1 U V '
M 99.
PRINCIPATELE-UNITE.
SÂMBĂTĂ 26 SEPTEMBRE.
Aieastii foaie ese de doi ori ne s-Lnt'bmîn'B îHiepkspea mi Sim-
IlreEsl abonamenlu-!sî nentrs sn ans 24 Bf.
Ilentrs V2 „ 12 „ Trei lani. . . . 6 „
O linie nentra anon-ssrî se va ntati ks 30 n.
INSCllNŢARE.
DD. aBonaiii kape m> aS im>-tit aEonaments.1 ne tpimistps ne se tepmim. m»m. .ia OktoniBpie, sini psgaijî st. Bine-BoiaskT» a tpimite Banii wia adminiştpaijisnea }K8pna-.,18.181 DîmBOBijiei, kT.t se na n8tea mai kspînd, stpada ./linskarm, magazia Xpict. Ionin mi komn. Po-manoB. Asemenea mi Domnii lje Bop Boi a se mai asona ne tpimi-stp8 .181 OktoniBpie, sîntpsgam st. Bine-BoiaskT. a fa*ie k8iiosk8t .ia admmistpaijisnea aneste! ziap înkT» de aksma.	w
Administpatopsji jspnaMJisî.
Abonania sefane la librăria Chist. Ioanins et C-ia Romanov stia-daLinskanilor, iar nr:n distrikte la D. sekre-tarî ai Administrând mi la koiesnondenijii li-brxrieî. Ori ie abonament trebsie nlî.tit îndată ks ssbskrierea.
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARA.

anrobatt de toatt nartea gtreî ne doreşte a vedea realizate artikolele liberale ini egalitare din Konvenginne. Aneastt maniert de a rezona este foarte loţikt, mi defiem ne ori line ar nstea si dovedeaskt din kontra. Konvennisnea nroklamt înbsntttnirea soaitei nTiranilor mi last kalea deskist ntnt la a loi îimronriettrire ks desntgsbire. Ksm se va nstea fane nea mai mikt înbsntttgire nentrs anest! oameni, ne ktt timn maioritatea Ads-ntrei va fi formatt de oameni ne ns vor si. aszt desnre nini o înbsntttgire în soarta gt-rtneaskt ? Konvengisnea nroklamt desfiinga-reâ nrivileţilor, menonolsrilor. Ksm se vor desfiinna oare ktnd maioritatea organelor legislative se komnsne de nrivileţiani mi mo-nonolizatori? este anroane sn an de ktnd e-sistt aneste kornsri kemate st esekste Kon-
anroniatt. Dsnt o nronagandt kontinst de kînî-va ani, sniritele Romtnilor înnensrt a se inigia, mi a reînvia astfel în kît revolsgisnea de la 848 fs eksnresia sinnert a anei reînvieri naţionale. Ks întristare înst vtzsrtm kt o mare narte din btrbagil neî mai bsnî, din membrii soniettgii kare nînt atsnni fsrt la kîrmt, treksrt kiar frontiera, ka st ns ia narte ks nagisnea, mi nini sţ asiste la ma-nifestagiile ei. Dar nentrs ne îmi ntrtsirt natria tokmai în timnsl kind se nerea reforma, amelioran.il ? Ilentrs ne ns lsart ks tonii narte ka st kltdeaskt nosl edifinis sonial? De temere? Le vom rtsnsnde kt ns. Ads-kt’mi aminte devisa konstitsţieî; resnekt la nersoane, resnekt la monrietate. Iast snsl mi mtrtsriseaskt kt i s’a nrimejdsit nel mai mik lskrs, de kttre neî ne nsrta stindardsl
vengisnea, mi gtranii sînt înkt kltkamî, nri-! liberttgil. Arate nsmai Lt as voit st vie la
Bucureşti, 26
Ne afltm în ajsnsl “^n nonol trene de la mo sklavie la libertate: sînt a se trene în legi iirinnim egalitari mi liberali. Hei kemagi st fakt aneastt mare lskrare revolsţionart sînt Ministersl, adsntrile, mi Komisisnea Hentralt. Aneste trei organe, ka st noatt st lskreze în sniritsl anestor nrinninii divine, trebsie st-mi fakt din aneste nrinniniî religisnea lor; soarta a voit st fie altfel organele legislative, formate ssb akgisnea snsî gsvern ne înssmi eiR. aservit nartidei anti-năgionale, retrograde, a dat o maioritate enimikt ks totsl a nrinniniilor Ăiberale ne era kematt st adonteze.
Era o konseksingt ka Komisisnea Hen-tralt st fie formatt în maioritate de retrograzi. A fost, era o konseksingt ka Ministersl st fie format de retrograzi; Ilrinninele Ks-za, s’a înttmnlat st fie dintre anei Romtni indinendingi ne nagisnea a nstst st aîbt înkt în sînsl ei. Kredinga nolitikt a nrinninelsi, a nrevtzst kt trebsie o stavilt anestor ads-ntri, mi a refszat a înkredinga Ministersl maiorittgeî adsntreî. Daka anest Minister a fost retrograd sas nrogresist, ns snim; neia ne snim de sigsr este kt ns a srmat insni-ragisnelor maiorittgeî din adsnare nreksm ar fi ftkst’o sn Minister emit din sînsl sneî nar-tide sklave a sneî din dinastiile ne domiuas în adsnare. Ns zinem din kontra, aneastt stavilt arsnkatt în kalea adsntrilor a nslst fi nltntndt mi inkanabilt de a nleka frsntea maiorittgeî retrograde; a nstst st aîbt erorile mi sltbinisnele Isî; nel nsgin, daka ns a nstst învinge, kanriniile sneî maiorittgi tsr-bate, ns a înksraţat aneste kanriniei.
St revenim la organele legislative. Ele trebsie destiinuate, mi alte aleşerî ftkste.
Aneastt ideie ne o renettm înkt de la nele înttis zile a le alegere! Domnslsi, este
vileţisl înkt esistt; mononolsrile sînt înkt ka ;n timnii lor neî fismomi.
Daka ar trebsi st inmirtm aini toate ke-ne maioritatea kornsri!or legislative,
___ st- arsnne sas st desfigsreze, ar tre-
bsTst fanem o listt lsngt, este destsl aneste kestisni ka st dea o ideie.
Ns vedem dar realizînds-se doringele na-gisnei, nrin eseksgisnea Konvengisnei, de ktt în desfiinţarea Adsntrilor.
Ka st ajsnţem akolo, ori kare ar fi Ministersl, fie anosta sag altsl, trebsie st’mî fakt nrograma sa, mi ne aneastt nrogramt st skrie în kan: Desfiinţarea kornslsi legislativ. Ftrt aneastt nrogramt ori kare ar fi Ministersl, nentrs noi, o mtrtsrisim, va fi sn Mi nister de la kare ns am avea st asterittm ni mik. Ar msri în momentsl nastereî sale, ar fi sn minister de rea kredinut.
Aini mi nsmai aini se va gtsi sekretsl anomaliei ne domnesne. Ile ktt timn, aneste organe leţdslalive vor fi în ninioare ks maio-rittţile lor, Konvennisnea va fi o litert moar-tt; ineminn liberttţei se vor adtnosti înnre-jsrsl anestor dot stindarde; odatt abttste, ei se vor risini.
Ktnd Ministersl ns va înţeleţe aneasta, sîntem sigsri kt Domnsl o va înţeleţe.

lskrs, mi aS fost reîmnlnmi. Nimini ns T a dentrtat; din kontra mai mslte anelsrî li s’ag ftkst, dar inimile lor ns mai simbatiza ks nara, ni ks interesele nersonale kare se nierdea. Fsţea frate de frate, mi tatt de fis, nreksm kînd ar fi fost bolnavi de nea mai kontfiţioa-st boalt. Snii înkt mersert nînt akolo de nssert nsmnile în fraţii lor. Dsmnezes va rtsnltti odatt anestor infami renegaţi.
Ns nins mslt anest timn, ktni intriga mi nerfidia, instrsmente ale infernslsl, resmi a dtrîma totsl, mi a adsne miseria mi desola-ţisnea. Osmanlîii treksrt Dsntrea, mi na-trioţiî asksnmi sas fsţiţî înnensrt a se ivi; mi snre a disnsta în linimte benefinele de mai nainte, arma nea mai lamt, le fs trtdarea: ktni kare nersrt amelioraţia soartei Romîni-lor, mi resnektsl astonomiei noastre, fsrt nri-viţi ka inemini ai natriei, mi trtdaţi în mîi-nele streinslsi Osmanlîs. Aksm neea ne fs mai ales, mai instrsit, se nierds, mi ns rtma-se de kît krima kontrarie. Ini aszea' nlîn-gînd ne frate, din kolo ne miksl fi§, inai nainte ne tatt, kare ks toţii fsrt transnortaţi la Brssa. Ilentrs komnlektarea onerei, iatt ve-nirt mi veniţii de la Ilrst. Heea ne indsl-ţenţa Osmanlîilor treks ks vederea, Rsmil, îndemnaţi de uatrioţii nomtrii, lsart, mi sm-nlsrt mtntstirile. Era lskrs jalnik ka st yazt nineva ne Romîn kiar în mijloksl ka-zanilor, mi vtnzînd ne nine voia. Nsmele a-nestora ar trebsi nsblikate ka st’i ksnoaskt toLts lsmea, ka st mtie ori nine ne fiii de-monslsî, ktni ei ns as nini o remsmkare, ni îi vezi ka nimte trîntorî, trtind în sarnina Statslsi.
Zene ani nenoroniţii de la Brssa netre-ksrt, ftrt ka konfiraţii lor st le neart libertatea. Englitera înst, ytzînd aneastt indi-feringt, ksţett singsrt la rtbdarea ks kare esi-laţiî ssferirt atîta timn, ftks st li se dea libertatea. Benigi în gara lor, ne nine a reîmnins
Sînt năşiţi kare, voind st arsnne sn vtl de doliS, o ksloare neagrt assnra nartidei liberale, mi nrin srmare nosigisnei aktsale a gtriţ sssgin kt nartizanii anesteî nartide as semtnat diskordia între toate klasele sogie-ttgii; kt tstslor le nlane a vedea gara feri-nitt, dar ns ks meziile ne voesk liberalii a întrebsinga. Ka st ns kondemntm ne ne-drent, st nernettm ne as ftkst anemtî oameni ka st merite blama nelor ne’mî înss-mesk titlsl de stîlni mi de nrotektori ai natriei.
St ns ne afsndtm mai nainte, ni st ner ---------^	^	,
nettm fantele liberalilor de la enoka -nea mai ei ? Ns’i as kemat ne togi ssbt stindardsl lor
www.dacoromanica.ro
400
DIMBOVIIIA — 26 SEHTEMBRE.
ka sb lsnte îmnresnB? Dar sniritsl de invidie. de rastate rai nismB, ftks rai aksm ne nsevdo-natrioţi a se nsne în tabBra, mi a de-klara resbel. Liberalii ns desnerarB, kBnî de-visa stindardslBÎ lor este drentatea, mi dren-tatea e Dsmneze». Sînt natre ani de kînd lsntB nekontenit, mi strigB veniţi fii ai na-triei, ai Rominieî, veniţi ks noi, lBsaţi klini-le, interesele meskine, sb vedem de interesele generale. Dar srekea lor se mkide la anea—. stB vone. ei n’asd de kît ne le nlaue, ns fak de kît ne’i novBţsemte interessl nersonal. Ilen' trs ne dar akszB ne liberali kB seamBnB di -skordia, iar ns înfrâţirea? Ns ksm va do-resk ka liberalii sB’mi nBrBseaskB stindardsl nentrB ka sb se înfraţeaskB ks tabBra onssB ? Atsnni nar fi oare niraie reneyaţî kB ra’aS nBrasit reliţia, kredinţa ne nrofeseazB de a-tîta timn, renegaţii se not afla între retrograzi nsmai. Vie ineminii lor, dea mîna ks siuue-ritate, mBrtsrîseaskB erorea, mi ni mi ni ns’i va denBrta de la sînsl natriei, kare îi keamB ne tou,î îmnrejBrBl ei. Ea are nenese de nro-
fanere, mi sBrmaniî, suisraţi nrin aneste binefaceri, vor kBSta în inima lor, nele mai dslnî ksvinte ka sb vb bine-ksvinteze; acest SBiak kare este fratele vostrs, nentrB kare mBntsi-torel lsmei, s’a sakrifiat ns va ramînea ingrat.
Ileste kBte-va lsnî va fi ansi no§. In mslte souietBţî este datine în lok de a fane vizite la ansi nos uri alte SBibBtori mari, sb da§ bani la SBrani rai se ansnţB nrin ziare kB kstare mi kstare ns vor fane vizite, kBni aS dat nentrs SBrani. IatB lskrsrile frsmoase ne ar trebsi sb lsBm dela streinii; destsl ii imitBm în nele rele;, sb-î imitBm mi în ne-le bsne.
C. L.
CRONICA.
Monitorsl frannes deklara kB mai mslte ziare streine ar fi zis kB doriuţa îmnBratslBî ar fi sb xotBiaskB kestisnea italianB asfel în
ne vîrfsl barikadelor, ba înkB rai oameni ne se zik ks osebit karakter ne mBnBnkB la a-mBndoB mesele. Iar assnra anelor lskrsrî fel de fel de înkinsiri. Noi mBrtBrisim kB sîntem o gazetB demokratB; kB nrinninele noastre liberale sînt anelea ne se nitesk în Konveu-uisne. Am kombBtst tot d’asna nartida libe— ralB kBnd ni s’a nBrst noB kB abszB de li-bertBţî, tokmaî nentrB kB nsnem mare nreţ ne libertate. Dar libertatea este reliţia noa-strB. însB ceia ne ns nstem înksviinţa nini odatB ar fi o kombinanisne de Minister kom-hbsb din oameni ne aS fost kontra nrinnine-lor de libertate diu Konveuţisne. Nb se kia-mB la Minister în tininsl kBnd se fane kon-stitsnisnî liberale, oameni* kare în toatB viaţa lor as fost inimici jsrani ai nrinniniilor de libertate mi egalitate din Konvenţisne, vor zine ÎnsB snii kB anesti oameni mi as skimbat nrinniniile, utîta mai ra§ sînt renegaţi atsnni, mi sîntem sigsrî kB aneastB ţara ns are sb înfloreaskB nrin renegau,!. în noziţisnea în kare sîntem astBzî, sn singsr Iskrs noate sb
kst sb formeze în Italia sn rigat nentrs sn
ţeknie, de ajstor ka sb iasB din nomolsl înlnrinnine din kasa sa; aneastB nostate nsine nsie ne kale bBnB. Desfiinţai ea adsnBii kare as nBiiBstBit’o kiar fii sbî. lise mîna;meritB desminţire, ka sb i se rBdine ori-ne.Ior, îetrogiade în maioritate. ns zicem Bra
_ _	.	.	t.i	_ _ J____ ^ _ i. „ nTT InriMnl . IrVtM filâlo C? A VAV Q.I*fRtîl 1 îl O fiî.'b flliXTim
s’o rîdine, mi sb o dea ne drsmsl nel drent, nel dorit, iar us sb zîmbeaskB kînd o vede anroane de a kBdea în nranastia sBnatB de inemini. Alerţe kît mai ksrînd, kBCî kînd se vor demtenta din letarţia în kare se aflB, noate va fi nrea tîrzis, rai atsnni vai lor mi fiilor lor, kBCi blestemai natriei va kBdea ass-nrBle, rai vor neri în mijloksl celor mai amare ssferinţe,
B. Uetroni.
PIS
ÎnkB kBte-va zile, rai timnsl kslesslsi de vii, o sb înceteze, rai atsnni se dsce timnBl frsmos. De aksm oamenii se gBndesk sb lase kasele de ţarB ks anartamentele ne devin triste mi monotone, ks gradini ne devin smede. Semnele înaintarae ale ernei înnen a se manifesta. Seara mi dimineaţa sn vBntiinor rene tremsra în aer: naserile dela nord nBtrsnd aersl în grsne rai sb dsk sb kaBte o klimB mai dslce. Sboara la soare rai la IsmiiiB. Oamenii înkB se gBndesk a fane ka dînsele. Este timnBl kBnd saloanele aS sb reanrinzB nolikandelele, aneste konstelaţiBiii stiBlsnitoare ale nerslsi din saloane. Iloate nine-va. sb regrete zilele frsmoase la razele nBsksnde • ale anestor
nrensire, este destsl a se adsne aminte ns nsmai angajamentele lsate la Vilafranka; dar rai kinsl ks kare s’a nsrtat M. S. îmnBratBl înainte rai în srmB de aneastB enokB.
Ziarele engleze ansnţB kB natrs-zeni vase de resbel engleze se vor trimite în Rina.
Karantina nentrs nei ne vin din Siria rai din Eţint s’a araezat în nortsrile raBreî Adriatine.
Se vesteuite dela Bruxelles, kB universala revolsţisnei Belţiei s’a SBrbat ks o nomnB estraordinara. Fiind-kB reţele ns era de ţB, dska de Brabant, mostenitorsl tro nrezidat servinisl fsnebrs kare este în tot ansi la katedrala în komemoraţî
ksvînt: kBvintele se vor arata îndatB, atsnn'i kBnd aneste kornsri vor arBiika nrinninii rezonabili ne sînt în Konvenţisne. Dar ne tre-bsie Miniştri kare sb strine aneste adsnBiî la asemenea întBmnlare, mi negrerait oamenii veki de idei, ns vor konsimţi a se strika o adsnare a kBriî maioritate este komnBSB de oameni ks idei veld. 8n asemenea Minister ar fi lovit de diskredit nsblik în zioa ne s’ar forma mi el ar fi nevoit, ka- sb ţie, sb in-ferinitsl reţim al kBiiuBkBmieî de trei l jii-Ui-^iitatea sb se dekonsidere etrograd de va intra în a îndatB stindardsl irte*~ trekste la smbra kBisia toţi nei veki de
-.1
netBnenilor morţi ka martiri ai libertBţeî, nre- j inimB rai de idei se vor adBnosti. Ks sn ase ksm rai sBibBtorile mi bsksriile nsbline. .menea Minister va înnene reakţiea kontra ak-Morţii KonstitBţisnei noastre sînt anei' ţiei libertBţii; nersekţisnele trekste ne se fB
nonţi snlendide! Me le nasB frigsl în anestej ne de Marele Vezir de Uleik-Bl-Islam,
bravi nomnieri ne s’aS lsntat la Dealsl Snirei rai anei feriniţi RomBiii ne as msrit în uri nrin înkisorî de la 1848 înkoane. InsB noi ns avem SBibBtori naţionale! Sneram kB se vor institsa în ksrînd. Iniţiativa lsatB de M. S. DomnitorBl nentrs rekoranensa anestor bravi nomnieri sînt aksm k^te-va Isnî, ne înnsterninesne a snera lra se vor institsa SBvbBtorî naţionale la RomBiii.
De la Konstantinonol snim kB Komisis-nea nentrs nernetarea komnlotslBi se komns-
de
saloane snlendide snde kalorifersl sas sobele rasnBndesk o adraosfera nlBkstB rai bine-fB-kBtoare de nrimBvara? Me le nasB lanovina mi neaoa kBnd aersl este nlin de narfsme în-kîntBtoare mi jardinierele de flori nrenioase?
Re le nasB? dar sitaţivB dinkolo de a-neastB sfera snde sb întBrîtB viaţa... Vonea nlBuerilor ne vb invitB la SBibBtori, sranle inimile voastre de amor, saloanele voastre de armonie rai koridoârele voastre de flori; non-ţile voastre sînt korouate, de dannsri, zilele de molateni ssvenire; dar timnal de rîssri ne nentrs voi înnene, nentrB SBranI rai neferiniţi este timnBl de ssferiniţe, de lakrimi.
KBte miserii ns skstsra din mantia sa de nea, anest întsnekat bBtran ne se kiamB iarna! foamea, anest oasnete familiar al kaseî nelsî sBraL, sb radikB, slrarninesne dinţii, rai se arsr.kB assnra vieţei sale! îmnBngiţî dar ks nel sBrak ne reklamB ajstor! femeile a kB-ror misisne este îu lsme a mBngBia, sb ia iniţiativa mi sb fondeze o sonietate de bine-
Ministrs de resboî; de Ministre noliţiei, de nrezidental konsilislsi nelbi mare; mi de nre-zidentsl TansimatslBi. Doi ţeneralî, mai mslţi koloneli, ofiţeri, dervimî rai înniegaţi sas arestat. Albanezei. ţliafer-IIaina, s’a înekat de bsnB voie în timnsl trenereî sale ne mare ka sbT adskB în Konstantiuouol. Mai larţî ns-blikaţisni s’as onrit a se fane ziarelor.
Romanul mi Nikineruea s’as sssnendat nrin ordonanţele Ministerslsi nentrs nisne artikole ne as irerst în nele din srmB nsmere. Sne-rsm kB se va fane sn nrones în regslB înaintea tribsnalclor, anestor foi.
M. S. Domnsl a dormit joi noantea la Bs zbs mi vineri a sosit în kanitalB.
Se fane mare vorbB de skîmbarea Minis-terslsî, nirkslB mslţime de liste ks oameni din toate nartidele, kolorile rai kBnitBniile, a-tBt boeri veki" de vîrstB, de idei mi de inimB, din nrotinendeda, ne mBnBnkB libertBţile mi
nea» oamenilor indenendinţi vor radika kansl rai vor lovi. In sksrt am fi ameninţaţi de în-toarnerea anelor gsverne ne toatB naţisnea le â blestemat. Sneram kB amorsl de uatrie, va resrai mi astB datB.
De este a se forma sn Minister, anei Minister, nsmai ssfera fssisni între elemente diverse. Rine voiesne sb fie ks toate nartidele, ns noate fi ks nini sna. Ilrogramsl snsî asemenea Minister va fi leţea assnra ksţetBrei, ne va erai ks dînsa în kan.
Asfel, am zis rai o renetBm la Iskrsri noi oameni noi La ideile de astBzî trebsesk oamenii a kBior reliţie sb fie tokmaî aneste idei.
AstBzî la 12 oare sa nitit beratsl îmnB-iBratesk nentrs reksnoamnerea Domnitorslsi îu sada' Mitronolieî. Beratsl este ka mi nel ' din Moldova, reksnoranere simnlB mi ksratB, fsi'B nini sn fel de kondiţisne. Domnitorsi a rasnsns ks demnitate.
1
--------SS6.ŞSS*-
S’a. vorbit în mai mslte rînd> rî în anest jsrnal desnre deosebitele nartite ne îmnart ţara în atîtea frakţisnî rai desnre sniritBl de kli B ne dominB în snele într sn mod esenţial mi absolst, iar într’altele isolat; rai ka sb zinem ama, nsmai nersonal nentrs snele individe în narte. Am kondamnat kondsita nea antinaţionalB rai antisonialB a snora, am blamat kondsita altora kare nentrs skonsri bsne um muimuiucua, uiuuxuittjj nuumijm. uu alergas la mesii niesirae uri kondamnabile; dar egalitBţile omenesnî, kBt rai din brasle, romii, (am lBsat disnreţslsi rai deskonsiderani nre sonialirati, rensblikani, ne mBnBnkB moraiile nei ne, ka nisne adevBraţi kameleoni, resfrîng
www.dacoromanica.ro
DIMBOVIIIA — 26 SEDTEMBRE.
______. fv_________________ _
401
tot d’asna koloarea nlaneteî dominBt'oare, ini înjsrB astăzi ceea ne a» adorat erî, sa§ adora astezî aceea ne aS nersekstat erî, toate fo-kBnds-le, forB nrincinis ni nSmai dsne nisce misere kalksle a falsei konsideragiî, mi a interesatei mi mai miser înkB. Am tasdat în-st tot d’asna minimele liberale mi generoase mi am isbit ka ne nisie fragi ne iei de o religisne nolitikB ks noi; am ntans ne iei ie, din rBS îuvBg, as anskat kalea. strîmbB; dar am snerat kB bsnsl simg va lsmina ne gei ks bsnB kredingB dintr’aiestia, mi’î va a-dsie în staslâ natriei.
Kredeam însB ks statornicii mi ns forB reson, kt k'Bnd kassa de incertitsdine va în-leta, togi aceşti amigigi mi rBtacigi, toni a-lesti miniinomî kalkslatorî vor îngelege ade-VBratsl lor interes mi se vor adsna ks sin-leritate îmnrejsrsl altarslsi natriei, îmnrejsrsl alesslsî nagisnei, mi vor konksra ks ksrBge-nta de inimB la nrogressl mi fericirea natriei.
Reî tarzis venigi, dar venigi ks inima ksrata, ar fi fost nentrs noi ka mi vekiî mi încerkaniî adevBiani fii ai natriei.
M’&rtsrisim însB ks indignagisnea kB nici odafo ns am fi nstst krede a vedea în sînsl acestei nefericite gBri oameni ama de korsngî de nasisne, în k'Bt, sitînd mi natrie mi Dsm-nezes, sb se arsnce orbesce în xaosSl nerdi-gisnei mi sb konsnire în kontra fericirii gB-rii lor, kîar în momentele în kare se trakta desnre soarta ei, desnre soarta a 5000000 de oameni ne kare, ks nerfidia ne bsze, aceştia iî nsmesk koncetageni mi komnătriogi. Intr’ aceste inime bastarde klokotea de mslt timn sn fok infernal kare din kîmi în kînd iarsnka k'Bte o skîntee lsgsbrB. Skînteia anBrea/^ggoi nerea, tasBnd dsne sine îndoia^ indig^ari^-i «ea_ fiorsl; darB totsl era aJgnenESpg^jjâ misterios ce abia fosa sb se văinFiT kobe^l^ nîndea o nradB.
Se îngelege dar nentrs ce sniritsl liberal era tsrmentat de inkietsdine., mi se revolta la cea mai mikB neksviingB, întokmai nre-ksm o santinelB, fideta datoriei sale, observB ks defiengB ori ce neksnoskst ar anroniao; se îngelege nentrs ce bBnsiala snei netigii infame fBks atBta sgomot, indignB ne sniî mi ss-nsrB ne algii.
Era darB ceva, rai era.fBi’B îndoiata; de ns era o netigisne stsnidB, eras komnlotarî okslte mi infame kare sneras beneficisri din resl mi rsinarea gerii; acest komnlot, dsne ce slei gara de bani, trimise emisarii sei ka nisce snirite ale reslsi kB sb ceari streinilor rsminea mi smilirea gerii ^e ia nBskst, ce ia kreskst, kare a mBrit ne konii lor mi kare ns refssa bine-facerile sale kiar ştrBne-nogilor acestora. Dspe ce lskrarB mi se si-lirB în van a denigra ne alessl nagiei ka kon-snirator, aksm se restrîng în garB, îmi kon-centreazB usterile, mi vor a nsne mBua ne kBrmB-
Am komurimat obob aci indignagisnea noastrB, mi am fost kam asnrii kiar kBtre franii nostrii ce ns’mi, modera» ardoarea, ns nentrs kB skszam nsrtarea voastrt, ci nentrs ks ns kredeam kB veni merge nBHB la atîta restate.
Aksm voini, Domnilor, a gsverna gara? Vb înmelagi. LBsani mai bine oamenilor de bsna kredingB a nsne ast nonor bsn ne kalea kon-stitSgionalB, dsne sniritsl Konvenuiei; mi kînd toate vor fi întokmite, figi sigsri kB nimeni ns vb va voi vre sn rBS. Voi agi fost ne-drengî kBtre acest nonor blînd mi bsn; dînssl va fi generos ks voi. Dar iibiib atsnci tasani’l
în nace; facegi cel nsgin, ksm aszim kB as de gînd a face mai mslgî: dscegivB de kel-tsigî în gBri streine averile ce vb dB gara ks atBta nargialitate.
InvitBm astBzi în nsmele intere sslsî rai fericirii gBrii intregi, ne togi natriogii cei a-devBragi, ne togi bBrbagiî ks idei liberale mi generoase, a sita nsangele ce le nar a e-sista între şuii dintr’înraii, a komnrima mBnia ce ks drent ksvBnt nasce în ssfletele lor nerfidia celor rei, mi forB a sita kB ssnt oko-ligî de nsgini tbî mi nerfizî, a se sni togi într’sn ksget, într’o voingB snre a realisa marea misisne a generagisneî nresente, Regenerarea Rommiei, ne kalea legilor mi a Kon-vengisnei, misisne frsmoasB nentrs fie-ce om ce are inimB ksratB, misisne sakrB nentrs fie-ce adevBrat RomBn.
Ns mB adresez kBtre inimile egoiste mi faime, kBtre kanetele fota idei mi nrincinii; ns mB adresez kBtre acei servi ai servilisms-lsi mi klicei, kBtre acele slsgi ale ambigisneî nersonale mi meskine: aceştia nentrs noi sînt ka mi morgi.
Z
Despre acţiunea publică şi cea privată.
(Brmare).
EErin art. 4 legisitorsl nostrs ia doB dis-nozigisnî: mai întiiis sb nronsnge în genere, kB toate deliktele ssnt nsblice mi se intent de nroksror kiar forB kouksrssl nBrgei vBfo-ijiate, mi anote konstatB în nrincinis kB ar fi l^î^k^ste nrivate, nentrs kare nroksrorsl ns intenta akgisnea sa fam reksisigia nBr^ESsse a ssferit lesisnea, ssbordonind akgisnea nsblikB, celei nrivate.
Konstatarea aceasta ce o face legisitorsl nostrs nrin art. ssnracitat, estensmai în nrin-i ciniS, forB sb ne arate mi kaz de delikte nersonale.
Dalta s’ar fi onrit aci legisitorsl, dsnB ksm kred nartizani oninisnei kontrariî, negre-mit kB s’ar fi nss în kontradikgie ks nrinci-nisl lsat mai sss, kînd a zis kB jsdekBtorsl katB sb se Jtonforme ks litera legei mi sb n’o denîmeaskB, ItBiî atsnci s ar fi lisat la arbitrarisl jsdeltBtorslsi a alege ks nstere delikte nersonale, mi nroksrorsl ns uoate intenta akgisnea sa fBi'B cererea VBtBmatslsi, mi nrin srmare iatB în ce anomalie am fi kBzst mi la_ ce nenorocire am fi ajsns.
Dar legisitorsl nostrs ns s’a onrit aci; kBCi, dsne ce nrin acel art. 4 a konstatat în nrincinis kB ssnt mi delikte nrivate, ne srmB a venit sb ne arate kare ssnt acele delikte ne ansme mi neste kare jsdekBtorsl ns noate denîmi.
Ama ne aratB mai întîis kazsl art. 7 Proc. Penală, kînd sn Romîn a korais o kri-bib kontra altsî Romîn, îiisb într’o garB stre-inB. Romînsl VBtBmat, adikB naciintele, în-, formînds-se în gara sa noate cere de la nroksror anlikagisnea nedenseî konsîngenslsi ses, daka însB ns’mi a nriimit’q aisrea, mi nroksrorsl nsmaî dsne cererea naciintelsi noate ak-giona ne vBtBmBtor; de la sine îdsb ns.
Kare este kassa acestei disnosigisnî ? Gîndinds-se cine-va mai nrofsnd, va ib-mînea konvins, kB societatea dakB nedense-mte ne sn deliksent, kasza e ki nrin, delik-tsl ses komis în trînsa, a VBtBmat ordina so-cialB, a tsrbsrat nsbliksl, mi societBgeî îi e-
ste de iiecese restabilirea ordinei sale; nroksrorsl în asemenea kaz fnrB a mai ascenta reksizigisnea nBrgei vBtBmate, intentB de la sine akgisnea nsblikB în nsmele societBgeî.
De snde srmeazB per a contrar io senso, kB ori de kîte-orî deliktsl ns este konkis în societate, ci aisrea, de mi sBvîrmit în nrivin-ga snsi Romîn, tsrbsrarea noastrB din nBsn-trs ns noate avea lok, mi societatea n’are ce ordinB SB’mi restabile.	'
IatB dar nentrs ce akgisnea nsblikB a nroksrorslsi, în kazsl art. 7 este denendintB celei nrivate mi n’o noate intenta dekît în a-kord ks aceasta.	*
Sb trecem la sn alt asemenea kas, es-cengional, voim sb vorbim adikB de art. 266 kombinat. ks art. 268 „al 111u C. POri cestisnea este ardikatB nentrs sn a-dslteris. Legea zice kB nsmaî bBrbatsl noa-te no mi nîri de adslteriS kontra femei sale. Ilroksi'ovsl dar tis noate aci akuiona ne femeia adslterB, fBi'B reksizigisnea bBrbats-lsî ses.	'
Ilentrs ce oare mi aceastB disnozigisne? Trebse sb seim kB legisitorsl kînd se disnsne a krea o lege, tinde la mai mslte nrevizisni, kare toate konksrg sure stilitatea nsblikB. Disnosigisnea ce a lsat legisitorsl nostrs aci, ns este indentikB ks aceia din art. 7: Este adevhiat kB nrin adslteris, onoarea nsbliks este ofensatB kB nrin srmare moralitatea nsblikB are trebsingB de korekgisne, kB nrin srmare, în fine, o asemenea cerere de nedeansB, ar fi trebsit rezervatB societBgeî d’a drentsl, dar legisitorsl konsiderînd kB kon-seksingele adslterislsî ssnt skandaloase, kBii ele ns ssrit alt dekît divorgisl nronrimente zis, konsiderînd kB sn divorgis e mslt mai nertsrbBtor interesslsi nsblik, dekît nedeansa ce s’ar anlika agentslsî în adslteri&, konsiderînd în fine kB de s’ar fi lBSat aceastB akgi-sne în mîna nroksrorslsi s’ar fi nBskst noate mslte abszsrî; nentrs toate aceste konsidera-gisni dar legisitorsl nostrs silit fiind, a ssbor-donat aknisnea nsblikB d’adslteriS, celei nrivate; mi iatB dar mi aci kare a fost kasza acestei disnosigisnî.
Sn alt kaz în sfîrmit în kare akgisnea nsblikB ns se uoate intenta indinendinte de cea urivatB este iui kazsl art. 287, C. P. a-dikB kazsl de raut.
Aci daka xrBnitorsl se va fi ksnsnat ks xrBnita fatB, nroksrorsl ns noate intenta ak-uie de disolsuisnea kBSBtorii nici a se infli-ga xi'Bnitorslsi vre-o osîndB, mai înainte de desfiingarea ksnsnii ce se lasB la anreciarea acelora, al kBrora konsimgimînt erea de ne^ cese snre sfbrmirea acei ksnsnii.
Ama dar, art. 7 Proc. P. art. 266 kora-binat ks art. 268 al III mi art. 287 C. Pen. ssnt cele trei escengisnî adsse la regsla pe-neralB din art. 4 Pr. Pen. akgisnea nsblikB se intentB indinendent de cea nrivata.
Afars de aceste trei escengisnî legea nsr mai nrevede nici sna, mi daka legea nsmaî nrevede, nici jsdekBtorsl asemenea nsmaî uoate nrevedea, kici ce e el mai mslt, dekît sn instrsment fatal al voingei legisitorslsi!
Ns e dar, dsne ksm oniniez sni, foarte
ignorent mi nernicios nentrs societate, kB am avea mi delikte nrivate mi nsblice; kB cele nrivate ar fi acelea kare adsk o infakgie mai mikB legei.
Ks aceastB akgisiie ns nsmaî ks ne am nsne într’o flagranta kontradikgie ks urinei-nele legei, kBii deliktele la noi ns ssnt de kit nsblice mi cele trei kaze sşnramengionate
www.dacoromanica.ro
402
ns ssnt dekît esnengisni adese la aneastt re- tere mea mare din nartea
.	_	i . • A	-%• _____1 1 nrn lnr nAOCfrfi
gslt, dar afara de aneasta, ne e mal mslt mi mal neferinit, este kt am ktdea în arbitrarisl
în disnregsl leilor noastre mi
jsdekttorilor, anreniind ei, dsne voinga lor, qe de mslte ori noate fi rezsltatsl, Snei igno-renge, sa§ linst de esneriingt, kare ssnt de-liktele ne se sokotesk nsbline, mi kare ssnt nele nriyate.
Mare anomalie într’adevtr, mi msltt ne-noronire ar nrodsne o asemenea latitudine!!
Ioan I. IJals.
r Mitim în Buletinsl Mmmival.
..	&U % S£.
5na din kestisnile ne meritt a trage a-tengisnea abat a înaltelor kornsrî legisitoare ktt mi a nstereî esekstive a gtrei, mi kare ar trebsi regslate ktt de ksrtnd în sniritsl Konvengisneî, este mi aneea a străinilor lo-ksitori stabil! în nara.
Aneastt kestisne, nrivitt din toate nsnk-tsrile de vedere, nresentt asttzi în sonietatea noastră mai mslte anomalii ne’mi aS originea d’o narte în inflsingele strtinilor ne din ne-noronire nentrs Romtni s’aS esernitat în gart în timniî treksgi, de alta în negligenga ne as-torittgile nsbline iesnektive as avst desnre datoriile lor, sa» în inflsinga lor desnre dren-tsrile Romtnilor ne deksrg din astonomia gtrei. , Ast-fel, vedem kt kiar în Bsksremti, ka-nitala gtrei, mai mslgi strtini ssnt nronrie-tari de nemimkttoare ftrt ka. st fi înnetat, mai ’nainte sas în srma ksmntrttorii anelor nronriettgi ne as, de a fi ssdigi.
îngelegera kt tribsnalsl resnektiv a iis-tst fi amtgit assnra legalistrii aktelor de vîn-zarea snor asemenea nemimkttoare, nresen-ttnds-li-se de ksmntrttorî algii ntmînteni sas îmntmîntenigî, ne ktnd adevtragii ksmntrttorî eras ssdigi, kare, in aneastt ksali-tate, ns ssnt iertaşi de Jeţre a deveni nronfie-tarî de ktt nsmai în orarnsl Brtila; ns ns-tem înst krede ast-fel mi ne astorittgile no-ligienemti, ktni anestea aveas mi as mijIoane mai mslt de ktt orî-kare alta a ksnoamte nine este adevtratsl nronrietar al ori-ktreika-se, nrtvtlii saS lok din -orarn, mi ks toate astea, nentrs strtiniî deveniri nronrietarî în-tr’sn mod frasdslos relativ la nroibigisnea la kare’i ssnsne legea, n’as nerst a se lsa mt-ssri ka anei strtini ori st se lenede de nro tekgisnea konsslart ssb kare se aflt, remîind ssnsmi la toate îndatoririle la kare ssnt ss-nsmi ntmîntenii, saS st se ansleze vînzarea kttrs dînmii a nronriettgilor ne as.
Din aneste gremeli ale astorittgilor no-ligienemtî ressltt mai mslte neksviinge : strti-nsl nronrietar -ori de ktte ori e vorba de e-serninisl snsi drent ne dt nronrietatea imobiliari, nretinde a i se reksnoamte anest drent; ktnd înst e kestisnea de datoriile ne atrage dsnt sine aneastt nronrL-tate, aleargt la nro-tekgisnea konsslart de kare gine, mi skant ast-fel de anele datorii, kare anoi remtn ori în grestatea nelor-l-algi nronrietarî ntmînteni sa» în a Statstsi. Afart de anestea, s’a vt-sst kassri în kare, kiar nentrs ktlktri de lo-ksri de veninttate între sn nronrietar ntinîn-tean mi snsl ssnss strtin, astorittgile kom-netente a resolva asemenea diferende aS nrii-mit intervengisnea konsslart în favoarea nro-nrietarsls! ssdit, mi aS nernetat kassa de nri-gonire fagt ks sn delegat din nartea konss-latslsi resnektiv,
PÎMBQVIjJA — 26 SEIITEMBRE.
anelor asttrittgi al drentsrilor
jsrisdikgisnei teritoriale.
Konsilisl Msnininal. al kanitalel Bsks-reiutl, avînd mslte okasisni st ksnoaskt din esneriingt aneste neksviinge în nele ne se ating de atribsgisuile sale de sn interes general al tstslor netsgenilor,
Konsideitnd nrotestagiile ne ressltt din aneastt din nartea netsgenilor d’onarte în kontra sa mi de alta în kontra strtinilor de kare e vorba;
Avînd în vedere kt stntem în timnsl în kare srmeazt a se nsne kantt snor asemenea neksviings;
Konsidei tnd kt daka membrii Msninina-littnii ar mai ltst st se nrelsDgeasks aneastt stare de lskrsri, s’ar fane kslneiai attt înaintea konmtingei lor, ktt mi înaintea nsbli-kslsi kanitalei ne kare-1 renresintt mi ale ktrsia interese msnininale ssnt kiemagi ssnt datori a sssgine din toate nstingile lor;
Konsilisl, în inedinga sa de astt-zî 22 Sentemvris, 1859, a gtsit de.kSviings st roage ne D. Ministrs din înt'rs ka st bine voiaskt a lsa disnosigisni ka togi strtiniî ne se gt-sesk astt-zî nronrietarî de nemiskttoare în Bsksremti, ori st se lenede de jsrisdikgisnea konsslart de kare gin mi st remtiţ ssnsmi la legile gerei ’mi la toate îndatoririle ne as mi nei-l-algi ntmtuteni, saS st rensnge la drentsl de nronrietate, vtnzînds’mi iironriett-Sjile, într’sn termin ne li se va fiksa, altora ne not fi nronrietarî dsnt lege; st roage asemenea mi ne D-l. Ministrs al Jsstigieî ka st bine-voiaskt a invita ne tribsnalele res-nektive ka în viitor st nsmai legaliseze ni sn akt de vtnzare sneî uronriettgi ntnt ns se va înkredinga bine kt aratt de ksmutrttor este în adevtr a ksmntrat anea nronrietate, iar ns nss de vr’sn strtin st fakt aneasta nentrs dînssl; mi tot odatt st ia îmnresnt ks D. Ministrs din Intrs mtssrî ka, în kas de a se dovedi din kontra attt nel ne s’ar artta la tribsnal ka ksmntittor ktt mi adevtratsl ksmntrttor st fit ssnsmi la nenalittgi serioase, iar vînzarea st se ansleze îndatt.
Anest ziar se va komsnika ks adresele Konsilislsi Msnininal amtndoror’ DD. Miniştri zimimai sss snre sftrmitsl nentrs kare s’a înkeiat.
(Semnagî) Membrii Konsilislsi Msnininal: /. Zalomil. I. K. IIetresks, Xr. Iloli-xroniad, /. /. Melik.
s&.
Dsnt disnosigisnile lsate de onorabila Msnininalitate a kanitalei Bsksremti, Jn snire ks domni denstagi de maxalale mi anrobate de gsvern relative toate anestea la fanerea ni-mnislsi ntinei, ssb-skrimiî ne am fost nsmigi a forma o komisie într’adins nentrs aneastt oneragie, nronedtnd îndatt ks modsl nreskris în ziarele nrenedente, mi stvîrmmd lskrarea, astt-zi la 22 sentemvris ansi 1859, ne-am.a-dsiiat în nretorisl msnininal, mi am înkeiat anest ziar al îustrnintrii noastre. Konform ziarslsi din 2 asgsst înnetat, am ksmntrat dot-zenî mi inease mi jsmttate kila grîs din jsdegele Ilfov, Ilraxova,. Vlamka, Teleorman, Ialomiga, mi din oborsl kanitalei. Din aneste 26 mi jsmttate kile s’a lsat trei kile din toate ksalittgile ks analogie; s’a ktnttrit grtsl nenisrsit mi a dat okale 1214.
ttrinds-se iartmî a dat okale 1196. în srmt mtninîndsse a emit ftint okale 1158, kare nerntnds-se a dat 846 okale ftint ksratt, mi ttrîge 31 mi jsmttate trtgttori saS okale 312..
Aneastt ftint fabriktuds-se a dat 870 okale jimblt mi 288 ntine dreantt la dra-msri mi de ksalitatea ne se vede din nrobele ne s’a nenetlsit mi sa adss în nretorisl Ms-nininalittgii.
S’a ftkst anoi sokoteala nimnislsi ast-fel.
Lei. nar. bani.
Trei kile fabrikate ktte lei 172 narale 36 doi bani |g. kila, sokotit ne nregsl in total al ksmntrttorii a 26 '/2 kile însemnate mai sss .	.	518	30	211
Kieltselile fabriktrii ktte lei 50 de kilt, nreksm ş’a srmat mi în trekst. .	.	.	150
Kîmtigsl brstarilor, sokotit ktte dot narale la okt ne 1158 bsktgî. .... 57 36 Totalsl kostslsî mi al kielts- ' elilor..................... 726	26 21!
Se skado nregsl ttrîgelor ktte lei doi trtgttoarea. . 63
Ressltt nregsl în total 663	26 2M
Kare îmntrginds-se ks ktttgimea de 1158 bsktgi, ressltt ntinea ne nregsl de dot-zenî narale okaoa mi jimbla ne dot-zenî mi natrs, mai remtind brstarii datori nsblikslsi lei doi narale treî-snre-zene, kare li se vor ginea în seamt în viitor.
Ks aneste nregsrî srmeazt a se vinde nîinea mi jimbla, ne trei lsni de la 1 oktom-vris viitor, bsnt la ksalitate, dsne nrobele ne nimnigl mi dreantt de natrs sste dra-att.
de a se ivi dsnt aneasta nartea brstarilor kt nim-nisl ns s’a ftkst în regslt ni în defavorsl Jor nreksm ssnt obininsgi, ssbskrimii am sokotit de ksviingt a deslsmi kt ei ns not avea nini sn ksvînt, fiind-kt toatt lskrarea ne am silit a o fane în konmtiingt, dsnt ksm ne am ftgtdsit, mi nentrs dtnmii este Sn nrofit, ktni ksmntrttoarea grtslsi s’a ftkst într’sn timn favorabil nentrs brstarî, din kasst kt la mergerea noastrt nrin distrikt, am gtsit grtsl ne treerat mi ne dizmsit, din kare îmnrejsrtri a ressltat nrensri mai mari dektt s’ar nstea ksmntra astt-zî.
Anest ziar Va bine-voi onorabila Msnininalitate a’l ssnsne snre anrobare.
Ssbsemnagi Ioan Boambt, Hantazi Ilonesks, Iordake Atanasis, Teodor Dob-robini, Dsmitrs Andrei, V. Kon-stantin, Dimitrie Iarka, Ioan So-tir, Xr. Ilolixroniad, membrsl Konsilislsi mi M. Momsis, Ko-misarsl noligienesk de Ross.
AmT,¥8 INTERESANT.
Mine doremte st vazt sn lskrs kare ns s’a mai vtzst înkt în lsme, mi nine voiemte st ia sn esemnls" de o konstrsknisne soli— dt konsningioast, st meargt la noa zidire a snitalslsi Ilantelimon, Itngt bariera Kolintini, intrare gratis, minsni de vtziît. Se vor nriimi vizitatori toatt zioa mi kiar înserat ktnd este Isnt. Konfragiî no3tri ziarimti yor bine voi a renrodsne anest ansng.
neeane m se nare o aba-
Dsnt ne s a nisrsit mi s’a înfrtnit, ktn-
grr—r^»^» 111__________ '
T nogpafia Nauionass a mI losif Pomanoe mi Komn. — sjrada i\emyeask,B, Xans Germani, No. 27.
www.dacoromamca.ro