ANUL I. — 1859:
/îys*Vi V
M 101.'
PRINCIPATELE-UNITE.
SÂMBĂTĂ 3 OCTOMBRE.
Aneasti foaie ese de doi ori ne stnti.mîn'E Miepkspea rai Sîui-Btta.
fIren,Kl abonamentK-!bî nentrs sn ană 24 Sf. Ilentrs Va n ti Trei lsnî. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrî se va ntati ks 30 n.
/
4
DIHBOV
; t ţ- .. si»
 Ii
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ.^
r '
Abonaijia se fane la librăria Chist. Ioanins et C-ia Romanov strada Linsknnilor, iar nrin distriktc la D. sekfe-tarî ai Aduiinistrami rai la koresnondenijiî li— brunei. Ori ne abonament trebsie nlitit îndată ks ssbskrierea.
1NSCIINŢARE.
L)D. aBonaiţl kape ns aS iltb-tit aBonamentsji ne tpimestps ne se tepmiirb nîin» Jia Oktomspie, sînt p8gau,l st> Bine-Boiaki». a tpimite Banii .ia administpaiiisnea ?K8pna-DîmBOBiijeî, ln>t se Ba nstea mal kspînd, stpada Ainiskanil. magazia Xpist. loanin mi komn. Po-manoB. Asemenea mi Domnii ne Bop Boi a se mai asona ne tpimi-stp« Ă8i Oktonmpie, sînt psgaiji st. Bine-Boiask'B a fane k8nosk8t .ia administpai£i8nea anestsi ziap înki. de ak«ma.
AdministpatopsJi jspnajisMi.
‘‘ 1	O rectificare.
în No. din srmt 100, la faga 1, koloa-na 1, rsbrika Bsksresui, rîndsi ^4, în lok de jiariţialilate, st se uiteaskt imnanţialitate.
Bucureşti, 3 Octombre.
Hitim în monitorsl ofinial.
"letirea aktfilftî de Investlifirb. (a)
înkt de la 10 ore, sala IHedingelor A-dsntreî Elcktive, de snde se skosese fotolis-rile, era nlint de Statsl maior nrinuiar mi de ofiueri de toate armele din trsnele din gar-nisont. La 11 oare DD. Miniştri ag sosit în salt, mi anoî DD. Konssli ag venit de as oksnat tribsna ne le era destinate. La 12 ore terţ sn nttrar Kolonelsl Tair Bei a intrat în salt, însogit de Sekrelarsl stS mi de sn internrete, ne kari Ministerul Afaueiiloi Strtine nssese la disnosigia sa. La 12 ore, Domnitorsl a sosit mi fs întîmninat la intrarea Sale! de kttre DD. Miniştri. Mtriea Sa se îndrentt kttre Tronsl nrirmiar. Kolonelsl. Tair Bei anroniindsst de Mtria Sa V a nre-zeutat aktsl de investitsrt. Mtria Sa i l’a înaintat snre a’î da uetire, dsnt kari anoî Kolonelsl Tair Ta redat din nos Mtrieî Sale. Mtria Sa Ta remis D-lsi ITresident al Mini-sterslsi, kari a dat uetire în limba romtnt de konrinderea aktslsi.
Domnitorsl, dsnt aueasta, întsrntndsse kttre Kolonelsl Tair vel, a zis srattoerele k^vinte în limba franuest:
Colonel.!	^
„Prdsentez â Sa Majestd le Sultan lhom-„mage de mon plus profond respect, et las-
„surance de tout mon zMd pour la prospdrit^ „du pays; assurez dgalement Sa Majestd que „Ies Roumains savent etre fiddles aux trai-tds/* (b.)
Dsnt auestea, Mtria Sa. 'salsttud Ads-narea, s’a retras.—
(ci). Tradmerea în limba Româno a aktelsî de Investitem.
Ordonanţă Imperială.
{ la
ADRESA LUÎ ALECSANDRU IOAN CUţ)A.
Numitu Hospodar al Valahii.
Tpessinna fiind a se aaege mi a st ns-mi ka Xosnodapg aag Ba.raxieî, kapi faue nap-te din îmntptteaska Momtenipe, o nepsoant deoseEinds-se npin tazenteae, fidelitatea mi npoBitatea sa, mi fiindS kt adsnapea Baaaxii aaegînds-te ks Maacopitatea BOtupiaopS ka nepsoant însumindu toate ksaaittgiae sus ruen-nionate, a uepstS, npin koaektiBa sa adpesz, de ^a SBBiima Mea Iloaptt ka Xosnodapatsl Ba.raxii st’gl fie konfepit, am sine Boit a da îmntptteaska Mea Opdonangt dsnt kapi emti iiiBestit» ks Xosnodapats Baaaxii de aa 15 a jie a»I Saffep ansan Xegipi 1276, (31 Asgsst 1859), mi înkpedingezg fideaittgi taae îngpi— acipea tpeBi.ropg IJepei mi a Bunel netpenepi a aoksitopoop seî, snpe înkpedingapea ktpopa mi snpe a npomsjiga astt inBestitspt, s’a datg auestg aag Meg Fipmang din Kanueaapia Ira-nepiaat.
Ktndg Bel asa ksnosUingt de aneastt Opdonangt, konfopmtnd5-te ks datopiiae Misii taae mi ks simgimenteae taaae de aeaaita-te mi de fideaitate, îgl Bel konsakpa siainge-ae întps peaaisapea tBtsaopg mtsspiaopg npo-npil a asigspa nuna netpeuepe mi nposnepita-tea aoksitopiaopg Baaaxii, npin anaikapea fi-deat mi nsnktsaat a KonBengii fondamenta-ae konpinst în Fipmans Meg Imnepiaag, datg mai înainte, în konfopmitate ks stinsaagiiae tpaktatsaui s5B-semnatH întpe SBBaima Mea Iloaptt mi ueae mease nstepî gapante.
întps ung ksBÎntB tpeBBe st fii ks denai-nitate konBins, kt ne kttg îgî Bel nune siain-ga întps B5na administpape mi întemeiepea nposnepittgî ackBitopikopg IJepeî, ueea ue este nekaiutita f-intt a soainitudinei Meae, nuna Boinga Mea fgi se Ba donedi în toate kinspiae, De aueea gptBemtete a da npose de dpen-tate mi de deBofamente.
Skpis aa 27 Iaffep 1276. i2/24 SentemBpie, 1859.
(b) Tradsnere ad litteram:
Colonele!
„Apttanî Maesttge! Saae Ssatansjg Oma-„ginag neasîmaî adînkg aag Mes pesnektg mi a-„sekspapea desnre tot? zeasasl Meg ne tps fepi-„ uipea IJtpel; Asekspagî asemenea ne Maes-„tatea Sa kt pom^iiiL suig a fi kpedinuiomj „tpaktaieaopg."
Srsita nare kt a însemnat nagisuel Ro-mtne kalea ne kare are st ajsngt la ferini-re, la libertate, la glorie. Aueastt kale este a-ueea a snireî între Romtnî. Ag fost oameni de mare merit kare în deboma, sni-rit8l.pl lor, ag nretins kt 8ra mi desbina-rea de mslte ori dsk nonoliî la mtntsire. Mitologia, aueastt noezie nrofsndt a snirits-l8î omenesk, ns înkredingeazt imnerisl lsmei zeel nemesis, aueastt zee este o divinitate triste mi sntlmîntttoare. Ilrin srt mi desbina-re, niul o fiingt ns a nstst înkt a ^se nrods-ue; nrin amor mi armonie, toate nask, kresk, înfloresk la soarele viegel.
Romtniî mal mslt de ktt mslgl iionoll, nrintr’o Isngt mi dsreroast esneriingt, ag ns-tst st ksnoaskt auest adevtr. Ktul în fine, în zioa ktnd 8ra mi desbintrile se întrodssert în sînsl auestsi nonol, nagisnea Romtnt noa-te ns a nstst st mal aibt o zi de libertate. Ktui de atsnuî o narte de Romtnî se arsnkt
A
naînoetat în bragele enimiuilor nagisneL Intr’ auest mir de zile de amtrtuisne, se arttart de ktnd în ktnd ktte- va enoue frsmoase de mtrire nagionalt; dar aucasta fsse atsnui ktnd inimile Romtnilor se înttlnirt, ktnd mt-nile lor nstsrt se se strtngt înkt. IJinsrt m8lt aueste zile ? val! mi ksm ar fi nstst giue ktnd strsttrile erag minuinoase? Ktnd ssrîseleîn-flortas ne bsze, ka st asksnzt sra komnri-matt în inimi?
?5na din aueste enouî frsmoase ks kare într’o zi s’ar fi nstst asri naginele snel istorii seuetoase de fante mari, era, ftrt îndoialt,
A
zioa de 24 genarie. In auea zi inimile Romtnilor însetate de a se înttlni în amorsl natrieî, se snirt ks feriuire în inimile alernU lor nagisnei; sn entssiasm, oasnete geresk ue ntrtsise de mslt timn aueste inimi, se koborî, le îndivint. Okii Romtnilor se smulsrt de lakrimi, mi streinii ue nrivirt auest snektakol, nstsrt st zikt: „Aueastt nagisne ns este înkt nstredt!“ Tine ar fi nstst k-rede atsnuî, kt auel entssiasm, ns are alt dektt volsnta-tea rtsbsntrilor satisftkste^ kt auele strs-ttri auele lakrimi, eras minuinoase? Ktui în fine, o ort mai terzig toate nerisert ka nisue ilszii, ka st fakt sra mi desbintrile mai ns-'terniue dektt în togi timnii. Zilele treksrt; nimik -ns se skimbt din ordinsl lskrsrilor ue nrodsse-i’t entssiasmsl^ strsttrile, lakrimele de bsksrie; Dar entssiasmsl se skimbase, se stinsese, st?
www.dacoromanica.ro
408
DIMBOVIUA — 3 OKTOMBRE.
Inimele se în-
rstarile, lakrimele încetasem,, tsrnara kttre ssktnisnea lor.
5nde ne dsnem? lata întrebarea ne ns-tem fane. Ssntem sigsrî ka toni vor rasnende la mantsirea natriel. Dar mantsirea natriei ns o vom gtsi în sra, ni în amor, us în des* bintrl, ni în armonie: sra mi desbinarea nro-dsk moartea.
O Romani! o srsita bine-fakatoare a voit st va deskiza înkt o era de nrosneritate, de libertate, de mărire. Ilreksra kalatorsl, înainte de a întră ne noarta snel netagî, sksts-r& vesmintele de nslbere, înainte de a intra în aneasta era, lenadagl nstrejsnele treksts-lsl, 5ia mi desbinarea! ns nsnegl amoral de uatrie în interesele nersonale! ns konfBndagî trebsingele gtrel ks trebsingele de klinî! kanî în srma vegî afla kt agi lskrat nentre eni mini! natriel voastre.
de idei egoiste, de starsingi fora skon nn fara tendinge nobile, generoase; misisnea ne-lor kemagî st lsmine kalea nonolslsî Roman kttre ferinire, mărire, glorie, este at-I arate kt tot ne. este drent, ne este mare, ne este generos, ne este amor de natrie, ne este onorabil, se aflt akolo 5nde se aflt interesele generale ale soniettgeî întregi; mi tot ne este nedrent, ne este meskin, egoist, nersonal, kondemnabil, se aflt akolo snde se adtnos-tesk interesele misere de frakgisni, de ner-soane.
Sonietatea Romtnt se aflt ssb akgisnea ansi din anele malezBri ne domint toate so-nietagile în timnsl treneriî lor dela sn ordin de legi, de institBgisni, de datine veki, la sn ordin de lBkrsri ne nresintt o not viaga ssb toate ranortBrile, este malezsl ne înnearkt o-msl între boala ne îl narasesne mi între sa-nttatea ne îl amreantt. în asemenea stare, de lBkrsri, toate simtimentele xrtnite de interese de doktrint, de kastt, de nartidt, de nersoant, se aflt agitate, rtnite; toate aneste interese de diverse nattrl, ^ aflt în lsnta kontinBt în aneastt stare de lskrsrî, rezonsl omenesk ne lsmina simtimentele, vine mi ne ara-, tt kalea nea bsnt; el ne snsne atsnnî kt mai ne s8s de toate interesele 8neî scnietagî nri-vite din n8ntsl de vedere al frakgisnelor mi nersoanelor ne o komnşn, este interesBl general, al sonietagiî întregi.
AinI se aflt nsntsl de nlekare a tstslor inimilor generoase, inteligingelor ssnerioare. Ori ne bine, ori ne ferinire trebsie st se nealt nentre toatt sonietatea, îndata ne se nere nentre o frakgisne, ideia mare, generoast, de vine mikt, interesata mi nsmarel oamenilor în kare ar n8tea st înfloreaskt, devine asemenea meskin; resimtă imnosibilt, ano! bla-matt de nartea nea mare a soniettgeî. Toate institsgiBnele omenesnl în kare domnesne nri-vilegisl a leat a lor nasnere în aneste interese de frakgiBnî. Aneste institsgisnl fiind dar simtimentele minoritagilor, ag trebsit st fie nenltkBte maioritagilor. Ele ag nstst st re-smeaska nrin nsterea brBtalt, n8 as nstst în-st st se fakt nlakste nelor m8lgî. AinI este ka8za nrinninalt a lsntelor între membrii aneiami sonietagî. La Romtnî 8na din diversele frankgiBnl ale soniettgeî resmise ami a-nronria toate bsnsrile, ks nerderea nelor m8lgl. Mal tarzig sonietatea a rektstigat drentsrile sale. De asttzl înainte oii ne drentBri nre-ksm mi ori ne datorii sînt nentrs toatt sonietatea. Dar anest nrinnin, skimbînd vekile mi egoistele instit8gi8nî, n8 a nstst tot de odatt st desrobeaskt mi sniritele membrilor soniettgeî de ideile nele veki. AinI este ka-8za malez8l8l ne domnesne; lente de idei ne kontinst. Sniritele noastre nre-a mini ka st noa-tt st îmbrtgimeze idei mari, ag st zakt mslt ţimn înkt. ia nerksl de idei egoiste în kare a înnenst st se ariueze nentre nrima oara. Lsnta are st srmeze înkt,- nana atsnni ktnd, ssferinga generalt ar deveni attt de mareţ înktt ar interna sniritele kttre interesele generale ale natriel. Kttre anestea, în anestî timaî de lsnte, nargiale, de interese miserî,
„VirtBtea, nreksm zine Diderot, este sa-krifinisl sinelsl, mi sakrifinisl ne fane nineva de sine în idee, este o disnosigiBiie nreksge-tatt de a se sakrifika în realitate. “
Era trebsinga oare a adsne anestea aminte nelor ne ag fakst ntnt aksm atttea sa-krifine, mi kare ag lskrat kt attta entssiasm uentrs snirea llrinninatelor Romtne mi nentre adoutarea nrinninelor 8ueî Konstitsgisnî liberale, ne singsra e în stare a ne n8ne ne o kale normalt mi nrogresiva?
Era trebsingt a ads,ne aminte kt asttzl mai melt de ktt ori kînd oamenii nartitslBl liberal trebsiag st se afle grenagl îmnrejBrel Alesslsl lor, îmnrejsrHl anestsî nrirnin inkar-nat al viitoralsl Romtnieî, kare, dane sltime-le nrotokoale ale sltimel konferinge din Ilaris, ne imiisne datoria sakrt de a ltsa la o narte tot ne n8 e natrit mi libertate, mi, konnen-trtnd toatt aktivitatea noastxt nentis feri ni re a anestsl neferinit ntmînt ne fane nrin liberali-tatea sa attgia ferinigî, st ns avem de ktt 8U ksget, o voingt, binele TiSblik ?
Era trebbinga a reneta aksm kt neî ne s’ag konsakrat ks sinneritate nentre libertate mi adevtr, n8 mal ssnt ai sinelsîlor? kt k8-gettrile lor, kt akgisnea lor trebsias st fie aere de ori ne nasisne nersonalt, de ambigis-ne, de glorie demeartt, de ranksnt, de vanitate kiar?
Negremit kt ns; mi ks toate anestea a-sttzî .ne vedem konstrînmî a o fane, n8 în interesai vre 8nel iiersoane, ni în interessl nrin-ninslBl de libertate, kare în ori ne kas trebee a rtmînea nsr mi inviolabil.
Ne adrestm dar kttre oamenii adevtrat liberali rni’i konjsrtm a fi mai serioml mi a ns’ml konsBma aktivitatea în nersonalittgî. ni a oferi-o binelsi nsblik nentre binele nsblik. Ilartitsl liberal trebBie st aibt în sonietatea noastrt loksl ne meritt; dar nentre aneasta trebse ss’lni tragt o linit de kondsitt dem-nt, basatt ne adevtr mi libertate, mi din kare st n8 iast în ninî 8n kasg. Altminteri va alsnga de la sine simnatiile mi konfienga mi va fane lok retrograzilor kare ntndesk ks lt-komit momentsl a se înxtma ks lskral mi a fane o rasia komnlett de msltt-nBgint libertate ne am înnenst a avea, mi ne kare este de nea mal mare nenesitate a o desvolta mi konsolida.
Sentem sik8ri kt ninî într’sn kin M. S. Domnel n8 va konsimte a se resima ne anei niedestal nstred mi nerfid ne se kiema odatt nobilime^ mi kare, de mslgi ani înkoa ag ner-dst kiar mi delikatsl simtiment de a simnati-. sa k8 o gart ne’i îmnlea de bBntttgî de tot | felsl. MtrtBrisim înst k8 dsrere kt nartitsl liberal n8 a ftkst nimik kare st’l amonit de Domnitorel gtrii: m8lgi din nenoronire, as ft-k8t din kontra tot ne trebBia st fakt nel ne ar fi dorit efektsl kontraris. 5nde vor a merge ks toate anestea?
Se anronit momentel d’a se deskide se-sia adBntriî legislative. IlartitBl liberal în momentsl anesta trebsia st aibt o altt nosi-nisne, st fie îmnrejBrel TrooBlBî, st aibt kt-stigatt konfienga Domnitorelsl mi resnektBl nediskBtabil al nagisnel întregi; atenui mi Dom-nitorel s’ar fi basat k8 înkredere ne dînsslmi ar fi lsat mtssri de formarea snel alte ka-mere kare singsrt ar fi în stare a desvolta mi a vota konstitsgia dsne adevtratsl el sens. Asttzl înst are drent ka st ezite înaintea 8-nei asemenea idei, uentrs kt ns vede ninî o garangt într’o skimbare de oameni: garanga trebBia st o dea liberalii nrin kondsita lor, mi mslgi dintr’înmil lskreazt tokmaî în model kontrarig.
Denlortm toate anestea, mi nentre aneea vi le mi zinem. Okasia aneasta este nerdstt mi resasnderea va fi ne seanîa nelor ne ag komnromis ntnt aksm kassa liberttgil nel a-devtrate abszînd de libertate în modal nel mal kondamnabil. Totsl înst ns e înkt ner-dst: De ns agi ftkst binele ne eragl datori a fane, onrigl nel n8gin a se fane rtsl în mărimea în kare îl kBgeta ineminiî binelsl n8-blik. Sîtagî trekstBl, mi nsnegi-vt ks togii a disksta kestisnele de mima imnortengt neutra adBnarea viitoare. Odatt adsnarea deski-st, fie-kare lase jos ori ne natima nersonalt fakt-se mal mare de ktt miseriile nelînkon-jsra, mi intre în adunare ks inima nlint de si intime ntsl binelBî nBblik, ks ideile formate sag formelate mi ks denisisnea de a nere mi sssgine ks demnitate mi energia aneea ne este bsn mi drent, ori de la nine ar veni.
Fie-ne nermis a mal reneta în fine kt regretam mslt kt nele întîmnlate ag ades msl-tt iritabilitate în snirite. Oamenii înst de bsn simg ka8te a domoli sniritele rag informate. S8ntem siksrl kt bsnsl simg ns ne va abandona ninî aksm mi kt ne vom feri a deskide drembl intrigilor reakgionare ne ntndesk la 8ina, astentand ka st le o deskizt liberalii nel imnredeunî.
A,
CRONICA.
Monisnea Rogalnineanslsl nentre o lege de nenalitare assnra anelor Romtnî ne s’ar adresa kttre astoritagî streine, s’a nriimit în maioritate de Komisisnea Tentralt, ka st fi-gsreze în noa konstitsgisne, ne se zine kt se aflt anroane de terminat. Reia ne va fane mare iîianere t8t8lor Romanilor. Dar va fi oare o marta ks minninî de libertate mi egalitate astfel k8m îi vedem însemnagî în Kon-. vengiBne ? Se va fi îmbsntttgit soarta gara-nilor mi se vor fi skos de 88b antstrile kla-kamil, ka st fakt din tranmiî nettgenl? Se vor fi desfiingat mononolBri mi nrivilegiBrî? lata neia ne am dori st aflam înainte de toate.
Skimbarea Ministerslsl din Moldova, dane snirî ne avem de akolo nare kt ar fi denisa. MbIjuî zik kt M. S. Dornnsl va merge în Moldova ka st H8e lBkrsrile ne o kale mal bsnt, skrisoii din Fokmanî ne snsn kt Ministerel Moldovei este slab; ka mtssrile ne le ia ns sînt des-tslttoare ka st mslgBineaska trebsingele anei gtrî. „lata ktte-va rtndBri dintr’o skrisoare, dar ne kare ns le Istm în a noastrt rtsnsn-dere: „Ministerel, în narte este slab... Negs-gatorilor, la kare se gtsesne ninnî, mase dra-m8rî de neatrt akra ks kare batem noi ana la Bsksresnî ka st se limnezeaskt, ainl le ia straf, dsne ksm am aflat d8ne la mal m8lgi
www.dacoromanica.ro
DIMBOVIIIA — 3 OKTOMBRE.
409
iflnnî, mase sste de lei, ssb nretest kt niatra akri este otrăvi: doktorir mi snigeriî as mari drentsrî în Moldova, mai ales fiind ajstagî în aneasta mi de nonorsl Isî Israel, mina dreanti a boerilor Moldoveni etc.“
Dar toate anestea vor înceta neanirat ks skimbarea Ministerelsî. Se ssni asemenea kt se va skimba Ministerel mi la noi. Fanem regi st ns fie komnss ninî de retrograzi ne merg înanoi, niiî de kokonamî ks geam la okl, ne merg înainte mi înanoi; ni de oameni sini-tomi la minte mi la inimi; kare si vie la gsvern, firi sil mi firi simnatii kitre neî algî, natriogî îngelerig! mi liberali în sniritsl Konvengisnel.
Se ansngi de la Ilaris ki îmniratsl va fane regelsî Belgiei o kontra viziti la Brsksel.
Ilresa narisiani nrevede o isbire venini în Romagnia kontra kornsrilor Nanolitane mi ostile Banei Ostilitigile trebsie si înneani la 20 ale korentei între Snania mi Maron.
De la Konstantinonol se vestesne ki an-keta assnra komnlotslsî deskonerit, s’a terminat. Ressltatsl a fost ssnss Ssltanslsî. Jsr-nalsl de Konstantinonol, adsne nsmele de 34 konjsragî între kare se afli. mi Feerik Xs-sein nama. Sgomotsl adss de kite-va jsr-nale ki fratele Ssltanslsî ar fi fost arestat, a
c-
fost neadevirat.
Omer nama s’a rekemat, mi în loks-î s’a nsmit Msstafa nama, gsvernor de Bagdat. Ssl-tansl a nriimit ks o mare bani voingi mi o vie ulinere denstagisnea Moldo-Romini, mi a fikst ksnoskst denstagilor ki nea mai mare doringi era si vazi a intra nrinninatele-8-nite ne o kale de nrosneritate ssb kansl lor legal, desnre a kirBi kananitate, integritate mi energia M. S. aBzise vorbinds-se; a mai adio-gat ki nrinninatele-Snite. mi Tsrnia ar tre-bBi si se ajste mi si se snrijine înnresni kontra a ori ne înnerkirî din afari.
Se mai vestesne de la naris ki suirea snsi kongres nentre afanerile Italiei s’a denis sas la naris sas la Brsxelles. Sksnnina din Beligrad a kemat ne mostenitorsl tronslsî la komanda ssnerioari a ostilei, denisisne ne kare nrinninele a întirit’o. O sirbitoare na-nionali s’a nelebrat ks aneasti okasisne.
Dommle Reduktor!
Ritesk în No. din Brmi al foaeî d-le o enistoli ssbskrisi de D. advokat I. Floresks nrivitoare la o îmnrsmstare fiksti de d-na A. Mans. Fiind ki în anea enistoli se atinge mi de mine, mi simg dator a resnsnde între neea ne mi nrivemte. E nrea adevirat ki am refssat legalisarea anelsî akt. Oninia
D.	advokat este ki Ministerel ns avea ks-vînt a o refesa. „Daki Ministerel avea a-„nest drent, zine d-lsî, nentre ne a mai soli— „nitat konksrsKl TribBnalslBÎ de Komerg?" Ilentre ki, dsni art. 333 din Regslament ne kare înssml îl niteazi, kind se ivesk asemenea nereri, se înainteazi la Tribsnalsl resnekg tiv kare nerneteazi daka lskrsl ne se inote-ki este în adeesr al datorului. Aneasta s’a sr-
A
mat rai în nrivirea d-nei Mans. Inşi dm ra-nort s’a vizst ki, de rai lskrsl e al nsmiteî, este snsi din anele bskrerî kare, dani legile noastre, ns se noate aliena sa§ inoteka dekit în oare-kare kasBri sneniale. în adevir, zi-sbI ranort konstati ki naptea de momie numită Budemtii custspea ks ue.i-.i -a.il tpsn de mo-min Budeiutii ne o ape de zestpe d-na Mânu s’a lsat din stinînirea nringslsî Milom ks xo-tirî-ri jsdekitoremtî. Kb ne titlş s’a revaa-
dikat anea narte? ka kilkare din trsnBl mo-miei Esdemtil. Daki dar trensl ane! momi! de zestre, nreksm se konstati din ranortsl TribsnalBlBî, ni se nare ki opt ne pegsM de o Aoifika sănătoasă ne noeaiţuemte a kpede ki ini nartea din anei tren srmeazi a fi zestre. Nsmaî kind D. advokat ar dovedi ki nro-nrietara momieî Bsdemtiî n’a avst ninî sn drent real assnra nxrgiî revandikate, s’ar ns-, tea afirma ki ea este avere nronrie a nelsî ne a avat iskBsinga si o kîmtige nrin jsde-kati. Ksm ar fi nstst ssbskrissl a konside-ra ka eksonriki anea narte de rnomie în vir-tBtea ranortslsî TribsnalslBl kare ns zine alt de kit ki s’a basat ne înskrisa deklaragie a d—Ibî Mans ki ns fane narte din nel-l-alt tren al momieî Bsdemtiî mi ki d-Aui o nri-eeiute eksonpika a konsoaptei sajie? Oare anea. şti simnli deklaragie a d-lsî Mans, narte interesanţi, e de ajsns snre a determina nats-ra anelsi obiekt? Ssnt sigsr ki D. advokat, de ar fi fost în loksl mes, ar fi ajisat ka mi mine. Dar se vede ki d—Ibî ninî a avst o idei esakti de adevirata stare a lBkrelbî, fiind ki în enistola sa ne snsne ki d-na Ma-ns ns se afli kisitoriti ssbt regimsl dotai.
Dr-lsi se înneali foarte zikind ki in nrivirea anesteî inotenî s’a fikst o esengie de direktorsl MinisterslBi jastigiei. Direktorel mi a îngeles alt-fel misia dekit bine-voiemte a i o determina D. Advokat, mi în tot-d’aHna a kitat ka aktele ne kare le adevereazi ks ,a sa ssbskriere si fie înaintate ks sn karakter legal. înkit nentre drentsl de a refssa legalisarea, ori ne regula de o loyiks sanatoasa ne novmţueiute a krede ki anela de la kare se nere o sankgisne legali este în drent a o re-fssa kind iib va fi ko.nformi legilor. Tribs-nalsl ranorteazi; Ministerel legalizeazi daki, nreksm uretinde D. advokat tribsnalBl este singsr komnetent în asemenea materii, de ne klientsl siB ns s’a mBlgBmitJks lskrarea tri— bsiialslBi m’a mai fikst atîta sgomot ne la Minister? Dar D. Ministre a adeverit: fie-ka-re e resnsnzitor neutre fantele sale. Ssb-skrissl, kare n’are nrotekgie de a fi infaibil, dsne ne a refssat anea adeverire, snre a avea kBnomtinga linimtiti, a konsbltat mi ne algi bi.rbagî komnetengî, între algii ne D. Doktor Bosians, mi togî as gisit ki a srmat kon-form legilor mi reguAi.iop unei AOgine sms-toase.
nriimemte, D. Redaktor, înkredingiiile aminieî mele.
G. Kretţeanu.

ks nrivilegis de 40 anî de rinosatBl natriot Ioan Fîlinesks ks ordinsl Minîsterelsî din Nisntrs No. 4484 ne kînd în girimoara noastri domnea tirania, îmnilarea mi jafsrile nele maî grozave, adiki: în ansi 1853, Ab-gsst 10.
în treakitsl mes ninî simgeam ki trek neste sn nod, ni iieste o nsntimoari a sneî strimte vilnele, dar o nanakidi mare mi skri-si la kansl nsntimoareî, mi foks si întreb desnre nsmele nBntimoarei, mi se risnsnse ki este al Filimanslsi; atsnnî siris jos din tri-ssri, nitiiS ordinsl Ministerial ne nanakMi, vizsiS nrea jielegisita taksi, mi missraiS nsnr-tinika în lsngime mi în ligirae* iati mi mi-ssra în krimneiBl sforii aliisrate.
Taksa ne si iea de la biegil mBritorî si-ligî de oarba nedrentate ka si treaki neste nsntea IadslBi este:
1.	nentre natre vite înximate la trissri
înkirkati. .	.	•	•	4 na?-
2.	nentrs doi vite înximate
la trissri înknrkati. .	•	■
3. Msritorel kilare.	.	• —
4.	nentre vite înximate la kar
fiii novari sas slobodi.	.	•
o. nentrs vite mini, nreksm oî, kanre, norni kiinî mi alte jigaiiii 5 la — ' 1-
In ori ne gări a lsmeî, snde kîtsmî de nsgin likiremte drentatea mi imnaryialitatear n’ar nstea ssferi o asemenea nelegisire, ni ar sdrobi nrivilegisl bazat ne „ama am vret, ama am fikst“ kinî es sînt Mexmet-Ali taiS ks sabia ne nel ne ar ssfla etc.
Drentatea Dsmnezeiaski dar dekreti, ki onor. Minister al niiinteskslsî gsvern de a-stizî si se milostiveaski assnra ssfletslsî ri-nosatslsî între neferinire dititorsl de nrivile-giS- (ne kare afsrisaniile omenireî, îl gine în , neksrmate kinsri) ka si’l skane din matka fo-jkslsl, de akolo snde vermele ns doarme ninî vinaea ns se stinge.
Drentatea omeneaski reklami ka si se desfiingeze anest nelegisit nvivilegiS, lisînds-se slobodi trenerea fiind drsmsl nel mare al nomtieî, mi maî ks seanii ki este risksm-nirâti de mii de ori klidirea nomeniteî nsn-timoare ne adsne ne an venit de la 800 nînţ la 1000 galbeni.
Aneasta se va ssnsne la ksnomtinga în-naltslsl gsvern al Miriei Sale Do inslsî Sti-nînitor al nrinninatelor-Bnite snre a briza ne-legisitsl nrivib gis în bine ksvîntare mi adîn-ka reksnostingi a tstslor msritorilor dsne’n nreajma anelor ginstsrl.
M. S. N.
Tinirim anest akt, din anest an al snsi komisar. El noate servi ka sn akt de mare originalitate nentre istorie.
Domnule Ministru.
„Ks nrilejsl mergerii mele la satsl Fe-liara snre esaminarea neînnelegerilor dintre nronrietarel D. Take Felimans ks şitenii a-nelsi sat, am vret 8i viz vestitsl nod ne se usmemte de la Valea-Rea în drsmsl nel mare al nomtieî, kare drsm este foarte fre-kantat de msritoriî a kîtor-va distrikte, sne-kslatorl de felsrl de nrodskte ne neksrmat se transnorti nentrs kanitala minei Romiuiî mi nentrs alte nsnktsrî, ksm mi trenerea snsi nsmir foarte însemnat de vite mini venite din stieinitate snre nimsnare ne la bilgile bogatei noastre natriî.
Din srletele blestemelor omenireî aszind ki anest nod este dat de zestre D. Felimans
---=^4^=^—
Domnule Redaktor
Ssb semnajjiî, al'Ltsrînds-vii, ks onoare în-intiinijarea No 7,652, nentrs măsură luata assnra fa-brikariî karamizî, vl invite, D-le redaktor, a o însera în stimabilsl D-voastrs ziar kostsl ei ni’ls vegi înksnouitinga, snre a vi se libera.
Iîriimigl, Doinnsle Redaktor, înkredingarea de-osibitel noastre konsideragiî iui stime ne vl nsrtem.
Membri Konsilislsi Msnininal.
/. Mellik.	Xr. Uolixroniad.
I. K. Ilelresku.
Consiliul Municipal din Bucureşti.
ÎNŞTIINŢARE.
Msnininalitatea de mi lsase oterîrea ka dela 23 Sentemvrie korent, st ns maî îngtdse intrarea în kanitali a kirimizii de o mtrime maî mik’B de kît uea statornicite de mai mslgi ani mi kare din ansi 1854 s’a renetat în mal mslte rîndsrî, ka, st se fa-
www.dacoromanica.ro
410
brise în lsnţume de o iialnr& natrs degete mi ciri'ii liijii zenimale, 1-Bgime de mante degete, iar grosime de trei degete kare st fie frtmtntats mi koantt bine; înst în konsideragia mai msltor reklamagiî întîmninate din nartea nettgenilor, nentrs Ttttmtrile, nagsbele ne li se kasseast dintr’aieasta la konstskgiile ne leas deja încenste, mi avînd în vedere kt, kiar timnsl de fagt, în kare mai- mslte konstrskniî se aflt în Iskrare, ns nermite ntzirea ks rigsrositate a mt-ssreî lsate, ktnî ks aneasta sa’r vtttma interesele maî msltor aettgenî: a kibzsit de a se nrelsnm a-nest termen nînt la sfînts Dimitrie viitor, ks ott-rîre kt de la esnirarea lsî st se ksnoaskt kt. ni-Tnslsî ns va mai fi nermls a ads'ie în kanitalt btrt-midt, ne ns va îndenlini ’kondigiile de maî sss.
Membrii Konsilislsî Msnicinal
I. Mellik.	Xr. Uolixroidad.
I, li. fletresks.
't u :iP
rJTE i .EC* ES .% l.U -
Komsnikarea ksgeteriî omenerat! nrin me-si«l vorbe! se face în adevăr renede, dar a-jsoţte nsmai la mici dcn'&rtarî, ks desvoltarea genislsî omenesk mi intrarea lsî în leg’&tsri sociale mi nolitice s’a ivit nevoia d’a se în-riodsce o recinrok'B -îngelegere mi în mar! de* n^rtetl; sn asemenea mod de komsnikagta fs kemat Telegrafie sas skriere în den’Bitare.
Heîk'Brile se sniritsl sman -teks nentrs solsgisnea acestsi nroblem mi nentrs fiksarea sneltelor telegrafice, din timni! ce! mai densr-tagî mi Whirs astezî, se not îmnirgi în trei klase.
1-	iS Imediaţi Iskrare nrfn vedere (telegrafia ontikî>).
2-	a O di rele ta Iskrare nrin asz (telegrafia aksstikB).
3-	a O mijlocita Iskrare nrin ambe aceste simniri (elektricitatea galvanismsls! sas a E-lektro-Magnetismslsî, Telegrafia Elektriks),
Telegrafia ontike mi aksstikn.
" Kiar la nagiile cele maî vekî se gtsesk srme de koresnondenge telegrafice, kare în a-devsr din linsa ksnoscingelor ontice, eras foarte imnerfekte konsistand nsmai în simnle semnale de foksr! ce serviag, dsne o nreala-bita îngelegere, srire a însciinga oare-kare în-semn’Btoare întamntarî, de nildr», anronierea snsî inemik, mimkarea sneî armate, o învingere, etc. Auria sosi la Argorn fama de k’&derea1 Troiî, Socia lsî Agamemnon nrin nost staijiî de semnalsrî de fok kiar în noantea învingeri.!.
Dsne Erodote Hernii! taksrx» o linte te-legrafik'B în forma sneî noste ks stagii. — In grecia regele, nerses norsnci ka scirile cele maî însemnfctoare si> i se transmite la Macedonia nrin lamnade sas torge.
Romanii înk:s a» întrebsingat ne aceste timnsr! asemenea metoade de koresnondenge telegrafice. — în Grecia ks 450 an! ante-krist întrebsinijas sistemsl telegrafik ks sem-iialsl de foksr! mi torne.
A
In aceasta stare de imnerfeknisne rema-se telegrafia, de kare se servias nsmaî rare ori între diverse kastelsri mi cetegi, n-hwb la finitsl evslsî al meante-snre-zecelea, ktnd ma-tematiksl Englez Robert Hooc, mi 20 ani mai In srmî. akademiksl francez Araonton nrons-sj de a întrebsinga teleskonsri snre a observa în demsrtare signalele kare as mi remas ka snelte de neamsrata trebsinn’B la telegrafia ontik'B.
Tot ne acest timn se oksna isristsl francez Lingnet fiind în înkisoare la Bastilia, ks-
DÎMBOVIUA — 3 OKTOMBRE.
lsg'Brs-l Dom Gantirr, nroîesorsl Bergstraser iii Hanau; mi alnî mslgî ks aceste objekte; dar sas kt nroektele lor ns eras nraktice, sas kt nsnerea lor în Iskrare kosta nrea mslt, or! kt din linsa denline! sciinne a ontice! se kredea kt ks makinele nronsse ns s’ar nstea ajunge skonsl, nicî snsl ns fs esekstat.


AAUXS IXTERESAXT.
Mine doremte st vazt sn lskrs- kare ns s’a maî vtzst înkt 4n lsme, mi cine voiemte st ia sn esemnls de o konstrsknisne soli-dt konscinnioaşt, st meargt la noa zidire a
Ama, onoarea invengisnei mi întrodsce- rŞnitalslsi nantelimon, ltngt bariera Eolimini,
rea telegrafie! ontice remtne nsmai înginers-isî frances Claudiu Chapp, kare, la 1794, de-skise nrima linte telegrafikt între Haris mi Lil ne o întindere de 60 mile francese ks 22 stagisnî, ne kare sn semnal de la sn kantt la altsl fs dat în dost minste.
Ssrnrins de sn asemenea ressltiit, gsver-nsl Francieî ordont nrelsngirea aceste! linii nînt la Dunkerk mi Brsksel, kare fs terminata la 1803. O alta linit de la naris la Stra-sbsrg mi Brest fssese deskist in 1797. Na-noleone rîndsi st se nregtteaskt o kondsce-re ntnt la Milan la 1805, mi anoî la 1810, ntnt la Venegia, Anverss, Bslonia mi Ara-sterdame, de la 1809 mi 1810 era» îrt rela-git telegrafikt. în fine, la 1823, o nost linit fs gttits de la naris la Baiona.
Anglia înkt nriimi invengisnea Îs! Chapp fsrt înst st adonte sistemsl sss. Iu ansi 1796, o linit telegrafikt fs ftksta de lakan-celaria admiralittgiî în Londra ntnt la Dover (Douvre) mi norstmst dsnt sistemsl lsî Lord Misia!. La 1834, Anglia avea o linit telegrafikt de la Livernol la Holiheed într’o întin-1
dere de 156 mile engleze, ne kare sn sem-]t nai fs dat în 35 seksnde de la sn kantt ntnt Ia altsl.
La ansi 1795, Ssedia avea o linit telegrafikt între Stokxolm mi Drotnigam; maî tsrzis se întinse o a doa linit ne marginea mtriî, kare, la 1838, fs nrelsngita ntnt la fanarsl de Landort.
Danemarka avea la 1802 o linit ks dost stagii.
Kiar în Asia mi Afrika telegrafia ontiks a intrat la 1823. în Asia gsvernsl englez fsks o linit de la Kalksta la cetatea IHs-nard, mi în Afrika Meemed Aii, dsne ce nriimi modele mi teleskonsri din Francia, ordont st se întrebsingeze sistemsl lsî Chapp între Alesandria mi Kairo. Aceasta linit avea 19 stagii mi esnedsia o scire în 40 minste între ambele cetegi.
în Asstria, cerktrile ftkste la 1835 ks sistemsl frances, ri’as nstst ajsnge la nic! sn ressltat. Tokmaî în ansi 1832, adikt 39 de ani dsne invengia telegrafie! ontice de Chapp în Francia, aceasta telegrafit fs întrodsst mi în Germania. în acest an o linit fs deskist de la Berlin la Kolonia mi Triero. La ansi 1838, eras terminate 13 lini! telegrafice ks 50 de stagii.
în Rssia, la 8 Anrilis 1839, fs deskist linia între netersbsrg mi Varşovia.
Maî mslte diverse sisteme mi îmbsntta-girî de telegrafii ontice emirt in acest tinm. kiar mi aksstice, ks gevi de ressnet în aer mi în ant, kare, dsne fisiksl Pouillet, este de natrs or! mai nsternik de ktt în aer; dar din
A
mslte îmnediktri, ns s’as nss în Iskrare. In fine, introducerea mi nerfekgionarea telegrafiei elektrice nimici întrebsingare lor nentrs tot d’asna.
C. L.
(Va srma).
intrare gratis, minsiu de vtzst. Se vor nriimi vizitatori toata zioa mi kiar înserat ktnd este lsnt. Konfragii noştri ziarimti vor bine voi a renrodsce acest ansng.
fnscfinţrirî.
Inte|>eHant nents>» âmlen^iMapea nep!k$Lifi.i»î de fok din anpinde-pea kom&ifiî!!!
Ăa „STEFANIDE11 StaBmment(a-ksm înfiinrg&tqp) de nosttiji nponpii, de difepite neamspi, în stpada Nemgeaskt, No. 62, ja Şf. Nikoaae, în Bsksperati, se afjt:
ANTIBULCANUL CĂMINULUI.
sas npaf komnss nentps penedea stin-yepe a komsasi anpins.
1 naket No. 1, Y2 şfan. 1 dszint 5 sf. „	„ 2, 20 nap. 1	„	2‘/4 „
Asemenea se pekemandt de kttpe a-nest staniaiment, npomspa mopaat:
„8n Efikel fi.iopomnn“ saS kap-tea Bsne^op mopaBspî în Bepsspî, de (an-tpenpenops^i) K. Stefanide, 96 nagine în 80 mape, ks ikoane în tekst, npegsa 1 i/2 sf.
Jîiks.l apxilekt, sas jnoksa de ko-nil npin katdipea din 40 Bsktgl mate-pia.i de .lemn smop, de difepite mtpimi, Btnsit, 1. >Kok ks kstia sa, 4 sfan.
NB. IIpindeEineBoitops.i snpiacin ce snept antpenpenopsa acestst staEi.iiment, dînss^i ape onoape a ftgtdsi sn mip noa-te nentps ns nsjjin timn nekontenit, de OBiekte nsoi de fo.ios sas tpeBsincoase, sopcind OBmtei dsnt kspets.i sts mi ks înntpttniipea de difepite tpeBsinge mi îmBsntttijipl' sociale npin nsB.iicitate.
Momia Mislemti, cei zice mi Voi-nemtl din distriktsl Dîmboviga rai Vlam-ka între momia Krovs a doamnii Bb-lamii mi Mislemti nitarslsi > Meltiad ne drsmsl riomtii snre Ilitemti în demsrtare de Bsksremti 6 ceasuri; ks destule lo-ksri de ar&tsrs mi fînege ne kare ls-kreaz'B mai mslgi loksitori din nregisr, mi nod ne Base neste aria Argemslsi kri nlate, de taksT,, este de dat ks arendai de la 2,3 anrilie 1860. Doritorii se *n-drenteazB la nronrietai’sl ei D. RBiiitan K. Viesnesks, mezT>tor în Bsksremti ma-xalaoa Negsgitorilor, No. 3 în orî-ce vreme, snre a afla nregsl mi kondigiile.
i.
în xarisa D- .isi (jf. Gepman se afi& magazii în faga s^igii mi în kspte de dat ks kipie de aa Sf., Dimitpie Biitop' dopitopii de a ze înkipia se noţ adpesa aa tmogpafia PomanoB ce este tot întpr acea xan ks D. St. Pasidesks.
Tinogpafia Nau,iona.is a asi losif Pumanoe uii Komn. — Strada ÎN'emjjeaski. Xans Germani, tso. 2i.
www.dacoromanica.ro