ANUL II. - 1859. SÂMBĂTĂ 24 OCTOMBfiE. PRINCIPATELE-CNITE. Aceasta foaie ese de doi ori ne ssnt’Bmîmi Riepkspea rai Sîm-Btta. Ilreîisl abonaments-isi nentrs sn ană 24 Sf. rientn; ‘/2 „ 12 „ Trei Isni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrî se va ntati ks 30 n. FOIA POLITICĂ ŞT LITTERAIIĂ.^ *n n ^ i* 1» Abonania se fa^e. librăria Chist. Io&nULB et C-ia Romanov str?' daLinskanilor, iaf 01111 distrikte la D. ae..le 1 tari ai Administra^.11 î?1 la koresnondengi1 1|_ biiriel. Ori vie ab°^a' ment trebsie nhttP in' data ks ssbskrieTea- 1NSCHNŢARE. de a se înfrtgi ks oamenii nartideî kontrariî, trebse st fraternizeze ks nrin^iniile el de liber- Ont aBonaiji din Ilitemtî, dsne ne aS npimiit !K8pna.i8.i ne tot tpi-inestps.i a,i 4-nea, a a sfîpmit, pefs-7ih a n.n»ti. Ne fanem datopie a Besti kb daka în timus de 15 zue ns Bop deimne Banii .ia kopesnon-dintaie nostps de akoAO, .ie boiii tiirtpi n»me.ie în fpîmtea aîspna-jsjsi, în timn de tpei Asm, în toate N-pi-ie în fpsntea gazetei, ka ne-n.iatniHi. Administpatops.i jspnajiHJîHÎ. Bucureşti, 24 Octombre. ^ Mslgl strig®, mi skriS, înfrmţire, înfrsifire! Noi înmine nronsnem anest raijlok, ka st a-jsngem la sn bine oare-kare nentrs natrie. înst vorba îufrtgire se vede ks se es-nlik® de fie nine din nsntsl sts de vedere. u; Se ne îngelegem. <5niî îngeleg înfrtgirea între toate narti-tidele, fort diferinij®; alrjix între ninnî-snre-zene inmî. Evangelia este kartea nrinniniilor Isî Krist; iitui aS adontat aneastt narte, sînt krestinî; ktgî sînt krestinî, sînt fragi. Ktgî sînt kon-tra anestiî evangeliî ns sînt krestinî, ns not st fie fragi. Konvengisnea este evangelia nolitik® a Romanilor. Ktgî as adontat nrinniniile el de libertate mi egalitate fak narte din aneastt mare nartidt liberata mi nagionata; ktgî gin de aneastt nartidt, sînt fragi; ktgî ssnt kon-tra anestor nrinnini, ns sînt ljberalî, ns not st se înfrtgeaskt. ** Ilentrs noi dar înfrtgirea este rekonsilia-rea intre diversele nsange ne komnsn anea-sta mare nartidt nagionata mi liberata. Toate aneste nsange as aneiamî religisne; sin-gsra diferingt între ele, konsista în kestisnî sekondare, de eseksgisne, de mslte ori în ân-tinatil nersoanele. Heia ne tot-d’asna am kom-bttst a fost sniritsl de antinatiî ne tinde a desbina între dînmil anostoliî anbiawî kredinnî. între aneste diverse rtmsri ale anelsiam arbor fraternizagisnea este nosibita. Ns va fi tot asfel între aneste din srmt nsange mi între nartida ne renrezinte ideile mi datinele trekste. Ksm va fraterniza trekstsl mi viitorsl? Ksm se va înfrtgi anela ne toate viaga sa a asnirat la libertatea natriel, la ferinirea generata a Romanilor, la egalitatea drentrilor ts-tslor sterilor^ ks anela ne toate viaga sa a dorit starea trekste de ksnerninie a gtril, institsgisiiele nrivileg.islsî, ferinirea sneî lria-se ks .nerderea neloj> mal mslgî? înainte tate, de egalitate. Ksm va fraterniza esilatsl mi întemnigatsl ner.trs anenitî nrinninl, ks a-nela ne în anelam timn înksnsna ks flori in-vasisnele streine? Asfel ns se noate o îufrtgire generata, între,elemente diametral onsse snsl altsia nrin natsra lor: o asemenea înfrtnire ns servt la nimik. Sînt dot jsrnale ne nitim tot d’asna ks ntanere: Nagionalsl mi Romtnsl în artikoliî redaktorilor lor. De mslte ori noate st ska-ne în aneste toi nisne ksgeterî eksotine. A-neasta ni s’a întemnlat mi not în zilele din srmt ks nisne ksgeterî streine assnra sneî nersoane onorabile adormite în nanea mormîn-tslsl, mi ne sîngert înkt inima ktnd ne gtn-dim Ia aneaste nrofanagisne involontart. In No. de la 22 okt. al konfratelsl Rormnsl, nitim sn art. de D. K. D, Arinesks. Onorabi-lsl astor ne adrest sn granios bsket de e-snresisnî înjsrioase nentrs kt în observagis-nele noastre assnra sltereî ftkste de Minister desnre gtrtna snor Romtnl morgi în esil, între algil ns am fi ensmerat mi gtrtna rtno-sagilor Negslinî mi niemoians. D. Arinesks ne leagt într’sn tel ks Ministrs mi zine: „Am fi dorit tov/i ka mi Ministru din ufars, mi redaktorsl Dtmboviiţeî, daka ns ka altfel, nel nSifin ka noeifî, S3 fi amt o memorie mai bsm tn kestisnea a-ueasta nentis îesnektsl ktfre veritate iui amorul kstre Rommia, nentrs kare a msrit mi J\i-guliui mi Btlnesks uii togi qeî algl de kare vorbirtm. Daka graniossl skriitor n8 ar fi n5s in aneiaml kategorie ne Redak. Dîmbovigeî ks Ministrsl din afart, ns am fi tekst anest rt-snsns, ba înkt l’am fi anlasdat nentrs adsne-rea sa aminte, nreksm am fost qeî dintîis a fane observare Ministerslsl ktnd era vorba de N. Btlnesns mi Voinesks nsmaî, kt mal sînt mi algil. Dar stimabilsl astor al istoriei Kîm-nslsngslsi ns fane asfel: Ri zine kt redaklo-rul Dîmboviiţei ss fi avut o memorie mai bună în kestisnea aueasta, nentrs resnektul kstre veritate mi amorul kstre Romsnia. întrebtm ne amabilsl nostrs noet, a în-geles d-lsî simgsl anestor rîndsri? O minsnate Illatone! îmi adsk aminte de vorbele tale... Anest kagaon zine în renublika sa lskrsrl frsmoase! daka ns amî fi tekst în-ssml ntkatsl a fane ktte-va verssrî, ktzste în sltare asttzî, am fi zis ks Illatone granioss-lsl nostrs noet kt: „Hoeiţilor, Ss li se mie ksnsni ne kan mi ss se skoaifs afctr5 din renu-bliko.a Dar zts! ns amî voi st mt skoagt afart din gait, ninî ks ksnsnt în kan! ninl ne mine ninl ne konfratele nostrs de noesie. Gsvernsl ordont adsnerea gtrtnil rtno-. satslsl Btlnesks mi Voinesks. Redakt018^ Dîmbovigeî nel dintîis fane observare Mini^5- * lsl kt mai sînt mi algî esilagl morgi nreUsm • Negslinî Iskoves»ks, Inatesks, nona AtaiiaS*5 * * mi alifii. D. Arinesks ne rtsnsnde ks ktte-va z^e în srmt, ks esnresisnele injsrioase kt mero°* ria noastrt ns este nentrs veritate mi Pen* trs Romtnia, ktnî am sîtat ne rtnoSa^8^ Nigslinî. latt ne zine Dîmbovia de la 17 okie®-„Kredem în st kt ne ltngt anestifl- 8e „va adsne mi gtrtna niktoruluî Negslinî gji „skovesks, mi Inatesks, mi Romalov. An0Î: „Snertm nel nsgin kt se va rtdika la Boile nimitire, sn mare mormînt, ne kare se va s^ri nsmele tstslor anelor neferinigî esilagl ni°rS^ în ssferingtĂ Aneste zise ale Dîmbo^yeî[ ns se lovesk ks kritika astorslsl kare în art. sts: „Se vede k’au sîtat amîndoî ne^em~ nul, amabilul, sniritsossl Nigslm. latt imnsttrl nemeritate. Daka în No- d®--* la 17, Dîmboviga vorbesne de Nigslinî, i se innstt ia 22 okt. kt l’a sîtat? Noi am reklamat în favorsl Isî Nigslinî, neî dinte18 *) la 17; d-ta al strigat ks ktte-va zile în sr~ mt, mi tot d-ta te nltngl de noi kt am 51~ tat ne Nigslinî! Jsdene nititoriî ei înssmî, în ne veritatea mi natria nentrs sniî mi ksm de smor mi nedrent imnsttrile în zilele Poa~ stre! Kt s’a sitat a se însemna sn nsme 1113,1 mslt!., ks toate kt se gtsesne însemnat-Ns îngelegem nentrs ne astorsl istor1^ Ktmnslsngslsi, ne fonea sn resbel age* ne kare noî ns îl ztrisem înkt ntnt asttzî, lten<* întîmnlarea ni’I deskoneri, mi ne arttt mi ^n‘ nenstsl sts: mi alt artikol în gazeta Rsf°r“ ma. Daka gragiossl noet voiesne nersoaneî noastre; daka togi eniminiî verittiţeî mi msniei a kszst învinuit sub nana înfokatslui no~ stru arnik, mi noi am rsmaş neî din urms ent~ mini înks în nmioare, vom salisfaue natrioti^ d-lui Arinesks, asksltţnds’l st’mî skoagt ranonsl. Hli aneastt nretinst sitare, din nattea Dîmbovigeî, ag dat nasnere oare Erm^toar^01, rîndsri jeremiadine? „Iar ts Isdee, kare „mi menrizi ne nrofegiî mi liberatorii ttî, t8 „vei msri...* B. Renrodsnem ks ntanere din Natţiona srmttorsl artikol ssb skris Dimitrie Gika; a‘ ssnra gardel nagionale, ks attt mal mslt k® întrt în kadrsl doringelor noastre. Ks se va arma anest nonor Romtn, ks attt se va anronia mal mslt de kslmea ne-i este teşite. Observtm nsmaî onorabilslsî denrf^t al Jlfovslsî, kt garda nagionata ne am dP11 noî este aneia. ne s’ar komnsne .din togi E°_" www.dacoromanica.ro 10 mîniî ce nlttesk kontribtgitne, ftrt diferingt. Kredem kt de ar fig'Bia în kadiele ei togi kontribtitorii, garda ar rtsntnde la datoriile ei kt mai mtltt esaktitate mi ar asigtra li-nîscea ntblikt, ktci este ktnosktt kt kt ktţ se esnrimt mai msltt înkredere snei ntrui de oameni kt attta aceastt narte de oameni se silesce tot d’asna st o merite. Hedaktţia. Guarda Naţionala Gtarda Nagionalt este mai kt deosebire 5ii mizlok ntternik nentrt menginerea btntltî ordin, sektritatea gtvernţlti mi asigtrarea li-berttnilor înuelente. Ori de ktte ori aceastt gtardie s’at kom-ntst de adevtratele ei elemente mi a lent-dat ne cele ne ar fi vtttmat o, a modts ser-vigî eminente, (nrektm istoria ne aratt,) gt-vernelort kare aS avttS îngelencitnea mi kt-rajtlt a st servi de dînsa. Mai kt deosebire în enocele de transigi-snfe, rola gtardeî naţionale este imnortantt. KîndS o societate se transformt, kînd o nott societate narate, kînd klasa de mijlok ajtnge la nttere, attnci mai kt deosibire gtardia nagionalt îmi simte necesitatea esistengei sale, attnci ea este, am nttea zice, nrodtcerea na-ttralt a evenimentelort mi a cirkonstangelor. Snre a anregti kt mattritate aceastt in-stittgie, nt trebte s’o jtdektm în tnele cir-konstange rare, îu kastri escengionale, tnde stbt mare lovittri mi nenrevtztte komonitni sociale, în asemenea kastri rîndtnle gtardiei s’at mtritt nrin oameni, ne kare în alte vre-mtrî ar fi avttS sarcina st’î nrivegieze, st’i onreaskt, st’i kombatt kiar; s a observat în-st kt kiar în asemenea kastri, aceşti oameni adtnagi din îmnregitvtrî erat mtltt mai nt-ginî nrimejdiomî fiindt înreţnmentagi în rolt-rile gtardiei, de kît daka ar fi fost abando-nagi la relele lort nasitni. Mine nt-rnî adtce mMROVIllA - 24 OKTOMBBE^ bsinnt de renaos, sitsl-L de glorie, as serea de la gsardia najiionalî de kît servmsn modeste, meoflinind fere grestate ordinea înisn-trt, ne vremea kînd lmsea konkerantsl. La uii-a îmnlinit astt misitne, mi aftkttinimaî mtlt, a fost gata a îndenlini cele mai mari datorii, kînd stbt komanda lti Bernadot a alergat kt xottrîre la granigt. Stbt restatragie, gtarda nagionalt, kon-tinteazt a îndenlini nregioase servicii ordinei; mi daka Domntl Vilei, nemtlgtmit kt ea s’a esnrimat nentrt sincera anlikare a nringint-rilor konstittgionale, n’ar fi desfiinnat-o, înti -sn moment de imnaciengt ktlnabilt la 1829 daka, restatragitnea, în lok a sftrîma o for-gt ce îmnedika merstl set retrograd a fi mti-5t s’o diriţte, negremit s’ar fi evitat katastro-fa de la 1830. De aceea gtverntl de la Itlie, ntsktt dintr’o reskoalt mi din tritmftl nonortlti, s’a snrijinit mai kt deosebire ne gtarda nagiona-lt, atît nentrt a reînfiinga ordinea, ce era de tot resttrnatt, kît mi nentrt a o mennine. A retmit mi gtardia nagionalt în ktrs de ont-snre-zece ani a snrijinit în acest lsng nenod ne gtverntl, kare î-a dat o deulint înkredere, mi în mtlte cirkonstange decisive a vtr-sat sîngele stt nentrt stsginerea alestlti de la 1830. La Ilaris, la Li'on, la Grenoble, la mtlte alte ntnkte ale teritoritltî nretttindea, ea a konktrat kt tn kiu xottrîtor snre a a-sigsra tritmftl legilor, att6rittgii mi a ade-vtratelor liberttgi CRONICA. Resbeltl s’a deklarat între Snania mi Ma-roktl. Se zise înst kt Englitera ar fi deklarat kt se va ontne la ac,est resbel din toate ntterile sale. Acesta se noate esniika foarte lesne: Englitera are interesele sale st^ anere în I^Iibraltar, mi nt noate ktnoasce daka re-ztltattl rezbeltlti deklarat, nt noate fi de na-ttrt a strika acestor interese. Kt toate acestea Snania a înaintat nrea mtlt, ka st noatt rektla de voie btnt. Ltmea amteantt st vazt iniDiativa ce va lta Francia în trt aceaste, ea ale ktrii interese ne koastele Africeî, nt ar avea st nearzt nimik, în asemenea resbel. Traktattl ce înkt nt se stskrise între Francia mi Atstriea, dtne tnele jtrnale ai fi în acest simg: i „ Franciea dt înanoi Atstriei steamerele mi alte vase Atstriace ce a kanttrat în tim-ntl resbeltlti, mi desnre kare tribtnaltl maritim nt adecidat înkt. Atstriea dt Francieî Lombardia, afart de cettgile Mantta mi Iles-kiera, ntnt la xotartl ce va însemna o ko-misitne ntmitt nentrt aceasta. Ile de allt narte, îmutrattl Francieî dt aceastt narte de ntmînt regelti Sardiniei ce are st nltteaskt Atstriei nentrt ktte-va drenttrî ale ttrtmtltî Lombard ce i se dt, o stmt de 250 milioane, liana este îndatorat st dea reforme în administrarea stattrilor sale bisericesc!. Dtcilor de Modena, Toskana, 'mi Ilarma, li ffe koiî- 1 ' linsa Ministrtlti D. V. Aleksandri. Kadegii de kavalerie Mixail Rtmeskt^ Aleksandrt Drt-gtneskt. Gr. Haleologt, Efrem German; Matei Slitineant; se înalnt în grad de stb. lo-koteliennii' D. A. Ktgarida a demisionat dii omtire. Se skrie de la Moldova nrin telegra kt M. S. Domnitorsl a ajtns vineri *în hav dtnt o ktltforie în -Basarabia Roifltneak'ki-Nevoia cea mai mare. -ce se vede astt2 în kanitalt; în linsa altor nosttgi, este alei www.dacoromanica.ro MBOVIIIA 24 OKTOMBEE. - 11 rea oamenilor s* ansce fonkfiisni nsblice. ^ la sn nsnt oare-kare aceraţi oameni aS vînt: treksşî în vîrstă. dedanî ks.cele veki, lanţ: sărăcia, ns Văd Ks toa- e ie nrin kalitEgi ssnerioare, ar fi nststă se atragE la dînsele, toate nrivirile însetate de ksgetErî 'ini de O dsreroasă r ^ ^ skănare dekăt iu tokniBnî. anestea jse sfămie de dsrere inima acelsî vede oameni tineri, rilinî de viaijă, săm-e, vigoare, făkănd koadă smilită a acestor a’nye ale trekstslsll Acestor din srraă ns este ertat a asnira la fsnkiiisnî ks nrensl liliniieî. Această şară este bogaţi, nsmln-ns^ asteantă dekăt o lovire de mini ka ’mî desiîtdi sînBl mi si verse komori. Ilen-; ne vom nirisi meziile ne das sinitate, 8gii, indenendinui, nentrB nisce fonkşisnî kare omsl se smilesne, se vestejesce, ii-sne n5i'8rea sărak? Astăzi .fonkuisnele ns— n das nrivileşisrî; abBZsrile nsmai sînt er-te; saS -ni snerim ki ns as si mal vie, ntrs ne ns alergim la alte- mezil? IlentrB kare fonkşisne sînt de la 10 la 12 amari bubI onrinde; 11 amteanti. Auiteanti ka , kazi nel ne o are, snre a întră iar snsl; i nel alşî 11 amteanti, ka si noati mari dc ame amtentănd. Aneasta este o răni, o mare ni a sonietiijeî noastre. O! kite rele ns s’ar desfiinţa, atsncl &nd rominiî ns ar mai nsne nreii mare ne ieste fonkşisnl. Se zine ki komisisnea neutrali, fis ns îs în konstitsnisne kestisnea giranilor; ki 1 nroiekt anarte nentrB aneasta este mal ata. Ksm va fi anest nroiekt? de va fi as-1 ksm konvengia lisi kalea liberi si fie omisisnea va merita stima a ninni milioane 3 oameni. Kestisnea geranilor va fi bsretele e va şterge toate erorile nolitmî a le noas-e mi noate însămi miacloksl de snire mi jfirgire. Ea ar nsne neutra tot d’asna sn otar de arami între Rominî mi invazisnileJ; ;reine. JI,ăranBl ar iiBtea zine într’o zi: sînt :rinit! mi nronrietaril ks mal mslt ksvînt aline : sîntem ferinigî kinl am nstst ferini ninni îilioamne de oameni, firi si ne rsinim noi Konfrani! de la Romînsls mi NatfionalalS, e întreabă (negremit assnra sgomotslsî ne mise) mi assnra No. 1 ne nsrta Dîmboviţa aka am niiisit redakgisnea aceşti! fol. Le islusmim nentrB kite-va vorbe de aminie nri itoare la redaktor. IUi tot d’odati le răsnsn-em ki redakgiBuea este tot nea veke; ki oaia a intrat în ansi II, mi ki nentrs aneas a a uirst ks No. 1. aţ Kit nentrs ki ns se însemnă nsmele.re aktorslsî ne foaie, aneasta se nraktiki de aal mslt timn. Adresese cineva ks nele mal oinl nlănşerî kontra gazetei, mi redaktors esnsnzitor va fi de fagi. B. mari, de simtimente mante; de acsstigie, de nenEr tinire, de veritate? sn de este stindardslă acestei nar-tide ? De mslt ne a voită fie kare se’1 gie, anest stindarde s’a înbskEuitfi, anoi a disnErstă în mai msite mEnî.u EatE egoismul fEkstă marilor vatriou,i de astzz{ anelora karii nroklamE snirea mi nrings strein, mi refszE komsna, anelora karii dekreteazE libertatea individsalE, ka ks dînsa se aatsngE la nronrietatea absolstE de o narte, mi la libertatea de a mBii de foame de astE narte: nu a Hete de oameni vesteacigl ssb ssflpca infektE a trekstslsî, ne sas smilită la smele gsverneloră tre-tste, ne as lsat narte: la disnoelele gErei, ne aă ie-mEiats temnlslă korsngisnel, ne aă rîsă de virtste, de libertate, de natrie, vin astEz! forE rsmine, mi strigE în nsmele virtsgei, libertEgeî, nati-ieî, ka se noatE se înmale înkE! Dar demartE msnkE! vorbele, deklamagisnele, ns sînt destsl ka se dovedea-skE natriotismslă: se ner fante: trebse sn trekstS. Daka aneste fante se kiamE libertate mi na-triotismă, noi ns am voi se fim nini liberi ninl na-triogî. Keiî în nsmele kbertEgii mi al natriotisms-sî. ns am dori se vedemă nerind mi libertate mi! natrie. Ns am dori se vedemă întsrnînds-se vekiî boeri la nstere mi streinii în garE.“ EatE mi nimerita anostrofE kEtre klika, kare ns se novEgsemte de altE nolitikE, dekEt de anea kare zine: Skoala tu ka ss uiedu eS, klikE kare as lsat de sarninE de a ataka mi a inegri nre togi anei ka-riî mslt, nsgin a lskrat nentrs geara lor, klikE do nizmami rei, karii sokotg kE nrin ataksri nerfide, nrin kalomniî de ori ne natsrEy disnstînd nre oamenii de bine, de a se oksna de trebile nsbline vor isbsti a nsne mîna ne karsls gsyşrnamentsls klikE kare ns krede de kit în sine ! B.........este sn om npea onestă, karele aă dată în viaga sa nrea msite dovezi de indenen-dingE: nentrs ka sn singsrs momentă se ne îndo-ims de simgirile mi de oneragiile sale. Avînd ks'-* ragisls de1 a skrie sn asemine artikolslă, elă as fE- laniî sankslouii mi romu : anestea as isndat RomEnsl, DîmboBiga, Steoa, Tribsna, kare toate trEiesk. Boe-rii senaratimti s’aă înnerkat ks NenErtinitorsl; anes-ta as trE’it kEte-va nsmere, mi tinografsl aă Temas nenlEtit. Boerii grigorienl aă fsndat Konstitsuionahl, mi anesta aă tr&it kît as trEit mi Domiea Îs! Gri-gorie Stsrza! Boierii Msntenî nini atîta mEkar n’aă nstst fa-ne. adekE de a nsblika sn sigsr nsnvsr al snsi ziar D-lor nrefereazE sE’mî keltsiaskE galbenii în stos. în kaî, în arnEsgi ksssnl în fir mi ne dos mi ne fa-gE, mi în metrese adsse de la Daris. . ni Ks toate anestea, RomînBl asigsrE kE boieria mea s’ar înnerka înkE ocl^tE de a fsr.da sn .ziară, ,j ri ' Telegrafia Elektriks. 'J .... . .b Ur; (Î5rmare). 3D ,â Manimlatorsl se komnsne de o nlamnett ks sn bston metalik snde vine firşl nilel^ne aceste nlanmete se aflt sn levier de alamii de snde nleak'B firsl liniei mi kare loveşte dsn^ voie ne bstonsl mal sbs zis. Rolsl manins-latorsl konsistB ori a- da saS a refssa trecerea la elektricitatea ce vine din Ilil-B. Trecerea elektricitsgel se face k^nd leviersl, lovind neste bstonsl de alams, face de se Bne-: sce metalikamente firsl liniei ks firsl Ililei; aceasta trecere se refBSB ktnd leviersl, lBtnd nosinisnea sa normalii, adikt ridikate nrin rţsort'B, înceată de a mal sni între dînsele aceste fire. Hensl de d’assnra al levierslBi, a^ dik'B nartea ce atinge nersoana an^nstoare este de ivoriă saS de lemn, ka s’o isole de ksrentsl elektrik. Toati teoria transmisisne- . lor telegrafice se baseazt mi ati>rni> de kstă sns m^re bine geril sale, demtentîndă oninia saS neskoaterea a acestfil kBl’ent e- v. 'i â Titim în Steaoa Dsmpii. DEmboviga îmîînnene No. din 19 Sentemvrie/ îs sns minsnat ai-tikols de fond, nrin kare kritikE ire oamenii ne aS adus desbinarea în sinul vartideî laaionale. Anest artikol ne este atEt de bine skris, itEt se anlikE la starea lskrsrilor din-ambeh; nrin-ninate, înkîtă ns ne nstems onri de a ns ve koms-aika snnEtorsl ekstrakt. EatE anostrofa adresatE desbinalorilor. „în sfîruiits gpagie anelor ne kondpkă oninisnea nsblikE,* din nsntsl de vedere al infereselors nerso-nale iar ns al intereselor gEreî, iatE nartida nagio-nalE, atEt de frakgionatE, de desbinatE, în kîts ns tem zine kE frakgisnele anestei nartide mai ksrînd vor da mîna ks oamenii trekstslsl de kît ele între ele! kîhd o nartidE amsnye în aneastE stare de rE-tEnire„ de amegealE, d© kEdere nstem zine kn ns-mal esistE. Keci în fine, snde sEnt anele karakte-i t.e/î n.: nsblikE assnra snei klinl, kare din nenoronire din zi în zi snoremte ne malsrile baxlsislsî întokmal ka mi ne malsrile Dîmbovigei. „Heia ne este mi mai trist, este, kE mslgî aă ajsns akolo nînE se kreazE sn mare merit a nro-naga minnisna, defEimarca,; a se fane sklaviî klini-lor egoiste, mi tot de odatE a tremsra de a snrijini adevEisl mi drentatea, a se krede desonoragî, ner-dsgi se aibE altE oninisne de= kît aneia kErora le noartE livreaoa. Ho ia ne este mi mai trist, este kE toate aneste klinl, şterg krimele dsne frsntea nelor ,’Eî ne se usn ssb stindardele lor, mi linesk sigilisl kalomniel ne frsntea oamenilor indenendingi ne cles-nregsesk livreaoa lor. Semn fsnest de slEbmisne, de degragîsne moralE, de disureg nentrs virtste, mi de amor tsrbat nentrs a ajsnye la nstere. Daka togi ne se kiamE. din nartida nagionah. ar fi snigi, între dînmii într’o ksgetare sinnerE, de-sinteresatE, kEte Jskrkri bsne ns s!ar fi fskst nentrs libertate mi nentrs garE! kntE lasdE mi kEtE onoare ar fi meritat anest nonsl RomEn înaintea Esroneî. Dar val! a fost noate skris se trenem înkE nrin-tr’o enokE de o noE dsrere! o enokE în kare vi-gsirile se aratE desbrEkate de ori ne nsdoare! ’liokoii noi aii roSotit ne ruinele uiokoilor velă. lle au kmtigat nauiunea? SnerEm însE kE vîrtejsl ne întsnekE sniritele i va trene ka toate relele ne aă lovit aneastE neferine nagisne f SnerEm kE aneastE nosE boalE are se treakE asemenea ?“ Illtigl, Domnilor, kE de mai măltE vreme, nartida boereaskE se oninterate mi în Bsksremtl, rai in lânii ka se deskidE sn ziar, se întemeiazE sn organ min kare se anere nrinnin’ile (?) saă mai bine zi-kînd interesele sale in faga onibiel nsbline. Aneasta nEnE aksm aă fost nsmai o înnerkare a snora kEgl va boieri mai lsminagi; kEni greşi boierimeîj adekE velimkaniî din Iamî, mi* ton nafera. din Buku-remll, întrs alte ksvinte strigoii, nea întîi kalitate a lor, este de a ns reksnoamte oniniea nsblikE. Ile lîngE aneasta, anoi mi talentsl este kam rar intre D-lor. Ei mtiă msite; nsmai a skrie romEnemte le este kam greă. N’am vEzst înkE de ksrînd, kiar Minimtri nrimari, skriind romEnemte ks ita ks omega mi ks nerisnometu. Ks toate kE sînt bogagî, kînd vine treaba la nsngE, anoi D-lor sfiit mai skrmni de kît go- tir. lektrik, nrin kare se nsne în miuikare saS se onresce rai se îndreants dsne voie aksl ce înseamnă deneuiele ne xărtiă anaratnlsl ns-rnit Reuentoris, Acgst auaraţ se komnsne din doBă nărijî distinkte: într’sn masiv de alamă se află sn mekanism de oroloyeriă kare se iisne în mira-kare nrin mijlokBl sneî greBtăjgî saS biibî resort, mi kare se noate onri dsne voie nrin mijlok&l biibî frîS ce se află ne nartea inferioară a masivBlsI. Dosă juţilindre de alamă SBnra-nBse^oblikamente, nriimesk miuikarea de la anaratBl rai das înmile miuikare la o făraie de iărt-iă lată ksm de 15 saS 17 centimetri ce se află înfărasrată imurejBrBl şnel văryl nssă orişontală d’assnra masivalsl, acesta e nrima narte a .agaratBlsî; rolsl săS se mărţiinesce între a da xărtiel ne kare trebse să se im-urime deneraa sn moviment sniform rai kon-tinşă. A dosa narte se komnsne de sn elektro-magnet, adikă de dosă verşi de fer dslce în-fărasrate ks tel ce este înssral bine înfăms-rat ks mătase snre a fi ks totsl isolat de aceste verşi. 5 : r Aceste doBă nărgî ale anăratalBi ssnt legate între sine nrintr’sn levier metajik, kare desnre nartea gilindrelor are sn ak, iar des-nre nai tea elektro-magnetultii are o vargă de fer dslce. în nelBkrare, aksl este ceva mai jos de şilindre iar varga de fer ceva şi al spa de e-lektro-magnetă. Rolsl elektro-magnetelor este de a atraşe ne kînd trece ksrentsl elektrik, basa leviersl, kare baskslind ne osia Ibî, lovesce nrin aksl ses gilindrel rai făinia de xărtiă. Rolsl leviersl este de a însemna ne făiniă ■'