ANUL II. - 1859. /vi ■fcnoi ‘V ' ^ l< *U ,W- te n i ' %i u _ . A^joiiStî> foflîS CSC dc doi> od n6 stiitT»ninn> ftliepkj^iea uii Sim-ivr»ta. Ilregtil abonamenlK-!si neutra sn ană 24 bf. Ilentrs ' „ „ 12 ^ . Trei lsni. . . 6 „ -, O linie nentrs anon-şsri şe va nlsti l>s 30 rţ, 'hyr i cuî&v1 *aan.no.a _*'i*.-oxi b.t 1 ţ Agivost,: - principatelminite: SÂMBĂTĂ 17 OCTOMBRE. «F . ->71 jIS • i?*- t>*;i«î ' :* aii ,*s«t • n)<& 9)' „d» „r .FOIA POLITICA SI LITTERARĂ.& ■r • j ■ * / ' Abonaiua sefane la libru-ia Chist. Ioanins et C-ia Romanov strada Linskanilor, iar urin distrikte la D. sekre-tarl al Administranii mi la koiesnpndennii li-brariei. Ori ie abonament trebaie nlx.tit în-datu ka ssbskrierea. —îi b Bucureşti, Î7 Octombre. aob*rr:! ;; ■1 Komisia Hentrali a fikBt o konstitsgie foarte liberali! aneasta este vorba ks kare se salsti togi amatorii de nolitiki astăzi în Bs-ksremti. Noi întrebam „fiksts-s’a «leva nentrs îmbsnitigirea soarteî giranilor?" Ainî este baza tBtslor libertinilor mi nagionalitigei Romine,. Am vizst în timnii din srmi ani-rînds-se nins la esaltagie drentBrile oriina-nilor din kanitali, am viZBt nrotestauiî în-flikirate de kite ori 8n oriinan s’a întimnlat st» fie maltratat de noligie. Dar ns am aszit ieste vo«ii generoase ridikinds-se în ani-iiea nelor ninni milioane de girani esnauii bi- toate orele la maltratări! ns se mai asde o vorbi nentrB îmbsnitigirea soarteî lor, afari de mesagisl Domnesk ne adsnea aminte Komisieî Centrale trebsingele de a se gindi la dînmiî. Illi ks toate aneştea girani i mefitag a atrage assiira neferirilor lor mai mslti atengie de kit toate «iele alte klase, a-tit nrin nsmirsl lor, kit mi nrin ssferinnele Ion Trebaie a se sakrifika mi aneasti mare ideie nentrs interese de nolitiki egoişti? Trari-smBtarea drentslBi de alegere Isat de la boeri mi dai nronrietarilor, nB ar fi sn ksvînt ka Sri faki si taki ori kare vone în favorsl ne-lor 5 milioane de Romini. Negremit ki ne kind aneste ’iinnî milioane de girani sînt lin— sigi de drentsl de a lsa narte la xotirîriie soarteî lor, ne kînd nronrietariî sin'gBri sînt kemagi si xotiraski ne komiesisne vor si faki nentrs girani, ns nBtem zi*ie kijsstinia a nrezidat aneasti disnozigisne; dar nstem zine ki tokmai nentrs ki injastigia a dominat în aneasti disnozigie, tokmai nentrs ki nronrie-tarii sînt kemagî si faki ferinirea giranilor, sn simtimeiit de generozitate ar fi trebBit si ia loksl jSstigiei ne a ’insit; tokmai nentrs aceasta nronrietariî ar fi trebsit si se gri-beaski de a fane «iele mai lisdabile konnesii în favorsl giranilor. MirtBiisim însi ks ds-rere ki ns vedem anest simtiment de generozitate în maioritatea nronrietarilor. A«ieasti generozitate o «ierem de la nronrietariî «ie sînt î— adBnirile legislative; sn6rarfga înki ns este nerdsti ki se vor înlBrna la idei mai generoase mi bine fikitoare. Kredcm ki maksima nea mai sinstoasi nentrs togi kigi vor si fie Romini mi liberi ar fi a«ieasta: si dim toate drentsrile mi libertigile noi inrnine, ka sj» ns mai aibi streinsl «ie si dea.“ ABkentim si mai aszim odati vo«iea ge-jieroasi a kanslsi statslBÎ în favorsl anestor «linni milioane de Romini; astentim rsi mai aszim odati fsgoasa eloksingi a tribsnBlBi Moldovei, trigind inimile nronrietarilor la o datorie Sinti kitre girani^1 _____________________ • .i tuiy-frA ( * KogBlniieans. ‘ î>. m j Aflim ki, dsns ’iererea mai msltor nro-nrietarî ale kirora loksinge mi nronrietigi se bîntsesk de morile D-1bî Doktor Gssi, Ministersl a ordonat o ankets la faga loks-lsi. Toati lsmea snie ki aneste mori mai mslt de kit ori-kare altele, adsk mari stri-ki>ii8iiî inodind mai mslte kartieBiî. Ele fs-rs fikbte nsmai de kigi-va ani, adiks ks mslt mai în srms dsne nonrirea formali de a se mai konstrsi mori ne Dîmbovigs, mi, «leea ge este mai ies mi mat ilegal, este ki konstrskgisnea lor fs nernaisi tokmai în loksl snde fsseseri alte mori ale monastirii Ra-ds-Vodi «ie se derîmaseri nentrs ki sekon-statase ki adsneas mari striki'iisnî.. De la konstrskgisnea lor mi nîni astizî, nlingeri-le fsri neksrmate; în zadar se fiksri atitea ankete, kare nireas a fi ordonate mai mslt ka si akonere ks sn vil de legalitate o fanţi ks totsl ilegali, de kit ka si faki, dren-tate Bnor jsste reklamagiî. Snerim de siksr ki anketa «ie se va fane aksm va fi de o natsri a anira nsbli-ksl de bintsiri fikste de suekslagiî ilegale ale Bnor nartikolarî. Drentate mi iarimi dren-tate: iati ne nere sn nonor ka si fie ferinit. mi nonorsl Romin sneri ki astizî togi em niegagiî nsblini' vor îngelege a«ieasti ne«ie-sitate srgenti mi ’mi vor nsne gloria rai me-ritsl lor între realisarea ei, de voiesk a fi îm biigiuiagî mi îukBragiagi de Domnitor mi is-bigi mi stimagi de toati nagia Romini. CRONICA,- Mslgî din membrii Komisieî TentralcsaS îutBrnat în kauitali în kongedis. Se vorbes-ne ki a«?est mare korn din Fokmanî a terminat o konstitsire^ mi se adaogi ki bazele ei nrin«iinale sînt liberale. Nb s'iim înki kBine-ste: dar de vor fi asfel ksm se vorbeşte, a-qeasti Komisie va avea nartea ei în reksnos-«linga neamblBÎ rominesk. Ilrin konvengia EBroneani ea este konml legislativ nrin kare se înoadi nrinninBl Bnirei. Ns am doii nimik mai bine de kit si avem ksvinte a stima, a isbi, a snrijini sri korn in kare avem 8n nrimiin a adora, si astentim dar mi si ns ne gribim ni «ii a lisda ni ni a kritika fantele snsi korn kare ns ne sînt înki ksnosks-te. Ne rezervăm anest drent nentrs zioa kind aqeste Iskriri vor fi ksnoskste de si^-sr. Aszim ki Ministersl aktsal ar fi gisit de nrisos ka redaktoriî jBrnalelor si densie ssma de 5000 lei, ka garangie. Noi ginem so-koteali de mBlgsmire nentrB aneaşti fanţi ks atit mai mslt ki ne taie si snerim ki va ansla asemenea toate avtikolele snor ins-trskgisni diktate de nirkonstange He în zilele trekste as avst noate ksvinte a se fane mi astizî ns mai aS. Ne am «nit mi am anlasdat kB sin«ieri-tate missra Domneaski nentrs adsnerea gi-rinii esilagilor morgi în streinitate, N. Bil-’iesks mi I. VoineskB. Kredem însi ki lingi a«iestia se va adB^e mi giiina nikto-rilor Nigslini mi Iskovesks, mi Gr. IniteskB, mi Romalov. — Tei doi niktori sînt înmormîntagî în Ilera înnreBni ks 8n Ilreot Romin, Atanasis, mi li s’a ridikat sn mireg monsment de fratele Iskoveskslsi nrin îngrijirea DD. G. Ma-gers; llolixroniad mi Milinesks. JUirina lsi Inatesks a rimas în Brssa, loksl de esil al rinosatnlsi. Snei”im nel ns-gin, ki se va ridika la uoile «limitire, sn mare mormînt ne kare se va skri nsmele tstB-lor a«iestor neferi'iigi esilagi motgi în ssfe-ringe. Şe ziie ki Romanul are si easi. O dorim din toati inima. Loksl siS a rimas gol, mi nîni ne’l. redige este nenesarie în Isnta ne are si fie, vis-a-vi de kestisnele de nrin’iin komate a intra în adBnirile legislative. Ilresa de Orient s’a înkis nrin ordinsl Ministerslsi din afari din -‘FsrsiaF A'ieasti în- •' tsmnlare a fikst mare sgomot în TsrMia mi, .y. ' mai mare înki în flaris, daki am jsdeka ds-ni jBinalele fran«ieze «iele mal însemnate. D. Baligot de Baine, redigia a’iesl iute-resant. jsrnal. Redaktorsl este sn filo-romin. liana sa, atit în orient, de la imenstBl res-belslBl Krimeiî, kit mi în Frannia, înki de 12 ani, a tras ks energie mi simoatii rîndBii în-flikirate nrin jBinale mi broinsii, în favorsl snirel Rominilor, drentsrilor mi nagionaliti^ gil lor. Sînt doi ani mi jsmitate, nolitika Horgii era kontrarie 5nirei. Ilresa de orient, srmind kredingelor sale, snrijima aqeasti b^ nire din toate nsterile sale. Veni sn moment în kare anoste simnatiî nentrB Romini îi fsri fatale. Ilresa de Orient, nesnrijiniti de nit meni, tokmai nentrB ki voia si anere kasza Rominilor, se vizs nevoiţi si înceteze ssb neietiie kreditorilor, întirîtagi assnri’i -siste-mati'iesHe. 5n Romin K. Ilolixroniadi, uegs-giior «ie se afla atsiiil în Ilera, vizind ne-rikolsl în. kare se afla jsrualsl, simgi vorbind în sîns’i natria sa, mi o trase din aMeasti no- -zigisne, nrintr’Bn mare ajstor de înnrsmst, firi kondigisni, fsri interes. Asfel Ilresa ski-iii, Brmi kalea ei, nini «ie kizs aksm din nos. Kredem ki. este timn a felinita ne înfo-katBl redaktor, a«iest nobil aniritor al dren-tsrilor Romine, mi kredem ki togi Rominii de inimi vor kşgeta asfel. Jsrnalele din Moldova se oksni de ls-krsrile. de la noi. Noi însi ne înkidem în ner-ksl strimt din nrejsr. Asfel vedem Steaoa Dsnireî, Tribana. mi ks toate a«iestea, vi-itorsl nostrB va fi snirea noastri. Akolo mi nsmai akolo este sekretsl ferrâirei , mi-rirei, gloriei aiestBi neam Rominesk. Ilrinni-nele strein, nsgin ne nreokini ne noi. 5ni- P * www.dacoromanica.ro 2 DIMBOVIIIA — 17 OKTOMBRE. rea, ka ss se faki, ns aie trebsinnt de min-qine Strein, ni de 5nire între nei ne simt bine, atsnni va fi nstere mi tirie; mi ksnd a-neaste 5nire se va fane ks timnsl nrin Romani nentrs R't.m'&ni, se va nere sakrifine mi sakrifinele fekcte de Romani vor fane snirea mi maî traînik'B, kfcăi sn drent ne se kanste gratis, lesne st nerde, în vreme ne sn drent kare st dobtndesne ks sakrifine, se ntstrea-zt, ktnî a kostat. Ideia de nrinnine Strein singsrt ansngt a nere o granie de la streini, mi noi a astenta st ne vie d’a gata. Ile ka-lea graniilor ns vom ajsnţe nini odatt la s-nirea nea adevtratt. In lok de a nerde timnsl a dekreta nrin-ninî Streini, ar fi maî bine ka kornsrile legislative st 'aîbt în vedere mijloanele nrin kare se noate înfrtjgi klasele, nrin kare st intereseze ne togi Romtnii la antrarea anes-ts! ntmînt bine ksvîntat de DBmnezes: a-neste mijloane sînt în nettgenia tstslor, sînt liberttgile mi egalittgile ne nere timnsl. Kon-vengia este asfel ftkstt înktt nedeskide noar-ta ka st Iskrtm nentrs snire. Asfel toate inteligennile ssnerioare sks-tsrt-se de langsrile minelor miserii ne ne în-tsnekt ne kale, east din nerksl strimt al vedere! ne! sksrte, mi ks aneastt kondigisne, inimile se vor mtri, sniritele se vor întlga în soarele viegil libere mi nagionale ne arde în viitor. In timnii veki; esistaS asemenea anest fel de miserii mini; dar ele st intsrnas în nerksl nel strimt snde DsmnezeS a înkis inteli-ţengile ordinare: alttsri ks aneste miserii, strtlsneas fantele nele mari în kare inteligen-gile ssnerioare strtlsneas de glorie. Asttzîa-vem miseriile mini, ftrt st avem fantele strs-Isnite! NinI inimile, nini inteligennile ns lin-sesk ka st fakt a se întsrna timnsrile veki. Ilentrs ne ne onrim înkt în kale? nentrs ne esittm ? Este sn sekret neantrat, mi anest se-kret este neunirile. In zilele din srmt s’a trimis, în soko-teala Ststslsi, maî mslgî jsnî romtnîstkom-nlekteze învtgttsrile lor în Frannia, nentrs diferite snenialittgî. Erî înkt, din ordinsl Dom-nitorslsi, ssb nosl Ministrs de kslt, se mai denise o ssbvengisne nentrs jsnele M. Mtn-nislesks, ne se aflt în skoala de Stat Maior în Ilaris snre stsdisl artei militare. Asemenea ratssrî sînt lskrsiî demne de a fi înks-raţriate. Instrskgisnea este lsmina kare va eklara nagisnea Romtnt kttre sn mare viitor. Am dori st avem mai mslte aste de jsnî romîni în skoalele Frannieî, Ns snim nentrs ne nsavem în Ilaris sn kolegis romtn, de romtni, ks keltsiala ambelor ntrî, ka anela ne avea E-gintsl în Ilaris în anii treksnî! Este ktt va timn de ktnd s’a format o kast de ekonomie fondatt în favorsl ls-krttorilor tinografinî din Bsksresni. Skonsl eî este st vie în ajstor lskrttorilor tinogra-fini la kazsrî de nenoronire, ksm maladii, bt-trtnegi, moarte etc. Maî mslgî bine-voitori as venit în ajs-torsl anestii kase ks ssme de bani; dar skonsl ei înkt ns s’a ajsns. Ar fi o fantt frs-moast din nartea Gsvernslsi ktnd ar da o mt-nt de ajstor anestsi ameztmînt folositor, ar fi o fantt frsmoast din nartea tstslor romt-nilor ktnd ar veni în ajstorsl eî. Anesti ls-krttori tinografi sînt oameni nsblini, ktnî ls-kreazt nentrs binele nsblik , nentrs lsmina ksnomtingelor sniritslsi omenesk, de mi în ordinsl material în N. — viitor vom nsblika Statstele a-nestii kase. Domnule Redaktor. Am nitit în Dîmbovina o lasdt assnra onerei italiene din Bsksresti de I). Ilantazi Gika. Astorsl maniazt kam bine nana; dar ns este aneasta adeia de kare vois st vorbesk: ni de delikatele ilszisni ne a insnirat nana as-torslsi vorbind de trsna Italiant. Ns sînt de ntrerea generosslsi kritik, ssb mai mslte nsn-tsri; dar nini ns voiS st fak o kritikt regs-latt: a’mî dori st se înstrăineze ks aneasta D. Filimon ne mi se nare komnetent în anest fel de skrierî. Tot ne noniS zine astorslsî este kt da-ka nsblikBl onerei Italiene ns s’a deklaratîn-kt kontra trsneî în ansamblsl eî, într’sn mod determinat, kasza este kt dot ntrnî din neî ne merg la onert, ns se dsk st askslte mszika, ni st se vazt st se admire, st esnsie toaletele. Daka direkgisnea a kontat ne aneasta, a dovedit kt are snirit. Uriimesne, domnsle redaktor, salstagiile mele. N. U. Lucrările Comisiuneî Centrale. Aneks II. Ia Ilrotokol&I XIV. IJronunere. A In nsterea artikolslsî 35jdin Konvengisne, avănd Komisisnea Centrali a nroneda revissirea regsla-mentelor organine, ssbskrimiî nronsn st se nsmea-sk-s trei koruitete komnsse de kăte nimii membri mi ks însărcinările srmttoare. Komitetsl înttig va revisa kanitsl finangelor de regslainente mi va alkătsi sn nroiekt nentrs a-mezarea dtrilor. Tot acest komitet va revisa legea kare regslează relagisnile nronrietarilor de ntmtnt ks lskrttorii snre a îmbsnătăgi starea geranilor, no-trivit art. 46 din Konvengisne. Komitetsl al doilea va revisa kanitsl adraini-stragisneî din regslament mi va alkttsi konform artikolslsî 46 din Konvengisne-, sn nroiekt nentrs desvoltarea institsgisnelor msnicinale, attt a acelor srbane ktt mi a acelor rsrale. Komitetsl al treilea va revisa kanitsl jsstigiei din regslamente mi va alkttsi, konform art. 38 din Konvengisne, sn nroiekt nentrs institsarea înaltei Ksrgî de jsstigie mi de kasagisne, komsnt ambelor Ilrincinate. (Ssbskrimi Grig. Stnrza. Arsake, Ilet. Rosei. Aneks III Ia VIrQtokol XIV. Ssbskrimiî se vtd îndemnagi nrin srmttoarele motive de a nronsne Komisisnei Centrale înlttsra-rea mogisnel nresentate nentrs a se Isa drent nsnt de nsrcedere mi bast viitoarei organisagisnî a Ilrin-cinatelor-Snite Regslamenlsl Organik din 1832. Acest stat dc mi se ntstreazt înkt ks nsmele, nrin transformagisnea sskcesivă a întregeî noastre legislagisnî a ajsns de mslt a fi o literă moartă, in adevăr de la 4 832 iână la 1856, adikă într’sn uur neîntrersnt de la 24 de ani, adsnările generale ntnt la 1848, mi anoi divanele ekstraordinare înfi-ingate nrin Konvengisne de la Balta-Liman, bă kiar mi nsterea esekstivă as modifikat, as mi nreskim-bat, as oborit intr’atîta disnosigisnile regslamentare, înktt maî kt este ks nstingt de a se găsi din ele ns sn kanitsl, ns o sekgisne dar kiar sn artikol leva imnortant, karele st se fi mănginst ntnt astăzi în konrinderea sa nrimordialt. Konvengisnea din ă, de messrile feritoare de fol de ksrăgitsl stradelor, mal- mi alte mmî amănsn timî ale regslamentslsî, singsrele remase în vigoar mi înkă mi aneste modifikate. Ama dşr mog^sne www.dacoromanica.ro [BOVIIJA — 17 QKTOMBRE. ns ar nstea avea ait sxon aet» ue ar kou-jerva kadrsl saS distribsgisnea regslaiîicntslsl nn numele seă. Dar oare cel d’întxiS este ama de mi-nsnat mi cel dsne srmx ama de sksmn Romxmlor, nentrs ka mi snsl mi altsl sx le avem în nisa or-o-anisagisne a nrincinatelor ? IUi oare acesta a fost Tkonsl naterilor ssbskriitoare Konvengisnii de Ilaris, kxnd ele în art. 3.1, într’sn mod general, mi fxrx a snevifika în deosebi regslamentsl organik ka o xai-t* fondamentalx ksm o face mogisnea, aS zis la Komisisnea Hentralx la revedea regalam en te lor organice, nreksm mi kodsl civil, acel kriminal, acea de komerciiS mi de nrocedsrx ? Eatx întrebarea ce trebse st. ne facem mai’n-nainte de toate. _ Ama dar sx esaminxm bine daka keinxnd Komi-aisnea Hentralx a kodifika legisirileîn fiingxmi ale nane în armonie ks aktsl konstitstiv a nosi organizagisnî a Drincinatelor-Bnite, nsterile Esroneane as îngeles a îndatori ne Koraisisne sx kontribsiaskx, sx amalgameze marile nrincinii inskrise in Konvengisne ks disnosiuisnile înksrkate ksfandate în amxnsnuimi mi disordonate ale regslamentslai organik, fxkste în alte timnsri mi nentrs alte îmnrejsrxrl? Voit’aS oare aceste nsterî, kaKomisisnea Hen tralx sx nrocede la o kxruealx, la sn meremet ss-nerficial a vegii lekil fondamentalx, kxzstx în sitare nrin moditikagisnile ce aS nriimit în sn kart de se-kol mi nre kare le am esnss mal sss ? Skonsl konferinjjei n’aS fost oare mai mslt ka Komisisnea Mentralx giind seamx de ceea ce în le' .gile noastre este esengial legal ks genisl nonolslsl Romxn sx îndenlineaskx o Iskrare a kxriea diferitele nxrgî sx korxsnsnzx între ele, mi a kxriea de-svoltare nraktikx sx ns fie dekxt dedskgisnea logi-kx a urinciniilor Konvenjjisneî ? Ssbskrimilor se nare kx kestisnca aina nssx ns întoiesce dose solsgisnî: kxcî dakx ar ti ka sx se fakx revisisnea sneia dsnx alta a diferitelor dis-nosigisni ale regslamentslsi organik, de a înloksi acele ce ssnt în kontradikgisne ks Konvengisnea nrin altele, de a adxogi ici kolea oaremi kare nose dis— nosigisni kxnd okasisnea se înfxgiineazx, saS de a reameza kiar din acele, kare nrin mai nose legisiri s’as modifikat, ce Iskrare ar emi din asemenea msn kx mekanikx ? O aglomCrauisne indiyestx de legi de tot sois mi de tot ordinsl, neayxnd între ele nici o legxtsrx natsralx, o monstrsositate legislativx neacesibilx ma ioritxgî a nagisnei, kare are necesitate de legi lx-msrite mi nrecise, mi a kxrora filiagisne logikx sx fie vederatx la togi okii. Ks o asemenea kolekgi sne monstrsoasx as voit oare nstcrile sx ne înzestreze Ilrincinatele? O asemerea kolekgisne ks toate kx ar fi foarte ks anevoie, n’ar fi nrin aceasta mai bsnx, mi în starea aktsalx a lskrxrilor ea n’ar konserva din ve kisl regslament, dekît numele; atxt iar semxna d nsnin acest nsme, însx denarte de a garanta lskra rea Komisisnei de diskreditsl general ce se linesce de toate legile res fxkste, n’ar face înkx dekît de a o diskredita mi mai mslt. In adevxr nsmele de regslament este el atît de venerabil nentrs ka Ilnncinatele-Tînite sx ginx de a’l konserva în’ kansl noselor organisanisnl? Ssb şkrimii ns voiesk a cerceta aici valoarea legislativx a disnosigisnilor reglementare; ei konced kiar ad miratorilor lor kx mai bine anlikate ele ar fi nstst nxnx la oare-kare .csnt, a resnsnde la necesitxijile trekstslsi. Insx totsmi ns va nstea a ns remxnea konstatat, kx regslamentsl organik ns’oii trage ori gina din astonomia Ilrincinctelor, kx el le a fost în marc narte imnss. kx este konsekragisnea.a snsî ordin de lskrsri kontrarii vekilor kanitslagisni, kx acest stat în fine a servit de instrsment sas de nre test la felsritele absssrî kare as kondss Ilriucina tele la germsrile nrenxstieî. Nimenea dar, isbim a o krede, ns va gine la acest nsme, afarx nsmai daka ns se xrxnesce de aneranga sekretx dc a konserva ssb skstsl nsmelsî snele din m-ivilegiî nre kare regslamentsl le kon sfingia mi nre kare Konveniţisnea a voit sx le de sfiingeze. însxmi Konvengisnea nsmemte disnosigisnile întokmite în nrivinga nrincinatelor-Snite aktsl kon stihliv al nosei lor organisanisnh Komulektsl dar al legilor ce Komisisnea Mentralx are misisnea de elabora trebse sx formeze în realitate. KonstUsu,is nea Ih-iminafelor-Sniie. mi fiind-kx Konvennisnea vorbesce de organisagisne nosX, -£§te învederat k x sarcina Komisisnei ns noate fi ăstxzi de a reîntrsni )skatx lîngx bskatx, Regslamentsl karele, kiar de mi n’ar nxstra neskimbatx mai nici sna din disnosigisnile, sale urimitive, a kontenit de a resnsnde la adevxratele trebsinge ale timnsTsi mi nsmai dem-teantx nici o simnatie în nagisne. Ama dar nici Konvengisnea, nici Ilrincinatele nsmai voiesk sn regslament organik rcvxzst, kore-giat mi snorit ori skxzst. Ele voiesk sn nos akt ionstitstiv o Xarta Mag o a o Konstitsuisneî. Kare va fi dar linia de nsrtare ce trebse de observat în lskrxrile legislative. al6 Komisisnei Mentrale? i.Jj , j Aceastx linie de nsrtare ressltx din însbmî lo-gika faktelor kare aS adss în Ilrincinate ordinal ak-tsal al lskrsrilor. Aceastx linie de nsrtare trebse sx ne fie trasx nrin datoringa noastrx de a nxzi astonomiea noastrx, nrin votsrile adsnxrilor ad xok din 1857, kare fiind komnsse de toate klasele so-cietxgeî noastre se noate zice în tot drentsl kx a tost în realx renresentagisne a nagisnei Romxne, mi tare adsnxri, fiind asemenea invitate de a lsa de normx la lskrxrile lor regslamentsl organik, în s-nanimitate aS resnins aceastx îndatorire, nreksm aceasta. ressltx mai ks deosebire din lskrxrile ads-nxrei ad-xok a Moldayiei. A voi aksm ka Komisisnea Mentralx sx ea alt drsm, sx adonte regsla-mentsl organik ka nsnt de nsrcedere a nsoei orga-nisagisnî, ar fi ns nsmai a fi nekonseksent, dar a iui renega religisnea nolitikx a nagisnei; aceastx re-igisne, kare s’a manifestat într’sn kin atxt de evident în votsrile. adsnxrilor ad-xok din 185 (. mi a kxrora votsrile adsnxrilor elektive din 5 mi 24 ia-nsaris 1859 n’as fost dekxt o nosx konsekragisne. Ns dar în regslamentsl organik ci în votsrile adsnxrilor ad-xok, mi în snegial în votsrile Adsnxrei Moldaviei, kare a tratat kestisnile cele mai fonda-meDtale ale esistingeî noastre nolitice mi sociale, trebse ka Komisisnea Mentralx sx kaste mi sx ia nsntsl de nsrcedere nenti’s lskrxrile ei legislative. Koordonxnd .mi komnlektxnd aceste elemente în simgsl Konvengisnel, noi vom ajsnge a amterne nrinciniile viitoarei noastre legislagisni, a elabora ka fsndament al edificislsi nagional ce voim a rî-dika, marea Xartx Konstitsgisnea Ilrincinatelor-S-nite, ne kare airoi ar veni a se auieza toate des-voltxrile nraktice, menite de a konstitsa kondicile noastre mi de a forma din toâte aceste sn singsr mi acelami korn de legislagisne nreksm aratx arti-kolsl 35 din Konvengisne O asemenea Konstitsgisne elaboratx de Kom-misibnea ^entralx , votatx de Adsnxri mi sankgi— onatx de Domn, va fi adevxr ata emanagisne a as tonoraiei Ilrincîiiatelor-Snite, o lege nagionalx liberx komsimgitx de kxte trele nsterî ale statsisî, mi nrin srmare înkonjsratx de .astoritatea mi de resnekts ksvenit, snre a’i asigsra eseksgisnea. O asemenea lege fondamentalx ns va mai fi nxtatx de nici sna din metexnele originale ale Reglementslsî, mi ns va destenta nici sna din ssvenirele kare îi slxbia asto ritatea în okii gereî. în momentsl kxnd Komisisnea Hentralx se nregxtesce de a se oksna ks lskrarea imnortantx ce Konvengisnea ’i a însemnat, ssbskrimii jsdeka neanxrat de a esusne cele de mai sss. Ei kred a fi konseksengî ini ks religisnea nolitikx a Nagisnei mi ks sniritsl Konvengisnei, nostindsse nentrs elaborarea snei Konstitsuisni kare sx ns se txrîie în fogamisl ansi Regslament sfxuiiat mi fxrx motiv de a mai fi, ci desksrgxnd din astonomia Ilrincinatelor, sx fie înssflegitx de sniritsl civilisatoris ce se kon-gine în Konvennisnea din 7id Asgsst 1859, Ssbskrimi. Xr. Teii. Ştefan G. Argironolo. Ko-gdlnvtean*. Steege. E. Jh edesks. Mu -linesks. nr .. ,‘ viî a. n? iniutiiiijlape. tea strebatte Oceansl, nreksm înst o krede de siksr konstrsktorsl ses. Lsnţtimea acestsi .bolonj^de la lsntre uî-ni. la sEnaut este de 330 nicioare; diametrBl seg cel mal mare este de 130 nicioare^ iarB diametrBl orisontal este de 104 nicioare.-iînan Kauacitatea bimicei gazBls! este de 725,000 nicioare ksbice, kare not srka 22 to-J ne mi jBraitate, sas 33,335 kilograme. Gres-tatea acestBî balon ka barka mi batelsl de skfcnare, ks makinele mi cele-l-alte objekte, este nsmai de .3 tone mi jBmitate, sag 3,630 dlograme; âst-fel, D. Lowe va nstea ridika cs sine 19 tone englese în nasagerî, merkan-tii, nrovisisnî de gsi”s mi lest de nisin. nsb D. Lowe sners a strebate Oceansl A-tJantik mi a sosi în Francia sas în Anglia. Aceasta kilitorit se va face în 48 ore;11 .jr.îOr.i . « > i. <ît • i* •î: c ii . .o,l ama jiibfsn , ... ~.?b ?./! ttnnon Dela municipalitatea capitalei oI Bucuresci. 1 ‘ ^ 16mrii 'iljvj-m mi • Ista 9gK 933b ibito iov oh xA Konsilisl Msnicinal din Bsksremtî în temş-isl înaltei aarobagiî komsnikate nrin adresa Domnslsl Ministrs sekretar de statla Denarta- A. - mentsl .din Intrs ks N. 4797, avînd trebsinjgt de o kliigime de natrs mii kile gris rientrp anrovizionarea kanitaleî, face ksnoşkst aceasta snre komsm mtiinu'B,, ka cei ce vor voi sx se însărcineze ks o narte mal mslt saS mal nsijin mare din zisa anrovizionare, sx bine-voiaskă a se arăta la Msnicinalitate ks nrobele grăslsî ce vor nstea da, mi kare nro-be se vor adsce înkise în stikle albe sas în borkane de stiklă necetlsite, konrinzînd kîte sna sstă cel nsgin, mi avînd însemnate, ne o gidslă Unită assnră-Ie, nsmel^ konksren-tslsl mi kantitatea ks kare va voi să ,se însărcineze, iar nregsl înskris îl va densne într’ acelami timn necetlsit ssb osebit nlik. DD. konksrenijl vor îngriji a avea nre-gătite mi garanniî leyisite. Aceste nrobe mi nregsrî se vor nrilmi din zioa nsblikanieî nekontenit nînă la 20. ok-toravris korent, nînă kînd konksrenna se so-kotemte deskisă, mi kînd, fagă ks konksren-uiî, se vor esamina mal întîis garangele, mi găsinds-se valabile, anoî se vor deskide ofertele mi se vor alege acelea ce se vor găsi mal avantajoase. Kontraktele se vor înkeia nentrs o ssmă ns mal mikă de zece kile. Membri Kons: Msnicinal. ./. /. Melik. I. Zalomit. Xr. Oolixroniad. 1. K. Iletresks. .9118 £1 e kănd Englitera se nrenară a esnedia la Statsrile-Snite Leviatansl mărilor, nagis-nea Araerikană se nrenară din narte’I a trimite la rasma sa natriă Leviatansl atmosferil, sn balon monstrsos ne kare aeronastsl B. S. €• Lowe konstrsi aksm de ksiănd mi în se-kret anroare de New-York. Dimensisnele a-cesţsl aerostat kovîrmesk atăt de mslt ne acelea a kător se fak nînă aksm, în kăt ns-ma? fautsl anarigisnei lsî în aer va face e- nokă în istoria aerostastikă, kiar kănd n’ar ns- a-. I Domnule Redaklor. Konsilisl ks onoare vă alătsră în ori-ginalsl însciugarea No. 7713. nentrs nonri-rea de a se mal oksna trotoarele ks diferite obiekte, mi cele lalte disnosiniî intr'însa ko-nrinrnî, mi vă roagă, Domnsle Kedaktor, să bine-voigl a face să-se insereze în stimabi-lsl d-v. ziar. . , - . - *r' i . llrimigî, Domnsle Redaktorâ înkredingarea desnre stima mi koiisideragiea noastră. ,n Membri KonsiJislBÎ Msnicinal. /. K. lletreskh. Xr. Uolixroniad, /. Melik •i* / 9l f'vuiA ^îfii www.dacoromanica.ro DÎMBOVIIIA ■ — 17 OKTOMBRE. Consiliul Municipal din Bucureşti. Insniniiare. Disnosigia lsatt de sn îndelsngaf timns nentrs a se stabili viqiossl obiqeis de a fi oksnate trotsarile stradelor din kanitalt ks diferite obiekte ksrn de esemnls ftrtbi ks mtrfsrî ltzî, bstoae k5 mtrfsrî de btktnie mi altele, kare înniedik destinania aqestor-tro-tsare ne sînt ltsafe nsmaî nentrs cirkslagia nietonilor fiind nsblikate de mai mslt timn, ssb semnagiî vtd ks ntrere de rţs kt ns ns-ma! ns st stîrnemte aqeastt neksviingt, dar din kontra se maî adaogt mi din nartea kîr-nismarilor, ks frintsl ktrnsrilor nrin «mile nrtvtliilor ne marginile trotsarilor lskrs ne ns noate fi ertat de kît nrin bîlqisri. Uentrs sltima oart dar Msniqinalitatea nsblikt snre komsna ksnomtinga ka ne viitor ssnt nonrite ks destvîrmire oksnarea trotsari-lor ks asemenea obiekte, mi mai ks osebire frintsl ktrnsrilor kare trebse a se fane în lsn-trs nrtvtliilor ssnt kornsrî kare st tragt fS-msl ktqî la ori qine se va maî gtsi srmtn-dsse asemenea abateri ksnoaskt ks xottrtre kt se vor arsnka obiektele ne se vor gtsi ne trotsare în stradt. Ks aqeastt okazie se mal adsqe invitare tstslor anelor DD. rironrietarl kîgî maî das asttzî sksrgere în slige anelor ne-ksrate de la bsktttriî mi sntlttoriî st în-gelege de a maî fane din kalea nsblikt xaz-naoa D-lor fiind aneasta de vtttmare atît st-ntltgii obmtemtî kît mi trekttorilor mi st bine voeaskt. a înfiinga xaznale nrin ksrgile D-lor în termen de ont lsni negremit; ktqî nei ne va srma în nrotivt st fie bine sigsr kt va fi ssnss la nlatt de amandt ftrt a i se askslta vre sn ksvînt de îndrentare. Aneiamî nenalitate se va anlika mi assnra DD. btrbieri mi togî ktni as rtsl obiqeis de a arsnka asemenea ane neksrate în strade. Membri Konsilislsî Msnininal. /. K. JletreskH. Xr. Tlolixroniad. I. Melik. " 7‘~o >, . 1 URZICARIl. Ns snim de ssntem ssbt regslament sas ssbt Konvengit, mi nrin srmare avem o mare anorie, adikt daka ar fi maî bine oameni vekî la ideî nsoî, sas oameni noi la idei vekî. Libertatea nresii a ntskst din ntkate o koniligt mititikt mititikt ne se kiarat nresi-sne. Ne temem st ns fakt fetiga dinnî. în ansi 1848 se ftnea îir Frannia o măre deosebire între rensblikanii de eri mi între vei de aslszî, qei d’întîis akssas ne nei de al doilea kt vin a se bsksra d’a gata mi ks nsnint nerfidie. . r Ne angajem a înkide okiî mi a ns ve- de; ne neî ne ar intra kiar tokmai aksm i T-r • - _ • 1___. -» in drsmsl Konvengieî, mi a’î ktsta de o notrivt ks nei ne as fost de ani nenomeiiigî în kalea aneasta: Le nerem nsmaî o kondigisne st’mi lase imliksl mi maska la smt, ka st ns silinî ale zine: „msskslitţs te ksnosk!a «i V* fi - 7; PROGRAMUL CURSURILOR n j J' ţi.fioM Botanika Medicinali. . Klinika Medicinali (boalele kronice.) la snitalsl Filantroniu —^ ' " ftTT Elevii klasei ssnerioare sînt înstrqinagî ks serviqisl ne garnizon mi revizia kasernetor. Klasa I, mi a II, vor faqe serviqisl în snitalsl Omtirei. _ Klasa III, serviqisl în laboratoris Farmaqiei mi distribsgia raedikamentelor. II. D. Gândi Farmaciei-. II. D. Ilrsjinski Farm. D. D. Ilolizs. Simbiti. Margî Joi ini Simbiti, Luni Merksrî mi Vineri. Dsmiuiki. LsnT mi Vineri. Mar ni Joi mi Simbiti. Lsni Merksrî mi Vineri. Merksrî mi Vineri. Margî Joi mi Simbiti. 11- -12. -10. Marijî Joi ini Simbiti. Marnî Joi mi Simbiti. Lsni Merksrî mi Vineri. Margî Joi mi Simbiti. Lsnî Merksrî mi Vineri. Marnî Joi mi Simbiti. Marnî Joi mi Simbiti. Lsnî Merksrî mi Vineri. Margî Joi mi Simbiti.. Marnî Jcî iui Simbiti. Lsni Merksrî mi Vineri. Lsnea. 8-10. 8—10. 3-4. 1-2. 11—12. 8-10. 8-10. 3-4. 2- 3. 1-2. 10—11. 9-10. -3—4. 9—10. 3- 4. 10-11. 3-4. 10-11. 8—10. Ssner. mi I. Ssneriorj * Ssnerioi\ ' -O* ' Ssn. mi I.' Ssnerior. S I. mi II. S. 1. mi II. I. I. S. I. mi H. S. I. mi II. I. mi II. I. mi II. IV. IV i IV. t in mi IV. EI mi IV. m. HI mi IV. I. Klasa IV, va nrenara skame, bandage mi anarate de fraktsri. Direktor DAVILA. A\l\S IXTERESAXT. Bine doremte st vazt sn lskrs kare ns s’a maî vtzst înkt în lsme, mi nine voiemte st ia sn esemnls de o konstrskgisne soli— dt konsningioast, st meargt la noa zidire a snitalslsî Hantelimon, Itngt bariera Kolintini, intrare gratis, minsnî de vtzst. Se vor nriimi vizitatori toatt zioa mi kiar înserat ktnd este Isnt. Konfragiî noştri ziârimtî vor bine voi a renrodsne a\iest ansng. DE BÎNZAPE. de la 23 anrilie 1860. Doritorii se ’n-drenteazt la nronrietarsl ei D. ktnitan K. Yiesnesks, rnezttor în B«k«renitl ma.-xalaoa Negsjgttorilor, No. 3 în ori-ne vreme, snre a afla nregsl mi koildiijiile. A In xansa D-asî G. Gepman se aflis magazii în fana saigii mi în kspte de dat ks kipie de aa Sf. Dimitpie BiitopS dopitopii de a ae înkipia se not adpesa •ia tinogpafia PomanoB ge este tot întp’ anea xan ks D. St. Pasidesks. In noantea aneasta se ziqe kt s’a vtzst o mare minsne! Se ziqe kt s’a vtzst o ls-mint mare strtlsqind ne arxondologit dar s’a stins îndatt. 8n nebsn arsnkt o niatrt în nsg mi o mit de îngelengî ns o nots skoate: Bine are srekî de aszit st aszt. Se îsiqe kt o soqietate de nersoane si-mandikoase a telegrafiat la Dagxestan ka st le vie de akolo sn imlikar, fiind-kt imli-kariî noştri ftksrt negiobit de a msri înainte de timn. Este o ssmt mape de ntstpi mi ansme: K A N A PI, foapte fpsmoase, a se adpesa Ja Oteasa Konkopdia aa odaia No. V. Momia Mislemti, nei zine mi Voi-nemti din distriktsl Dîmboviga mi Vlam-ka între momia Krovs a doamnii Bt-lamii mi Mislemti nitarslsl Meltiad ne drsmsl nomtii snre Ilitemtl în dentrtare de Bsksremtl 6 neassri; ks destsle lo-ksrl de arttsrt mi fînene ne kare ls-kreazt mai msln! loksitorî din nregisr, mi nod ne Base neste ana Anpemslsi ks Zskptpiae Komisisnei Bentpaze deBenits attts de ktstate înktts mai în toate zizeae dopitopii d’aae aBea Bin aa tinogpafia PomanoB a jie qepe. Tino-gpafiia dap a ottpîts, dsne astopisagia ne is’a dat de Komissia Mentpaat, ka sî tintpeaskt o ssmt oape kape mal msat neste nsmtpsas ne se dt Komissisnel. Aksm dap dopitopii d’a aBea aneste js-kptpi se nots adpesa aa ssss zisa ti-nogpafie mi Jie Ba ktntta kommrekte de aa No. 1 ntnt aa neas din spmt ns-mtpŞ ne a emit nînt azi. Ilpegsas s-nei koaae în natps foi este de 30 na-paae, xîptie Esnt, ks aitepe aatine> :îi 'MX ■_ * | nlatt, de takst, este de dat ks arendt Tinogpafia Na-nionaM a asî losif Pomanoemi Komn. — Strada Nemgeaski Xans Gertoan Xo. 27. www.dacoromanica.ro