AHUL I. - 1859;
M 97.
PRIN CIP ATELE-UNITE.
SÂMBĂTĂ 19 SEPTEMBRE.
Aneastă foaie ese de dot orî ne săntămină Miepkspea mi Sîm-Btta.
Hrensl abonaments-Isî nentrs sn ană 24 yf. Ilentrs ‘/a „12 „ Trei lsni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrl se va nltii ks 30 n.
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ. ţ
Abonania se fane la librăria Chist. Ioanins et C-ia Eomanov strada Linskanilor, iar nrin distrikte la 11. sekre-tarî al Administrăriii mi la koresnondengiî librăriei. Orî ne abonament trebsie nlătit îndată ks ssbskrierea.
DEIIEIIIE TEJEGPAFIKT».
Kolonelii ae sosit ks fermanele de inve-stitert la Galagî Joi la 6 ore seara. Vineri ae stat în Galagî. Sîmbttt dimineaga as nor-nit snre Iatni ini Beksresnî. Hei destinat nen-trs Iarnî se kiamt Teaxîr-Bei; nel nentrs Be-keresni Teamir-Beî. Anest din ermt este fiel lei Fead-IIama.
Bucureşti, 19 Septembre.
în sfîrmit gragie anelor ne kondek oni-flienea neblikt, din nentel de vedere al intereselor nersonale, iar n8 al intereselor gtreî, iatt nartida nagionalt, attt de frakgionatt, de desbinatT., în ktt netem zine kt frakgienele anestii nartide mai kerînd vor da mtna ks oamenii treketelei de ktt ele între ele! ktnd o nartidt ajenge în aneastt stare de rtfrtnire, de amegealt, de ktdere, netem zine kt mimai esistt. Ktnî în fine, ende sînt anele ka-raktere ne nrin kalittgi senerioare, ar fi ne-tst st atragt la dînsele, toate nrivirile însetate de kegettri mari, de simtimente înalte; de jestinie, de nentrtinire, de veritate? ende este stindardei anestii nartide? De melt ne a voit fie kare st’l gie, anest stindard s’a înbe-ktttgit, anoi a disntret în mai melte mtui.
A asksnde rtnile ne ne konssmt^ este a -voi st nerim. Ne vom askende dart nimika. Ktnî voim st se afle rtel ini st se vindine, Sonietatea noastrt este rtnitt mi rtnele salo sînt înininia sa. Legile mi institegienele nele mai liberale^ nele mai jeste, ne not st fie de nini en folos, la en nonol, ktnd nei kemagî st le anline sa» st le esnline, ne sent nini liberi, nini jesti. Arenktnd okii a-senra anestii soniettgî kemate de ersite la o not viagt, dot kadre sntimîntttoare li se a-ratt; dot kadre ne se konfendt neînnetat, mi formeazt en kadre mi mai sntimîntttor ne kare se întinde en vtl de dolie. Aneste kadre sînt starea soniettgei morale mi starea soniettgei nolitine. Nmbrele neleî dinttie se resfring ne nel de al doilea.
Sonietatea sefert în genere, de relele ne o konsemt; relele sale sînt anelea ne nronedt ktderea soniettgilor omenesni. Le afltm în istoria nonolilor nerdegî.
Hei dinttie kadre ne nresintt en asnekt întenekos. Omel leat în narte, este ainî en efekt al înttmnltreî, ftrt misiene, mi fort skon. îndatoririle sale morale kttre sonietate ne esistt neutre el; i se nare en merit st le violeze. Simtimentele generoase sînt nentre dmsel ne-kenoskete; amorel religiei, natriei, binelei ne-blik, sînt o aberagisne. Amorel familiei este slab. Sengealismel îl fane sklavel tetelor vî-■nierilor'; stinge îutr’însel ori ne dor de sakri-finig; mi î nresintt virtetea ka obiektel ne trebeie st îulttere mai melt.
Aneastt stare de ktdere se rtsfrtnge a-senra sttreî nolitine. Ainî relele ne sînt mai negin adînni. Miniştrii eneî geverntmînt ke-mat ke nreferingt st esekete legile, tremert înaintea datoriilor lor. Senemii kemagî st e-snline institegienile, st anere liberttgile, st glorifie natria, esnlikt institegienele din nen-tel de vedere al intereselor de ambigiene ner-sonalt; vor st eserseze tirania în nemele li-berttgei; nedrentatea în nemele drenttgeî; lo-vesk natria în nemele natriei. IHi ne vtd kt devin enigttorii Iiberttgei, iestigiei mi ai na-trieî. Ile de altt narte, oamenii ideilor tre-kete, stae la o narte, mi vegiazt: asteantt sftrmitel lentei între oamenii nartide! nagio-nale ; asteantt sltbinienea ei, nerirea ei, ka st se rtdine ne rsinele ei. Ktnî în sfîrmit ne ae trebeingt a se mai lenta, ktnd inemi-niî lor kiar, se lentt nentre dînmiî? nele mai melte ziare nemai lemint onimenea asenra kestienelor nese în desbatere în adentrî mi în Komisienea Hentralt. Nini o vorbt desnre aneste nrinnine. Ne nrenart oninienea nebli-kt asenra liberttgilor ne ne sînt nenesaril, asfel în kit înserai adentrile ktnd ar fi de rea kredingt, st fie nevoite st se înkline la oninienea nagisnei.
Desbaterile lor sînt akesagieni, rtsbentrî, injerii nersonale de nettgeni la nettgeni, in-snirate de natimî dfe klini, de interese ambi-gioase, de sete de nonelaritate minninoast, kiar ke nregel de a nemai resnekta ne niminî mi a ne se mai resnekta ne sine.
Hete de oameni vestejigî seb seflarea in-fektt a treketelei, ne s’ae emilit la emele ge-vemelor trekete, ne ae leat narte la desnoie-lile gtreî, ne ae ttmtiat temnlel korengieneî, ne ae rîs de virtete, de libertate, de natrie, vin asttzî, ftrt remine, mi strigt în nemele virtegei, Iiberttgei, natriei, ka st noatt st în-male înkt! Dar demartt menkt! vorbele, de-klamagienele, ne sînt destel ka st dovedeaskt natriotismel, se ner fante; trebee en treket.
Daka aneste fante se kiamt libertate mi natriotism, noi ne am voi st fim nini liberi nini natriogi. Ktnî în nemele Iiberttgei mi al natriotismelei, ne am dori st vedem ne-rind mi libertate mi natrie. Ne am dori st vedem înternînde-se vekii boerî la netere mi streinii în gart. *
Heia ne este mi mai trist, este, kt melgi ae ajens akolo ntnt st kreazt en mare merit a nronaga minniena, deftimarea; a se fane sklaviî klinilor egoiste, mi tot de odatt a tremera de a snrijini adevtrel mi drentatea, a se krede desonoragi, nerdegi st aibt altt oniniene de ktt aneia ktrora le noartt li-vreaoa. Heia ne este mi mai trist, este kt toate aneste klini, şterg krimele dene frentea nelor rtî ne se nen seb stindardele lor, mi linesk sigilib’l kalomniei ne frentea oamenilor indenendinnî ne desnreneiesk livreaoa lor. Semn
fenest de sltbiniene, de degradagiene moralt. de disnreg nentre virtete, mi de amor terbat nentre a ajenge la netere.
Daka togi anei ne se kiamt din nartida nagionalt ar fi enigî, între dînmiî într o ke-getare sinnert, desinteresatt, ktte lekreri bene ne s’ar fi ftket nentre liDertate mi nentre gart! kttt laede mi kttt onoare ne ar fi meritat anest nonol Romtn înaintea Eeronei!
Dar vai! a fost noate skris st trenem înkt nrintr’o enokt de o not derere! o eno-kt în kare vigierile st aratt desbrtkate de ori ne nedoare!
Hiokoiî noi as rtstrit ne reinele niokoir lor veki. He ae ktstigat nagienea?
Snertm înst kt vertijel ne întsnekt sni-ritele, va trene ka toate relele ne ae lovit a-neastt neferine nagiene! Snertm kt aneastt not boalt are st treakt asemenea?
Ne krezertm datori a fane aneste ade-neri aminte. Le fanem ke destelt menagiaret; dar ke keragiel konvinkgieneî, mi sinnerittgeî. Ilegin ne nast daka nrin aneste rînderî s’ar netet gtsi oameni, ne rekenosktnde-se in ele, ar netea st ne blame, ktnînenem negin nreg ne stima nelor ne ne se. stimt ei înserai; mi atennî kiar ktnd nagienea Romtnt întreagtf s’ar abate din kalea nea dreantt, înkt am gtsi ktragiel a’i adene aminte datoriile sale.
Heia ne se zine asttzî oninienea neblikt este oninienea klinilor. Kaesa anestii terbtrî ne se vede în atttea snirite, este votel de la 21 genarie. Imnelsienea vine de la oâmenii treketelei mi natimele base, vin st’i serve ke okii înkimi.
--<♦«•<♦<♦ •
Solidaritatea politică.
Legile divine mi emane innen oamenilor solidaritatea. Ftrt a mai ktsta st demon-strtm în ne konsistt din nentel de vedere-al intereseloi? morale mi materiale ale emanitt-gei, disertagiene ne ne intrt în kadrel nostre; ne vom mtrgini a snene ne skert ainî, neia ne se noate îngelege nrin vorbe de solidaritate în nolitikt
Solidaritatea nolitiks a nettgenilor în genere, le imnene datoria a resnekta legile, kon-stitegienea mi nronrietatea, nrekem mi de a ntstra nanea mi ordinea neblikt, ori ne lovire datt anestor base fondamentale ale soniettgeî fiind o kaezt de rsint nentre interesele ko-mene ale nagisnei mi en sorginte de dessnire, de terberare mi de diskordie, fie nine este rt-snenzttor desnre obsefvagienea anestor mari nrinninii, ftrt kare ori ne adenare de oameni kemagî st trtiaskt seb anelam geverntmînt, devine nenetinnioast: orî ne nilivizagiene mi orî ne ferinire neblikt sînt nemai nisne xi-mere.
într’o gart konstitegionalt snde nresa e-
www.dacoromanica.ro
392
ste libert, mai mslte kti sînt deskise,. nrin esamen uri disksgisne, ka st fakt st înainteze natriea komsnt. Frakgisnele ie komnsn oninisnea nsblikt se rezsmt în adsntrile legislative, ssb felsrite nsmiri ne le disting ini kare se skimbt dsne gtrî. Toate se nevoesk, nrin vonea ziarelor sas nrin aneia a oratorilor lor la tribsnt, st ttraskt la dînsele oninis-nea nsblikt în kalea ne li se nare nea mai bsnt ka st ajsngt la skonsl ne îm nronsn. Este nettgtdsit, kt, gragie anestsi konflikt de oninisnî, anestii isbirî de idei, lsmina tre-bsie ntnt în fine st vie; kt nsterea st aflt ntstratt ne kalea nentrtinirei kttre toate nar-tidele mi kt noate st se ajsngt, nrin jss-
DIMBOVIgA — 19 SEDTEMBRE.
bline ka st serve ia istoria gtreîîn viitor. Kttjlin ne a înnetat din viagt. Ns mtim daka D
nentrs kestisnea Eforiei, ns noate servi la nimik, nentrs nisne ksvinte stnttoase, l-i§, kt legile îh vigoare ns zine nimik desnre sn asemenea nrivilegis, 2-lea. nentrs kt Konvengis-nea zine ksrat: „ Totţi Romanii sînt de o notri-tw înaintea fonkifiilor mbline; Domnsl nsmesve ne toiţî amnloiaifu administraqisnei nubliue eic.
Ktnd o st intrsm în sniritsl Konven-nisneî? Dsne noi kredem kt toate Eforiile tre-bsesk desfiingate, oii kare ar fi bsnsrile ne daka voim st ne asemtntm sniritslsi Kon-
as,
vengisneî, ele ar fi trebsit a se desfiinga din zioa ktnd s’a nriimit resnonsabilitatea Miniştrilor. Se zine mslte desnre ksrtea din Kraiova
Ministre de interne ksnoamte ne anemtl re-komandagl. Am dori înst ka oamenii ne se rekomand mi devin fonkgionarl, st fie de nrin-ninele ne st ner azi, iar ns dig nej fţrt nini c~înstrskgie1 ks nrinniner kontraril, mi noate kiar ks vinisrî.

ale gtreî.
Membrii felsritelor nartide sînt solidari între dînmii, ns nsmaî în kinsl în kare am zis mai sss, dsnre ntstrarea mrinniniilor de ssnsnere la legi mi de kredingt kttre kon-stitsgisne; Dar sînt înkt resnsnzttorî de ori ne lovire ar da lege! mi kredingeî de snsi dintre dînmii, ktnd toleit sn asemenea absz, ktnd last ne kslnem, a se nsne ssb egida lor, snre a skt-na de nedeanst, mi ÎI iartt asfel st rtdine ks nenedensire kansl. Daka din kontra îl lea-ntdt dela dînmii, daka favoresk akgisnea js-stiniel, în lok d’a onri merssl legal nrintr’o
ţigie, a fane st nrogrese interesele generale j seksia II, kt ar fi neîugrijind esaktitatea lege! în nrivinga vinovanilor. Se dt de esem-nls sn Iletre Ilaisie, ne se zine dovedit de lotrs, mi akitat de onor. Ksrte; anoî sn N.... ne ml ar fi snis sogia, mi a fost akitat, nentrs ksvînt kt krima s’a stvîrmit din Dibmia manii. Deja sniî nretind kt va fi ekitat de Ksrte kiar ssb-administratorsl de la nlasaO-kolslsî din Gorj, kare nedrenttnise nd stte-niî de la Dtnesnî, Brttsga, Mesa, Vtnarea, Vtdeniî, Ilreajba, mi ^isnerneniî kare I a îndatorat st kare ks karele mi vitele lor o msl-nime de lemne de la ntdsrî dentrtate de o-ram, nentrs înkiderea snsî lok în mtrime de
antsare moralt, sas nrin înrîsrirî okslte, ns- i30 nogoane, ftrt st le fL nlttit. ksvenita nla-mal atsnnî înneteazt nentrs dînmii solidari- tt. Nsmitsl ssb-administrator, dat în jsde-4atea lor.	Ikatt de vorninia mare, nrin xottrîrea tribs-
He s’ar înttmnla daka ns s’ar fane asfel?
Amezarea desnotismslsî nolitik, ntstrarea -snsî nrinnin ssbversiv ne ar îndatora ne fie kare nartidt st anere ks ksvînt sas fţrt ksvînt, ne togi ne ar veni la dînsa, nekslneml sas kslneml, ks skonsl de a ntstra întreagt onoarea el; de a onrl ka membrii stî st ns noatt st fie nini kiar akszagî, mi natenta de onoare ne îmi dt, adesea ftrt merit, st rt-mîie tot-d’asna ne atakabilt.
Dar oninisnea nsblikt kare tot-d’asna, este dreantt în anregsirile .sale ns noate Itr sa st treakt asemenea akte ftrt ale v :steji, dsne ksm le meritt. Daka ar fane al fel, ar trebsi st ne îndoim, kt, sniind lekgisnele s-nsl trekst dsreros, voiesne st ntstreze anea-stt libertate nrenioast kare fane ne togi ne-ttgeniî liberi înaintea aneiaml legi, mi anea-sta ftrt nini o distinkgisne de rang, de avere sa§ de nozigisne.
Ilartidele st îngeleagt bine kt în seko-lsl în kare trtim oninisnea ns este nsternikt mi resnektatt dektt ne attt ktt se resnektt -ea înssmi mi ne ktt ns ssferţ ka sîjjsl ei st serve de refsgi» ne uedensel.
C.	L.
CRONICA.
Mitim in Natţionalsl, kt membrii familiei Gika ar avea drentsl st fie efori ia snitalsrl.
Familia Gika a dat oameni dintre kare s^as aflat kare a ftkst servinil natriel, mi sîn tem sigsrl kt mi în viitor se vor afla în a-neastt familie btrbagî ne vor fane onoare gtreî lor. Ilentrs aneasta ns vedem kt a kt-stigat drentsl' a fi la Eforia Snitalelor. Ns zinem kt ns as anest drent: îl as ka nett-genl, ka Romtni, ka oameni oneşti; ns înst ka Gini, ns ks sn djent nsmaî al familiei. Am nernetat toate trengele vekî, legile mijn-tokmirile noi, mi ns am gtsit aneasta. Daka Nagionalsl ksnoasne vre sn ni'ivjlegis vekis al familiei, desnre aneasta, ar trebsi st’l ns^
-nalslsi lokal ssb No. 1416 fiind dovedit de kriminal, s’a iiss la onrealt.
Ns vom lsa assnra noastrt sarnina a a-kssa Ksrtea din Kraiova kt ns srmeazt le-gel. Ktnî ar trebsi st avem akte sigsre mi dovezi. Dar sgomotsl aleargt stradele, mi assnra anestsi sgomot, kredem kt nresa este datoare a adsne aminte Ksrgel desnre btnsie-lele ne kad assnrt’I, ka de va fi sgomotsl a-devtrat, st se întsrne din kalea ne a lsat; mi de va fi nesigsr, st se anere, fiind akssatt de oninisne mi ks gravitate.
Aurono de aneastt kestisne, ne kredem datori, a vesti ne D. Ministrs jsstiuieî. kt msltt Isme se nltnge desnre starea organi-sagisneî ntrgei jsdekttoresnî, mi kt este tim-nsl a se gtndi serios la oamenii ktrora se înkredingeazt nele mal nrenioase komorî o-menesni. Snim ktt este de greş a se jisne ne kale bsnt lskrsrile, asttzî înkt, ktnd ideile s’a skimbat mi oamenii a§ ,rtmas tot a-neia. Dar kredem kt nrin msltt energie, nrin ■mare msnkt, nrinlr’o nemtrginitt imnargiali-tate mi jsstigie, se noate fane neva mal bsn.
Snirile mai noi de la Konstantinonol sînt mal nsgin grave de ktt ni se deskria în zilele trekste.
Este înst adevtr kt a esistat sn kom-nlot, kare s’a mi deskoneriD Anest komnlot avea drent skon st tsrbsre liniştea în folossl astorilor lsl. Nsmtrsl konjsragilor se srkt la 40, din kare nel mai mslgl sînt ^irkasiejil. Togi s’as arestat mi sn tribsnal, estraordjnar s’a format întrs aneasta.
Komnlotsl ns are nini o ramifikagisne ks în sntrs îmntrtgieî. mnl vre o imnortin-gt nolitjkt.
Gsvernsl Sardiniei a adresai o nirkslai’t kttre nsteri în kare se desmihte sgomotsl de konnesisne a le Savoieî kttre Frannia.
Dervim-IIama g’a n.smit trimis nlenino-tengiar la S. Iletersbsrg.
De la administraţors.l din Vîinea, s’aK re-komandat D, 5rman mi sn alt individ nentrs nostsl de ssbt kîrmsitor în loksl D. Matake Fi-
Spitalul Panteleimon.,
Ks nrelegisl nsmiril D. Al. Zâne efor în loksl D. Belzade Skarlat Gika, s’ar fi atins oare- kare ambigisni. Ns ksnoagitem motivele dentrttrii D. Gika, dar kît nentrs D. Zâne, ltstm ne nel ne’l ksnosk ka st resnsnzt.
Sînt sniî kare nretind kt drentsl d’a fi administratori la anest suital este konserval nsmaî ne seama familii ktitoriloi'. Kare este baza anestei.i nremngisnî, ns mtim, dekit vedem kt in regsiament ns se vorbemte nimik, mi nrui srmare tragem konklszie kt n’a e,-sistat nini odatt vre sn drent, ktnî de ar fi esisvat, negremit regslamentsl. ’l ar 6 mensi-onat. Ile kît ksnoamtem- înst iatt namterea anestsi uretius drent: D. Kiselef la 830, vt-zînd kt în gara noastrt esistt mal mslte asemenea stabilimente, ne forma stat în stat, a voit st le ssnse la oare kare kontrol, astfel snitals Kolgiî, ne se administra de D. Mix. Rakovigt, ne drentsl de ktitor l’a silit ks sm-talsl Ilanteleimon, administrat de D. M. Gika, mi ne lîngt aiestea a ata.mat snitals Filantronil, administrat de kttrestat nrin D. Xertsks.
Ka. st noatt ajsnge la anest rezsltat urin bsnt armonie, D. Kiselef a zis noate: „eS ns vt dentrtez de a administra tot D-v, ka mi nînt aksm, dekît nsmaî nentrs aksratega lskrtrilor st ligi îmnresnt ktnî ks aneasta ns se va-ttrnt niminl. Daka ar zine vre sn ktitor kt nierde neva din indinendinga admiiristragil de mal nainte, este, komnensat ks nrisos nrin nosl drent ne i se akordt aksm .d’a lsa nar^ te la administragiea nelor-l-alte (lot snitale/-Legsirea din 848 nentrs reorganizagiea Sni-talsrilor, inkornorînd ks totsl snitals Ilante-leimon ks al Kolgiî mi Filantronil, ns nor meneuite nimik desnre drentsl. ne nretinde kt Iar avea ktitoril. Deni ns se noate konstitsa sn drent, mi nrg), srmare nini kt se noate in? voka d_e oimi.ni.	ii,., .
a	L Ol. i^iint
" ipin ;sa
k i;h\<58
Corespondinţă din Zurich.
—	—* - -
hî
(Srmare)-.	1
A
Tn kestisnea frontierelor desbaterile yas fgst lsngî mi înksrkate. Ministrsi Sard abia se nstea nosede de kîte ori venia vorba des-ure abandonarea Mantsei mi Ilesniern.. Ks a-neasta, striga dînssl, se nbandont în diskre-gisnea Asstriel togî-j metil Lombardieg mi se kondamnt, mal dinainte, la o nşlitate kom-nlektt toat& aranjamentele ftkste în favorsl Italiei, Ţrimissl Asstiiak. ks mal mslt sînge rene, dar ks o linişte mal amart dekît vivasr nitatea renresenţantslsl Sard, demsstrt kt nini kt se va nsţea mslgsmi nsmaî ks Mantsa mi IlesMiera; Borgo-Forte revenia dsne toatt dreritatea Imneratorglsi sttnînsj sts, ne nsmaî era destsl .de. avsţ, în Italia, Ka st nede vre şna din dregtsrile sale. într’anestea, ^e nle-r kas ne xarte, mtssras distangele, disnstâs t’h-rinsl linit ks linjt, iart timnsl trenea.
Ns kredegî kt nererile Asstriel ini refs.-
www.dacoromanica.ro
DIMBOVIOA 19 SEHTEMBRE.
393
sele IliemoutslBi aveas nentrs ăneasta sn ka-l notengiarii Sardiniei nrQnpneas kp vor st re-rakter raeskin. Mearta aneasti ns era o nearti sksmnere aneste dosi forterege. Austria îu-nentrs kite va nogoane de nimint, ni o disks-ni8ne de nosigiune nolitiki. Asstria voia si aibi inmediat la koastele sale ne marii-dunî, adiki a ns fi senarati de diurnii nrin nini sn teritor1 strein, ka ks aneasta st ridine ks totul obstakolele ne se ivesk în tot momentsl nrin kestisnea de violabilitate. Ilieniont5l, din narte’î, voia st nosede sn fel de nromontoriî ne s’ar înainta n’între teritoriile ineroine, ki ks aneasta ss faki, de ub imnosibili, nel ns-gin dest8l de grea, îmbinarea forgelor dskale mi nele Asstriane.
Datoria Lombardi n8 era asemenea o sfădi de kigi-va bani: niemontsl ns voia si dea banii nersgi, nentrs ki voia ss'i gini neutr8 rîdikare de forterege ne deveniag ne*= nesarie nentr8 Lombardia din momentsl ne Asstria nistri forterega Mantsei mi a Hes-nierij. Desnre alţi narte aneste 700 milioane trebuia în ideea Austriei, si serve, nentrs în-treginerea armatei ne trebuia si observe mi-mkirile snsi venin ne ns'i insriira nini o în-kredere desnre intengisnele sale 8lterioare.
Balanga ar fi kiz8t de do8i-zenI de ori din minele D-lsi Bsrkenei, ne voia a o gine egsali între aneste dosi nsterî atit de ns-gin disnsse a’mi termina diferingele nrinîr’o. transakgisne amikali.
Aneleami divergingi iritate se iviri mi în1 kestisnea denominagisnei viitoare a regatslsi Sardiniei. Titls de rege al Italiei de sss ne nerea regele Viktor Emansil, nirea Austriei o ameringare serioasi. Italia de sss nB ko-urinde mi Venegia? Deni, dînsa ssnsnea ki a-neasta denota intengisnea de a o alsnga ancasti din srmi retrati. Odati breiuia deskisi, disks-gisnea kidea în resoane konilsremtî; Ass-tria ginea stramnjk la koroana de Fer dela Msnza,. snigi, ksm la înnenstsl anesteî resbel sna din nrimele sale şriji fs d’a o retrage din Lombardia. Msnza, dsne nreliminarele de la Vilafranka, kade în regatul lsi Viktor E -manşei; renresentantsl ses de la Usrix rek-klama restitsgiea aneste! koroane de kare se ingimni orî-nine se atinge; ne de alţi narte Asstria o ansra ka kiiid ar fi ansrat koroana Boemiei saS a 8ngarieî. Vi vegî mira uegremit de resistenga ne usue Asstria de a da sn objekt ne nentrs imneratorii ei nsmai
trs adevir Iu momentul anesta este foarte se-raki, dar îmi adune aminte de zile mai bspe. Kasa Xambsrgslsi, ljare a mirit în destsl no-sesisnile Asstriane, ns uoate. tokrnai în mo-mentsl kind nerdp sna din nele mai frsmoase ale sale nrovinuii, si askslte firi si se ss-nere ki i se nronsne a usne în \înzare.dosi forterege. Qiemontsl s’a dss mi mai denarte: voia a dobîndi Venegiea. Anest aranjament e-noate foarte resonabil, e noate mi fpajte avautagios nejgrs Agsţria; d.ar uiue ns va îngelege ka iritabils ses orologiS ns se noate îmnika ks p asemenea idee dekit ks -trenere de timn? De trebse a se resksmniia nrin bani grema-lele fiiiangiale ne, de kigi-va .ani înkoa, a ko-miş gsvernsl Yienei, imneratorsl .Frâng Io-sef ar nrefera a. se nsne ne sine otag, ksm fiks odati regele Ioan, dekit a’mi vinde im-uerisl ks nirtiniki. Kp toate anestea Hie-montsl ns nerde nini ks.m sneranga: din kon-tra, krede ks statorninii ki va ksmnira Man-tsa, Ilesniera mi Venegia. Kiar a doazidsne întrevederea dela Vilafranka, regele Viktor-Emansel vorbi desnre aneasta imneratorslsj Na-noleon; iui de atsnni înkoa, trimimii sei îi fiksri ksnoskste koudigisnile ne avşa de gind a nronsne Asştriei.
N’am trebsingi .a mi întinde assnra di-sksgisnelor relative la reintegrarea dsnilor de Toskana, Modena mi Ilarma. Hresimgigi îndestul toate fsrtsnele. Atitudinea Hieirontslsi assnra anestsi nşnkt a fost franki mi determinaţi dela înnenst mi nini în sltimsl moment; am nstea zine igai atita mi desnre renresentantsl asstriak. Anesta, mai intiis ka-sti si ansne ne renresentantsl Sard din sim-timente: Ilrefikinds-se ki krede ne ssveransl seS angaj at moralemente nentrs restatoi ni nirea nrinnininilor lpra,ni, fiks anei la bsna kre-dingi mi la lealitatea şa ? însi renresentangii Sardinezi ns ’18 ssfeii nini ksm a lsa o asemenea nosigisne; ni:ls skoaseri dsne terţmsl anesta ks destsli gibinie. Mai îutiiS ame4 zări; ks nrobe ki regele Viktor Emansel n’a lsat nini sn angajament ţnaterial saS moral în kestisoea aneasta; ki aneste angajamente ns i as fost nerste; ki de ar fi voit ninerya s$ i le neari, dînssl ar fi refssat ks tptsl . ale
u<* ou vo o«v -- ________ ____________ , nriimi, kini este sn om onest, mi ns momite
noate fi de kit. o umbri a snei astoritigi j nini odati aneea ne ns voieşte ss gini. Dsne
nerdste. Dar de aneasts desbatere se gineaj mi kestisnea ne konrindea drentsl de a da dekoragisnele koroanei de fer; era vorba ase gisi sn mijlok ksm s’ar nstea da la ambii ssverani anest drent esklssiv de a krea ka-valerl de ordinea aneasta. Din noronire, konsiliatorsl nsts adsne aminte nrenedente analoge 1 anre esemnls, ssveranii Asstrieî mi ai Snanieî daS Ilelea de Asr; asemenea mi ordinea Ierssalimslsi se di de mai mslgi ssverani.	Ov .
Aksm ns va mai zine nimeni ki ns ts’a fikst nimik la Ilsrix; kini din aneasti no-roniti evokagisne a ressltat sn ne -destul de însemnat, adiki ki: nei ne vor merita de la Asstria, nreksm mi nei ne vor merita de la Sardinia, not nriimi aneasti resomnensi, ks josebire ki snii o vor nriimi la Viena, iari nel-J alnî la Tsrin. Ambigiomii spnt, Intru ar devir, oameni norokomi, mi kind e ivorba a’mi skina nisne drentsri, ssnt de mslte ori mai gibani dekit kiar demonsl.
La IJsrix veniri momente grele de tre-kst, siţsagisni delikate de anirat. Kind ve-nia vorba deşure Mantsa mi Ilesniera, nleni-
kare adaogi ki, de mi este adevirat ki a-liatsl ses, imneratorsl Nanoleon, s’a angajat.
Competinţa Tribunalelor noastre în genere.
Competiuţa tribunalelor de comercid.
(Srmare).
Mai înainte d’a trene la o alţi klasifika-gisne ne fiksrim fantelor de komernis, ne nron8i»em a esnlika senssl alinii Dl-a de la art, 306, Reg. Org. kare sokotim ki trebse si- adski o mare konfssisne în nraktiki tribunalelor noastre komerniale; atît din kassi ki anest aliniat este foarte îmnlinit mi kon-fss, asfel îa kît ajsnge a ns însemna nimik, kît mi din kassi ki, jsdekitorii nomtri, în nea mai mare narte, nirksmskrimi nsmai în disnosigisnile lcgislagisnii noastre, nsginî din-tr’înmii se vor fi ridikat, noate, la ssrginta legei, de snde aneasti disnosigisne este ko-niati, într’sn mod însi îmnlinit mi konfss.
Me a voit legisitorsl nostrs a însemna nrintr’anest alin. HI. kînd zine, Verl-ue trimitere de mărfuri de ori ue fel vor fi.M
Este oare trimiterea anestor mirfsri sure a se revinde? Ns, negremit; kini o asemenea disnosigisne a legisitorslsi nostrs am vi-zst’o deja la alin. l-ia tot dintr’anest art. 306.
A voit oare a însemna, trimiterea unui ko-mision ne am orincuskat? Iariini ns; kiiî mi de anestea ni s’a vorbit în alin. Ii-a, mi nrin srmare ar fi fost iustil a ne mai vorbi mi.ani.
Ori ksm ar fi însi, trebse a sni senssi anesteî alinii, nentrs ki trebse a determina mi într’aneasti nrivingi komnetinga tribsnale-lelor de komernia.
Dsne legea noastri, asfel dsne ksm este redaktati, ns mtim kare este skonsl anestsi alineat, fiind nrea enigmatik; mi s’ar înnela nine-va a zine ki trimiterea de mărfuri nre-vizsti nrintr’înssL noate konstitsa sn akt de komerniS din kassi ki trimiterea nrodsktelor
la sn lok la altsl, noate si se faki, de mslte orîr kiar nentrs trebsinga kaseî noastre, firi intengie nini de ksm de snekslagisne^ mi firi ka aneasti trimitere, nrin srmare, si noati konstitsa sn akt de komernis.
Ka si nstem îngelege dar, senssl disno-sigisnpi aliuieatulsi HI, trebse, dsne ksm am mal zjs, si kistim ssrgiiita lsi.
Kondika noastri de komernis, astizi îg vigoare, este abia formaţi în ansi 1840, tra-dskînds-se dsne nea frannesi din ansi 1808, X^lflsitorBl ^ostrs kînd s’a oksnat ks anea-
nersonal;' regele însi nini odî\ti ns a mingit. j sti tradsnere artikol ks artikol a dat mi ne-
simtin.entelor sale de devotament nentrs dorinţele .Italienilor, nini întrs a se fane solidarii în nisne angajamente arnia de diame-tralemente onosite în snirit, ks linia de kon-dsiti ne Viktor Emansei a srmat înki dîn intrarea sa în Isnti. IJinîndsse strins ne a-nest tirim, nleninotengiafii Sardinezi as res-uiit a degaja ks totsl îesnonsabilitatea regelui, firi a 3akrifika nriiminele ne sssgine ks
atita energii.	.
Aksm, trebse oare si ’gi mai susijj ki ns am mai mslti .konfie-ngi în lskririle vIt itoare ale konferingei dekit am avst mi în nele trekste. Assnra solsgisnel kestisnei^ Ita-liane? Difiksltatea kanitali ns se noate re-solva dekit într’sn kongres Esronean, mi înki si vedegi ne ar fane mi anpla!
K
ste art. 632, kare şe komnsne de ninni aliniate, mi a tradss nîni la Ul-lea aliniat es-klssiv, mi anois din aliniatsl HI, IV mi V, a format legisitorsl nostrs aliniatul EU, foarte Efes redijeat.
Ani si ni se nerraiti a fane o digresiune snre a memora nititorilor nomtri, neea ne am zis deja tot nrintr’anest ziar,* în nrivinga ori kirsia m’ar nronsne a deslega o kestisne jsdiniari,. mi a fprtiori în nrivuiga anelsia ne voemte a krea o lege.	,r
Aina jioî dsni ne am zis aţsnnî, ki este stil fie-kirsia, kiar mi nelsi ks bsn-simg, a ksnoainte legea mi sniritsl ei, în srmi am konkis ki: „Daka nentrs nestisnile jsdiuiariî „de zi, mi este indisnensabil, snre a le des-„lega, a ksnoamte legea; dar nentrs a refor-„ma sas a krea o lege, ne si zinem ki tre-„bse a ksnoamte reformatorul saS kreatorsl „ei?a — UJi am adiogat ki:
„Ani ksnomtinga de drent, de lege nosi-* Ziarsl Dîmboviga No. 12, ansi 1858,
www.dacoromanica.rb
394	---------—«
tivi, devine rai mai rigsroasi rai mai anro-’fendate; nri ks kît ea, va fi mai mslt întin-”si în aqela qe o nosedi, mi kare este ke-"mat a reforma sas a krea o lege, ks kît, re-„formatorsl rai kreatorsl ei, va ksnoarate mai ”bine diferitele faze istorice nrin kare, înki ”de la înqenst, a trebsit a treqe sqiinga dren-”tslsi, nreksm asemenea mi gradsl de kslts-a nagisneî aneia nentrs kare se fane, în ”fine ks kît va ksnoasqe mai bine, ka si zi-
”qem ama, nomenklatsra tstslor diferitelor nsn
”tsfi mai mari rai mai mini de kare se kom-”nsfle aneasti sqiingi a drentslsi, ks atîta mi "omenimea nentrs kare se reformi, sa» se kree ea, se va bsksra d’o lege bsni, imnar-„niali, va avea o libertate legali. “
” Ns snim nîm la ne grad va fi uosedat, legisitorsl kondineî noastre komeriiale, aceste ksalitigî, de oare-qe vedem ki onera sa, laşi mslte imnliqitigi, konfssisni rai se gi-serate n’iqi ne kolea mi kiar inkomnatibili ks ilatsra drentslsi nostrs nivil, nentrs kare dren-tsl komernial ns este de kît o esqengisne: Se gisesk esqengisni în kondika noastri de komerqis, a le kiror regslî generale niqî ns figsreazi de lok nrin nea qivili. Tot asemenea nstem- zine mi nentrs legisitorsl kondiqei noastre nenale, kare a komnlektat o oncri ks totsl inkomnatibili gradslsî de ksltsn mi tre-bsingei nagisneî noastre.
Terminînd ks digresisnea, revenim tot assnra obiektslsi disksgisnei noastre, rai zi-netn ki, într’aqeste aliniate III, IV rai V, de la art. 632, K. franqezi, ne kare legisitorsl nostrs le a întrsnit konfssemente în aliniatsl HI, al artikolblsi nostrs 306, este vorba rai de alte fante de komerqis nenrevizste de legea noastri, este vorba, adiki, de întrenrinde-rile de fornimente, de snektaksle nsbline,. de bsnyi, de skonteri, etc. ne kare legisitorsl nostrs a voit a le îmnlini, dsm ksm am zis, nrintr’o singsri esnresisne.
Aneste akte de komerniS, ne se vid, ne nedretit, esklsse din legea noastn, ssnt foarte imnortante; rai fiind-ki -noî înnenînd a trata desnre komnetinna ratione materioe a tribs-nalelor noastre komerniale, ne am nronss a anta aneasti komnetingi, atît dsne disnosi-nisnile legei noastre, kît mi lsînd într’ajstor mi alte disnosigisni streine, d’aneia am sokotit Je ksviingi a le ensmera mi ne dînsele ka akte de komemiS, firi a se gisi figsxind în legea noastri, nsmal nentrs raotivsl ki not rai ele 'atrage komnetinna reali a tribsnalelor komerfliale.
Legisitorsl nostrs, nrin omiterea anestor imnortante akte de komerqis, ne d’o narte, rai be d’alta în srmareâ disnosigisnei ne a lsat, kiar nriritr’anest art. 306, ki adiki, jsdeki-toriile komerniale vor jsdeka nsmai anele fante kite ssnt indikate esnreS de lege, ajsnge a komite o flagranţi a anomalie, denirtînd de la jsridikgisnea tribsnalelor komerniăle, nisne fante ks’n ama esnresiv kafakter de komer-nialitate, mi naralisînd, flrerate, natsra lor es-neditivi.
Daka jsdele komeminl este nirksmskris de lege a trage înaintea sa nsmai ne nersoa-nele anelea kîte as realisat o fanţi de ko-merni», nreviziti esnres de lege, mi daka ak-tele nemengionate de legisitor, întrenrinderile de fornimente, de snektakol nsblik, de banifi, de skont etc, ssnt nisne fante ksrat komerniale, atsnnî ne noate fi aneasta, mai nsgin de kît o, nenoronire! — Rigsros vorbind, ksm va ns-tea oare jsdele komernial a se întinde ks kom-
PÎMBOVIg^— 19 SEI1TEMBRE.
netinga sa, denîraind dinkolo de nreskrranis-nile legei?
Dar risl este deja fikst, rai a kista a tot kii ne legisitorsl nostrs de konfssisnea qe ne a adss, firi a korige anest ris, este
a fane sn ne nefrsktsos.	^
Si kitim mai bine a ameliora anest ris,
mi nrin medii rauionale si konvingem ne ji-dekitor ki este o eroare neia ne a fikst legisitorsl nostrs, rai si demsstrim ksm ar ns-tea el în kalitate de jsdekitor, a trage înaintea sa, ne ori-ne nersoani kare s’ar gisi întrenrinzind vre-snsl din aneste akte komerniale, omise de legisitorsl nostrs.
Snre anest sfîrrait, trebse si komemorim nititorilor noştri ki, jsdekitorsl în drentsl nrivat, în nrivinga kirsia dr. komernial kon-stitsi o esnengisne ns este ginst a observa strikt litera legei, nreksm este ginst în drentsl nenal.
în drentsl nrivat, o ritinire de drentsl din nartea legisitorslsi; este nriimitoare de disksgisne, de kontroversi, de solsgisne, de elastinitale, nentrs ki ama este natsra drentslsi nrivat; ani jsdekitorsl noate jsdeka dsne sniritsl legei, rai ns este nevoit a se konfor-nia literei ei, de snde vedem ki, mai în ori-ne gări, ka mi la noi, alitsrî ks drentsl skris, se formi, se insinsi mi sn alt drent neskris, drentsl ne’i zine kstsmiariS.
Ile kînd în drentsl nenal toate ssnt ri-gsroase, estreme, nozitive, jsdekitorsl ani, ns noate eml din nreskringisnile legei, ani nsmai noate fi vorbe de drentsl neskris, kmî legea nenali ns este nriimitoare de internretanisne de vre-o jsdekati nrin analogii, ani jsdeki-torsl este sn instrsment al voingei legisitorslsi, rai este sn instrsment dsreros rai fatal! __
Ama dar, daka noi ka jsdekitorsl însir-ninat ks materia de drent nrivat, ns ssntem stricti juris ginsgî a observa litera legei, rai daka într’aneasti materie, elastinitatea, nreksm mi o analogie ragionali, este nriimiti, anoi» deklarim, în kalitatea noastri de jsdekitor ki, ssntem komnetent a jsdeka ori-ne akt în kare se va distinge karktersl de snekslagisni fie anest akt nrevizst esnres de legea noastri, fie nsmai nentrs ki se noate dedsne din nrimirml ne ne servo de critermm snre a ksnoamte kînd o fanta este komernials.
(Va srma). loan I. IJalls.
Domnite Redaklor!
Ssbt-însemnatsl are onoare a vi î'Kga si bine voijjl a trene alitsrata ani nsblikaijie m stimabilei domniei-voastre ziar, mi si vi înkredingeze ks a-neasti okasie de stima mi osebita konsiderajjie ne vi mstreazi.	Davila.
Comitetul Sanitar.
PUBLICAŢIE.
Find-ki nostsl de moame al koloriî de Roms din kanitali ne se afli aksm vakant este a se da nrin konksrs doritoarelor kare vor înssmi kalitijjile nerste adiki.
1.	Si fie Romini mmînteani sas ninînteniti.
2.	Si înfigimeze dinloma de bena sivîrmire a învijjitsreî momitslsl în skoala institstslsi fie naştere din Bsksremtî.
3.	Se vor nrefera anelea ne dsne dobîndirea dinlomei vor fi esersat înki kît va timn arta lor în nsblik, mi vor nstea înfigima dovezi desnre onesta nsrtare mi bsna resmire în lskrarea lor.
4.	Tocate moamele asnirante la anest nost se vor ssnsne Ia sn konksrs într’sn deosebit esamen atît teoretik kît mi nraktik ne se va fane nentrs a-
nest sfîrmit în institstsl de namtere. la zioa de 24 Sentembre korent ora 12 mi anea se va nrefera kare la anest kpnksrs se va gisi mai ks nerfekti sniin-gi mi mai esersati.	_
Ssnt vestite dan a se anta toate asnirantele în zioa de mai sss la Komisia doktorineaski rîndsi-ti akolo, nentrs anest skon mi aneliea kare va în-denlini kondiniile de mai sss i se va akorda nostsl.
~ ţleneral Insnektor Davila.
Maccdono-Roinăiiii.
(Armare).
La ansi 1014, ks înnenstsl nrimiveri imneratorsl Vasilis earimî nsrnese assnra Bsl-garilor, rai venind mm la Vidin as lsat qe-tatea, mi ne loksitori i as stnnlintat în Vo-leris De akolo s’as întors la Tesalonika, snde veni Roman Xirotomets trimis din nartea re-gelsî Roman ks nronsnerl de naqe mi de ss-nsnere, Vasilis lsi aneasta de stratagemi, trimise oaste, în ninstsl Maglenilor, mai nre sr-mi nleki rai el înssmi, Isi netatea Nogia nrinse ne Domigians Kaskans Konsiliarslsi Romans rai nre Elige domnsl Maglenilor ks mai mslgi nobili mi militari, strimsti ne qeî bsni de a nsrta arme în Asnrokania, iar nre qeî-l-algi i nredi de averi, rai arse qetatea Nogia. A qinqea zi dsne aneasta, veni Romans Xirotomets ks servi lsî loan fisl lsî Aron la imneratorsl adskind o skrisoaie din naitea lsî loan, nrin kare înratiinga nre Vasilis, ki els as stins viana lsî Romans rai as lsat în-ssraî domniea Bslgarieî nromitind kredingi mi ssnsnere imneratorslsi. Dsne ne Vasilis qiti skrisoarea, risnsuse nrintr’o dinlomi sigilaţi ks bsla de asr. Ueste nsgine zile se întoarse Xirotomets ks doksmente de ssimnere din nartea lsi loan rai a domnslsi Bslgarieî, dar sssnigiossl imnerator ne înkredinnînds-se aqestora, nsrnese din nos în Bslgaria, rai mi-dind kimnii Helagonieî, nrinse mslgime de Bslgari kirora le skoase okii, anoi mergind mm la Axrida snde era skasnsl regilor Bsl-garo-Romini lsî netatea; de akolo rai nro-nsse si meargi la Dsragis kare qetate era înnressrati de loan Aron, însi aszind ki ds-qiî sei Ijieorgis Gonigeats rai Oreste nrotos-natarisl s’as tiiat de Ivaga dsnele nel famos al Bslgarilor în raessrile, Ilelagonieî, lisi a-qeasti întrenrindere rai se întoarse în Ilela-gonia rai fsgind nre Ivaga veni la Tesalonika rai anoi la Mosinonoli, d’akolo trimise omti de lsan mai mslte netigi ale Mesiei.
în ansi srnutor Vasilis eraind din Kon-stantinonoli merse la Sardika, mi înmressrind forterega Ilerninon, o bits în ksrs de 88 de zile, rai nenstind’o lsa se dsse la Mosinonoli, nrimivara earirai as intrat în Bslgaria, rai dsm mai mslte nndinsni fikste nrin Ilela-goniea, merse mm la Kastora snde înqerki îndemert si ia qetatea, mi se întoarse îndint, nriimind tot deodati ratire dela Zizins, nre-fektsl Dorostorslsi, ki Kraka a» strîns foarte mare oaste mi sas snit ks loan Aron, mi as kemat iutr’ajstor rai ne Ilaqinagi, ks skon de a înksrge în ginstsrile imnerislsi. Basilis ss-nirat de aste ratiri arse Bosograda, întiri Berea, rai rase kastelele din nregisrsl Molisks-lsi. Aqi i veni ratire ki Kraka n’as kinitat ajstor de la Ilaqinagi, mi ks modsl anestaîn-ksrsisnea s’as îmnedikat. — Dsm aqeasta ra’as întors armele assnra lsi loan Aron, mi trimise înainte nre Konstantin Diogene ks kor-nsl oratirilor dela anss, kare era nre aqi si kadi în ksrsele lsi Ioane. Imneratorsl aszind a-qeasta merse de se nsse înssmi înaintea oratirilor, strigind: qine e militar vie dsm mine! Armata lsi Ioane vizind asdaqia imnerators-Isî se tsrban, mi strigind: Vedeni nre Me-sar! lsi fsga înnresul ks loan. Diogene ki-niti ksragis mi înqens a nerseksta nre im-mini, mi nrinse la 200 de kilarî lorikagî ks fer, mslgime de kaî rai toate sarqinele lsi loan dinnresm ks virsl aqestsia. Imnerato-rsl dsm aneasti viktorie se intoaise la Bo— dena rai d’akolo la Konstantinonoli, la 9 Ia-nsarie 1017.
Ist. Rom. de Tr. Lasnans.
D. K.
Tinogpafia Naniona.is a asî Iosif Pomanoe iui Konm. — Strada Nemjjeaski, Xan» Grermani, No. 21-
www.dacoromanica.ro