ANUL !. - 1859;
A» 100.
PRINCIPATELE-UNITE.
MIERCURI 30 SEPTEMBRE.
AneasfrB foaie ese de dos ori ne ssntsmîns Miepkspea mi Sîm-Btta.
Hregsl abonaments-I-sI nentrs an ană 24 Sf. Ilcntra V2 „ 12 „ Trei luni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrl se va nlsri ku 30 n.
FOIĂ POLITICĂ ŞI LITTERĂKĂ.^
Abonagia se fane la librsria Chist. Ioanina et C-ia Romanov stra-daLinskanilor, iar nrin distrikte la D. sekre-tarî aî Administraţii mi la koresnondengiî librăriei. Ori ne abonament trebuie nlstit îndată ks ssbskrierea.
MINISTERUL.
Se skimbt Ministerul: asta e nea d’în-tîiu eksnresie qe auzi dela orl-kare vel înttlni;
1NSCIÎNŢARE.
DD. aBonaiji kape ns aS iut»-tit aEonamentîyi ne tpimestps ne se tepmnrb mm» jisl Oklomapie, sîni psgagl st» Bine-BoiakL a tpimite Banii *ia administpagisnea mspria-.i8*i8i DîmBOBiijeî, ln>t se Ba n»tea mai kspînd, stpada Ainiskaniî, magazia Xpist. loanin mi komn. Po-manoB. Asemenea mi Domnii ne Bop soi a se mai aEona ne tpimi-stps *i8Î OktomBpie, sînt p8gai£i st. Bine-BoiaskT» a fane jksnoskst .*a administpaiji8nea aneşte! ziap înlcb de ak8ma.	,
Administpatopsjij^maJiHmi.
Bucureşti, 30 Septembre.
Luni loksitoriî din kanitalt qitirt, linit'B
7-.	• *■-'	,
ne ntregî, o invitagiune tintritt, nu se sqie' unde, suskrist, nu se sqie de qine; dar adresate kttre toifi bsniî Romsnî ka st meargt seara în sala Bosel st fusîaie o netigiune kt-Ire Domnitor, kontra Ministerului de interioare. Mulgi din qei qe qitirt aqeastt foaie a-nonimt, se dusert, de kuriozitale snre lokul destinat. Ma mulgi oameni se adunart în sate. Iloligia vine, îi invite st demerte sala, îi risinesqe. De aiui se formart ktte-va gru-ne ne iui ne kolo de btrbagî mi grune de gaminî. Trunele sosirt. Kuriomiî se retra-sert ne akast, tesînd doi nrizoneri.
Auzim kt s’au tekut aresttrî mai multe.
late qeia ne suim de o kam datt. Mulgi snun lukrul în multe feluri, mi nentru aneia nu ziqem înkt nimik asunra detaliurilor, de temere st nu faqem vre o eroare.
Nu kunoastem niqî motivul ne a diktat aqeastt adunare de lume, nini ne autorii ei. Astenttm st se fakt nemeturi sigure, mi. a-tunni nromitem kt vom trata aqeastt înttm-nlare ku nea mai mare nsrgialitate mi severitate, ori unde s’ar afla kulna.
Iltnt atunqi, sub iranresiunea fantului, neadînqit înkt, vom întreba numai: Este oare o fante frumoast, natriotekt, mintoast, a doa zi dune ne Eurona rekunosku qel dinttiu nas kttre unire; a doa zi dune ne aneste gtri dobtndirt drenturi, liberttni, egalittgî de kare se bukurt nonolii qei mai qivilisagî; a doa zi dune ne Eurona dekrett kt aqeastt nâgiu-ne merite st trtiaskt, st se rtsntndeaskt în kanitalt, nrin asemenea lukrurl, inkietudi-nea între lokuitori? St se komnromitt noate interesele natriei înaintea Euroneî? St se kom-nromitt liberttgile ne ni s’au dat?
mi daka vei întreba nentru ne se skimbt, îgî rtsnunde îndatt kt ku Ministerul aktual numai not merge lukrtrile. Deî voi st afli kare îi este kulna, îgi snune kt s’a» nus în fonk-gii oameni ne nu merite, oameni aî trekutuluî, nrekum sgbt-kîrmuitori nerdugî în oniniea nu-bjikt, ftrt kananitate, ftrt moralitate, ftrt konmtiingt nentru kauza ne antrtm; mi mai nresus de toate nu s’au luat niqî o mtsurt nentru antrarea gtrii, lukru kare trebuia st okune foarte serios ne Minister ka st nutem sktna de ameringtrile la kare sîntem eksnumi:! esemnlu avem ne Sîrbî mi Muntenegreni. Kît nentru subt-kîrmuitori se noate rtsnunde kt ei, fiind rekomandagî de nrefekgii distriktelor, Ministru nu noate fi kulnem. — Da, negre-mit, n’ar fi kulnem daka mi rekomandagiea mi anrobagiea ar fi tot atributul nrefektuluî. înst ne kît timn D. Ministru e resnonsabil, de ori ne kontravengiune urmate de subalternii sti, nu e dator oare st observeze a nu se orîndui în fonkgiî oameni ne nu kortsnund nrinnine-lor de azi, oameni inkanabilî de nostul ne li se înkredingeazt V Kînd subt nrefektul va fi un mizerabil, nu va suferi o nlast îutreagt ? Bietul gtran st fie silit nentru ori ne asu-nrire st’mî lase lukru mi st alerge tot la nrefektul? Anesta nu’l va trimite iar la subt-nre-fekt? Rezultatul dar va fi trist nentru qel a-sunrit. — Ei bine nentru asta nu va st zikt kt tot Ministerul este kulnem, mi trebue a se skimba. — Snre rtsnuns am nutea ziqe ne s’a ftkut ku venitul mtntstirilor administrate de egumeni greqi? Ilentru kare kuvînt se sek-festrui, se susnendt sekfestru, mi se ftku a-tîta onozigie în adunare, kînd aqeasta vott ka a trea narte din venit st intre în budgetul statului? Ilentru ne greniî nu se esekutart îndatt ka la Moldova, mi se dete timn inter-vengiuniî streine ? Td fine într’un guvern kon-stitugional, kînd nrezidentul konsiliuluî kade, ku dînsul nu merg togi kolegiî sti, kare au aneiami nrofesie de kredingt, aneiarai religie, anelami stindard?
St testm aqeastt materie mi st vedem qine va narveni la Minister — Snii zik kt nartida liberate, ktnî Mtriea Sa Domnitorul s’a îndestulat de moderagi; rai ku drent kuvînt, nimini nu noate fi măi ant mai nronriu ka st nue în lukrare nrinniniile ne kare liberalii le au nrofesat, le au vîrît în inima fie-ktrui Romîn, Algii zik kt nartida moderatt va lua nuterea. Nu se. krede înst, ktni mo-derauiî, s’au vtzut ne sînt mi unde voesk st ajungt. La noi nu sînt adevtragi moderagi, ni le nutem zine mai bine konservatori. Moderatul merge ne drumul legalittniî, ka mili-‘beralul. dar ks un nas mai lin, mal domol.
www.dacoromanica.ro
Noi înst ne nasuri am ftkut? Ktnî ne vedem tot unde am fost înainte de 24 genarie. In fine mai este o oninie kare zine kt Ministerul viitor se va forma din retrograzii neî mai deklaragî, kare vor nu numai st nu fakt ni-mik, ni st ne înanoeze. Aneastt oninie e nea mai nrimejdioast, mi nu krez st se realizeze. Daka anemti oameni, kare tot-d’auna aS fost autorii nenoronirei natrii noastre, kare a§ kt-utat nrin orî-ne mijloane st nrofite de mize-riea ei, st surîzt la suferingele ei, st’i î^a-nargt vemmintele, atunnî negremit ora a sunat nentru biata gart, mi nu remine dekît st intre în mormîntul ne’î nregttemte. Kum este de krezut kt asemenea oameni vor nune în lukrare Konvengiea, kînd ei s’au silit tot-d’auna a adune niedenî mi a întbumi ori-qe simtiment natriotik! Daka Mtria Sa Domnul îmi va adune aminte de suferingele nrin kare gtrile surori au trekut, sîntem siguri kt nu va alerga st formeze un Minister din eneminiî deklaragî kare ftrt st aibt în mînt nuterea, înniedikt ori-ne nrogres, orî-ne nas, iar kînd vor avea ar-miea, fiuanga mi administragiea inlerioart, a-tunni vai not! Nu vor avea nini o difikultate ka st rtstoarne tronul. Ilrotokoalele qelor din urmt konferinge au xottrît ka la ori ne in-frakgiune e konvengii, Turniea st aibt dren-tul a trimite komisar ka st întrebuingeze kiar mijloane koernitive. late dar nortiga nrin kare eneminii not ajunge la skonul lor. Mai re-nettm înkt kt nu kredem ka Mtriea Sa, ale ktruî, simtimente natriotine ’l a aridikat ne tronul ambelor nrinninate, nu kredem zik, st dea însumi nara în mîna qelor ne au sugru-mat’o nînt la 24 genarie,	X.
La noi nu esistt ninî o lege asunra nre-sei, dar în anul 832 D. Kiselef a dat o or-donangt kttre Sekretariat nrin kare a înfiin-gat nensura, ku oare kare restrikgiuni, ltsate mai mult la anregiagia sekretarului de Stat. Aqeastt ordonangt a ginut lok de lege, mi nutem zine kt a devenit lege nrin uz. La 24 Genarie, dunt alegerea Domnitorului nostru, sekretarul Statului, voind st qelebreze a-qest akt nrin vonea jurnalelor, mi st fakt de toate lumea a se simgi kt Romînii s’au e-manninat, kt au devenit mi ei liberi, dunt a-tîtea zile trişte, dete_ ordin kttre toate Tino-grafiile kt not nriimi snre tintrire ori ne skrie-re subt singura resnonsabilitate a autorului. Ministerul nosterior, ka st ntbumeaskt oare-kare murmuri în kontra mesei, nresinte Ka-merii un nroekt de lege nentru nrest, dar fu reîmnins, subt kuvînt kt este de komnetinga Komisiuneî Mentrale, ka o lege de interes general nentru ambele Hrinqinate. Domnitorul, insnirat de simtimentele sale liberale, zise kt
404
DÎMBOVIHA — 30 SEUTEMBRE.
Romînii sînt demni de libertate, mi ns e tre-bsinţB d’o asemenea leye. Asfel dar ne bs-ksrBm d’o libertate absolsto» de la 24 gena-rie nînB akBm, dar ks kît aueastB libertate este dslMe mi frsmoasB, kînd e bine înţeleasa, ks atat devine nrimejdioasa kînd omsl va abssa de dînsa, Libertatea nresei, zik sniri-tele Mele mai înseninate ale sekolslsî al 17-lea, este fakla ne ne lsmineaza mintea, ne nre-gatemte sniritsl mi ne formeaţa gsstsl nentrs tot ne e frsmos, nobil mî nlakst. Ilresa este soarele mc ne înkalzemte ne toţi, este zioa ne ne lsmineaza. Ea este bs.nismsl -1 si Xristos ks kare kema îmnrejsrsl sbs ne togi ka sa le nronovedsiaska drentsl miadevarsl, s-b le insnire dragostea mi înfrăţirea, în lo-ksl diskordie! m’al invidiei. Xristos ns de-narta ne nimeni, el kema de o notriva ne farisei mi kartsrari, ne idolatrii mi ne evrei. El ne toni îi nriimea, îi novaţsia, mi’i bine-ksvînta. Asta e misia nresei, asta e datoria ei. Kînd dar nresa va denîmi, mi în loksî lsminei va întrodsMe întsnerekBl, în kît sb ns ne mai ksnoamtem de sîntem fraţi, mi fii ai aneliami mBme, aî aneliami uatriei; kînd nresa, în Ioksl înfraţirei va întrodsMe invidia, de-sginarea, mi în Ioksl desvoltBrei sniritsale va aţîţa natimile, mi va intra în domensl vieţii nrivate, atingînd kiar onoarea familiilor, atsnni aMea qresa este o arma neriksloasa în mîna BnBi konil. Ks kît dar este vrednik de resnekt Mei Me întrebsinţeaza bine liberiatea nresei, Mei Me se silemte a forma inima, a des-volta sniritsl, mi a insnira amorsl natriei, ks atît este de blamabil Mei Me voemte a mslţs-mi nsmai oare kare nasisnî vile, oare kare kliMÎ nerniMioase. NiMi odata jsrnalistika sb ns se koboare în kBminsl nonolslsl inkslt, snde natimile not mai lesne gBsi refsyis, sn-de linsa de instrskţisne fane sb linseaskB ra* ţionamentsl solid, mi sb formeze din nonol sn instrsment ameninţător; Jsrnalistika bine înţeleasa trebse sb se sileaskB a întinde in-strskţisnea, a desvolta adevăratele nrinMinii
trebandsl kare este kassa de se nresmblB ka
ţisneî sînt drentsri; iar ns grafii. Urm sr-
stafiile nrin loksinţa mea, îmi snsse k’a ve- mare, ne vedem nevoiţi a Mere o leye libera-
nit ks Domnsl ssbt-komisar kare are a’mi ko-msuika o xartie a Iloliniei mi kare se aflB la nei-l-alts suis a kasei. îl§ rsgais a invita ne D. komisaî a veni în Tinografiie snde mB aflam. Meea Me se mi faks. AtsnMÎ îmi arB-ţB sn ordin al D-lsI Ilrefekt, kBtre D. komi-sars de romB, ks data de 23 Sentembre mi ks Nr. 31, 469, înjossl karsia era sn alt ordin al D-lsi -komisar kBtre D. ssbt-komisar, ks ane-iami datB (23 Sent.), nrin kare li se norsn-Mea sb onreaskB îndatB emirea ziarelor Ro-mrnsl mi Nikinernea, mi ka la kâs de ness -nBnere sb nenetlsiasks Tinografia.
Am skris ssbt zissl ordin, „ka mB ssnsis fortţeî maiore,“ reservînds’mî dreutsls a rekla-ma înaintea drentaţii kontra tiolsriinronrietsiţii, (Meea -ie am mi fBkst astazI); mi ne-am des-narţit fara alt innident.
AtrBgBnd bBgarea Dsmitale de seama, assnra orei la kare s’a înfăţişat la mine IIo-liţia, m’a sBgrsmBrii libertBgiî tinarslsi atît de sssţinsta de Domnsl RomBnilor în disksrssl Măriei Sale, kBtre Adsnarea ElektivB, kît mi mai ks seama assnra violării ijronrietBţii. am onoarea isbite konfrate, agi stranţe mîna ks frăţie.
1859, Sent. 24.	C. A. Roseti.
Ritim în Monitorsl OfiMial.
„Ministersl din sntrs a sssnendat nsbli-karea Romsnslsf mi Nikineruea. AueastB mB-SBrB negremit ns va linşi de a fi internreta-tB în deosebite felsrî mi de a atraye atenţia nsblika.
Ile kîtB vreme jsrnalele disksta aktele administraţiei ssnsinds-le la o kritikB lini— nistitB, gsvernBl ns noate vedea de leat ks nlBMere o asemenea lskrare din nartea nresei kare ns noate de kBt sb’1 lamineze mi nrin armare sb fie folositoare noilor institsţii. Lan-gajsl însB ţiust de anele jsrnale, mi mai ks
1b assnra nresei. AstBzî tot merge ksm mer-ye; dar daka mai în kolo, îmnrejsrBrî nenre-vBzste, vor da sn Minister ksrat din dreanta kamereî, format de oameni ne aksm kate-va Isnî se nrezîntas la alegeri ks fsloasa kalita-te, kB a§ stBrnit libertatea nresei; ne noate sb se mai întBmule neutra jsrnale? ns se va re-dsne lakrs oare la vekea nenssrB ? ne leye ne anBrB înkB de anei monstrs ne se kiamB nenssiB? Asfel o leye liberarB este de tre-bsinţB. însă iarB ksm vom avea o leye de nresB liberaÎB ks maioritatea din adsnare mi din RentralB ? Hoaţe vom avea o leye onresivx, mai rea de kBt nenssra. LDi aini iarB venim la kBnteksl nostrs de toate zilele, kB ks maioritatea de retrograzi în organele leyistative ns este nini o libertate nosibilB. Re î'BmBne dar a fane? ns vedem altB solsţie de kBt desfiinţarea kornBrilor ieyisîative, mi nBnB atsnMi rBbdare înyereaskB.
-—
soniale, mi astfel a rîdika nonolsl la sine, a’LscamB de anelea ne s aS sssnendat, este de-nregBti nentrs o viaţB mai bsnB mai ferini-1 narte de a avea drent skon kritika din kon-tB. Ilreksm dBxovniksl este dator
a insnira
resnekt kBtre Mele sânte, kBtre nBrinţi, kBtre institsţii, kBtre natrie, tot astfel liii jurnalistei; nreotal, este moralizBtorsl bubi om, sas a s-nei nornisnî de oameni, iar jarnalistBl este al uonolslsi întreg. Rel. ne ns va korBsnsnde anestei misii, anela ti-ebne disnreţsit, mi a-lsngat din sonietate, ka sn om nrimejdios, mi nedemn de a se nsmi fisl ei, kBMî adevBratBl fi« ns se ksvine sb’î fakB rBB, ni tot binele nstinnios.
B. Relroni.

Ritim în Naţionalsl.
Domnului direcctor al Naţionalului.
„ hbile konfrate,
diţiile de mai sss. Ilrin ataksrile nersonale în kare s’a» arsnkat, ks kinsl nel mai violent, ele a§ aitBtat tendinţa Mea mai ninBitB de a voi sb dekonsidere gBvernsl în okii ţBrei.
Gavernal, ks Mea mai mare răbdare a tB-kst nBnB akBm, ks sneranţB de a le vedea sb intre ne o kale mai raţionalB ini mai dem-nB, din nenoroMire însB, tBMerea gavernalBi în lok de a le linisni, nare kB n’a avat de efekt de kBt a le înksraja mi mai mslt ne kalea Me a anskatBrB.
Artikolele astor jBrnale a ajsns la Mei dane srmB grad de violinţB, kare ns noate de kBt sb adskB neodixna în snirite, întreţi-nind mefienţa assura gsvernBM. In astB stare de lBkrsrî, gsvernBl a sokotit de a sa datorie a sssnenda zisele mai sbs jsrnale al kB-jrora langayiS, sb fie inkomnatibil ks dignita-tea sa mi ks menţinerea ordinei nsbline de kare este resnonsabil.il
Dsmneata, al kirsia viers ub este noate nîn’aksm înekat de mBiia Iloliţiei, bine-voe-mte a ansnţa, kB astBzi, la snsl fsrs sn ksart j al diminetfit\ Iloliţia a omit nsblikarea ziars-Ibî Romznsl.
EakB tot Me intis:
La ora mai sbs arntatB, mB koboram în Tinografia Me e3te ssbt kaseîe Me loksesk sner a’mi îmnlini datoriile mele, kînd în tindB în-tîIniiS 5n om în sniformB mi în mînB ks sna din lsminxiile lsate din Tinografia mea. Iu-
Toate anestea sînt lBkrBii întBmnlate. A-ksm vine rîndsl snei ksyetBrî jsste ka -sb ne skoaţB din aneste nedomiriri, ns' avem nre-tenţisnea a da o solsţisne; dar yom disksta nsmai assnra auestsi nsnt. Libertatea nresei asfel ksm este astBzi, nare sx fie, ns sn drent bazat ne o leye oare kare; Mi o graţie clin nartea gsvernslBî. Ane asta ar
Ritim în Naţionalsl Me nare a fi fost faţB.
AstBzi sîmbBtB, la 26 sentemvre, la 12 ore s’a uilit în sala adBnBrii yenerale aktsl dc rekBnoamtere al DomnslBî nostrs. Se aflas faţB M. Sa. iiBrtBtoriî aktBlsi, kornBlBÎ din-lomatik, mi sn mare nsmBr de nersoane din toate klasele soMietBţiî. IntregB? astsi akt îl vom nsblika mi noi, dane jsrnalele ofiniale sas senii-ofiniale. IIînB atsnMi ne mBryinim a da sn estrakt din ast akt. Redakţisnea lsi este foarte simnlB mi fxrB nini o kondiţiBne. Se zine nsmai kB se dB astB prdonamfs im-nerialB nentrs afirmarea alesslsi nostrs, nen-trs Yalaxia, kare fane narte din lmnerisl mom-teniTof'TfTfy. Sale Ssltanslsi. Anoi se zine kB adsnarea noastrB, alegînd ks majoritatea votărilor (în Biianimitate, trebsia sb se zikB) ne Domn kare are toate kalitBţile nerste, mi Merinda se de la I. UoartB reksnoamterea sa, i s’a dat astB reksnoamtere; kB M; Sa Ssltansl konteazB ne fidelitatea Doninslsi nostrs, kB va fane nrosneritatea ţerei ne gBverneazB, ect Eaka toatB esenţa aktBlsi în kestisne. Ob-servBm kB-i linsea anele mslte vorbe nom-noase, kari se vedeaS în vekile firmane. Re-remonia a avst lok ks nel mai mare resnekt. M. Sa Domnsl s’a mslţsmit a nriimi firmansl (fora a-1 sarsta,) mi a fane sn semn militar de resnekt. Anoi dsne nitirea aktslsi M, Sa a resnsns ks kîte-va vorbe demne mi nline de natriotism, kB krede a koresnsnde la dorinţele M. Sale Ssltanslsi, tui ks nonorsl Ro-msn va iuti ss fis fidel traktatelor sale ks alte nsterî. Aste nsţine vorbe imnlikB în sine sn fiitor întreg, mi kît desnre noi ns nstem de kît sb feliuitBm maniera nea lsminatB mi mslt natriotikB ks kare M. Sa a resnsns la aktsl de reksnoamtere. Aueasta e o frsmoasB oka-sisne ka s^ se dovedeaskB kB RomBnii ns s’as înnelat în aleyerea lor.
Kît desnre efektsl reksnoamtere!, noi mBr-tsrisim toatB a noastrB bsksrie kB astBzi s’a konsakrat mi de Esrona ofinials marele akt al nostrs de la 24 iansarie. Aneasta e o bsnB leknisne nentrs toate nonoarele Me ksnirB la viaţB mi la sn fiitor. FelinitBm ne I. UoartB kB în fine a. reksnoskst kB alegerea noastrB ns are nimik nerikslos nentrs dînsa. Ilreksm a zis M. Sa, RomBnii vor mti sb resnekteze traktatele lor ks î. IIoartB, mi—aste trakţafe ssnt nsmai efektsl sneî trebsinne reniuroMe de Pot intereşsl Romanilor este de a
fi în destsl ajaiiBrare.
ne fane sb înţeleyem ka neia Me trebsie na-^ fi strînmî legaţi ks î. IIoartB; auesta as ma
www.dacoromanica.ro
DIMBOVIUA — 30 SEHTEMBRE.
405
nifestat’o la 18; aceasta ag deklarat’o la Din esistingă noast-ri ka nagisne forte,
59.- mai tirzis, nerînds-se aqeasti netigisne, se miifiksse nevizBti ks Ministre îmnresni. In a-
ks sn gsvern indenendent, konform traktate-lor, va ressltâ nentre I. Iloarti sri mare. a-vantagis: anela de la avea sn teritoris nestre la norgile sale, mi sn nonor aliat kare-i va servi de avangsardi snre a o anira de ine-miHii seî kari ar ataka o nrin invazia noastră. Ksnoaski-mî tot-d’asna î. Iloaiti aste reale interese ale sale, mi fii sigsrl de fidelitatea Romanilor.
Aksm st ziriem mi noi kite-va ksvinter
nringinele Ksza a fost nentre noi Domn al Romanilor dela Dintre din zioa kmd a-dsnarea l’a ales în snanimitale mi k'Bnd tot nonolsl Bsksreintelsi mi al girei îl nroklama în srirî de bsksrie. Reksnoasterea nsterilor a îndoitei alegeri a fost nentre noi o aderare la votsl nagisneî Romine, asfel ksm se datini a se fane nentre togi nrinnil statsrilor astonome. Fermansl investitsriî l’am nrivit ka sn akt de formalitate. înaintea venirii asmstsl firman, Ilrimiiiiele Ksza ns era nentre noi mai ns-gin dekit neia ne este astizî. Ns se gm-desk tot asfel anele legioane de oameni ai institsgisnelor mi datinelor trekstslsi; anei a-doratorî ai ordinelor streinilor: erî înki kon-
neste zile în konsilisl Miniştrilor mi ad-inte-rimilor nrezidentsl konsilislsi ners a se adsne la îndenlinîre ordinsl Domnesk. Ministrsl ki-tre kare se adresi, risnense ki ns sînt fon-dsrî. Anesta se risnsnde kmd adsnarea a dat sn kredit! kind Domnitorsl a ordonat!
Snsnem anestea ka si afle toati lsmea kit sîntem de nsgin insniragi de trebsingele girii de a skimba odati sra kontra instrskgisneî nsbline. Daka aneste rîndsri vor nstea trene îg kroninele giriî nentre srmamii noştri, an eşti srmami as si ea o bsui oninisne de şuii din Miniştri din zilele noastre.
înki o dovadi ki bsna voingi a Dom-nitorelsi, ki trebsingele girei de astizl, ns se not înnika dekit ks îmniegagî de bs-ni voingi, kare si snrijine instrskgisnea, mi nrogressl, kare si îngeleagi ki sînt kemagi si serve sn regim vis, iar ns sn regim mort.
în alt nsmir vom develona aneasti istorie ksrioasi.
Aksm nstrejsnele trekstslsi, nrofiti de konfliktsl de la Bosel, ka si nronage sra mi disnregsl kontra nartidei nagionale, ^ikmd: iati romii! iati mmkitorii de momii! tsrbs-ritoriî linimtei obuitemtl! vor dsne gara la a-narsie; la neire; kemagi ne nei vekî, oa-
se realiza aneste nereri, vedem ki Asstnanil ag înnenst si ne marneze mi kasele. Intre— bînd ne însemneazi aneste mirni, aflaig kg anele kase ks inimi. sînt asigsrate de fok la sonietigi streine: bsn lskre ziseis. Si nerern si ne asigsre mi de invazii, mi atsnni nsmaî avem nini o griji. Ar fi de dorit ka si se formeze ainî asemenea sogietigi de Pornînl.

sniras kontra tronslsî nelsi nog, kmî ns era menii ordinslsi, ei sînt doktoril nei meşteri ai
reksnoskst de streini: astizî vin si se înkine anestsî tron, kmî astizl este reksnoskst, însi vin ei oare ks inima sinceri? Sag vin si nermetoreaski nozigisnea în kare ar nstea konsnira kontra anestsî tron, la adinostsl lsi? Ns snim, dar neia ne snim de sigsrî este, ki am vizst tsrme de sklavi tirîndsse la ninioa-rele alesslsi nagisneî, nsmai dsne ne se niti fermansl de investitsn.
Ks totsl altele sînt simtimentele alesslsi nagisneî. „în zioa kmd, zinea el odati, ns „anii avea fericirea a mi krede alessl nagis-„neî Ronune, m’ami desnregsi înssmi ne mine.“ Aneste simtimente sînt acelea ale anes tsî neam Rpmmesk, simtimente, frsmoase, mirege, natriotine ne loksesk în ssfletele de elit. Fie ka ele si insnire în toati viaga ne alessl dela 24 genarie! mi nâgisnea Romini va anregsi mi va adora sn JDomn ne ksgeti ka dînsa!
CRONICA.
Ssnt mease lsni sn nirinte de familie nrezinti Domnitorslsi o netigisne nrin kare se rsga a se da fislsi sis M. M... snsl din neî mai inteligengi skolari ai mkoaleî militaie, o ssbvengisne ka si noati sivîrmi în Ilaris stsdiile sale militare, înnenste de sn an într’ sn kin stnlsnitor. M. 8. Domnitorsl, konvins de trebsingâ ne are gara de oameni învsgagi, nsse rezolsgisnea a se satisfane aneasţi ne-rere, de vor fi fondsrî. Dsne aneasta kamera nagionali, dsne invitagisnea snor birbani ks inimi denise a se trimite în streinitate mai mâini jsni Romini ka si stsdie în di— "verse snenialitigî. Anest vot deskise sn kredet Ministerslsr nentre o întrenrindere atit de frsmoasi. Atsnni nirintele jsne-Isî M. M. se îndrenti din nos kitre Dom-, nitor. M. S. se miri ksm ns se terminase înki lskre mi trimise netigisnea la Ministrsl oştire!, a se satisfane aneasti nerere negremit nrin mijloanele ksvenite, mai ales kg adsnarea deskisese sn kredit, Ministrsl dsne ne nsrti în giozdan netigisnea doi lsni, o nerds, kini
sonietigei bolnave! etc.“
Vom risnsnde ks în toate aneste snene ne se întsmnls de mslte ori mi ne kare ns le nrivesk a fi de natsrs a nerde sneranga, a skimba nolitika, nartida nagionali, ninî nrogressl nini libertatea, ns sînt kasza, ns meriţi a se deskonsidera, a se înkrimina, nartida nagionali rsraîne tare, kiar atsnni ksnd snii din kanii ei ar dementa; ksni oamenii ner mi ideile de nagionalitate, de libertate, de nro-gres Domnesk ne nagisne în toati nsterea lor, în alessl de la 24 genarie, în Konven-gisne, în garangia nsterilor, în inima nono-lslsî snde se afli adevsrata nstere mi viags, mi nstem zine ks înkredingare nelor ne ka-sts a dekonsidera nartida nagionali, ks îmi uerd vorbele în vsnt. Eloate ks snii, ag a-bszat de libertate; sag se skimbs; dar ideile rsmsn. Dar in ne libertatea este de viril! în ne nartida nrogresists este kriminals înaintea- okilor retrograzilor?
în ssnlimentsl Reformei No. 7 s’a vs-zst kîte-va ksvinte arenkate din nana D-lsî Srman voind ka ss isbeasks ks agerime ne redaktorsl anesteî foi. Dar în ne ’1 a gssit D-lsî kslnern? Meea ne s’a zis în koloanele Dîmbovigii, ks okaziea rekomandagii D-lsî de ssnrefekt, a fost sn anei kstre D-ns Ministre interior ka ne fel de kalitsgî se ksvine ss aî-bs oameni ne se orîndsesk în fonkgiî. Daka D-lsî s’a atins de anele linii adresate D-lsî Ministre, atsnni ne vine a bsnsi ks D. Srmau, voind ss densrteze, nreksm-zine D-lsî, nirnte kalomnii, ns ne ds ninr o dovadi desnre frsmossl sss tre-kst. ni ne nrornite ks vom vedea nrobe daka sstenii, ne este kemat a administra, vor fi fe-rinigi sas ns ssbt regimentsl sss. Mare ks-vînt reyimsl; dar krez k’ar konvem si iass din gsra snsî mef de statr snsi Ministre, iar ns din gsra D—lsi Srman. Mai kemsm nn ks aneasti okazie atengisnea D-lsî Ministre assnra rekomandagiilor ne nriimemte, ksni nimeni n’atribse \s\na. nrefekgilor, ni Minis-terslsi kare anrobs.
în kamers medinga 47, snii din dens-tanî nerers desfiingarea servinislsî nostal nem-nesk, mi dezarmarea streinilor. In lok de a
www.dacoromanica.ro
Domnul meu,
Vivînd în No. 116, al Monitoralsi Ofiaial kt ziarsl Romtnsl s’a sssnendat d’o kam datt, bine-voini a da lok într’sna din koloanele stimabilalai D-v. zjar alt taratei skrisorl, ie o ftkasem snre rt-snsns la an artikol- din Romtnsl intitalat: „O kestie de drent.u
Ka a^eastt okasie nriimigl, domnal meS, asi-gararea simgimentelor mele de resnekt ini atiint,
1. G. Floresks.
Domnul meu!
în stimabilal D-v. ziar ks No. 110, amdatne-ste rabrika .„Kestie de Drent,w Ilrintr’însa esnsneijl îmnrejararea ne se atinije d’o îmnramatare ftkatt de D-na A. Mana, mi sfîrmijjî anest artikol sanaind ke-stia la anreHiagia oamenilor învtijaij! în lepî, ka astfel st se noatt fane lamina mi drentatea de kare avem attt de mare trebainut în ijara noastrt.
Denarte d’a avea nretengia a mt nrenamtra în rîndal nersoanelor kttre kare vt adresagl, soko-tesk, domnal mea, de datoria mea, ka anal ne am laat oare-kare narte la adeverirea aktalaî de îmnramatare în kaalitatea de nrokarator af d-lai A. Mana în aneastt îmnrejarare, st vt daS nirnte esnlika-qu ka kare îmi nlane a krede kt s’ar rektifia fantele renrodsse în anest artikol.
D-v. zineijî, domnal mea, „kt daut ne D. I. „Mana s’a înnerkat a fane o îmnramatare de 15,000 „galbeni, inotektnd o narte din momia sa de zestre „namitt Bademti; îmnramatare ne na s’a înkaviin-„ijat de jadekttoria d’aini Sek. II, anoî neste vre o „ktte-va zile, se nresintt din naoa ka anea nerere; „înst aksm kttre Ministere! Drenttyii mi în name-„le sojjiei sale.“
Dosaral Tribanalalai Hi vil Sek. II stt de farjt, domnal mea; într’însal na vegî gtsi ninî o nerere din nartea D-lai I, Mana ka st’i şe dea voe âfane îmnramatarea de mai sas.
Singara xtrtie ka kare se deskide anest dosar este nererea d-eî A. Mana, sogia d-lai I. Mana de a se adeveri aktal ne dt sonalaî d-ei nentra de-stvîrmita sttnînire a ntrgei de momie ktmtigatt de la nringal Milom mi ne kare o nedeazt drent des-ntgabirea sa nentra însemnitoarele same de bani keltaiijî snre îmbantttuirea momii sale Bademtii.
La 26 Ianie Tribanalal înkeie jarnal ka No. 899, nrin kare refast nererea de mai sas sabt ka-vînt, 1-iS kt nrin art. 34 de la faija 46 din nravila noastrt na se nrevedo asemenea înstreintrî mi 2-lea nentra kt o asemenea nerere na se noate fane de ktt în kasal ktnd se va desfane ktsttoria.
în kontra anestaî jarnal nrotesttnd D. I. Mana kttre Ministeral Drenttijiî, D. Ministre a înka-viiugat lakrarea Tribanalalai resningtnd nrotestagia d-lai Mana,
Deşte dot lsni daut aneastt îmnrejarare, adi-kt în lana kargttoare, se aratt d-na A. Mana kttre Ministeral de mai sas mi nere a fane o îmnramatare de 15,000 galbeni inotekînd eksonrika sa, nartea de momie ktmtigatt de Ia nringal Milom.
Din nele esnase ntnt ainî vt nategi konvinge, domnal meă, kt kestia ne s’a nrezentat în delibera-gia Tribanalalai Hi vil Sek. II, na a fost ninî de kam aneea a îmnramattrii de kare vorbigj în artikolal D-v-. ni aneea d’a se kanoamte daka D. I. Mana are sa§ na drental d’ami afla desntgabirea sa în virtatea art. 31 de la aneiamî flit a nrtvilii noastre kare legae-mte kt: „Ori ne keltaeli va fane btrbatal lâ zidiri „din temelii, kam namestiî, saă snre venit anaal al „zestrei, kam xelemtee, mori mi alte, anele keltaeli „sînt a le mseriî.a Ama dar în lok d’a se zine kt D. I. Mana s’ar fi arttat kttre Tribanalal Hivil ne-rtnd a fane îmnramatarea de mai sas, katt st se zikt kt n’a nerat de ktt eksekatarea art. 31 ne kare îl invoka în favoarea desntgabirilor sale, mi în lok st se zikt kt s’a nerat inotekarea, momiel de
406
DIMBOVILIA — SO SEETEMBRE.
zestre kate si se zikx kî> s’a aerat cedarea snei averi nentrs kare Ţribsualsl ns s’a oksnat ninî de ksra a nerneta de este zestre sas eksonrikB; kin! dens ksra am avst onoarea a arata mai sss, a'iest Tribsnal ’mi a mBrginit lskrarea sa în lentdarea ak-jjiî de desnBgsbirea nerste de D. I. Mans, ne kit dsreazB k'LSttoria.
K^t însB nentrs îmnrsmstarea a 15,000 galbeni kontraktate de D. A. Mans, kor.ssltat fiind ssbt însemnatsl assnra acestei îmnrejsrarî, am deklarat lra d-ei ne fiind kBSEtorite ssbt regimsJ dotai, nea-vind niai o foae de zestre; iar kBtre anestea, vb-zînd kt kiar în jsdekata tratate ks urinnsl Miloni nentrs nartta de momie- ho voeste a inoteka, figs-reazt xoterarea jsdekttoriei Sek. I, ks No. 57 din ansi 1840, mi aaea a divanslsî aivil ks No. 19 din ansi 1843, snde se deslsmamte lra nrigonirea de a-tsnm ns nrivea de ktt la eksonrika d-nei A. Mans, m’am adresat înssrni kBtre Ministers! Drenterjiî mi am nerst adeverirea zanisslsî de îmnrsmstare ks i-notekB aiea narte de momie.
Ministersl însă, nenstend înskri în registrele sale o inotek'B oare-kare mai nainte d’a se fi kon-statat drentsl de nronrietate mi nele-l-alte îmnrejs-rari nonritoare înstrein’sri snsi obiekt nemimlrator
mai ayea ni'iî sn ksvraţ Ministersl a refssa konfii.-marea inotesiî.
Ksnosk, domnsl mes, kBt de mslt vb nlane adevBrsl, mi nsmai nentrs aneea am lsat ksraj a vb adresa aneaste skrisoarc.
Ks aneaste okasie nriimigî, domnsl mes. în-kredingtrile simgimentelor mele de stimB mi de nea mai deosebite konsideragie ks Kare am onoare a fi al Domniei-Voastre,
devsat serv
1859, Sen 23,	/• G. Floresks.
URZIC ARIL
Stnt-IIasl zice: „ Mat fermii este a da de kît a lsa.“ ssnt nersoane simandikoase ral kre-mtine kare nretind kt ma! fericit este a l5a de kît a da.
Sn retrograd ne asnirt la Minister, nro-mise snsi nrozelit al sts, kt neste dot stn-ttmînî st vie a’î cere ori ne scrvicig rai’î va îndenlini cererea. Ksm dar st ns doreaskt toatţ Ismea a veni la nstere nartitsl acestor generomî btrbagî!
întreba într’o zi ne sn filosof Romtn kare sint animalele cele mai feroase! acesta rt-
Sn jsrnal nsblikt msltc injsriî ssbt ko-loarea de rost; de ne vt miragi? ns ksm-va ns este adevtrat kt „ogni roşa a la sna spina?fe
—	De ne koloare eşti, domnsle?
—	N’ai citit jsrnalsl mes?
—	îmi nare kt este k’am negre.
—	Ns, domnsle, este roras; rai de ns mt krezî îl vois tintri de ani înainte ne xîrtit roraie.
Mei ne ns as rorait de ktte ori ar fi tre-bsit st romiaskt, aksst romi ne cei ne de s’ar rsraina de a ns isbi libertatea konstits-gionalt, mi ar romi kiar la ideea de tiranit mi tradigisne.
Se zice kt de ktnd a venit investitsra a sktzst mslte nîntece rai a ntlit mslte fege, msltora le a venit rai anonleksie, iar sniî sînt ne kalea nebsnieî.
s’a adresat kBtre Tribstialsl de Komerg mi a Her8tj sn5nse: mistrenil mi srmil, nentrs ntdsrî; nen-îndenlinirea formalitenilor ne’! sînt nreskrise detegî. j ^ Q
Anest Tribsnal aratend nrin ranortsl sbs ks |j No. 10,450 kfc drentsl de nronrietate al d-nei A.
Mans este snrijinit ne xoteminia ks ansi 1847 Mai 20, nreksm asemenea mi ne konsimgimîntsî d-lsî I.
Mans k’s anei lok ns fane narte din lskrs de zestre konklsde ki: „Este libero d-na A. Mans să’l îri-„Irebsitmeze or ksm va voi.u
Ile baza anestor arateri a le sneî astoritegî komnetente întrs ezaminarea titlsrilor de nronrietate mi a nosesii asestsia ne nere a inoteka sn o-biekt nemimlrator, Ministersl a adeverit aktsl ne kare noate îl va fi refssat direktorsl anelsi Minister.
Dar avea vre sn ksvînt Ministersl a ns ade-' veri asest akt ? oninla mea este kE ns, nentrs te-meisrile sraratoare:
I.	D-na A. Mans nrin netigia sa Iratre Minister cere a fane o îmnrsmstare nsind inotelra nar-tea de momie k&mtigate de la nringsl Milom. D’o-date ks aneaste netigie atetsra mi aktsl de îmnrsmstare. Daka dar Ministersl se kredea komnetent se anregieze el înssmi îmnrejsrarile ne karakteri-seazB drentsl de nronrietate mi se refsse adeverirea ssbt ksvînt kB „aknesorisl srmeazx nrinninals-lsîu nentrs ne a mai solinitat konksrssl Tribsnals-lsi de Komerg mi ns a lenxdat din kansl lokslsî nretengia ne kare o refssE mai terzis.
5n Minister ns noate fi, domnsl mes, nekon-seksent în lskrarile sale: Daka s’a referat la Tribsnal, daka anesta anrobeazB îmnrsmstarea, daka Ministersl ns a refssat nrinninsl, ori ne regate de o louikB sBn’Btoas’B ne novBgsemte a krede kx mi Ministrs mi direktorsl anestsî Minister ns. nsteas de . kxt a înteri oninia Tribsnalslsi sas a’î dovedi kx a gremit.
II.	Ori ne nerere de asemenea natsra adresate kxtre Minister se rekomandB Tribsnalslsi komnetent, ka sb garanteze anesta daka inoteka este va-labilB, anoi Ministersl adevereazB aktsl de îmnrsmstare ne rasnsnderea anelsî Tribsnal. Ama se sr-meazB ks toate inotenele. Ilentrs ne dar nsmai în nrivinga anestei inotenî s’a fxkst o eksensie din nar-tea d-lsi direktor, daka într’adevBr se va fi onss la konfirmarea aktslsiV
IU. Sb eksamiDBm ks legea în mEDB kare sînt kEderile Ministerslsi Drentegiî în ranort ks aktsl de inotekB.
Afara de îndatorirea de a gine o kondikE nentrs înregistrarea snor asemenea zElojirî mi afara din formalitatea aneea de a se întegima înaintea Ministrslsi îmnrsmstetorsl ks datorsl sbs snre kon-statarea legsiteî vBrste, singsra obligagie ne este ns sb assnra anestsi Minister, e de a se konforma di-snosigiilor art. 333 din Regslament kare legsemte ks: „Ministrs va norsnii jsdelratorii lokslsî snde „se afte zxlogsl sb nerieteze ssbt rosnsnderea sa da-„ka anei lskrs este într’adevEr al datomikslsî.a
Daka dar toate rasnsnderea este tesate assnra jsdekBtorieî; daka neraetarea nentrs validitatea akţelor de nronrietate mi nentrs nosesia anelsia ne voiemte a inoteka sn obiekt nemimkBtor, este tesa-
Mine doremte ss yaz% sn lskrs kare ns s’a maî v'szst ink^ în lsme, rai nine voiemte si ia sn eseranls de o konstrsknisne soli-di kons'iingioass, s'b raeargs la noa zidire a snitalslsî Ilantelimon, l^ngt bariera Kolintini, intrare gratis, minsnî de vszst. Se vor nriimi vizitatori toats zioa rai kiar înserat ktnd este lsnt. Konfragiî noştri ziariratî vror bine voi a renrodsne a«iest ansng.
b* a
Momia Mislemtî, 5eî zine mi Voi-nemtî din distriktsl Dîmboviga mi Vlam-ka între momia Krovs a doamnîl Bt-lamil mi. Mislemti nitarslsî Meltiad ne drsmsl nomtiî snre Uitemtl în dentrtare de Bsksremtl 6 neassrî; ks destsle lo-ksri de arstsrt mi fînege ne kare lş-kreazt mal mslgi loksitorl din nreţrisr, mi nod ne Base neste ana Argemslsl ks nlatt, de takst, este de dat ks arendt de la 23 anrilie 1860, Doritorii se ’n-drenteazt la nronrietarsl el D. ktnitan K. Yiesnesks, mezttor în Bsksremtl ma-xalaoa Negsgttorilor, No.. 3 în ori-ne vreme, snre a afla nregsl mi kondigiile.
Sn etimologist faimos ne snsne kt zicerile stingă rai dreanta vin d’akolo kt în stingă stt inima, iar în dreanta stt fikatsl qe fa-brikt veninsl.
—	Ile qe ttrîm mergi, domnsle?
—	De ttrîmsl regslamentar.
—	De qe ns nostimezi konstitsgia?
—	Ilentrs kt konstitse Iskrsrl qe ns’mî vin la sokotealt.
Me deosebire este între srziqele jsrnals-lsî Dîmboviga rai între srziqele distriktslsî Dîmboviga? Mele d’întîis srzikt fantete cele rele sas ridikole, qele d’al doilea srzikt ne ttrîmsl regslamentar ne togi qei qe ns as komis ntkatsl de a fi fost boeri.
5n fisionomist a zis: „Kînd sn ora, raaî ks seamt de va fi kal, va striga kt e ks frsn-tea ksratt, st fii sigsr kt e msrdarţ; mi,daka va avea rai vre sn semn ne frsnte, st ratiî te assnra aneliamî jsdekBtorii; daka, în fine, Mini- i ^	^ 0 inimt infernalt.
stersl ns adevereazB aktsl de kBt ne temeisl nelorj ranortate de Tribsnalsl de Komerg, sokotesk kB ns
în xans;i D- jisI G. Gepman se af!it magazii în faga saigil mi în kspte de dat ks kipie de aa Sf. Dimitpie Biitop; dopitopil de a ae înkipia se not adpesa m tinogpafia PomanoB ^e este tot întp’ aHC‘^i xan ks D. St. Pasidesks.
Zskptprae Komisisnel Hentpaje a§ deBenits attts de ktstate înktts mal în toate ziaeae dopitopil d’aae aBea Bin aa tinogpafia PomanoB a .ie nepe. Tino-gpafiia dap a ottpîfg, dsne astopisagia ne is’a dat de Komissia Hentpaat, ka st tintpeaskt o ssmt oape kape mal insat neste nsmtpsas qe se dt Komîssisn^eî. A ksm dap dopitogit d’a aBea aneste 45-kptpî se nots adpesa .ia ssşs zisa ti-nogpafie mi ae Ba ktntta komraekte de aa No. 1 ntnt 4a qe4s din spmt ns-mtps qe a emit nînt azi. Ilpegsis s-nel koa4e în natps fol este de 30 na-pa.ie, xîptie Bsnt, ks 4itepe .latine.
Xans Germani, No. 27.