www.dacoromanica.ro