ANUL 1. -1859.

’ ,.>jj,... r..’;	-~r l'oll ' ‘*1 [ .1
&IE7 stilîîl SgOVjd de '.Ăiflfiid'g 9l3*9
a«<ru d1a-i<xv fii _?b ;<r>rrt!>n. «b
-Ofili» fii •! - -S fi .31>^	f jA	fi. fii î
■	,	Î*J'( I " '	1
A^eastfi foaie ese de?	-
d o-t J ori ne sfinte mint	:
Miepkspea mi Sini-BEta.
ilreusl abonaments-iHl.nentr» sn-anS 24 ţŞf.
Ilentrs YQ „	12 „
Trei lfini. . . . 6 „
O linie nentrs anon-ssrî se va nltti ks 30 n.
d . i!dJ8
rr,:rr^TH(-=
. Îs 104. PEINCIPATELE-UNITE.
MIERCURI 14 0CT0MBRE.
i .
•; dru «ai
t' FOIA POLITICĂ ŞI LITTERAIIĂ4
.;	17a-ring'!i «ra
.>b rnieu «ii
■»i -T.'	9Ti
Abonaijia sefânfei -la librfiria Chist. Ioanins et C-ia Romanov stra-daLinskanilor, iar nrin distrikte la D. sekre-tarî aî Administraţii mi la koresnondenţiî li-bvfirieî. Ori ne abonament trebsie nlfitit în.-datfi ks ssbskrierea. ,
d o- ^;rSBd o
» Bucureşti, 14 Octombre. a
.-8 . ' 1«
IIsblikBm ks o vie mslgsmire sraretoa-rea nroklamagiE DomneaskE în kare resnire simtimente de îngelennisne de generositate rai sn natriotisnr bine simţit». Sniritsl de snire între ambele nErg! e rekomandat ks ksldsre ka basa viege! noastre nolitine de aksm înainte. RiteaskE fie ne RoniEn aneaste nrokla-magisne ks interessl ne merite, mi nEtrsn-ze-se de sniritsl ,eî natriotik mi liberal. Re-komandsm mal ks seamE aneste rîndsrî.
,i „Kmi nreksm de ao, ssirea noastră ne tro-nsri.ie Aţo.idosu tui Valaxieî, noi ns am matks-noskst în auesle tfsrî niui Moldoveni niui Msn-teni, ui -.nsmai Rommi, asemenea ns eoim a şedea între Romani niuî nartide...ic
6l8	- rr ^	’	•
.; Romani r din ţara Romanească.
Gssim de datopie a be apsta a Nos-tps Bie msjijsmipe nentps uatpiotika Boastpt- nsptape înainte de akts.i iiiBes-titspel, atsnBi ne kînd amnigime nep~ sonate ksteza^ îoks a xpsni oape-kape snepspi deimpte; mi tot de o date nentps demnitatea mi mnimtea ne agi iies-tpat aa 28 SentemBpie, în faga sne! în-nepkţpl nesokotite a snop oameni ps-tenijgi, afapE din dpsmsa jiega.fitegeî;
Ne ..imane a kpede ks mi în BÎitops Beg! fi Bpednim de admipapea ne ag! înssfaat Esponei, npin aktsa gaopios de ja 24 Iansapie, mi ks Esnsa simjgs Po-mîneskS Ba dsmina ne toni a se nstpsn-de de adeB’BpsaS, ks o Najgie ss mspemte mi se întepemte atsnnî nsmai kînd ea ape konmtiinija îndatopipiaop saae kstpe natpie, kstpe GsBepns mi kstpe aeţil.
Ilstepiae gapante as înzestpats ne amnezie gspi sspopl ks o KonBengisne ge konpinde în sine toate eaementeAe de o fepimte nponsmipe. De aa Noi atîpns aksm ka se ppofitem de dînaeae, des-Bo.itîndsie ks sn kins notpiBits stepe! de fagE a sonietEgei Pomîne, mi ads-kînds ks togi! naptea NoastpE de akti-Bitate, de asmin! mi de deBotamentS .ia mEpeaga askpape a penamtepeî.
Snpe anests sfîpmit, apEtînds mai întîis a NivastpE denainE msjgsmipe Mi-nistepsas! tpekst, nentps sepBiniine ne as desEBÎpmils în fo.iosş.i BÎnensî genepaas, mi kapeae aksm s’as petpass de Bsna sa BoiugE nentps de a fane ;ioks sne! no! komBinEpi Ministepiaae, ams fopmats sns kaKinets menits de a sssnine ks c-
nepgie npinniniae Noastpe konstitsgio-na.ie; mi snpe a da mai mape gapangie de menginepea opdins.is! aega.is, de ka-pe ssnts negate îufnopipea komepgsns! mi întemeepea kpeditsns! nsBnikS; am nsatS în nepsoanE komanda ssnepioapE a orntipe! din amsene Ilpinninate.
As sosit aksm timnsn nentps tot Pomîns.is de a se anponia de antapsn Ilatpie!, ks mintea aisepE de op! ne ginds îndoenniks mi ks inima kspate de opt-ne natimE dessinEtoape; ksnl neînkpe-depine, deiEimEpine, spene mi îmnepe-kepine ssnts snente fata.ie kape adsks neipea neamspinop.
DestsnE înBpEacnipe as npodsss nî-nE aksms nsntene nonitine întpe Pomînl! kassa anenop nsnte ninsinds astezî, niu-seaskE tot o date mi tpista dessiiiape dintpe eî. Ilpesentsng mi Biitopsns Ro-mîniel o peknamE aneasta npin gnass.is Nostps kape be kiamE na înfpEgipe, Po-mîninops! kEn! npeksms de na ssipea NoastpE ne tponspine MondaBie! mi a Banaxieî, No! ns ams mal ksnosksts în aneste ger! nin! MondoBenî, nin! msntenî, ni nsmai Pomîn!, asemenea ns Boims a Bedea întpe Pomîn! nin! naptide, nin! knase îndsmmEnite, ni nsmai fi! a! ane-neiami msme mi fpag! de anenams sînge.
în oki! Nomtpi togi Pomîni! ssnts BsnI; în inima NoastpE ssnts togi issig! ‘de o notpiBE, de mi kiaps sni! din eî, pstenigl de natim! Bionente, se esnsns a fi înfpînag! mi a ksdea ssst asnpimea neginopS. Ne adpesEms dap kstpe tog! ka adeBEpats Ilpings Pomîns, kapene.,
niseps de op! ne înpîspipe, Boemte npos-nepitatea gEpei, npin annikapea îngenean-te a KonBengieî, mi mEpipea Nagieî npin sinnepa înfpEgipe anenops ne as o-nopsn de ^ fane napte din ea.
MEpgineaskE-se fie-kape indiBids sas kopns sonians, în nepksns dpentspinop mi an îndatopipinop sânne Bine înge.ie-se; nEtpsnzE-se ks togi! de pesnektsns ne şe ksBine neginop, mi fie gapa în-tpeagE Bige înkpedingate, kE No! Boms mti a mengine opdinsns negans în nE-
sutps mi demnitatea NagionanE în şfapE;
A.1KKSAMDP6 10A\.
Ministps Sekpetap de Stată aa Denaptamenten tpefijaop Stpeine^
v B. AAEKSANDPI.

Resnsndem ks ntenere D-lsî B de la Naijionalsls ini ne grEbim a aiirob^, nriirnin^î oii întrs tot iai în toate.
De am konfsndat kEte odate ne snil oameni liberal! eksnentrinî ks nartitsl liberal; aneasta o zineam tokmaî nentrs kE sni! din liberali se arsnkarE kEte o datE ne drsmsl anestora.	„ j
Aueasti stare de lskrsri nedeterminate, suite ks mslte gremel! ne se fEksrE de kEt-v^ timn, arsnka sn nonos nemeritat nartitsls! liberal, mi da arme reilor voitori în kontra Isi. Ne nare bine kE. artikolsl uostrs nsse ne Domnsl B a se esnlika kategorine într’o kes-tisne ne trebsia o date nssE ne tanet într’sn mod determinat.	^
KEnd dar zinem: kE „nartitsl liberal ns a fdkst nimtkl! înţelegem nsmai kE de la 21 Iansaris înkoa, mslte ambigisn! uemsliiBmite3 (kEn! nine noate mslgsmi ne togi?) din.toate nartidele fEksrE sn eko dsreros ne sls^lsmet}, mi iatE sn an de kEnd ne assrzim sasl ne altsl, mi ijs fanem nimik: late ne vojam a zinej iate ne zinem.	„
Kînd zinem kE oameni! nartidslsî liberal trebsea se se afle grsnag! „îmnrejsrsl alesSlsi lora ns nretindem, mi nin! kredem kE ni s’ar nstea sn moment nressnsne ksgetarea kE am voit a’î îndemna a se fane nioxodari: Domns B. aredestsl snirit ka se îngeleagE kE ns vorbim materialinemte nin! nronsnem me-zi! slsgEiesn! ne sEntem konvinmî kE ns nlak Domntiorsl.sî; smila dar sinnera noastre ima-ginagisne se afla în momentsl anela într’o dis-nosigisne mai noronitE, ks toate tristega de kare era dominate în fana resls! de kare era ameningate gara.f Ns, fragilor, ns va fi nentrs no! mîntsire, dekEt în sinueritate mi ade-vEr: nsma! ne anest drsm vom fane neva ne terîmsl disksgisnelor leale mi srbane. ,
Aksm kE terminarem ks aneste esnlika-
*5
gil, mai, renetem kE am dori se vedem kE jsrnalistika va tesa la a narte mi ne Stan rai ne Vlad, se va oksna ks idei, mi se va nsne,, a trakta kestisni fondamentale desnre kare avem trebsingE de atEta lsminE, de ateta eş-neriengE, de ateta akgisne morate!
Ns noate esista libertate ffire lsminE mi daka ne! ne se kred menig! a dirige oninis-nea nsblikE, as mi konvikgisnea denlinE ka anEiE o kassE dreante, ano! nsie-se a lsmi-na mi a învegia, mi fie siksri kE nsmai ne drsmsl konvikgisoeî desnre adevEr mi al bu-minEri! desnre esekstabilitatea Îs!, sn nonor noate nEmi trentat mi siksr snre nrogreş, libertate mi nrosneritate.
Se ns rae telim ateta ks nele ne am te-kst nînE mi la 24 Iansaris; ni sţ dovedim raaî bine kE am simgit toate gravitatea ane-lsî moment; se fanem aneea ne reklamE de la no! nresentsl mi viitorsl; se nrenarEm na-gisnea nentrs libertegî; se o lsminEm în kon-
420
DIMBOVIHA — 14 OKTOMBRE.
cengiunea, nBtrunderea- ini anlîkarea lor, sb fim tot-d'a-una cetBgeni mal nainte de orî-ce mi s'B insnirBm tstslor soncetBgenilor aceasta sakrB datori'B, aiBtîndu-le kalea ne kare trebse sb nrogrese natria mi natriogiî ku sinceri mi ku bunB voingB, mi am fBkut datoria uoastrB în realitate.
A.
Nb kunoamtem nînB akum nrogramul no-bIbî Minister, dar snerBm kt va fi mai nre-sbs de amtentarea nonorului. AstB snerangB o bazBm ne simtimentele unora din On. membrii ne komnun Ministerul, mi kare se buku-ru de nea mai frsmoasB oninie. Fie acest Minister acela ne va introduce armonia, mi va denBrta sniritul de klikB, de invidie mi des-binare. FakB sb înneteze ura, înlrodBkînd amorul natrii, subordinagiea mi înfrBgirea; kBnl numai atBiin! vom nutea ajunge Ia liman: libertatea fBiB ordinB este VBtBmBtoare, nre-ksm mi ordina fBrB libertate,- amîndoB trebue kombinate astfel în kît sb nroduk’B efektul dorit. Sb avem toatB konfienga în iiob! Minister, sb’I dBm tot ajutorul nBtinnos, sb nu’î întindem burse, sb nu’l diskreditBm înaintea lsmiî neutru nea mal mikB fantB ne nu ne nla-ne, kBnl atunci nimim nu va fi în starea mal administra gara noastrB. Sb î lBSBm liberB akgiea, dîndu’I nsmal konsiliurî kînd vom vedea kB se abate din kBrarea ne noate dune nâgiea la ferinire. Sb nu ne nermitem ku umuringB a’î fane observagil, Icbcî nolitika snel gBrî, de multe ori silemte ne guvern a fane oare kare akte kare judekate Fbib maturitate, mi nekunoskînd motivsl lor, s’ar nBrea defavorabile. Sb avem rubdare, mi sb fim linimtigî, kBnl fBrB linimte nimik nu se noate snera.
Ka debut al anestul Minister aflBm kB regulile de nresB, nreskrise de nrenedentul Minister, se vor desfiinga. Ne nlane sb vedem asemenea debute, mi vom felinita din ini-mB ne neî ne simt kB nu au nenesitate de a se adune ceg maî mikB niedikB libertBgi sni— rituale, lBsînd ne abuzBtori a’mî da sokotealB înaintea legi nenale. Numai nrin libertatea nresiî se formeazB mi se nerfekteazB gustul frumos, în kît oamenii singuri vor nregui ne fie-kare dune meritul sbu; sîntem veseli kB anest gust a înnenut a se desvolta mi la noi, mi snerBin kB neste nsgin oniniea nublikB va fi judekBtorul nel maî imnargial.
în nartea jsdekBtoreaskB s’au fukut mal multe skimbBri de D. G. Kregeanu, Minister adinterim. Alegerea nersonalulsî ne kît îl kunoamtem este foarte nemeritB, mi de la un june Minister, kare s’a silit tot d’asna fuiB nreget nentru ferinirea natrii lui snerBm kB vom vedea nartea jsdekBtoreaskB in starea doritB.	B. netroni.
CRONICA..
Se anungB de la Beligrad kB a emit un d?kret domnesk dunB kare togi MetBgeniî SBrbI, furB distinere de originB de nanionalitate mi de religie, as drentsl sb se bukure de libertatea Komerciuluî.
Anest dekret desfiingeazB toate ordouan-gele, legile ete, kare fineau din komerciu un inononol mi ordonB tutulor fonkgionarilor SBrbI de a vegea ku îngrijire ka nici o stavilB sb nu se nuie la esekutarea -anestil mBsurL Le-file fonkgionarilor Serbî s’au urkat ku 25 °/0.
Ministru de resboiu din Snania, a nriimit ordin- sb urne efektivsl armie! -rde- esncduire kontra regatului de Mărok, la 50, de batalioane.
îmnBratsl Nanoleon III este astentat la Hrsxcllcs
La narma s’a fukut mal multe aresturi asunra înnrininagilor în sniderea Komteluî ne sb asasinase în anea netate. Garda nauiona-1b a dat arme autoritBgeî. Adresa de mul-gumire nentru reamezarea ordinel, s’au fBkut diktatorulul Farini.
Aktul de nane între Frannia mi Austria
s’a natafat la I[urik.
Sgomotul ne emise kB niuma s-a ai’Btat ne gBrmurile MBrel Negre, mi în alte lokurl, nu este adevBiat. D. Davila ne trimite o snire nlBkutB, dunB sniingele ne are de la Komi-tetul medininal din Konstantinonol, kB ninl în Siria nu esistB niuma, mi kB nuginele ka-zuri de morgi ne s’au întBmiilat, ne akolo, nu a fost de nismB; dar de nisne friguri ne domneau in nartea lokuluî. Aneste snirl nlBkute sînt konfirmate mi de jurnale.
în fine ministrul s’a skimbat.
D. Ion Gika la interioare.
j(
D. Steriad, la finange.
D. Alesandru Golesku Ia kultg.
D. G. Kregeanu ad interim la justigje
I). Kornesku ad interim. la oştire.
D. V. Alesandri la afanerile streine.
Fie nine se întreabB: „oare anest minister va i'Bsnunde la astentBrile nagiuneî ? mi fie nine asteantB ku nei’Bbdare sb vazB cele întBiu akte.
Noi renetBm aneia ne am zis în No. tre-kut kB îl vom snrijini ku tBiie, dakavasnri-jini ku bBrbBgie nrinnini! din Art. 46alkon-vengiei în sensul lor liberal mi va fane nro-iektele sale de interes lokal komnalibile ku sniritul noilor institugil mi trebuingele nagiu-nel. Se? asteantB între altele de la dînsul a se nune fonkgionarî nrobl, inteligengî mi ku ide! komnatibile ku ideile konstitugionale. El are fakultatea, de va voi, a lua mBnBStirile nartikolare ne seama Statului, ka sb nu maî esiste Stat în Stat; a desfiinga butaia rai relele tratBr! d’asunra gBranilor; a se forma un korn de ostamî ka sb lukreze la drumuri; a se organiza nostile ne un sistem euronean, a se desvolta învBgBturile mi a se întinde mkoalele atBt nentru buegî kBt mi nentru fete, a se regula oare-kare kestil ku Austria, kestia fiksBreî xotarelor; fanerea uneikonven-gil internagionale ku Austria mi ku Rusia^ nentru regularea nostei romBue, ka sb se des-fiingeze nostile streine din gat'B; desfiingarea kBnrBriilor; a se nere de la Adunare unkre-det mai mare nentru trimiterea junilor în Eu-rona sb învege: un alt kredet nentru traducerea mi tinBrirea în limba natrie! a Autorilor veki mi noî, .kBcî nu noate fi nagie f&rB ide! mi fBrB limbB kultivatB; a se înfiinga un muzeu în regulB, a se înbunBtBgi înkisorile în nricinî nolitice mi civile; a se înfiinga o a-ardB forestiera asunra nBduriloBmBnBStiresc! înkinate mi ne înkinate mi organizatB militB-resce; a transforma Eforiile; a se da kasa Men • tralu la kasa ţleneralB a Statului, a se trimite la mBnBStiri niktori snre a se lua kos-tumele veki a le Domnilor, a se regula Sil-vikultoriî de astBzî; a se forma o rnkoalB fi-larmoni'kB la teatru nagioual, a se tBia mo-nedB romBiiB; a se înfiinga o bankB nagio-nalu; a se regula multe lukrurl în starea nreo-geaskB mi kBlugBieaskB în fagB ku datoriile acestora din societate, a se tittBri XrisobBle-
www dflrommflnira m
le de la Komisia dokumentalB., a "se adăogi lefile fonkgionarilor nublici, a se îndatora ironii rai fetele gBranilor sb învege karte vara mi iarna de o notrivB; de la o vBrstB HBnB la altB VBrstB oare kare, a se adonta inamo-bilitatea judekBtorilor; a se lua VBinile miok-nele ne seama Statului; a se adresa la kom! nanii streine nentru drumuri de fer, a se sur-na xanurile vek! munustiresc! din KanitalB, dunB mBsura din anul 1853: Acesta mi altele de se vor snrijini, de se vor nune în lu-krare, ministerul aktual va merita simnatiîle gereî. 'Nu nutem krede kB înaintea unor nro^ iektt de aceastB naturB, nartea stBngB din adunare sb se nuie în kontra ministerului; kBcî atunci acea narte nu ar mal înfBgima interesele nagie! ci ne a le sale în narte. ŞcimlnsBkB ku toatB onosigiunea ce fBceau liberalii în adunare fostului minister, seara, a doB-zi dimi-neaua kBnd acelam minister nrezintB kBte-va nroiekte bune, fuse anlaudat de stBngacI. .Aceasta nu este o dovadB kB mi ministerul ak-tual va fi anlaudat mi susginut daka va aerai înainte ku frumoase nroiekte? ,J #«*--<.■ «-» Era un june romBn, kare nrin iristr'ukgie, nrin snirit, nrin simtimente natiiotice; nrin skrierl meritorii, nrin suferingele unu! lung e-sil, atrBsese simnatia romBiiilor mi kiar a streinilor. Soarta a voit sb k?zB nradB a morgeî în timnul esilulul sbu ne nBmîntul strein. Ro-mBnil au vorbit ku durere desnre aceastB ner-dere, rai ulrmBnd soarta lukrurilor omenesc!,
N.	BBlcesku se ultB. Skrierile sale cele maî eminente nu sînt înkB nublikate; gBrBna se odinesce denarte de gara kare i-a dat nas-cere. Illi în fagis ku aceasta, ori-.ce suflet komnBtimesce ku suferingile sale, se gBndes-ce la junele martir, fBrB sb noatB face nimik nenîru aceastB nobilB gBrunB, nentru acele onere ce vor face furoare într’un sekol maî luminat. Auzim însB kB M. S. Domnul a dat ordin a se aducp gBrBna BBlceskului mi a Voineskului din streinBtate, în aceastB garB, mi onerile celui din tBiu a se nublika în 80* koteala Statului. BukurBte gBrBnB a junelui martiri! KBgi-va ani în ainte, tu nu erai liberB a vedea gara ta; însumîraoarlea ta îgî fuse onritBnetBrîmul gBrel tale:- era o krimB sb se nronunge numele tBU nrintre ai tBî: noligia ar fi tresBrit, astBzî krimele tale sînt nrivite ka virtugi mi kanul Statului îgî deskide norgile gBr^,, mi nromite asfel kB va înkuragia meritele !„
-	.^if.
Sîntem siguri kB se va mBlga un monument ku numele tutulor acestor esllagi morgf în suferinge.	UJW	l!l 8
Mal auzim kB dunB rugBciunele fragilor MargilomanI, M. S. a ordonat ka sbt se kurme nrocedura încenutB asunra D-lui I. Margiloman, AceastB scire ne face iilucere, Simtimentele generoase au fBkut ne Ilrincuiiî cei mari.
Gazeta Snitalelor din Francia, de la 14 oktomvrie, într’un artikol [asunra Elefantiasi-sulural Arabilor, face o- listB tle numele tu*i tulor oneratistilor celor mari kare au reumiţ în aceste oneragiî, între algii vedem mi numele unui RouiBn. D. Doktorul medik Tui-nesku kB onerB ku fericire un Elefantiasis de Skrotum. AceastB onoare ce se face unui roe-dik RomBn negremit kB va face nlBcere D-lui Turnesku, mi murturisim k'B- aceastB mulgu™ mire-o simgitn togi ka RomBni nentru <uit Roiubii.	-

DIMBOVIjlA —^14 OKTOMBRE.
421
Telegrafia Elektrik o.	:
^ b
(5rmare).	.	.
«r v
Sciinga ns s’a msigsmit nsmaî tmsrind karakterele telegrafice tu semne saS cifre ne 6 fimis de xsrtii. Mekanika s’a ridikat mal S5S«, nstems zice la idealslS kin al skrierii telegrafice, mi a nregilit sn anarat de mare nerfekgie kare di deneuie în litere Romane de formi mare desnirgite între dînsele nrin lok deskisg; ks acest mod o deneme gata se citemte ne fsmia de xsrtii ka ne tinarslS o bicînsits.
Bretn în Londra mi SimensS Halske în BerlinS s'a oksnat ks aceasti telegrafii tins-ritoare. Hei d’înteiS a ginst anaratslS ss§ în lskrare mai mslt timn între Ilariss mi Londra firi a’l nstea adsce la gradsl de întreaga mi siksrs întrebsingare.
Mekanismsl acestor anarate este întrs a-devir foarte ingenios, dar nrea komnlikats snre a nstea garanta o regslats mi siksrs ko-resnondings.
Hele d’înteis linii telegrafo-elektrice în Esrona s’as înfiingat, în Anglia mi Germania la 1838, iar în Francia la 1844.
Amezarea kondskstorslsi elektricitsgii ssbt mare la 1851 între Francia mi Anglia de la Cald la Dsver de kitreinginersls Bretu, mi mai' ks seami arsnkarea kablslsî elektrik între Anglia mi Amerika fi sn mare nas de nrogres nentrs minsnata sciings a telegrafiei elektrice. Ks toate ki se manifests o intersngisne în acest kabls, mi ki koresnon-dingile încenste, mi kare dsraseri trei zile, încetări; totsmî remase konstatati nosibilita-tea koresnondengii direkte într’o amia mare distangi. în momentsl acesta o noss societate nronsne a nsne sn kabls între Anglia mi Amerika; msssrile lsate nar amia de nimerite, beneficele ce nronsne nar amia de a-vantagioase, în kst realisarea lsi va fi sn a-devirat trisnf al telegrafiei elektrice.
Se mai vorbesce tot o daţi mi de o alţi linii ssbtmarini între Francia mi Amerika.
Nisksti, ka si zicem amia, de erî, telegrafia elektriki leagi astizi între dînsele toate nagisnele Esronii, toate nrovinciile Indiei engleses toate oramele imnortante alle Statsrilor-Bnite. Ileste nsgins va încinge ns-mîutsls: Dosi linii, nlekind în sens onosit mi strebitînd ambele Oceansri, vor merge sna kitre Indii mi cealalti kitre Amerika, snind nrintr’sn iuir neksrmat kite trele kontinentele. n De mi Ilrincinatele-Snite ns as lsat de la încensts avîntsl general; ns as întîrziat inşi a nrofita de aceasti frsmoasi iuven-gisne.
Deja, în, Moldavia esisti 17 stagisni, iar în IJeara-Romsneasks 7, afari de alte 8 ce ssnL ne dram de esekstare mi kare se vor deskide ne la finitsl acestei lsni. Deşte ns-gin, nortsrile mi oramele nrefektoriale mi ko-merciale vor fi legate direktamente ks Bsks-remtiî mi Iamiî; iar nrin 6 linii ce se îndren-tez kitre frontiere mi nrin 4 kable ssbt fls-viale, se vor nsne în legitsri ks toate sta-tsrile ce nosed astizi linii telegrafice.
Toate nostsrile telegrafice komsniki între dînsele, iar snele koresns.nd d’adrentslks kanitalele diferitelor Statsrî, nreksm: Viena, Berlin, Ilaris, Kpnstaqtinonol mi Londra kiars.
La fie ce stagisne se adsns firele kon-dskitoare, atît acelea ce, nsn in komsnika-nii anaratele destinate a ti'ansmite sas a nri-imi deaeraele ks Pila saS Bateria, snde. înce-■ne elektricitatea, mi ks nsmîntsl, snde merg, ka si zicem amia, nerzînds-se; kît mi acelea ce merg afari din frontiere mi se snesk ks anaratele koresnondente.
Dim aci deskringisnea anaratelor din kare se komnsne o stagisne telegrafiki, ks fonkgisnele fie-kirsî anarats.
Anaratele necesarii la servicisl fie-ks-ria stagisni ssnt: ManinsAatopsA însircinat ks transmiterea; & mîna ce mîns nana.
Keuentors.i sas nriimitorSj; acesta renro-dsce denema ce trimite stagisnea koresnon-denti: aceasta e nana ce skrie.
Busola, ce di missri nsterii ksrentslsi elektrik.
Paratoners, ce nrotege anaratele mi ne emniegagi în konti'a nerikplelor trssnetslsi în timn de fsi'tsni.
Destentotor, acesta nrevine ne timn de noante, mi kiami la lskrs ne emniegatsls ne kare l’a fsrat somnsl.
Adjsdotor (le Relais,) al kirsia rols este a ssbstitsi korentslsi nilei snsi alt korent, kare, lsînds’i loksl într’sn mod instentanes, ls-kreazi assnra anaratslsî reuentor, mi ks acest mod îi vine întrs adjstor kînd din kassa marilor distange elektricitatea ns adjsnge ks destsli nstere la resientor.
Pila sas Bateria, ce este ssfletsl telegrafiei, mi din kare ia nascere elektricitatea ce se revarsi nreste linii, se afli, din kassa exa-lagiilor ce nrodsce, ce-va mai în litsri. Tlila sti in legitsri ks anaratele nrin mai mslte fire ce nermits emniegatsls a gradsa, intensitatea ksrentslsi elektrik dsns trebsingele servicisisî, dsni întinderea distangeî, dsne starea atmosferiî, dsni simgibilitatea anara-telors. — Emniegatsl face aceasti oneragisne, din loksl ses mi firi si se derangeze, nrin mijloksl snei bagete metalice ce nsne dsni voie, în komsnikagii ori kare din firele Iii— lei ks firsls snik ce komsniki ks anaratsl de transmisisne- ce sti în dreanta pe kiar bisroslS ses.
C. L.
(Va srma)
---—-------------
Konsnipaijia Tftpceaski.
Tinipim awest a kt din Kspieps.i Dsmi-necei-assnpa konstitsipei ce konsnipatopii din Konstantinonoa npenapasepi nentps zioa tpi-smfs.rsi.
Konsnipatopii epas în îngeaegepe ks nap-ţida onozirei Bizantine, ksnosksti ssb nsme de Bnipea-Eizantim. De mai ms.rgl ani, societate sekpets se fopmase; aceasti societate, npin npodigioasa mi mistepioa-sa opgapizape, npeksm mi npintp’o aktinitate neasziti; in timnspiie din spms, se desBO.r-tase foapte msat; întinse pidscine.re saae în toate npoBinciue, în toate kaase.re societineî mi în toate sekte.ie peaigioase.
Memnpi acestii societigî sekpete se des-nipgea în doi kaase. Illefii (n No. de 134 kape, nsmai ei se ksnosteas întpe dînmii mi jisas nsmene de anostoxî; mi ne spmi neneas simn.ii- inigiagi nsmigi maptipf, a.r kipopr ‘nsme epas neksnoskste; dap kape se mipea în toate zineae. opi ce inigiat tpeBsija si ssnskpie ne kaptpa mefsasi kipsia se înkpedinga, us-meie sil însocit de aceste Bopse: , îEepfU mn-
www.dacoromanica.ro
tps Binele iţopelamej,et jîCspin^înteJi ce ş.e cepe fie kipsi mcmBps. epa aceaam. nentps toate pe.rigii-re mi in aceşt kin: în n'&me.ie aşi Dsînnezps a tot mirate^ jsp ss sepe ks kpedimţs nafpia, a mo ssnsne .ia konstitsipea Bizantină, de a ossepea AeifiAe saue, uii de a peksnoasld rnen-tps sseepan AsdsA Meifid. daka uh dînssA, ea peksnoaste konstitsipea. Tot kpestins.r ce în-tpa în societate epa îndatopat si ea sn n5m^ tspk.
Se npenapasepi npokiemipi mi aate fe-aspite niese, mi zioa mimkipei; se fiksase aa 21 SentemBpe, kic! aa 17 Ssnt. se inigii în sekpetsa sogietsgei Xassan Dama ce mepse d'adpentsa si densnge komnaotsa asl Piza-Ilama. Doksmentele npenapate epaS: o konsti-tsipe: o cipksaape kitpe nstepiae stpeine, sn opdin kitpe toni gSBepnopiî de npoBincii, o npokemape aa nonsaapea Maxometani mi aata kitpe kpestinx mi ispaeaigi.	p
Konstitsipea se komnsnea de 134 apti-koae mi epa tpadsss în aimsa tspks, apaEi, gpeaki, apmeani, Bsagapi sspEi, pomini, aaBani, fpaiicezi mi itaarans. Opdinsa în kape epas aceste aptikoae, ns epa cea adontst în testsa konstitsipei. ’	'
Apt. 1 Opi ce akt peaigios tpessie si pimiie înkis în temnas mi în ksptea temnas-asî. Acest aptikoa onpeste npin spmape aita-niiae ne stpade mi sxhripiae din kaftrote.
Apt. 2 Sn Bizantin ce âp Boi si-mi skim-Be aegea ns iîoate si aoksiaslfi în kaniţaai de kits dsni cinci ani de aa KonBertirea sa. Aceasti misspi s’a asat ka si onpeaski ne penegagî, cei mai piî cetigenr ka si aacsn^ gi aa aokspî nssaice.	5,IU
Apt. 3. Nici sns stpeinS ns '^k'IflaBeâ dpents aa sns aoks nssaik (sasacsi) de kits dsne ce se Ba natspaaiza Eizentîn, mi ns b nstea apita dpentsas siS de kits tpeî ani dsne zioa natspaaizspiî saae. *	âj
Apt. 4. Ba fi sns konsistopis peaigios§ ce na aBea npezidents ne ’ SsatansaS mi Bice-npezidents ne mefii ceaop-aate peaigispi; ,pr" Apt. 5. Hei ce npofesi peaigisinea Ka-toaiki-Pomani, Bops aBea ka kpedinciomiî ce-aopS-aate peaigisnî aae gipei sns Eniskoris neatipnats de Poma. Togi aceşti aptikoai ns pefsteazi ks Biktopie akszipiae Ministpiaops Tspcî mi ns donedesks kit s’a asats îngpi-a:ipe de a asigspa aiseptatea kpedingeaops?
Apt. 6. Soadagii ns Bops aceptfi nici E-niskonsasi, nici Bpe snsi aats memsps din aats kaep, snS aokS miaitapS opi-kape ap fi.
, Apt. 7. SsatansaS ns Ba aBea Bsdîjet; ka si înnaineaski keatseaiae saae, i se Ba da [momii ne kape ae na admiuistpa,’ dsne a sa ^Boingi mi ks aae kspops BenitspPse Bagine.
Apt. 8. Tokspiae nsBaice (sasacBi) ns Bop mai fi ks naats; dap opi-ce cetsgeans onest mi kape ape miacaoks de Biensipe, .Înoate si ae oksiie.	■ '1-In tr>i
A(>t. 9. O komisisne- de zece ’memEpi ns-miti de societatea Bizantiki, Ba nponsne Ssa-1 tans.rsi si ssskpie konstitsipea Nagionaai. sf Apt. 10. Daka Ssatansas pefszi a sss-kpi, Ba fi dekaapats skos diif nstepe mi isi Ba dekpeta sns gSBepns nponizopis. “[ii 9i»st Apt. 11. GsBepnsas npoBizopife - Ba b fi komnss de o! adsuape! nagionaai ssudie BOp figspa doi ‘penpesintanni din fie me njloBinciei Aceasti adsnape Ba decide-desnpe misSpiae ce s’ap asa.	i93jui...î urla itai
1 Apt. 12. "Daka Ssatansaj ksm'kOiiafsjra-giîsnepim, va ssskpi konstitsipea, se Ba fopma sn ministep în kinsa spmitop: fie Ce npo^ Bincie Ba fi angaacati a tpimite o ai6ti de ■	.	:	i
422
DÎMBOVIUA — 14 OKTOMBRE.
nepsoane demn6 de a fi nsmite Ministpi npiu kajittniae jops intejektsaae mi mopaae. Ssa-tansas Ba aaege în aneste aiste nepsonaae ne ’î Ba natnea, dsne aaegepea sa, se Ba tpage aa sopţî; npintpe neî ne ptmtns, sns aa doi-aea Ministeps komnss de attţî memEpi ka nea§ dintîis mi kape se Bop kema asistenţii Ministniaops. Anestî din spmt Bop nepneta ml kontpoaa ăkteae Ministpiaops, ae Bop ss-nsne OEsepBtpiae aop mi, în kaz de neînţe-aegepe, Bop nstea fane anea npoBinniiaops mi a konBoka o adsnape ka st i se ssnsie npi-niniae.
______^
ro» C~Dela tiţmiuirialitatea kanitaleî Bsksresni
0	’fA'Aţv -1
1	<&/- ziar.
v^y	/	.	.	.
. '	^	T„	n My\n lmniinlm IT \7 fl fT. 1 TI O J
ţy. ţjpB^Cslarea kanitaleî ks ntîne a fost ^ In nele mai nrinninale nreoksnagisnî ale ssbsernnaţilor în lskrtrile Msnimnaliteţiî din zioa în kare gsvernsl ne a kitmat a forma Konsilisl Msnininal; ktnî, în starea sa akts-alt, ea nresinte mai mslte defekte, mai msl-te vinii, mai mslte linse totale de disnosiţi-snî în modsl sts de a se fane, mod în kare ssntem foarte înanoiaţî în komnaraţisne ks alte orame din strtinttate mi kiar ks snele din ţeara noastrt.
Toni loksitoriî din Bsksremtî simt tre-bsinţa de o reformt în sistemele de astt-zî ale îndestsltrii lor kg artikolele de nrima necesitate, iar mai ks seamt în anelea ale ntî-neî mi k^rneî; togi doresk, toţi amteantt de la, gsvern, pn mai direkt de la Msnininalitate, st ia disnosiţisni nentrs îmbsntttţirea anes-tor artikole attt în nrivinţa abondenţeî mi a ureţslsi, ktt mi mai ks seamt assnra ksa-littţii lor, desnre kare ssnt în drent st fit nemslţsmiţî, avînd în vedere kt Romtnia este sna din ţerlle nele mai avste în nereale mi vite relativ ks nsmtrsl loksitorilor seî.
Ssbsemnaţiî simt aneastt trebsinţt mi mai mslt în îndoita lor ksalitate de nettţeni mi membri ai Konsilislsi Msnininal; mi în a-neastt din srmt ksalitate, ei as konsiderat realizarea îmbsntttţireî ziselor artikole ka o neantratt mi sna din nele d’tnttiS datorii ale lor. -
Ast-fel, fiind-kt în skara artikolelor de nstriment, ntinea ţine nrims] lok, ssbsemna-ţii am kttat a ne oksna mai tnttis de in-destslarea ks dînsa.
Am vtzst kt esneriinţa de ktte-va lsni ne s’a ftkst ks ltsarea vînztrii ntinei ne preţ liber, neadsktnd ressltatele ne gsvernsl a avst în vedere ktnd a lsat aneastt disno-siţisne, Konsilisl Msnininal nrenedent a lsat iniţiativa, mi gsvernsl a anrobat’o, d a se în-toarne îndestslarea ks anest artikol la vekisl mod al nimnislsî. Anest mod de nimnis, în ktt nrivemte la regslarea ureţslsi ntinei are de bazt nreţsrile ks kare se vinde grtsl în oborsl kanitaleî. Dar anest obor, afltnds-se la marginea oramslsî, afart din bariert, ne sn snaţis de lok nemtrginit nini nrin vr’o imnrejmsire nini nrin vr’sn nerk determinat, fane imnosibilţ insnekţisnea ne Msnininalita-tea are institsitt akolo assnra vînztrii nerealelor mi a vitelor, iar mai ks seamt a gits-lsi, în ktt am nstea zine kt komisisnea de la obor, denarte de a koresnsnde ks esakti-tate skonsl formtrei sale, ns fane de ktt a sankţiona felsritele memtemsgiri sas vikleniî ale acelora ne a8 interes ka nreţsrile grtne-lor ne se vînds în obor, sţ se kreadt mai mari de ktt ssnt in realitate, mi nrin srmare nrensl ntinei st fie mai srkat.
Snre a linşi aneastt viklenie ne se fane în nagsba loksitorilor kanitaleî, mi tot-odatt snre a avea mi noi sna din anele folositoare institsţisnî msnininalâ ne se aflt în alte state strtine, Konsilisl Msnininal, în medinţa sa de asttzi 5 Oktombris 1859, a kibzsit mi a gtsit de Irebsinţt a se înfiinţa în Bsksremtî o niaţt în kare st se vînzt grtsl, ftina mi toate nerealele ftinoase ne se vor adsce nentrs anest sfîrmit în kanitalt.
în aneastt niaţt, Msnininalitatea st kon-strsiaskt, dsnt sn nlan ne se va fane mai dinainte, magazii în kare ori-ne vînzttor de nereale de felsl zis st’mi noatt densne grtsl sas ftina ne’î va remtnea nevîndst în zioa de tîrg nentrs kare îl va adsne, mi st’l uite akolo ftrt nini o nlatt ntnt la al treilea tîrg, ktnd, de ns’i va nstea vinde nini atsnni, st i’l ksmnere Msnininalitatea ks nre-ţsl ne va resslta la linitaţisnea ne se va fane în datt dsnt trenerea mezii-zile.
Ilrin ast mod, attt vînzttoriî de gfts sas ftint sigsrî fiind kt ns se vor întoarne la kasele lor ks nrodsktsl nevîndst, se vor îndemna a adsne în kanitalt ori ktnd snre vîn-zare nerealele ne vor avea; mi aneasta, mt-rind nsmtrsl lor, va mtri nrin srmare mi konksrenţa assnra nreţsrilor în nrofitsl ns-blikslsi, anoi mi Msnininalitatea va nstea fane anroksionarea kanitaleî de grts mi ftint mai ks înlesnire mi ks nimte nreţsri mai ks-viinnoase, kare negremit ar fane ka anela al ntinei st fie mai jos de ktt a fost în tre-kst în komnaraţisne ks nreţsl grtnelor în ţeart.
Ilînt la konstrsireă înst â magaziilor de kare e vorba mai sss, mi nentrs kare va trebsi mai tnttis fondsrî , timn mi lskrtrî nrenaratorii mai Isngi, ssbsemnaţiî gtseskkt se noate înfiinţa kiar d’aksm zisa niaţt ne loksl Msnininalittţii din strada Hlerban-Vo-dt, neste drsm de biserika Slobozia, kare este destsl de întins nentrs aneastt trebsinţt mi sitsat ne o stradt nrinninalt în nartea ka-nitaleî desnre distriktele snde se ksltivt mai mslt grtsl, mi kare, neavînd nrintr’înssl de ktt nsmaî o stradt de komsnikaţisne, va fane foarte înlesninioast konstatarea ks esakti-tate a nreţsrilor ks kare se va vinde akolo nerealele, mi nrin srmare aneste nreţsri ne vor dovedi ne nel adevtrat ks kare srmeazt a se vinde ntinea.
Snre anest sfîrmit, se va nsmi în zisa niaţt sn komisar msnininal ks oretribsţisne de ktte lei 500 ne Isnt, om de înkredere, ka st asiste ne komisisnea de la obor, komnsst de sn membrs al Msnininalittţii, sn denstat de maxala mi sn komisar noliţienesk, kare va trene ks eserniţisl înstrnintrilor sale în zisa niaţt, dsnt sn regslament ad-koc elaborat de Msnininalitate.
TTrodsktele de felsl nelor ne se vor vinde în aneastt niaţt st ns mal fit îngtdsite a se vinde mi la obor; komisarsl înst d’ako-lo va kontinsa d:a esista ks vegierea assnra vînztrilor de alte nrodskte mi de vite ne se va fane în anei tîrg.
Anest ziar se va ssnstfe la anrobarea gsvernslsi prin D. Ministrs din întrs.
(Semnaţi) Membrii Konsilislsi Msnininal;
Xr. Ilolixroniad, I. K. Iletresks, I. Za-Lomit, I. I. Melik,
Ilsbliktm ks nltnere anest artikol fiind kt denott sns m'ogtes în konnenţisnea btr-baţilors ne i-as asttzî iniţiativa în interesele vitale ale kanitaleî. Anests înnensts de o xalt, de mi în embrion, este sn nas mare
snre nrogres; înseamnt kt voim sinneramen-te mi ne sn drsm lsminat, st mergem kttre sn bine siksr, ne o kale a esnerienţieî tra-st de alte nonoare. Snertm kt gsvernsls va fane tot ne’î este nrin nstinnt a înksra-gia o iniţiativt atît de nimerite mi resonatt.
Snertm tot o datt înst kt mi. komer-nisi, ks toate strîmtortrile în kare. se. aflt, va da sn nsternik adjstor silinţei gîgantine ne fane msnininalitatea de asttzî snre a nsne atttea bsne mtssri ne drsm de es'ekstare ktnî nsmaî nrin sakrifine reale noate fie nine
zine ssnt Român sas voi 8 a fi Romtn.' , ‘ .
' D 3l0Î
** -1 »> c x	«	i	if*
^ii afip9fie
I1 " '	(1
Ilsbliktm srmttoarea deklaraţisne ne în-strninaţii ks ridikarea noroislsi mi gsnoailor de ne stradele kanitaleî as ftkst în nretorisl Konsilislsi Msnininal assnra abssivei întrebs-inţtrî a karelor tokmite nentrs ksrtţirea stra-delor; o nsbliktm ka st se ksnoaskt de toţi ksm s’a întrebsinţat aneste kare în trekst de kttre imniegaţn Iloliţiei în a ktrora îngrijire ele ssnt date; mi fiind kt aneastt deklaraţisne vorbemte destsl ne abţinem desnre ori-ne komentarii am nstea fane assnrt’i.
g)ek.iaj>aijii>iie.	-
' Dsnt observaţia ne mi s’a ftkst astt zi. la 7 Oktomvris de d-ui membri ai onorabilslsl Konsilis Msnininal, kt karele destinate nentrs ksrtţitsl stradelor se întrebsinţeazt rts, ssbsemnatsl aktsalsl antrenrenor al karelor deklar nrintr’aneasta kt ns se vor nstea ţine în bsnt stare aneste kare de ktt' daka se va regsla:
1-	is. Ka nsmtrsl lor ottrtt st se între-bsinţeze nsmaî nentrs stradele kanitaleî, iar ns st se onreaskt dintr’însele nentrs trebs-inţele onorabilei Ilrefektsre, nreksm aksm se onresk tot-d’a-sna dot kare nentrs ksrtţit de btligar mi ktrat de ftn ne fit-kare zi.
2-	lea. St ns mai fim transnortaţi ka în treksta iarnt, ktnd D. Ilrezan, ne a fost ka-sier la onorabila Ilrefektsrt, a trimis gean-darmî de mai mslte ori, a§ lsat toate karele mi le-as trimis la morile Vltdika de adsnea lemne, ktnd s’a ktrat neste dot sste sttnjem lemne ale d-lsî ne le vindea la nartikslari.
3-	lea. A ns mai fi îndatoraţi st trâns-norttrn ktinii morţi.*)
ktm gsnoaiele mi btligarsl de nrin ksrţile boieremtî, nreksm am fost îndatoraţi în ansi trekst de d-1 Kolonel Karagea, rnefsl Iloli^ ţiei, de am ridikat de la D. Vilara, de la D. Btrktnesks, de la M. Sa Beizadea Kos-take mi kiar din ksrtea domnslsi fost agt Karagea, ktnd ’i-am ktrat în ksrte trestie de la Xertstrts mi ntmtnt de nrin alte ntrţî de a ftkst sn grajd.	nn
(Semnaţi) Aleksandrs Ilanaio'tesks, Ştefan Stan.
Asemenea ssbsemnatsl am fost îndatorat de D. Karagea, fostsl agt, de’i ktram neatrt mi nisin în ksrte.
(Semnat) Aleksandrs Ilanaiotesks.
, :.,n;
Tinogpafia Naniona.io a asî losiţ Pomanoeiui Komv. — Strada iNemgeaski»
www.dacoromanica.ro
*) llentrs transnortarea kadaverelor kiinilor vt t ra^torî mi bagabonzi ne se omoar'b ks xansn, Msnininalitatea ntetemte nrefektsrei o iniei ne 4-lea A ns mai fi îndatoraţi sţ rtdi-fra-kare lsm, k*te lei 300, simbria ™ i sa ara* te kr> se A-b snsî k-sranams toknnt înadins ns mai nentrs zissl transnort. Pşn:&	_
klaraţisne a nelor însiminaţî ks ri ic _ roaielor mi gsnoaielor de ne strade, desn ■ kireia yeridinitate ei as nresentat _	'
Msnininal mi dovezi, membrii ManranaUts^ ssnt în drent a întreba: ne se fane ks banii h kasa MsnininaR ntetemte nentrs trarsnortel
daverelor kirnilor omorîţi, daka aneste ka
vere se skot afart din kanitalt ks karele stinate nentrs ksrtniTea stradelor?
Xans German So, 27.