AHULJI. - 1859. se i ii «A :I ' J ~ j r x i, :i i-i ;I te-*?! -î „v. s jv.£.: „-.dlfwio: oî .I-tit inia» aBonaments.1 d-.iop ne tpi~ mestps a-i natpîkiea ne se sf-Lpuie-ste k» No. 104 OktoniBpie, sînt psgaijî st> Bine-Boiaskiv a tpimite Banii Aa administpaijiîmea jBpna.iB-abî, asemenea sînt psgaijî mi ne! ne Bop Boi a se mai asona, st> se adpeseze .ia aneiaim administpaijis-ne, stpada 4inskaniî, .liBpT>pia Xpist. lonin mi komn. PomanoB. Bucureşti, 21 Octombre. voii. bni;: iar1 un jmxov j;,*« r < ^ - . Kestia investifsrei odatt ksrmate, oaie nsmai avem nimik de fokst? Noi kredem kt de aini înainte se deskide arena sneranţelor nelor mal frsmoase, lsnteior nelor mal ener-ţ ţine, sakrifinelor nelor mal nobile, nentrs întemeierea temnlslsî de naţionalitate Romtnt Ilentrs anest neam Romtn ns a sosit în k t .timnsl ktnd nonoliî obosiţi de Iskrtrî mari mi serioase se renaszt gn moment ini koleg frsktsl ostenelelor lor i anei timn este înkt denarte de noi. Ns este dat anestii ţenera-giî a se odixni înkt; asttzi timnsl este nentrs Iskrs mi IskrsI este la înnenstsl sts. Amar anelor oameni kare ar krede kt toatt ferini/ea, mtrirea, gloria anestsî neam, kt misia snsî natriot, snsi liberal, kt nrinniniile Mele mai onorabile konsistt în tendinţa a întemeia o stare de Iskrsrî mi de oameni ne in-trt în simnatiile sale, fort nini sn sakrifinis. ^mar anelor oameni ne kred kt daka a rt-storuat o stare de lskrsri mi de oameni ne ns simnatizt ks şinele, fort sakrifine serioase, a8 fokst neva nentrs natrie, nentrs libertate ! Toate aneste Iskrtrî sînt Iskrtrî de zi, nentrs kare istoria ţine, nsţint sokotealt. Adevtrata misie a sniritelor de elit, la nea-msl Romtnesk, este întemeierea naţionalifo-ţei. Naţionalitatea este sorycntsl de snde se sksrt toate liberttţile. Tea dintîis libertate este libertatea nolitikt a naţiei; ea se ktsti-gt nsmai nrin întemeierea naţionalittţei. Ft-dînsa, liberttţile soniale sînt ilszorii. Ksm va nstea sn nonol a ktrsi libertate nolitikt ■este ssnsst altora, st nraktine liberttţile soniale? Aneasta este sn Iskrs kare nini odafo ns va nstea st intre în kansl nostrs. Snirea definitivt a ambelor ntri trebse 8S ne nreokîme înai»te de toate. Noi sîntem e f kare n5 s as legţnat nini şn pinst de ideia snsi nrinnine strein. Mtrtsrisim k* am vedea ks mtndrie kt în anest neam Romtnesk se noate afla sn om demn st ktr-nţsiaskt o uaţisne oamenilor kemtuiî de sr-sitt la aneastt nJisie, noate st le linseaskt nrestiţisl; dar anest nrestiţis se dobtndesne nrin Isnte glorioase nentrs naţionalitate. A.-nela ne se va distinge, anela ne va dsne ne Romtnî ne ktînnsl gloriei, anela ne va fanc arte îunleti nsmele sts ne ksnsna fantelor mari de vitejie mi. înţelennisne, va fi neant-rat omsl naţisnei. u al .uobf„n Ns am voi st vedem formînds-se asttzi sn rigat Romtn indinendent, fort ka ktearea Isi st fi kostat ne Romtnî Isnte mari, sakrifine ţer.eroase: ns nsnem nini o statorninie rie binefaneri ne ne ar veni ka granii. Ele ner în skimb kondiţisni ne konrtsnsnd ks servitsdiiiea» Din kontia snirea fokstt de Romtnî, nrin Iskrtrî mari, ar kost'a neamslsî, mi nentrs aneasta anest-neam ar sni st o nre-ţsiaskt mi nrin srmare st o anere. Iatt ideea mare, ssblimt, ţeneroast la kare sînt kemate st lskreze inteligenţele de elit la Romtnî. Afart de aneastt kale, ori ne kale dsne la servitsdine, la nerdere. Ue ori ne altt kale ns vom gtsi de ktt nerte de nartidep de klinî între ssflete mini; ns vom gtsi iirinninii. B. .xîfjdţA vi; - 4 InoJ kast a de-svinovtui, k^nl dak’B ns eksist’B vina desvi-novBjgire ne ns’mî este trebsinnioas’B, am kre-zst înst de detorie ka om mi Romîn a satisface oniniea nsblikslsi desnre înnrejBrLrî ce a dat nascere îndrtsueneî nornir! a astorslsî acestsl artikol în kontrB’mi; m’am adresat dar la Onor. Redaktor al Najgionalslsî, mi VEzînd refezatt trecerea în foile ziarslsî sss a sr-mitorslsi mes artikol, vs rog ka în -a d-v. nentitinire si bine-voiiji a face lok în koloa-Jnele stimabilslsl d-v. ziar acest artikol. Ilriimiiiî, vs rog stima mi înalta konsir deranie ce vs nsstrez. ■ Al d-v. serv Tunase Stsnuislesks. ■ într’o. foae întitslats ssnliment la nagio-nalsl ks No. 80 de la 17 ale korentel D-ns Dimitrie K. Viimoreaus, îmi adsce kalomniî într’sn mod ks totsl trivial, mi dto grestate, în kît sua din acele kalomniî d’ar fi adevsrate a-mî ksnoamte de nrisos ani în kare am dss o sarcins nsbliks! .. D-ns Viimoreans, nsstrînd înks maska msgslireî în kare a trsit, se nare înks ks ssbt dînsa va face a krede mi aksm ks, este omsl vei’itsjgi; ss reazims în virtstea snor koresnodinije nrovenite din vreme în vreme de la minte fonkjjionarî, a ksror onestitate este în destsl a o ksnoamte dsns ksm voie des-lsmi mal la vale, mi se silemte, în desnera-iiisnea sa a forma nentrs mine o falss oninie în viaga mea de fonkgionar, fsrs a înkredin-ga mal întsis nsbliks! din ce usnkt se gs-semte nlekat mi fsrs a snsne cine este D-lsî ka oniniea nsbliks ss’mî dea sentinga sa dsns drentate! ' * Mai .nainte d’a înkredinga nsbliksl ce sînt acele koresnodingl ce înmirs D-ns Vii-morean, ms gssesk silit a ms nsue viz-avi k’sn om ka D-lsi, mi a’î snsne cine este mi nentrs ce’mî adsce kalomniea ! ico în ansi 1858 ne ksnd ms aflam membrs la trib: GorjD-ns Viimoreans a cerst legalizarea foii zestrilor konsoartel sale, mi dsns cercetsrile fskste s’a lsat înkredingare ks cele mai mslte din akaretsrile zestrale sînt în-streinate nrin vînzsrl kstre şuii algii de în-zestrstor mai nainta d’a ezista kssstoriea D-lsî Viimoreans. In komnetenga mea de membrs, am resnins cererea nentrs legalizare, mi D-lsî m’a nss la srs. Tot în acel an kasa soa-krssiî D-ei Lsksa Romianka, avînd deskise nrocese, s’as rezsltat desfavoare’î neavsnd drentate. D-ns Viimoreans mi dintr’aceasta m’a nss la srs! 5852 10 ^ President C. A. Roselti. Vice-President S. Walter. Casier St. Hasiflescu. P lsplresen. Membrii? \ Gâleşenn. Z. Pappa. în ansi 1857, semegsl meS cersnd la snsl din ajstoarele Grefii Tribsnalslsî i s’aS dat dosiers în nrocess konsoartei sale Liga ks fostsl sss konsoarte D-ns Nikolae Zstrea-nsl ssnt ksvînt ks are a lsa dintr’însa oare-kare mtiinns- Dîndsise dosiers, D-lsî a adso-gat (nreksm nrobeazs Tribsnalsl nrin ranor-tsl No. 3,377 kstre onorab. Minister al jss-tigiiî de la îutr’o netinie cererea fsksts într-însă mai mare de kît aceia ce konrindea în-tîis, mi nentrs kare ss mi înfiinnase sekses* 1 trs de Tribsnal. Acea, adsogire, fsksts îii vstsmarea fostslsi konsorte, D-ns Nikolae Zstreans, nreksm mi a komnlektslsî jsdeks-^ toriî, a le ksreî lskrsrî ns se notrjvias ks ads-ogirea din srms, înnsrtsmindsse Onor: Minister, nreksm s’a zis, dsns ordins nriimit ks No. 4554, de la 5 islie acel an, kalomniato- www.dacoromanica.ro 8 DIMBOYIIJA -L 21 OKTOMBRE. rsl mes f8 dat în jsdekata legilor; rai nănă a ns se da ninî o sentinţă, dibanis, min menajarea vestitslsi fost nroksror D-l. Manola-iake Mixăesks rai dsnă osebitsl ordin iarăin al Onor. Minister ks No. 5559, de la 6 sen-remvrie anei an, a rămas skănat de ori-ne Penalitate, stînd rai nănă astăzi aknia nsblikă îiikisă. In srmătorsl au, în treksta Isnă Isnie, soakra D-lsi Viiraorean a dat o netijrţie, ne-rînd înanoerea snsi zanis'' ne’l denssese în trib8nal snre legalizare, înkă din ansi 1852, nentrs vîiizarea 8nor stînjinî de moraie kătre nimte săteni a n8rae Grigore Negresks rai alţii zikînd kă, de vreme ne ns i .s’a adeverit, se lasă de vînzare. Anea netiţie înnresnă ks dosiers, s’a S8H8S komnlekt8l8î, rai «ernetindsse, s’a des-konerit toate formalităţile legalizării săvăr-raite; ka8za însă ne a stabilit de ns s’a dat zanissl afară, a fost însă rai d-eî vînzătoare Roraiauka, kăni dsnă mai mslte kemăii ne î s’a fost făkst, n’a venit ks ksmnărători, mi nentrs îndenlinirea nelor lalte formali/ăţî ne mai era de linsă. S’a Văz8t tot d’odată din Ifikră-rile aflate în anei dosar, kă în zanis se ko-nrindea kă’ma nriimit toni banii nreţslsi de la ksmnărătorii ţărani; Ile kînd komnlektsl să afla în desbatere assnra netiţiî vînzătoareî, în sala seanţelor saleî a venit D-ns Viiraorean8, rai fără s’aibă vr’o nroksră, a voit să snrijine nererea; ssbt skrissl ka membrs ’mi am dat nel d’întîis o-ninia, kă zanissl ns se uoate libera vînzătoareî, nînă kînd mai întiis ns se. va denide o zi în kare să se keme rai ksmnărători ; mi daka ei ns vor avea ninî o kontestaţie, să i se libereze atsnnî în nrezenna lor. De aneastă oninie fiind mi kdlegiî mei s’*a xotărît astfel nrin jsrnal! Ut D-ns Dimitrie K. Viimoreans, îndată ds-nă ne ’mi am nronsnţat oniniea văzînd kă ns o să’mî atingă skons, ka nă d’onarte ksmnăritori Săteni să se denosedeze din nosesiea anelor stînjini srmată de 7 ani, iar ne de alta să rămîie mi ks banii nreţslsi daţi, deodată k’sn «aer disnerat deklară «în nretorisl tribsnalslsi kă ne D-ns Ilrezident rai ne nel-lalt membrs D-us Xristake loanid ne ns mai nsţin îl fslţeră aksm în kalomniea sa, ns o să’i- a-1 ksze kătre onor: Minister al jsstiţii; iar ne mine are să mă aksze kă ns’mi adsk aminte kă mai nainte de fonkţiea în kare mă găsesk am mai avst rai altă fonkţie, mi am fost ne-nat rai trekst în lista arestanţilor. Dsnă ne D-ns Viimoreans mi a sfirmit într’anest kin defăimarea, D-ns nrokoror în nsterea arf: 40 din nronedsra nenală, ’la akszat în jsdekată, iar komnlektsl a konstatat nrintr’sn jsrnal nele zise de D-ns Viimoreans, karele ne kînd erea a se eseksta disnoziţiiie Isate, D-lsi as «mit din nretorisl tribsnalslsi. în zadar D-ns Ilrezident. a trimis sn întradins anrod ka să’l înanoeze, kă«î D-ns Viimoreans, avînd nre-gătirea făkstă a rai fsţit la Bsksremti! Dsnă kăte va ''fcile, ksmnărătorii ţărani, aflănd din zvonsl făkst, s’as înfăgimat în disneraţisne în tribsnal, dînd de s’a văzstînscrise dovezi din nartea vânzătoarei Romiean-ka kă’ra a nriimit de nlirn de la dinraii bani 1 inzării, nerînd a ns’i se libera zanissl ka să rămîie Săianî. Anoi dsnă legalele kemări fă-kste, de mi mijloanise defăimătorsl mes a skoate sn ordin de la Onor. Minister al jsstiţiei ssnt No. ks kare observă nrin D-ns nroksror ne D-ns Ilrezident ka să’l fi nss la arest notrivit arte 315 din nronedsra nenală, dar în nele din srmă Dcns Viimoreans da 26 Avgsst s’as în. Tinogpafia Na^iona.i, făţimat în interogatorsl D-lsi nroksror, rai ks akt de akszaţie ’la dat în jsdekata legilor, xotărîudsse de tribsnal zioa înfăţimării nentrs 28 ale anei lsni Avg: La anea zi nearătîn-dsse D-ns Viimoreans s’a mărginit în soroksl resnektslsi de 31 tot ale anei lsni, nentrs kă la 29 mi 30: a§ fost vakanţie, dar mi atsnnî să lsă ratiinţă kă D-ns Viimoreans, defăimătorsl mes, as fsgit iarăm la Bsksremti kiar în zioa de 26, în sima dări sale în jsdekată de kătre D ns nroksror, înmelînd ne kezarasl săs D-ns Zanfir Brointeans, kare în srmă ’la «erst ks netiţie de la Onor. Minister snre a’l înanoia! Onor. jsdekătorie Gorj, în nsterea legilor, a înfăgimat nronessl în linsa defăimăto-rslsî mes rai nrin sentinţa ne a nronsnţăt, în nsterea art. 169 din kondikă nenală, îl xotărarate la natrs lsni de înkisoare. Iată nentrs ne adsne o defăimare assnră’mi! Vis aksma a înkredinţa nsbliksl mi nentrs anele koresnondinţe ks kare se servemte D. Dimitrie Viimoreans, mi ks kare a dorit să mă înkrimineze. nronessl ne am avst k8 Marks FTavel negsgătorsl din Tiitemtî, kiar din amternerea antagonistslsi mea în aktsl săs dovedemte kă a fost «ivii, mi s’a ressltat nrin mod «ivii, însă ns snsne adevărsl, kă«î nronessl s’a stins nrin nane fără ni«î sn jsnmînt din nartea adversarslsi mes. Anoi daka ar fi fost intentat nro«es, ne temei de akt nlastograf, ksra ne nsteam îmnăka, nefiind ssferiţi de legile ne eksista at8n«i în asemenea grele ka-zsri. Intrebe-se aksma kare voerate a fa«e o krimă rai kiar dintr’sn akt de interes al mes nrivat, snde a găsit d-lsi vre sn art. de lege kă ori-«ine intentează nrones de asemenea, fire, este kriminal, este om Hătat? nentrs anei lei 3210 nar. 20, dsnă «irkslarele ordine ale Onor. Minister din a«el tiran, era îndatoraţi registratorii tribsnalelor ka banii să se dskă de dînraiî la registratorii adgii să’i dea în nsmărătoare, rai anoi să se în-kiză în gron. Es, în srmarea anelor ordine, am lsaţ banii neînkiraî în gron, rai konvertsl kătre Onor. Trib. de Ilfov seksiă I, am leat mi osebit adresa Onor. Trib. Aigemsl kătre Onor. adgie a anestsî distrikt, «e konrindea în sine nentrs banii rai konvert să se înainteze la Ilfov, rai mergîud la D. registrator Ioan Zanfiresks, ’i am nsmărat banii, ’i am făkst gron rai am kîntărit grestatea lor, lsînd dovadă în nortofolisl xîrtiilor ks banii, kă’i a nriimit în nsmărătoare, mi osebit de a«eastă dovadă, s’a nriimit la tribsnal mi adresa On. adgii snre răsnsns la adresa «e’i se înaintase ks banii konvertsl înkredinţător kă anei 3210 lei nar. 20, s’a nriimit rai s’a înaintat. Intrebe-se Onor. tribsnal de Argera daka ns eksistă în kannelaria sa asemenea dovezi! Anketa «e s’a făkst; ks kare mă înkri-minează D. Viimoreans, mie ns’raî a fost ks-noskstă, ninî D. Zamfiresks; d’ani se dove-deaite kă a fost komnssă de oameni ks rea kredingă ka să akonere ne adevăratsl asksn-zător mi să inkslneze nrin «ernetarea lor ne «ei nevinovaţi, kă«î în anei regim nsmeî «el kare lskra astfel se kredea om al nrosnerită-giî. întreb nsbliksl nsmaî es am ssferit de aktAe Ministerislsî de atsnni? ES krez kă mai eksistă rai kiar astăzi oameni nenoronigî, rai înksrkaţi nrin jsdekăţî de asemenea ak-te, nănă kînd voi fane ka între mine mi ner-soanele «e a ssbtskris anea anketă să se kon-sfate «ine a fost onest rai «ine rămîne ksl-nemsl. Deklare D. Dimitrie Ilon, «e rai astăzi am ferinirea a’l vedea fonkţionînd mi desnre kare am aflat kă mi d-lsi aS fost s-nsl din membrii ne a ssntskris anea anketă. Să arate in ksrată konmtiiuţă, daka la anea anketă m’a kemat ne mine ka sn atins în nro-nes să fis faţă ks nekontestabilele dovezi de înaintarea întregslsi No. de lei 3210 ţar. 20 sas daka a nerst «el nsţin vre o deslsmire de la tribsnalsl Argem; Să ksnoaskă ne do-; vezi eksistă de nornirea anelor bani, daka nel nsţin n a voit să vază anele dovezi, ne jb'o-be a avst ka să mă fakă ne mine kslnerasl? a .mlosif Pomanoeml Komri. — S’as daka a ksnoskst kă m’am abătst es din regsla diktată de Minister la nornirea anelor bani, ka să dea astăzi okasie oamenilor ka D. Viimoreans să amăgeaskă în nsterea Ion oiiinia nsblikă; deklare iarăinî D. Dimitrie1 îlon în konratiinţă ksrată kă banii la kar1^ mă îndatorase ne mine ks toată sila nii apăsarea «e'mi se fă'iea în virtstea anei nelegisi-te ankete, m’am înnotiivit a’i nlăti mi ’i a§ dat înss’mi. logofătsl Vilara, iar mai ne srmă, ’i as dat înssrai D. Hon, nentrs «eea ne ră-mîne.Ad-lsi să deslsraeaskă! întreb ue D. Viimoreans ks ne are a’mi mai sssţiue nrensssl săs? Ilentrs nîra «e’mi mai adsne, kă ka grafiei- skriam rîndsrile largi, rai ne srmă adăo-gam nîntre ele, semensl meS ns e adevăr, kă«î n’am fost skos din fonkţia de grafiei-ssnt aneastă defăimare ne astăzi asz nsmaî de îa dmssl, ni am dimisionat de sinemi în ansi 1856 Isnie, dsnă trenere de «inni ani de servinis in aneastă fonkţie, «e’mi slăbise sănătatea; mi nentrs sna mi nentrs alta în-trebe-se Onor. Minister- sas Onor. jsdek. de Gorj daka eksistă vre sn ^asemenea ranort dsnă kare să fi fost skos. întreb ne D. Viimoreans ks «e are a’nii mai sssgine nrensssl SăS; nentrs- snrijinsl «e’mi mai dă în baza rauortsrilor D. nroksror rai D. administrator ăl anestsî distrikt Gorj din ansi 1858 kă a’mi fi sfeterisit 3000 galbeni averea mortslsî Grigore Frsmsmans, nrin înţelegere ks silii din konsîngeniî săi în urilegisl katagrafisiriî, este îndestsl a se întreba rai not snsne «e a fost nrinina să dea nrilej de asemenea skon, era vorba de sn interes nolitik. Kasa mortslsî Grigore Frsmsraeans s’a găsit nenetlsită de noliţie, mi -s’a deskis de mine ka membrs mi D-ns Ioauid ka nrokoror, faţă ks rsdele mortslsî, nreksm mi ks sekretarsl On. adgii, mi D. noliţaî al Oramslsi, deklare a-«enitî doi fonkţionari de sas srmat vre-o as-ksndere rai de kătre «ine, kă«î es ns ksnosk nimik,- • D-nsManolake Mixăesks, fostsl nroksror, nrin anei ranort «e se zine kă l’ar fi dat la On: Minister, ar fi konrinzînd kă 3000 s’ar fi asksns nrin înţelegere ks snele din rsdele mortslsî, însă ns ne arată «ine sînt ansme anele rsde, ninî ns ne nrobează de snde a ls-at mi D-lsi informaţii de anea asksndere ama de nozitivă, negreuiit kă aneastă nesokotin-ţă din nartea D-lsi Mixăesks, s’a srmat ori din inflsenţa timrislsi de răzbsnare assnra mea ns’rai găsise lok de kît nsmaî în slăbinisnea D-lsi Mixăesks. Katagrafiea averi mortslsî Frsmsmans, dsnă ne s’a finit, s’a denss în tribsnal, ssnt-skrisă de toate rsdele mortslsî Grigore Frsmsmans ne a fost 1/emate la a ei lskrare, mi de atsnni rai nănă astăzi n’am aszit ka să fi kontestat în notrivă’i vre sna din rsde, ssnt ksvînt kă ns s’ar fi trfekst într’însa toată averea kîtă s’a găsit ssnt nenetea noliţiei. He-rem ks denadinssl de la D. O. mi ]\L să ne deslsraeaskă într’aneasta, kănî într’alt fel rămîne ka oninia nsblikă să’i aksze ne d-lor, mi la aneasta întreb iai’ăim ne D. Viiraorea-ns ks ne are a’ini mai sssţiue kalomnia sa| Tdtiase Stdtmislesks. .IIS 5 -----^---- Ne vedem siliţi a faţe astăzi observări serioase dir .-kţiei tinografiei anestsî ziar kare, dsne ne lasă snele avtikole de se trezesk nrin laboratoriS, anoi le tinăresk fără să dea de snire gerantslsi anestsî jsrnal. Voim a zine desnre Srzikăriile din No. 1 ăl anslsi II. Ele as fost skrise aksm 10 zile ne kănd toată lsmea se află într’o adevărată neodişnă rai temere, ka ns ksm-va să se aleagă vre sn Minister ka anele desnre kare se vorbia în anele zile, mi kare într’adevăr nsfea sp arsnne ţara în nernleksităţi nekalkslabîle: A-sîăzl anele srzikării ns maî as rezon de a fi, sas not fi rns internretate^. 'ţv - Rsgăm ne Tinografie a ns- maî fane asemenea erori, ne not avea de mslte oii e-fekte nenlăkste, ka ori ne Iskrs zis dsne «e’î trene aktsalitatea sa. Xac5 German No. 27» www.dacoromanica.ro