ANUL I. - 1859:
M 98.
PPINCIPATELE-UNITE.
MIERCURI 23 SEPTEMBRE.
Aceasta foaie ese de dot ori ne si>iitainîita Miepkupea oii fciini-Btta.
Ilreusl abonaments-lci nentrb' mi an« 24 ţjf. Ilentrs V* „	12 „
Ţrel luni. . . . 6 „ O linie nenfr» anon-s»rî se va ul-bti ks 30 n.
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ.*
Abonayia se face la librsria Chist. Ioanins et C-ia Romanov stra-daLinskanilor, iar urm distrikte la D. sekre-tari ai Admini.-tranii uii la koresiioiidenjiii Ut brtriei. Ori ce abonament trebuie nlitit îndată k» ssbskrierea.
Domnitorul în privinţa a cinci
milioane de ţărani.
*
Mitirtm k5 mare mulgumire mesagiul Domnului kttre Hentrala din Fokmanl, nrin kare îl aduce aminte kt este tiran a se okuna de îmbuntttgirea soartel a cinci milioane de gtrani. „Konsidertnd, zise M. S. Domnitorul, „kt starea de astentare în kare se afh> attt „lokuitoriî ktt rai nronrietariî, ar nutea deveni „vtttmttoare nrosnerittgei gtrei, daka s’ar „mal înttrzia solsgia acestii kestii, noi în nu-„terea art. 33 din Konvenniune, vt rekomand, „Domnilor, ksestiea de fagt, kare este komu-„nt ambelor Ilrincinate, da o lsa în serioast „btgare de seamt ini a grtbi nregttirea nro-„iektului legei kuvenite.“
Era timn st se fakt aceastt aducere aminte de kttre kanul statului, ktci din nefericire Mentrala înttrzie st înnlineaskt una din datoriile cele mai stnte, o kestiune vitalt nen-trunagiunea Romtnt mi de kare dentqdt viito-rsl acestor dot Ilrincinate: Ministerele, sub
r*«	1	f
imnresiunea voingeî unor maiorittgi krude mi egoiste în aduntri, tremuraS numai st ku-gete kt aceastt kestiune trebuia st se de-cist odatt. Astei de un an de la einirea Kon-vengiunei, gtranii ne vtzssert nici o îndulcire în soarta lor.
VedeaS kt toate klasele se mimkt în sne-rânga mi în bukuria unei skimbtri în bine; numai nentru dînmii ns surîdea nimik. Ilen-trs dînmii esista înkt insultele, rtnirile, nro-nrietarilor mi arendamilor. Eî sciaS înst kt nuterile as xottrît a se face ceva bun rai nen-trs dînmii; dar ns sciaS kt sînt aduntri ce se kiamt nagionale, aduntri de nronrietari keraate st înbuntttgeaskt soarta lor, ns sciau .sas se nreftceaS kt ns sci8, kunosktnd din esneriingt ktt de nugint fericire are st arn-tente klţkamul dela nronrietar, saS oile dela luni. Ei amfentau toate.de la Domn. De ktt Kon-vengiunea iartt Domnitorului st fakt, neutru aceşti nenorocigi cinci milioane de gtrani, a ftkut. Din aceasta incenem a ne asigura kt alessl de la 24 genarie a îngeles kt inima sa trebBie st fie ks nreferingt akolo snde -sînt cei mai nenorocigi, mi tot de odatt cei mai mulgi la nsratr; kt înbuntttgirea soar-teî gtranilor koiirinde în sine sekretul fericire! mi mtrirei neamului Romtuesk. Noi înst îngelegem kt snlendoarea celor dot tronBri Romtne nu a rtcit inima Domnitorului de la mulnime. îi srtm dar st se snrijine în tot kurssl Domnii sale ne simnatiile celor cinci milioane de suflete, kare nun snerangele lor ne ka-nul statului rai sîntem siguri kt togi Domnii cc a8 ltsat dune dînmii o urmt de fante glorioase, mi ltudate aii fost acei Domni kare s’aS rezemat ku nreferingt ne nartea nagiuneî cea mai mare mi cea tnai nedrenttgitt, ne4 -acest nobil mi generos, nonol, Era un timn de ktdere,
moralt mi nagfonalt ktnd Domnii. Romani kredeaS o krimt a se snrijini ne nonol; o onoare a se snrijini ne streinii rti voitori gt-rei. Istoria va vorbi într’o zi ku desgust de aceşti sklavî kuronagi! generagiunele viitoare vor reneta ku durere kuvintele noetului antik. „Am vtzut robii robilor urktnduse ne tronul regilor tti, o natrie, mi okii meis a§" vtrsat rîuri de lakrimi.“ Kredem înst ku nutere kt aceastt enokt de durere rai de desgust, va afla sftrraitul ei la zioa memorabilt de 24 genarie a anului 1859.
Kredem ku nutere kt vom vedea aceste turme de robi gonite dela osntgul bukuriilor, mi sttntnil lor desnuiegi de nurnurt nentru tot-d’auua; kredem ku nutere kt acest neam Romtuesk va fi într’o zi liber rai nuternik.
Am nriimit sciri din lami kt beratul de rekunoascere s’a citit luni la 12 ore. învestitura, ni se anungt, este kurats mi simnls, fsrs l^£j^_vorbd ue ar atinge^ simtţut ei; este ks, vs-zînd adresa adsnsrei mi simtţsl Konventfiunei, Sultanul a sankifionat alegerea. latt beratul nentru Moldova; se krede înst kt acela nentru Valaxiea ar avea un simg altul: iar aceastt kredingt nurcede din nouttgile venite în aceste zile nrin ziarele streine, desnre simgul nro-tokolului de la konferiuge din seanga de la 6 sentembre. Iatt kum aceste ziare nretind kt B’a regulat kestiunea investiturci în simgul kt se rekunoasce îndoita alegere a kolonelu-lui Kuza la tronul ambelor Ilrincinate numai nentru aceastt datt ku esengiuue; kt dune moartea kolonelului Kuza, acest fant nu va mai trebui a st înttmula, mi kt Ilrinci-natele vor aleye fie-kare un Domnitor, dune termenii rai klauzele Konvengiunef; kt kolo-nelul Kuza va ntstra o administragiune sena-ratt în cele dot Ilrincinate. .rai va merge la Konstantinonol atunci ktnd trebile gtrii ÎI vor erta st’M fakt Kt În kazul ktnd ko-lonelul Kuza, ar face vre o infrakgiune Kon-venuiunei de la 19 august saS celor de fagt, Eloarta Otomant va trimite, înnreunt ku ambasadori, din Konstantinonol nuterilor sus-kriitoare ale tfaktat8lui din Ilaris, delegagi la •BukBremti „st cerceteze infrakgiunele xosno-darului, st se ia mtsuri nriincioase ka st se îndrente lukrul. Daka Domnitorul, dune aceasta. ar rtmtnea înkt în fanta sa, noarta mi rem’ezintaDgii nuterilor vor lua mtsuri ko-ercitive ka st dobtndeaskt sununere.*
Daka aceste nunturi esislt în adevtr, se vor sci îndatt.
La asemenea kaz, am îngelege kt nute-rile Euronei aS voit st fakt Turciei nisce koncesiuni, ce in realitate, ni se nar nisce a^ meningtri zise; mal mult st narigoriscasks ne Turci desnre viitor; înst ceea ce este nozitif, ceia ce este un fant, este kt votul dela 24
genarie al aduntrei nagionale, s’a konstngit de nuterile cele mari ale Euronei; kt vocea nagiuneî Romtne a fost astt datt mai nuter-nikt dektt cele dinttig decisiuni ale nuterilor; dektt nrotestagiunele ktlduroase ale înaltei Ilorgi. S’a rekunoskut kt o nagiune unitt rai decist ktnd o voi st fie, este, mi kt Eurona ea însumi se înklint la tot ce este mare, generos, mi natriotik.
învestitura esengionalt nentru M. S. Domnitorul, o Istm sub dot nunturi de vedere: în-ttiS a se alege doi domni dune moartea celui de fagt, este a krea o nartidt de senaratisti, a o xruni ku sncrange nebune, a o nune în stare st se arunce în toate intrigele, în toate kulnele.nosibile, ntnt la asasinat ka st ajungt la skonsl ei cel funest. Dar ne de altt narte am . vedea kt, nrin aceastt kiar, togi Romtnii ce aS o sktnteie de amor nentru unire, onoare, mtri-rea natriei, ar face din Domnitor un nrincin al nnirel. ftrt kare ar fi arsnkagi, în nartida sciiaratistilor, a streinilor. Moartea sau abdi-kagiunea nrincinelul Kuza ar fi nentru dînmii zioa reîncenerei de desunire între ambele Ilrin-cinate. Ar face ne togi ce aS amorul unirei, st se strîngt înnrejurul Domnitorului^ st uite miseriile de nartidt, mi st lukreze înnreunt la marea kestiune a unirei. Ar face asfel în-ktt cel ce ar fi kontra Domnitorului, cei ce ar ktuta st-î strice sub ori ce nrivingt, st fie kontra unirei, mtrirei, gloriei acestil na-giuni nrekum cei ce ar xuli biserika, ar xuli însumi ne DumnezeS. Aceasta trebue dar st fakt st takt toate ambigiunele nersonale. ka st nu vorbeaskt dektt ambiuiunea nagiuneî; st uneaskt ne togi Romtnii kemagi st lukreze nentru unirea gtrilor, sub stindardul Domnitorului, ktci dune dînsul nu vedem dektt se-naragiunea acestor gtri. Asfel una sag alta trebue st reuraeaskt. Mea dintti» este ner-derea tutulor snerangelor nagiuneî: cea de a doa este înblinirea doringelor nagiuneî, una este moartea, cei altt este viaga. Facem dar rugi a reunii cea din urmt. Aksm se vor distinge în fine adevtragiî natriogi din natriogii cei mincinoml.
CRONICA.
In ultima seangt a konferingei nentru reks-noascerea definitivt a Domnului IlrincinatelorS 5nite, dune ce s’a adoutat în unanimitate astt alegere, uleninotengiarul Rusiei a introdus kestia nronriettnti raonastirerati în Ilrincinate. La cea din urmt întrunire a konferengei (în anul trekut), cine va vrea îmi va aduce aminte kt s’a fost înkuviingat un an nentru regularea acestei trebi. Dunla alegere- mi alte trebi nresante au iranedikat utn’akum ottrirea acestii; kestii de aceea s’au nronus ieri ka st fakt o nouţ ntsuire de un an, kare st înceant din lşna
www.dacoromanica.ro
396	.	—
qe va srnia d«nt darea investitsrei noslsi o-snodariS, nriruinelsi Ksza. Hronsnerea s’aă nriimit.	»
„Ministre! Rssiel a§ ueret înkt voie st aminteaskt nleninotengiarii de fegidainga date de kttre nleninotenuiarilor otoman mi anei asstriak în întrsnirea din 18 asgsst 1858, de a trasmite gRvernsrilor Franuieî, Angliei, Ilre^ sieî nii al Sardiniei, sn nrolekt elaborat de Hsterile dsntrene mi destinat a regslamenta navigarea ne dsntre; ministre rss aS esnri-mat sneranga kt în ksrand se va înks.nostinga oferirea lsafe de gsvernele aqelor Hsteri.
DÎMBOVIgA — 23 SEIITEMBRE.
verauitegi mi sszeranitenî, de nroteknisni mi aliange, qe adsk dsne ele jsgsl assnra kBgettrei!
Din Butre, de o kam dafe ns avem de ktt sosirea KoIoucIbIbî otoman. Anrono de otomani, snele ziare streine, mi mai ales Kb-rierel Dsmineqe) din srmt, nretind kt In. [Ioarte, ar fi ktstend din noS st’uiî anronie simnatiile nerdste ale nagisnei Ronrtue. Romtnii înkt o doresk, ktui ei singsrl vtd,.kt în nosigiBnea lor, ei mi tBrqii ns as de ktt st nearzt, învrtjbinds-se, mi st lase lok altor ns teri. st ktstige; dar aueste simnatii se ktstig nrin fante. Daka în adevtr în. Iloar-tt voiesue aueasta, nB are de ktt a renara
noate aVea qine—va ka st ns qedeze gBver— ubIbî administraniea snor asemenea amezt— minte? Kînd se va vtdi vre o neglijengt din nartea Ministrelşi resnektiv, kamera îi noate qere kont, mi a ’1 ssnsne la rtsnsndere. A-mtenfem dar ks toafe inkredere ka bsnBl no-strs domnitor st îndrenteze dsnt forme aue-ste anomalii ue esisfe înkt.
Uelrone.
Comisiunea Documentalâ.
Sînt mBlgi ani de ktnd Statsl nlttesue 65,520 lei ne tot ansi în lefi neutre înniega-gii kbmisiBneî dokBmentale, kreatt snre a tra-dBHe, konia mi regsla ne sn mir oare kare toate doksmentele, xrisobBlele mtntstiresuL Negremit kt idea fauereî anei asemenea Ko-misisni a trebsit st fie nreuedatt,- între alte trebsinge, de trebsinga ie este a se skoate din aueste vekitBfi lsmina fantelor istoriue ale nagisnei Romtne. Este de nrisos a mai sns-ne aiuî kt istoria este basa a . ori ktril nar-gisni. Asfel dar, Romtnh eraă în drent st astente a se nsblika aqeste diverse doksmen-te, nentre ka st serve la istoria neamslsl. Ne mirtm ksm ns s’a tintrit înkt nirnika! Nb astenttm a se faue aqeasta în timnal ad-interimelor de ktte-va zile; dar snertm kt fiitorsl Ministre al RbUbIbi, va îngelege noate aqeastt nobilt trebsingt mi Adsnare.a nagio-nalt va sui st nregsiaskt sn akt natriotek, dînd sn kredet nentre aueastt n?;blikagisne.
Iatt mi Statsl auestii Romisisni: -
.Iei.
500 ne lsnt. 1000 —
1000 — *" 500	-T-
300	—
300	—
300	—
1200 —
60 —
100 — 5,460
Se adaogt mi ssnlimentele la lefi dane xottrirea Adsntreî nagionale, afart de aqeasta.
Ile de altt narte aszim kt mai mBlgi înniegagi de la Sf. Mitronolie, siiitalsri etc. Nb nriimesk adaosele votate de Adsnarea na-gionalt. Kredem kt voinga nagisnei a fost ka auest adaos st fie general neutre togi fonk-gionariî iisbliui de la o ssmt oare kare în jos. Nb îngelegem nentre ue se fak esengisni. :
Moldova ne întreue în ueia ne este in-strekgisne a sttenilor. Ar ti bine st se iea mtsBri ka janii stteni de la o vtrsfe ntut la alta oare kare st fie îndatorau! atttbtegu ktt mi fetele, st meargt la skoalt iarna mi vara de o notrivt, k&Hi asttzi ue învagt.iarna sitt vara. Este de sigsr kt ftrt o altt organisagiBne. stteniî ns vor sui karte. St-tenii se vor îndatora st niarzt rasnka ue not faue nisue konii mi kare în adevtr, ni se nare afet de neînsemnafe, în ktt hb merife a se lsa de argBment ka *t ns se skirabe datina viuioaSt de asttzi. Mei dinttiS Iskre de kare trebBia a ne okBna era instrskgisnea nş-blikt; mi ks toate auestea, s’a neglijat, mai mslt de ktt tot d’asna. Adanem dar aminte •onor. Eforii kt este timn a faue mtkar ue se ftksla Moldova de Ministerel de akolo.
Illeninotengiarel engles mi auel franues s as snits întrB doringa rostife deministrs reă. Dle-ninotengiarBl asstriak ns era nrenarat a trata aueastt kestie. El aS zisă kt îmnBferniuirea sa era mtrginitt nsmai la kestia dsnlei alegeri a osnodarslsi Ksza, mi kt, instrekgiile. sale neastorisţndB’l a întră în vre o alta, el era obligat nrin armare de a ns faue mai mslt dektt a komsnika gavernalBl ses observtrile fekBte. nieninotengiarsl otoman s’aS arttat kt era îndatorit de a lskra- tot asemenea. Ast-feliă lskrel s’a§ înkieat întriateta."
Am dori ka mi aste dot kestisni st se termine ktt mai kBitnd, ka st einirn mi de aui dintr’sn nrovizoriă ftrt ksvînt de a fi, mi insslfetor nentrs drentarile sakre ale gtrii.
Este destsl de ktnd stntem tribstarii greuilor!
Afltm kt s’aă ueret mtiingt desnre ko-* stsl înmtiingtreî snei stagii telegrafiue la Kamert snre a fi aueastn în koresnodengt ks aueea din Iami în timnal medingelor, mi snre auest sftrmit snii din DD. oratori a» mi nre-gbtit amandamentele. Osebit de kostsl înfiin-gtrii, mi keltselele nentre îutreginere nreksm mi nersonalsl, kare s’ar faue în zadar, ne în-trebtm ks mirare ka ue lskitri imnortante mi grabniae st aibt Kamera de saă simgit o asemenea nevoe mi kt lskrtrile ei ar în-tîrziea trimegîndBle ks sn om ktlare de la dealslB Mitronolie! ntut la stangiea telegra-fikt? kredem kt este nsmal sniritBl de imi-tagie a altor gtri, dar nînt la o asemenea imitagie în nişte iBkrtri ne însemnate; mai •bine am dori ka în viitoarea medingt st se oksne Kamera kB kestiile serioase, nrekBm a ueea a gtranilor, nronritarilor mal.
Dska de Anxalt a daţ, nrintr’o ordonan-gt neastentafe, institBgisnele renresintative ue se rtnisert auestsi dskat dane evenimentele din 1849. Lsmeauivilisafe revine înuetsl ks înue-tsl la iustitBgisnele uele mai drente. Kassa min-uinalt ue faue st niart aueste bsiiBri este noate abssBl uelor ue le eserst. Ka st le ntstrtm dar, trebsîe a le nregsi, mi a le nre-gsi este a le nsne mai nresss de toate do-ringele noastre uele mai vii ue se ksvine a le sakrifika nentre aueste institsgiBni divine. Sînt înst gtri snde libertatea nare înkt 8n oasnete indiskret. St fie kaBsa kt oamenii nB sint demni de dînsa? Aiui. sînt mslte de zis, ktui s’a vtzst nonoli demni de libertate; dar strivigi de gsverne, suimi în simtimeute în edskagisne. Iafe kt în Rssia ziarele s’as înfrînat, invalidai ras, ziue în Brmt kt nentre kBvinte neattrnate de voinga sa, n8 va mai tintri artikole de fond. Vom ziue mi noi ka Lord Byron, ks ktt ksnosk gtrile streine, ks afet iBbesk mai mBlt gara mea. Hoaţe kt ne linsesk înkt mslte bsnBri, înst nstem ziue asfezi kt la noi kbgetarea este libert în toafe nlinitatea ei; nstem ziue: sînt fisl anei na-giBni libere! DsmnezeB st ne fereaskt de sb-
erorile ftkBte ktnd Romtnii voirt st se ar-meze în anii treksgi st anere mormintele nt-ringilor lor, mi ktnd ns nsmai ns li ..se ner-mise; dar inkt se ftks totsl ka st’î lase, de-sarmagî în nrada inemiuilor komBnî. Ftksse auestea mi altele, mi în. Iloarfe va vedea kt Romtnii ns vor fi iugragi..
Aşezămintele Brîncoveneştî.
Am mai avat okazie mi altt datt ka st artt kt administrarea nartikolart a ameztmin telor Brinkoveuemti, formînd stat. în stat, ns este nermis a esista, iai ne mirtm ksm se mai tolereazt înkt. Nb kBnoamtem în kare gart noate uine-va disnoza de nimte bsnBrî atît de kolosale, ks sn venit de la 80 nînt la 90 mii galbeni, bazat nsmai ne titls de ktitorie. Mine a ueruetat oare testamentele fondatorilor ka st se înkredingeze daka a-kordt auest drent sskuesorilor? IHi uine ne a konvins kt toate mtntstirile mi skitsrile nsmite azi Brînkovenemti, sînt kltdite din te-^ melie nsmai de membrii auestei familii ? nodlP vor fi mslte întemeete de algii, mi mai în simt Brînkovenii vor fi kontribBit nsmal la a-melioragiea lor*. Aueasta ns konstitse sn drent de a nsne mîna ne tot veuitsl, mi a di-snBne de el; fondatorel noate niui s’a gîn-dit la o asemenea tstelt. N’avem destsle e-semnle kt de mBlte ori asemenea generomi ktitori kare administra în sîlt vre 8n ameztmînt abia nrin sentinge jsdekttoreinti s’aă dentrtat? Se mai noate înkt întîmnla ka zisele monas-tiri Brînkovenemti ns nsmai st iib fie kltdite de aueastt familie, dar niui înzestrate ks ni-mik, ui nsmal însamite nrin sforga ue domina ne la sekolsl al 16, în timnsl lsi Kostandin Bfînkoveans,
Mtssra ue s’a anlikat la Snitals Ilante-leimon, lBÎndsse administragiea de kttre stat, mi oentre kare feliuittm ne D. K. KregsleskB esie salstarie, înst trebse a se anîtfka în genere assnra tstalor stabilimentelor de asemenea natsrt.
Aueaste ameztminte mi altele de felsl lor trebse a se emanuina de efori, eforii mi ktitori, ktui este timnsl ka st ne nsnem o-date ne dremsl legalittgiî. Asemenea admi-nistragiî nartikolare ns" not avea alt ingeles, dekît nsmai neînkrederea în gsvern kt ns va kortsnsnde la doringele fondatorilor. Asta ns e nermis nimslBi nB nsmai s’o demonstre, dar niui - s’o gîndeaskt. Statsl este uel d’întîiS kare se jntereseazt a se eseksta bine-fauerile legate de donatori, mi nimeni ns noate ziue kt are mai mslte mezii dekît statsl ka st a-jsngt la auest sfîrmit. Kb atit mai mslt a-ksm, sebt 8n gBvern konstitsgional ue temeis
* Asfel ksnoamtem mMistirea Xorezs mi skits Ilolovraţdi, snde familiea Brînkovenilor si> aflt dsniams k’o neînsemnaţi, narte de bsnsrî.
www.dacoromanica.ro
Î5n membre. .	.
Alt membre. .	.
5nt membre.	.	.
5n sekretar.	.	.
5n translator.	.	,
8n ajstor.	.	.
Alt ajstor,	.	.
6 konisti.	.	•
8n odtiam.	.	.
Keltsiala kanuelariei.
DIMBOVIUA — 23 SEIITEMBRE.
397
Despre acţiunea publică şi cea privata.
Adesea vedem oameni de kanacitate kiar, kn oare-kare nogisnl jsridice. konfsndînd a-yeste dot suege d’akgiBni; ani naralizînd efi-kacitatea celei dintîiS, dînd o mai mare im-nortangt celei d’a doa, aci nimikuicind kom-nlekt ne nea d’a doa, ardikînd nrea mslt ne nea dintîi».
A ksnoasce kiar imnortenga acestor dos akgisni, mi a sci face d.istinkgisne, între dîn-sele, dsne lege, ns este nsmai a se konforma teorii drentslsî nenal, dar înkt, ne e mai mslt, este a facilita în nraktikt ksmslşl nrpceselor, ale da sn ksrs liber, mi a satisface nrin sr-mare, societatea ne denlin de trebsinga ce simte kînd nedensemte.
într’adevtr este imnortaut mi de necese, a ksnoasce semnttatea acestor akgisni, mi a se întrersmne odatt anomalia; kt aceea n’ar fi akgisnea nsblikt, kt cea-J-altt ar fi nri-vatt.
Trebse st seim, ka nrincinis fsndamen-tal, kt dakt legisitorsl noatrs kodifikînd legea nenalt, a imnrimat ne fie-kare din aceste akgisni ks semnttatea ce vom ssbt-vedea-o norma sa n’a fost alta, dekît trebsinga ce are societatea kînd nedensemte, adikt satisfacerea aceea legalt toi moralt, ce trebse a avea, kînd
Aceastt oninisne dsne noi, b’are nici o asloritate, din kontra, ea e nekonformt. mi literei mi sniritslsi legei.
Noi katt dar st esnliktm imnortanga, nsterea acestor dot akgisni, nreksm mi art. 4 citat, mi în srmt vom vedea kt îngelegem mi sOnssl frasel mengionatt din acest artikoi, senss, kare dsne D-lor este foarte infidel in-ternretat, devenind nermicios.
Dar mai înainte d’a vedea ce fel ssnt konsiderate deliktele la noi st dtm o nrivire renede assnra nrocedsrei Romane relativt la aceastt cestisne.
La Romani deliktele se îmntrgeaS, în delikte nrivate mi nsblice; cele nrivate se in-tentas de nartea vtttmatt mi kiar de ori cine în nsmele ntrgel Ce ssferise legisnea; cele nsblice eras rezervate societtgei mi se os-meaS nsblice avînd o natsre gravt, vttt-mînd într’acelam ti.mn, mi ne nartikslar mi ne nsblik; ama erea Omsuidisl in yenere, kslkarea jHrsmintslsi uetsifenesk, ătrsvirea etc.
O asemenea îmntrgire a deliktelor, legislatorii moderni as reurobat’o din kassa flagrantei konfssisni ce adscea kînd erea vorba a se sci kt kstare fantt konstitst sn delikt nsblik sas nrivat.
Ori-ce kriminalist modern^ kînd kreea o lege nenalt, ne lîngt altele, rekomandt js-zilor, într’sn mod sankgionator, a se gine strikt de litera legei, nedenîmind’o în nimik;
Hitim în Tribsnt.
infligt o nedeanst, în ragisne ks nrejsdicisl kassat de deliksent. Legisitorsl nostrs dar, a nlekat de la folosinga ce trage societatea ks restabilirea ordine] sale, vtttmatt nrintr1 sn delikt mi nsmind aktţisne nsbliks mi nrivats, a avst Hn vedere sn asemenea ragionament; ama a zis: este aknisne nsblikt, ori de kîte-ori rtsl kassat vattmt întreaga societate, iar na ne sn nartikolar, mi este akgisne nrivatt, ori de kîte-ori nrejsdicisl, atinge sa interes nartikolar.
Toatt difiksltatea îust, mi kare am vt-znt kt dt nascere la infinite diverginge d’o-
ninisni. este a se sci ktnd. sn delikt vattmt' ne o singsrt nersoant, ftit a vtttma societatea, mi kînd vattmt societatea.
Snre acest sfînnit, detesttm din toate ns-terile, oninisnea snora în senssl kt este delikt nersonal kînd infrakgia adsst la legea nenalt este d’o minimi seranttate, vttimînd nsmai nersoana, nreksm kînd ar fi vorba d’o injsrie, d’o bitaie, mi altele asemenea; ktci aci. dsne ksm s’a zis, se vattmt nsmai. nâ-cientsl, ftrt a ssferi nimik societatea, mi ia-rtrai kt este delikt Tisblik, ori de kîte ori este vorba d’o krimt karakterisati, d’o înfrîn-gere atroce adsst legei, nreksm ar fi omorsl, asasinatsl, o stare de revolsgisne, rai kiar o krimt, sas sn delikt mai mik.
Ilretedengii acestei oninisni, st ftstm kt nici litera nici sniritsl legei ns l’as îngeles, dar afart d’aCeasta ssnt kiar mi nernicomi; ktci
el a mers înkt nînt akolo înkît a imnss js-delsi a ltsa o fantt rea nenedensitt, daka nentrs dîn'sa ns s’a nrevtzst o nedenst snecialt.
Kassa este kt drentsl nenal are a face mslt ks onoarea mi viaga snsi om, ks ceea ce omsl are mai sakrs aici ne tert, mi de aceia mi legislatorele n’a ltsat jsdelsi nepal nici o latitsdine, ka ns ksmva din nesneriingt, ignoringt saS mi sltbicisne, st kondamne ne cine-va în ragisne inegalt ks demeri-tsl seS.
în drentsl nenal dar toate ssnt estreme, rigsroase, nositive, elasticitatea aci, nreksm
îmbunătăţirea stărei sătenilor.
MESAGIU DOMNESC
Adresat Comisitmei permanente din Focşani,
Domnilor membri aî Komisixnet Ventrale.
„Dsirs ranortsl konsilislsi nostrs de miniştri ssb No. 3742,
„Konsidertnd kt legea fsndamentalt a reglementslsi organik kare regsleazt drents-rile mi îndatoririle recinroce între nronrietari mi loksitoriî sttenî s’aS reksnoskst defek-tpast attt nrin anlikagiea ei, ktt, mi nrin doringele esnrimate de toate kîasele ce a§ fost renresentate în adsnarea ad-xok din anslS 1857^
„Kons.idertnd kt, dsnt art.. 46 al Kon-vengiei din 7 (19) asgsst, srmeazt a se nro-ceda ftrt înttrziere în revizia acei legi snre îmbsntttgirea sttreî geranilor
„Konsidertnd kt solsgiea acestei kesteii este de cea mare imortangt, ns nsmai din nsntsl de vedere al înfrtgirei tstslor elementelor nonorslsi Romtn, dar mi în nrivirea na-gionalittgei sale, mi a indsstriei agrikole;
„Konsidertnd kt starea de amtentare în kare se aflt attt loksitoriî ktt mi nronietaril ar nstea deveni vtttmtloare nrosnerittgei ge-reî, dakt sar mal. înttrzia solsgia acestei kesteii:
„Noi, în nsterea art. 33 din Konvengie, vt rekomtndtm, Domnilor, kestiea de fagi, kare este komsnt ambelor nnneinate de a o lsa în serioast btgare de seamt mi a grtbi nregttirea nroiektslsi lege! ksvenite.
„A.ieksandpo loan.“
mi anlikarea nrin analogie a ver snsi nsnt de drent, ns este nermist ka în drentsl civil; în drentsl nenal, jsdele ns este dekît sn instrsment fatal al voingeî legîsitorslsi, sn instrsment al dsrerei! î
Avsrtm trebsingt a konstata acest mare mi esencial nrincinis, ktci vom vedea îndatt, ksm nartizani oninisnel kontrarii, îl uimikni-cesk kontrazikînds’l.
în legislagisnea noastri toate deliktele ssnt nsblice, fie kît de mari, fie kît de mici, mi toate se nrigonesk de nroksror în nsmele societtgei. — Noi n’avem ka Romini delikte nrivate mi nsblice, nentrs kt n’am voit a kt-dea în konfssisnea în kare eraS ei. Ilrobt kt toate deliktele la noi ssnt nsblice, este kiar art. 4 din instrskgisnea noastre nenalt; el konstatt evident acest adevtr: „Lensdarea je-„lsitorslsi de cererea civilt, ns noate nici st
Iatt oare kare cifre ce das o idee de imnortenga ce ar avea regatsl Italiei de Nord, de s’ar konstitsa dsue donnga nonslagillor:
Loksitort. Venit.
4.600.000	—	140 milion.
2.800.000	—	60	„
514.000	—	8	„
600.000	—	9	„
1,800,000—	80	„
Unt OUUU « » j wv.v.	—	---- -----7	"
iatt ce ressltt din oninisnea lor; în kasslde „stabileaskt, nici st lase atîrnatt srmarea
„cererei nsblice, afart nsmai kînd nricina, nri-
Vekile Statsrl sarde Lombard ia .	.
Dskatele de Ilarma mi Iliacenga .	.
Dskatsl Modenil .
Toskana ....
10",314,000 — 247 milion. Ka nonslagisne, acest Stat ar veni dsne Snania, ce are 14,216,000 loksitori. Ka venit, ar veni dsne Statsrile Germane (ns as-striace, nici nrssiane), kare as sn venit de 336 milioane.
Iatt sn tabloS de sitsagisnea diverselor Statsrl ks kare s’ar nstea komnara nosl regat.
Loksitori. Venit.
Francia .	.
Snania .	.	.
delikt nrivat, asfel dsne ksm, l'a îngeles, nro ksrorsl ns’mî noate intenta akgisnea sa ns-blikt, dekît nsmai dsns reksizigisnea ntrgei vtttmate, kînd adikt aceasta va esnsne cererea sa; ne kînd în kazsl de delikt nsblik, tot asfel dsne ksm s’a ssnradeskris. konform omnisnei lor, nroksrorsl ’mî noate Intenta, ak-Ijisnea sa kiar desistînd nartea vtttmatt: ka st-’rai legitime acest] nretendengi mi mal mslt oninisnea lor, zik kt se ranort la art 4 din instrskgisnea noastre nenalt, kt acesta ar fi senssl acestSi artikoi, mai ks seamt kînd zice: „afart nsmai kînd nricina va nrivi la ,sn ipteres ks totsl nersonal."
„vind la sn interes ks totsl- nersonal al jelsi-„torslsî ns se va atinge de vtttmarea obmtei!!
Dar ce înseamnt însi frasa: afart nsmai kînd nricina nrivînd la sn interes ks totsl nersonal etc. ?	.
Este oare semnttatea aceia ce st dt de nartisanii oninii kontrarii, îngelegînd nrin zicerea „nersonal“ sn delikt ne’nsenraat kare n’ar vtttma societatea? Ns, negremit; ktci dsnt ksm am zis, kît de mik fie deliktsl tot este vtttmitor societtgei, daka odalt se ak-gioneazt în nsmele ei.	(Va srma.)
Ioan I. Ilalls.
. 36,040,000 — 1,700 mii. . 14,216,000 —	460 -
Statsrile germane (a-fart din Ilrssia mi
Asstria). .... 16,053,000— 336 „ Konfedragiagermanik. 43,110,000—	„	„
IlrBsia............ 17,250,000— 450 „
Asstria ftrt Lombard. 36,000,000— 600 „ Toate nouoarele germ. 71,000,000— 1,386 „ Britania mare . . . 28,000,000 — 1,400 „ Tot iranerisl Angls 202,000,000 — 1,200 „
Rssia.............. 68,000,000 —	„	„
Tsrcia............. 37,500,000—	„
Statele-Snite dia A-
merika .... 27,600,000 — 400 „
(venit federal).
www.dacoromanica.ro
398
DIMBOVIUA — 23 SEIITEMBRE.
Est ierul Statelor-Uuile. ne grbbim a’l ns-mi, ranortb sn fant estraordinar. O femee ar fi nbskst într’o singsrb zi ont konii.
Ssnt aksm mease ani, Thimothy Bradley se înssrB k5 mis Enmie Mowery. Aneastb jsnb fate kbntbrea atsnui 273 livre fnreziserb nb-rintelsi o nsmeroasb nosteritate; ks o femee ama de mare mi kare se kobora dintr’o familii în kare momu-ses avssese uinni nerekl de gemeni, nini kb s’ar fi nstst întîmnla altfel.
Evenimentul jsstifikb aneastb uredikuis-ne. în urimsl an mistress Bradley nbsks doi gemeni, mi dsne ninui-snre-zeue lsni mai nb-ska algi doi. Bsnsl Thimothy kredea kb se va skbna ks atbta; dar îmi fbksse sokoteala furt nevasta lsî, kbui aksm în srmb aneastb miraksloasb femee nbsks în snagisl de o zi ont konii, — trei bbegi mi uinni fete, — mini întBadevbr togi, dar bine fbksgî mi nlini de sbnbtate. Bradley, de mi ns avea nini o stare, ns se snerib însb de astb întîmnlare ne-nrevbzstb mi destul de îmnovbrbtoare neutre sine; ni, fbrb a nerde timnsl, se adresb la trei din loksitorii «iei mai avsgi ai lokslsi, ne-rbnds-le a servi de nami koniilor 11508 venigi. Anestia nriimirb, mi în zioa bantemslsî, snsl dintr’anestia dete finslsi sb8 o medalie mins-natb de aur, nel d’al doilea trimise la al sbs o vâkb k8 lante, iarb nel d’al treilea a dat nentrs nrenksl ne bantisase o întindere de nb-mbnt de 50 akre. Ks asemenea narai nbrin-tele ns se teme kb familia sa va avea vre o datb linsb de nbine. De aneea nini kb se snerib kbnd veninsl sbS îi zise kb la srmb-toarea nasnere femeia lsx îi va da fbrb în-doialb o dszinb komnlektb.
Se vorbesne mult în momentsl anesta de sn febrifsgis nolente a kbrsia ssangib este foarte ksnoskstb Î11 Lombardîa. Dsne desls-miri lsate din lok sigsr, eleru kinin, ne ns se ssb de kbt ka estern, ar fi a«iest remeziS^nel mai efikane în kontra frigsrilor nalsdeene* Kembm atengisnea medinilor la noi assnra a-nestsî remezis, mai ks seamb nentrs loksrile de ne lîngb Dsnbre mi alte loksri nalsdoase kare nrodsk în gara noastrb atîtea strikbnisuî.
---------< H ,
-.... r* ,
Snsl din nel mal îndembnatini fabrikangl de nrodskte xîmine, bbgbnd de seamb kb a-» utdu idroklorik resnbndit din întîmnlare. ne o teragb a fabrinei sale, întbrise nbmbntsl, kon-servbnds’l, ks toatb kbldsra mi seneta, sn fel de smiditate nealterabilb, konnens ideea de a stilisa aneastb deskonerire snre a îmnedeka formarea urafslsi dsne nlimbbrile din uiegele nsbline.
Mai întbiS se fbks esnerienga în mare nre ksrssl Nanoleone, între Ron mi îmbar-kadersl Peixache, Ssnessl dobîudit ani, mi kare ris fs desmingit într’sn ksrs de mai mslte Jsnl, determiub administragisnea a anlika a-nest mod de sdare kimikb la niaga Bellecour, snde nevoia se simgia mal mslt de kbt ori snde. Kiar de aksm nsbliksl noate înnene a nregsi ressltatele folositoare a anestei înnerkbri.
în momentsl nelei mai stramnine kbldsri din mezsl zilei, nbmbntsl, de mi sek mi ne-tros, nare konsistent mi smed ka kbnd ar fi fost sdat nsmaî de o jsmbtate orb. Vîntsl ns’l noate înblga în nraf fin ksm fbnea altb datb. Anoi, ks kbt skade kbldsra mi se ko-boarb ne nbmînt freskega nongii, ks atbta e-fektsl anidslsi idroklorik se manifestb mai e-uergik. Fie ne dimineagb, nbmîntsl, ne s’a sdat o datb bine ks astb nrenaragie, se întb-resne din no» ka ssbt imnresisnea snsî în-gey suior, mi fane nreîmblarea ksratb mi nlbkstb.1£
Kbnd ne gbndim la numeroasele ssme ne msnininalitatea noastrb nlbtemte astbzi sa-kagiilor ka sb sde nsmaî sure searb mi nsmaî strada Mogomoaia, ns ne nstem onri a invita ne msniniualitate ka sb fakb însbmî ani o mikb esneriengb nrintr’sn om snenial, mi asigsr&nds-se kb Iskrsl este nraktikabil mi ns atbta kostisitor, sb auline îndatb anest mod de sdare.. Noi kare maimsgim ne streini în sekbtsrî, ar trebsi astbzi sb adontbrn îndafb tot ne ne noate asigura ekonomia mi bsnb resmitb, în neea ne nrivesne o ameliorare ma-ţerialb 'ie are mare inflsengb assnra igienei mi estetinii. Astbzi nrafsl sligelor noastre a ajsns nesuferit, mi nsmai de s’ar nstea anlika anest mod de sdare, vom nstea dobîndi o amelîoragib kare se va întinde ks înnetsl ne-ste tot oramsl.
Koroana de fer a devenit obiektsl snej de-sbaterî serioase la JJurix. Ns e vorba aksm atbta nentrs nosesia anestsî relik ksrios, kît este mal ks seamb nentrs drentsl de a fi mare-maestrs (grand-maître) al anestsî ordin institsat de Nanoleone I-iS, kbnd anesta se koronb lege al Italiei.
Koroana fs mai ne srmb lsatb de as-strianî, mi fiind kb aksm o nosedb imnerato-rsl Asstrieî, se krede în drent de a nsmi ka-valeri mi komandorî în anest ordin, ksm a fb-kst’o mi nbnb ani.
Regele Viktor Emansel a nrotestat: Koroana de fer este nronrietatea Lombardiei; ordinul kavaleriei este Lombard.; marele maestre este regele gbrii, iar ns imneratorsl Frang-Iosef.
Intentţisne imnortunta nentrs nrzfsria Bs-ksrestilor. — Titim în Ksrierel de Dsminjkb srmbtoarele:
A
„In momentul anesta se fak la Lion în-nerkbfî interesante assnra siisi nsos mod de sdare, al kbrsîa ressltat ar fi de a înbsnbtbui kbile nsbline, mi mai ks seamb anelea ne ssnt fbkste dsne sistemsl makadam.
uegogisisi nostrs ae esnortagia nro-,	„	,	„ •
„ 6 ~	.	,	,	! magazii in taga saigil mi 111 kspte de
Kbnd vom îngelege kb avem mare &	...	,	_	niunn.
Astbzi Rssia nroekteazb a nrelsngi drs-msl de fer nbnb la Indiile Orientale. Drs-msl de fer ne dsne la Odesa a fbkst deja mare nagsbb uegogisisi nostrs de esnortagia nro-dsktelor.
nevoie de sn drsm de fer kare sb strebatb gbrile snite în lsngsl lor? kbnd vom îngelege kb aneastb artirb vitalb kare va skoate iste mi lesne nrodsktele noastre afarb, ne va adune ks aneeami renejsne avsgia în garb? Sb mergem, sb mergem înainte mi iste, de ns voim sb rembnem în rîndsl Otentogilor.
51timele nsvele din India ranortb kb la Kşngiar lbngb Iansi o vbdsvb s’a ars. Sb-tenii as înnerkat mai întbiS a o onri d’a’mî eseksta nroektsl; dar în fine, tembnds-se de blestemele sale, i as âjstat a’mi fane rsgsl. Reî ne as Isat narte la aktsl anesta aS fost kondamnagi, snii la zene ani, algii la uinui, mi algii la doi ani de înkisoare,* iarb satul s’a globit ks 500 rsniele. Tanadars mi oamenii noligieî as fost distitsagi.-
Bn oroloifis singular. IJbransl kinez kas-tb rai aflb destsl de esakt ora ne sn kadran natsral ne ns este ama lesne de ginit: Anest kadran e okisl nisinei sale. Ia animalul, se sitb în nsnila okislsi sbs, mi dsne dilatagia ne nresentb okisl, îngelege kb ora este: anest metod, de ns noate servi mi noantea, nel ns-gin servb ks folos de dimineaga nbnb seara.
Toatb lsmea snie kb nsnila felinelor se kontraktb la lsminb mi se dilatb la întsnerik; însb se nare kb dilatanisnea mi kontrakgis-nea srmeazb ks atîta regularitate orele zilei, în kbt o nrivire esernitatb le noate devină ns^ mai dune semnsl anesta. Dimineaga, nsnila este ovaib, dsne ne noantea a fost rotsndb; de dimineaga nbnb la nrînz nsnila îmi mik-moreazb diametru nel mik nbnb ne ajsnge de se fane o linib; de la nrînz anoi kbtre searb înueue a se krbna, anoi a se deskide nsgin kbte, nsniu nbnb ne se fane ovaib ka dimineaga.
URZICĂRli.
Bn ziar. nsmes'ie Klsbsl boeresk, Klsbsl Rotnsn! Suim kb se aflb înkb sn klsb al ne-gsgbtorilor; kbnd vom vorbi de anela ksm îl vom nsmi oare?
Nenoronitsl Ksrier este akssat de Klsbsl boeresk kb ar fi kontra nersoanei Domnitorslsîj mi nentrs aueasta, este kondamnat sb ns se mai vazb în Klsb. Ar fi frsmos sb se aksse înkb kb este mi kontra Mimsterslsil
Hirkslb ne unele strade o nsvelb sslime-nitb, kb adikb s’ar fi nroiiss boerovski.lor Ministerul mi kb veligii ar .fi refssat zikbnd kb asteantb sb se sse mi alte bskate, ka sb vie al d-lor.
Ansngbtorsl ne a fbkst faliment, a îir-brbgimat kassa boerilor. Dob falimente de o datb, este nrea mslt!
Ansngbtorsl zine kb snele ziare adresb injurii nuferilor streine, mi kb din aueasta o. sb se oksue gbrile de oştiri streine.. Anoi are aersî a rîde de oştirea Rombnb mi de.ts-nsrile sale. Ansngbtorsl ia Tlriii'rinatele mi armia nentrs gazete ssnsso la faliment.
Doi inmi a trebsit sb blesteme libertatea Ilresei în Ilrinninate. Mensorii ne ns niai sînt. ■ Snigi nentrs ne navesl ns se fane bsn în Bsksresni? nrin kondesnendingb nentrs karb-tamii mi uismarii de la BeniS.
în xansa D-asI G. Gepman se afira
dat ks kipie de .ia Sf. Dimitpie Biitop; dopitopii de a ae înkipia se not adpesa aa tinogpafia PomanoB ne este tot întpr anea xan ks D, St. Pasidesks.
Tlskpbpiae Komisisnei Rentpa.ie a§ deBenitS atbts de kbstate înkbtS mal în-toate ziaeie dopitopii d’a^e aBea Bin aa tinogpafia PomanoBS a Jie ncpe. Tino-gpafiia dap a otbpîtS, dsne astopisagia ne is’a dat de Komissia Hentpaab, ka sb tinbpeaşkb o ssmb oape kape mal msat neste nsmepsaS «ie se db Komissisnel. Aksm dap dopitopii d’a aBea aneste as-kpbpl se nots adpesa aa şssS zisa ti-nogpafie mi ae Ba kbiibta komnaekte de aa No. 1 nbnb aa uea8 din spmb ns-? mbp8 ne a emit mm azi. Ilpegsas s— nel koaae în natps fol este de 30 nar paae, xîprie Bsnb, ks aitepe aatine,
Tinogpafia NaujonaAs a asî Iosif Pomanoe iui Komv. —. ibtrada Nemyeaaki., Xan5 Germani, No.
www.dacoromanica.ro