ANUL I.
1859;
Si
M 96.
PBINCIPATELE-UNITE.
MIERCURI 16 SEPTEJIBRE.
Aceasti foaie ese de doi ori ne sintimint Miepkspea rai Sîm-Btta.
Ilreusl abonaments-Ibî nentrs sn ană 24 Sf. Ilentrs 1/„ „ 12 „ Trei lsnî. . . . 6 „ O linie nentre anon-ssri se va nliti ks 3C n.
FOIA POLITICĂ Şl LITTERARĂ.^
Abonaijia se fane la libriria Chist. Ioanina et C-ia Romanov strada Linskanilor, iar nrin distrikte la D. se kre-tari al Administragii mi la koresnondenjjiî li-bnrieî. Ori ne abonament trebsie nli.tit în-dati k» ssbskrierea.
9>EIIEIIIE TEJEGPAFî'IE.
Denutagii Romtnî, duiie doriuga M. S. Sultanului, s’au nriimit în audiengt Sîmbttt în-uaintea M. S. în nalat. Denutagii nleakt Mer-kurî sa§ Sîmbttt.
Koloneliî ku fermanele de investituri, as mi nlekat Luni din Konstantinonol nentru nrin-cinate. Merkuri vor fi îd Galagî.
Bucureşti, 16 Septembre.
Romanii nu vor nutea fi nici o date o na giune nuternikt, ne ktt timn nu se vor Isnta el singuri nentru drenturile mi liberttgile lor. Iltnt atunci, ori ne drenturî, ori ne liberttgî ni se dt de streini, nu vom sci a le nregui. A'ieste drenturî, aceste libertegî se vor nerde ku aceiami facilitate ku kare le am ktstigat: ktstigate terţ sakrifice, fort dureri, not st mart într’o zi, terţ st ne lase nici o ntrere de rts. Liberttgile ktstigate nrin lunte, nrin dureri, nrin sakrifice, nrin stnge, numai acelea sînt trtitoare. Dar vai! kum vom n^a, noî st ktstigtm acele liberttgî ktnd cinci mi-’ lioane de gtranî not'zice, ktnd va suna ora „nu avem nici ce ktstiga, nu avem nici ce ntstra 1 “
Hli ku toate acestea, aceastt kestiune se noate xottrî de Aduntri. Konvengiunea deskide kalea ka st se fakt lukrurile asfel în ktt cele cinci milioane de gtranî st noatt zice: „ St antrtm drenturile mi averile noastre!"
Dar Komisiunea va fi oare la întlgimea nosigiunei sale? Aduntrile vor îngelege tre-buingele nagiunei de asttzi? okii acestor cinci milioane de suflete sint îndrentagi kttre aduntrile kemate st decizt de soarta lor. He va emi din aceste urne înkise înkt ? nu seim. Dar ceia ce seim de sigur este kt daka Aduntrile vor da cinci milioane de oameni gtrei lor, îmi vor krea o aureolt a ktrii straluci-re va fi eterat; kt daka înst, nrin nişte di-snosigiuni fatale, vor reunii ka aceste cinci milioane de oameni st’i gie înkt streini de natria lor, un vtl de doliu va akoneri viitorul nagiunei, mi o mtnt de fer, ka în os-ntnul lui Baltazar, va skri ne ntregiî Halatelor, în mijlokul strbttorilor: „Hatria a kt-zut în robie! mi ruminea o va askunde în mormînt \u
Rilim în Steaoa Dsnzru.
i	MOŢIUNE.
Lutnd în konsideragiune kt cea întti datorie a fie ktruî Romtn este de a resnekta mi a face de a se resnekta autonomiea na-triei sale;
Lutnd în konsideragiune kt cea întti
kondigiune a îmnlinireî acestei mari datorii este de a nu nrovoka, nici a ntzui la inter-vengiunea în trebile gtrii;
Lutnd în konsideragiune kt în trekutele lunte nolitice, unele nersoane au dat rtul e-semnlu de a se adresa sau kttre Iloarta 0-tomant sau kttre alte nuterî strtine, rekla-mtnd kiar nrin netigiunî mi denutagiuni a-mestekul lor în trebile gerei, mi aceasta nen-tru kestiune nu numai de interes nrivat, dar mi de interes nublik;
Lutnd în konsideragiune kt ntzuirea la strtinî, înkt nriD kodicile lui Vasile Lunu mi Matei Basarab se nedensemte ka krimt de înaltt titdare, sau dunt antikt kalifikagiune de viklenie a mouiiel.
Lutnd în konsideragiune kt kondigiunea nolitikt a Hrincinatelor Snite, nrekum s’a statornicit mi s’a garantat de marele nuterî ale Euroneî, konsfingind autonomiea Romtnieî, mi statutnd kt nici o nutere streint nu are dren tul de a interveni în trebile ei interioare, nrin liberttgile nublice, nrin institugiunele konsti-tunionale, nrin organele regulate ale statului ii asigurat mi nartitelor mi nersoanelor individuale mijlokul mi nutinga de a ajunge la îndestularea a ori ce trebuingt legiuite, mi la înfrînare a ori ce abus komis în ori ce kaz nublik sau nrivat, înktt asttzi mai mult de ktt ori mi ktnd intervenirea la streini a devenit o krimt din cele mai mari, mi kare trebuie a fi nedensitt ku cea mai mare asnrime;
Subskrisul nronune kt Komisiunea Ten-tralt st se okune ku nroiektarea unei legi sne-cieale, kare st statorniceaskt nenalitatea în kontra tutulor acelor» karii în viitor nrin de nstaifisnî, netiifism sau ori ce alte asemenea ak-te ar ntzui mi ar nrovoka la intervenniunea înaltei Ilorgî mi a ori ce alte nuterî, nrekum mi a agengilor lor în trebile statului Romtn, fie aceasta în kestiuni de interes nublik, fie de interes nrivat.
1 August 1859'
(Subskris) M. Kogzlniueam.
Susginem acest amandament. St. Golesks, K. Teii, R. Rotieti.
10 Senlemvre 1859.
Estragem aceste rtnduri dmtr’o slcrisoare nartikolart din Kostantinonol.
în aceste zile, ne aici s’au întemeiat lu-kruri kare, daka ar fi reumit, ar fi fost de natura st komnlice ku totul kestiunea orientului.
Noi diferim ku totul de staturile Euroneî. Akolo nonoliî fak revolugiunele nentru kuvinte de civilisagiune, bazate ne nrincinii de libertate, de egalitate. La noi nonolul (nonolul 0-toman voiu st zik), este enemik jurat al acestor stnte nrincinii; este stagionar, konserva-tor ne ktnd guvernul este revolugionar, reformator. Negremit kt namilor mi Miniştrilor
nu le nlace invengiunile; dar nevoigi a se a-rtta oameni de nrogres, ka st nlakt Euroneî, intra ne kalea reformelor. Tanzimatul SuIt fânului Maxmud ce kortsnunde ku regulamentul vostru, nu a intrat înkt în nrovinciile Turcesc!, mi iatt kt Eurona cere a se nune în esekugiune xati-xumaiumul Sultanului, în acest xati-xumaium se nromite între altele drenturî egalitare ce nrivesk ne togi su-nurnii Turciei nronrii, ftrt osebire. Acest xati-xumaium turbura mult ne nonolul Turk. Seim kt konsniragiunile în Turcia sînt dese, dar în umbra nask, în umbra mor. Astt datt era una serioast; ginta ei se zice kt ar fi fost st detroneze ne Sultanul aktual kare este nrivit mi favoreazt interesele kristianjlor. Kom-nlotul s’a deskonerit, mi konsniratoriî, în mare narte sau arestat. Se asigura kt se aflt nrin-tre konsniratorî nersoane mari mi însumi Flama Albaniei. în zilele din urmt Sultanul, ce emise în kaikul stu elegant, ne Bosfor, fu gonit de un vas ku vanor, mi abia nutu st ska-ne; se zice kt aceastt goant a vanorului a-sunra kaikuluî îmntrttesk fusese nrekugetatt mi ku gînduri rele. Lukrurile Hrincinaţelor se krede aici kt ar fi terminate. Sultanul ar fi arttat doringa st vazt ne agengii Romtnl, era st-î fie nrezintagî înaintea nlektrei. Ku fermanele eraS st nlece de aici la 14 sgg-temvrie.
Turcii, mi mai ales cei mari se nar veseli kt s’a suskris Învestitura, dar în fund nu sînt nici de kum: îi kostt mult simnlifierea formalittgilor mi mai ales a unor datine vekî la darea investiturei. îîe urmt cei mai nu-gin interesagî, nretind kt ar fi multt tendin-gt la Romtnî, a arata nentsarea desure dîn-mii. Iar mai ales se tem de karakterul indi-nendinte al Domnitorului, ceia ce se tem mai mult este o akniune a Romtnilor asunra Bulgarilor mi Sîrbilor în oare kare timn. Daka guvernul gtrei ar fi stat înkt în vekile mtni ale ve-kilor voştri boerî, ar fi fost siguri kt n’au ni-mik a se teme asunra acestui nunt, dela nisce oameni mai mult dektt naunm, mi mai mult dektt ssnstui.
Sultanul era decis st dea învestitura înkt dela nota Rusiei, dar Mesglisul s’a onus. Fanariogii sînt suntragi ne voi, sa» ne Konvengiunea voastra. Singurile nosturi ce le mai rtmtsesert dela voi erau agengiile Moldo-Romtue; akum au irerit mi acelea. Dar sne-ranga nu last ne oameni mi ei snert kt vegi face ÎDtr’o zi o nebunie ce ar nutea aduce Turcii akolo, mi atunci, noate st se desnt-gubeaskt ku uzura. Dar sner kt Romtnii au devenit mi mai înnelengi mi mai bravi în antrarea natriei lor dektt în trekut? Kriza finangiart merge ne la noi înkt.
www.dacoromanica.ro
388
PÎMBOVIPA - 16 SEUTEMBRE.
CRONICA.
Monisne:! D-lsi Kog^,lni']eans nre kare
o renrodssertm mal sss, este neutre noi sn akt de jsstigie mi de natriotism. Ns nstem fi nici odatt o nagisue astonomt, nici cett-nenî Romtni liber! în simgsl astonomieî noastre, ne kst timn ne vom ranorta, saS în ls-krerile noastre nolitice, saS nrivate, la o ns-tere streine. A alerga la streini în lskrsrile ne ne nrivesk, este a artta kt noi înmine cel dinte! deskidem streinilor kalea a se ameste-ka între ale noastre. De vom lsa în konsi-deranisne triştii fannl al istoriei acestsl nonol Romen, vom gesi kasza servitsdinei acestor geri în aceste nefericite alergerl ne la streini.
D. Kogtlniceans, foktnd aceaste mo-nisne a fost insnirat de sn adînk simtiment natriotik mi de lsminele ksnoscingelor istorice. 5n asemenea vot era cerst ka o necesitate de noa noastre nosigisne nolitike. Î5n asemenea vot, in fine face ne Romtnsl cel res se fie Romen bsn; îl ia din mena strei-nslsl snde se afle ka instrsment ks kare sena gara Romtnslsi, ka agent fidel mi nere-tribsat.
Vedem în gezetele noastre kontinsagis-nea desbaterilor assnra adresei Komisisneî din Fokmanî. Noi am fost mi sîntem înke de nerere ke toate stinslagisnele noi din Kon-
ra, saS din reaoa gtndire a celor ce în tot kinsl kastt se komnromite ideile ce sîntke-mate a regenera nara. No! ns kredem ke A-lesandre Ion I, ne zice ke s’ar desnregsi singur în zioa kend ar fi nevoit se îngenske la altarsl streinilor mi ideilor trekstslsi ne kredem ke alessl nanisneî Romene ce refsst amî da ns-mele stS susi oram, înainte de amî strtlsci acest nsme nrin fante frsmoase mi natriotice ; se vie astezi mi se keme la kerma Statslsî inemicii nrincinilor sale; oamenii trekstslsi ce ns as fekst nimik, nici ka se’mi strelsceaske ns-mele lor, nici ka se se fake isbigl nonolslsl nrin fante frsmoase mi natriotice. Dar kredem, dar sîntem sigsrî, o renetem, ke acest sgomot este ka toate acele sgomote mincinoase ce sniritsl reslsî resnendesce în adins ka se strice kassei celei bsne. Sînt oameni, kare, daka ar avea înke ceva snirit, ar trebsi se simge el înssmî ke sînt sftruiigî nentrs gsvern, afare nsmai daka ns se vor xoterî a se face renegau! a! vekei lor kredingi; dar kiar atsncl, cine îi va krede înke? a mal kes-ta se vie la gsvern astezi, ar face ka acei oameul fere snirit kare în betrenegele lor, se gin înke de nlecerile ce înkente jsnenea mi devin singsri ridikoli sas nessferigl.
A mai nerst sn organ de nsblicitate ssb nsme de Reforma, redigiat de D. I. Komt-neans mi D. I. G. Valentineans, le srem ss-
vengisne, ns as nevoie de a fi nsse mal intrig în legi de ketre Komisisnea Hentralt, ka ano! se se konsidere în gerî. Ilentrs sn ks-vent foarte senetos, ke de vom nriimi ka toate aceste nrincinii liberale mi egalitare, se ns fie konsiderate de ket, dsne ce Komisisnea va face legi, anoî srmeaze neanerat a ns se konsidera nici resnonsabilitatea Miniştrilor; nici drentsl tstslor Romenilor la fonkgisnele nsblice; nici egalitatea înaintea lege!; ci a a se kema boeril cel mari, mi a li se zice: „Lsagî ktrma voi, kecî Romenil togi ns not se fie ce sîntegî voi. Lsagî bicisl într’o me-ne, lovigî ne nonor, fere nici o resnsndere! întrebsingagî venitsrile Statslsî fere nici o so-koteale! înainte era censsra ce stingea ksge-tarea: nsnegî din noS censsra, mi smnlegî în-kisorile ks gazetarii ce nrefere a ns se face nimik în simgsl Konvengisneî, kecî ar fi o kelkare de Konvengisne. StergegI din kernl Ilrincinatele snite etc. etc.
Iate-ne dar ke ks asemenea logike ne
dscem la abssrd!
Ne nlengem kend Ministersl ns intre în sniritsl Konvengisneî; ne nlengem asemenea kend intre! trebse se fim konseksingi. Ls-kreze Komisisnea în sniritsl Konvengisneî, mi lskreze renede; dar ns va resmi a ne gi-ne robigl ssb langsrile regslamentslsl organik. Regretem ke membrii din stenga a§ kezst în eroarea celor din dreanta. Dar am zis, mi o renetem, ns’î blabem întrs nimik: kredem nsmai ke s’as lesat se se megsleze de legalitatea ce în anaringe ar fi esistat întrs aceasta.
Se vorbemte nekontenit ke Ministersl are se se skimbe, mi se se keme la gsvern oameni din nartitsl sltra konservator. Snil kiar înrnire mi nsmele noilor Miniştrii, nsme ksnoskste destsl de bine ssb enoka okşnagis-nelor streine. Ns vom snsne aici aceste nsme. Dar nstem zice ks înkredingare ke mal ksrînd vom krede ke Komisisnea Mentrale ar da sn nroiekt nentrs înnronrieterirea geranilor de ket se vedem sn Minister format de retrograzi, astezi kend este vorba a merge înainte. Lskrs ni se nare imnosibil, mi aceaste novele ns este neskste de ket din temerea sno-
ces bsn!
Se citesce în monitorsl frangez: de la 18 sent. S. N.
„Mai mslte gazete a§ vestit ka sn lskrs anroane nromslgagisnea snsi dekret ce ar a-dsce în legea nresel de la 1852. Aceaste veste este ks totsl neadeverate. Dresa în Francia este libere a disksta aktele gsverns-lsl mi a deklara asfel oninisnea. Mai mslte ziare ias o libertate mi mai mare kar^ n?' ■ noate se albe drent ginte deket a înlesni a-taksrile kontra komnozigisnei mi baselor ordine! sociale.
Gsvernsl îmneratslsi ns se va înletsra din sistemsl ses adontat de a lesa sn kemn întins sniritslsi de disksgisne mi de esnlika-gisne, onrind îuse efektele neriksloase ale mincisneî, desfeîmerel mi retecirei.u
Konferingele din IJsrix ssnt sssnendate, nleninotengiariî astent nose instrskgisnl de la ksrgile lor resnektive. Kestisnea Italiei se nare ke din ce în ce devine mai sninoase. încene a se ivi o idee fatale ce ne nare ks totsl linsite de fsndament.
Se krede ke monarxil s’as sneriat de dok-trina ce reksnoasce nonoarelor drentsl de a’mî da dinastiile mi forma de gsvern ce le nare mal konvenabil nentrs nrogressl, seksritatea mi fericirea lor. De aci se konkide ke mslte din statsrile kontinentale ce se nerea nene aci favorabile kestisnel Italiei, ar dori ne ssbt mene se imnedice realisarea msltor binefaceri ce ks drent ksvent se astenta de aste date nentrs Italia, De este adeverat ke aste nenorocite idee ar fi dominînd în sekretele resols-gisni ale acelor kanete înkoronate, este înke mi mai adeverat ke resl ce acest gremit re-sonament ar§ nrodsce momentaneg nentrs Italie mi lsmea liberale, va fi o mare gremeale ce se va snarge în kansl celor ce Tas kon-censt. Ilolitika astezi a ajsns a fi fine mi a se nresinta ssbt maska de liberalism kiar kend face oficisl de gede; dar asta singsre dovedeşte ke nsterea ce ’! sgerie ateta este, mare, ke evenimentele nrogresive merg iste mi ks forge. He kestig not snera aceste resisten-
ne okslte? Ele ns fak deket a meri fonia esnlosisnei
Estragem din Monitorel oficial, valoarele ce s’a nreskris nrovisoris monetelor srmetoa-re nentrs kasele nsblice:
Monete de asrt
Galben asstriak, lei 31 nar. 20.
Livra sterlinge, lei 67.
Livra tsrceaske, lei 60 nar. 30.
Imnerial rssesk, lei 54.
Nanoleon de 20 franci, lei 54.
Monete de Arifint.
Zvangigsl vekis, lei 2 nar. 10.
Idem nsos, lei 2 nar. 10.
Fiorinsl nsos, lei 6 nar. 12.
V2 idem idem lei 3 nar. 6.
'/, idem idem 1 Ies nar. 23.
5	franc! lei 13 nar. 20.
Rsbla lei 10 nar. 20.
Talersl de 6 zvangî lei 13 nar. 20. Ikosarsl tsrcesk, lei 12.
Competinţa Tribunalelor noastre în genere.
Competinţa tribunalelor de coftnerciîi.*
(Srmare).
Terminînd ks komnetinga nersonalT. (ra-tione-personce) a tribsnalelor noastre de ko-merciS, venim a trata aksm desnre komnetinga reaks (ratione-materiee), adikt desnre acea komnetingt kare ns nrovine de kît nsmai din ;k#^sa natsrei kontestagisneî, fskînds-se ab-strakgisne de nersoanele acelea de la kare s’a ridikat. — Ori trebse -se* distingem, într’ sn mod foarte atentiv, aceaste natsrs a kon-testagisneî, nentrs ka st nstem vedea de nre-sinte, sas ns, sn karakter de komercialitate.
Ns nstem nroceda mal bine snre acest stîrmit, de kît a esamina fantele de komerciS, singsre ce ne not servi de nornre în distingerea karakterslsl komercial din natsra snel kontestagisnî.	7
Sure a esamina dar fantele de komerciS trebse negremit a face o klasifikagisne.
St zicem:
1-	is. Ssnt fante de komerciS, kare, în-trenrinse sas d’sn komerciant, saS d’sn nar-tikstar, ssnt ssnsse nressmgisne! generale de komercialitate, mi snre a dtrîma aceaste nressmgisne, trebse o nrobt kontrarie.
2-	lea. Ssnt fante kare se sokotesk a fi komerciale, nsmai nentrs motivsl kt ssnt în-trenrinse de komerciangî mi,
3-	lea. Ssnt fante komerciale, în kontra ktrora ns se noate admite nic! o dovatt kon-'trarie.
în întîi'a klasifikagisne ce ftksrtm fantelor de komerciS, intrt, (art. 306, alin. 1. Regsl. Org.). „ Ori-ue ksmmrzrî de nrodskte mi mzrfsrî snre a le revinde.k
Aci trebse st se observe bine kare a fost intengisnea ntrgilor, daka, adikt a voit ele a face o snekslagisne saS ns.
într’adevtr de mslte ori sn komerciant ksmntrînd mtsfsri saS nrodskte, se sokote-mte kt face o fante de negociS, de mi e!S în realitate le a ksmntrat nentrs trebsinna ka-sel sale; mi iartinî, din kontra, sokotinds-se * Vezi nsmerele 70, 75 nn 76.
www.dacoromanica.ro
DIMBOVIUA — 16 SEETEMBRE.
389
kt le â ksmnirat nentrs kasa sa,, st le fi
te komnara de kit ks aceea ne kai-e kiar
ksmnirat nentrs komercisl ses.
Ama d. e. sn fabrikant ksînnirînd kir-bEiiî de nimînî, s’ar sokoti ki’î a ksmnirat nentrs trebsinga kasei; ks toate acestea els ar face o fanta de negocis, daka îi va între-bsinga în komercisl si§, kici de mi ns’i a ksmnirat snre a’I revinde, sssl lor însi servi la anele lskrsrî, ne are si se revînzi.
Iati nîni snde trebse a se întinde dne-va ks rigoarea kînd este vorba a distinge ka-raktersl de snekslagîsne dintr’o fanţi oare-kare.
Tot în întî’a klasifikagisne a fantelor de komercis, mai nstem nsne ml, (art. 306, alin. 2-a Regsl. Org.) „Orî-ue întreprindere de fa-brm, komişioane, transporturi ne am ori ne 8skat.u (alin. 3-a, idem.) „ Verî-ue trimitere de mzr-fsrî de ori ue fel vor fi.u
Anestea ssnt, în sksrt, fantele de komernis ; jsdekitorsl ani trebse a anrofsnda foarte skrsnslos toate anele cirksmstange de kare se gisemte înkonjsrati fanta, iar ns nen-trs motivsl ki, daka ar vedea ki obiektsl s-nei kontestagisni renassi ne mărfi, komisioa-ne, transnortsri etc., si se nronsnnie ssnerfi-nial ki fanta este komerniali.
Ensmerînds-se nrin Regslament de ki-tre legisitorsl nostrs, fantele anestea kîte le vizsrim ki se gisesk ssbt nrezsrogisnea de komernialitate, ns trebse si nressnsnem ki el a avst nretengisnea a ne indika toate fantele de komernis; aneasta îi ar fi fost imno--sibil, din kassa mslgimei lor; din kontra legiuitorii nostrs, daki a ensmerat aneste fante, a voit nsmai a ne nsne ne kale a le ns-tea ksnoamte ne toate, anreniind dsne anestea, karaktersl nelor-l-alte.
Kînd dar o kontestagisne va avea de o-biekt ver-sna din aneste fante, ne kare legea le nsne ssbt nressmgisnea de komernialitate; kînd jsdekitorsl va vedea ksrat, în fanta ne’i se nresinti, sniritsl de snekslagisne, adiki ideea ne a nstrit ne nirgi a trage sn nrofit, Si deklare aneasti fanţi, nreksm mi kiar legea o deklari, (art. 307, Reg. Org.) de kom-netinga reali (fatione materia) a tribsnalelor de komernis.
(Va srma).
^	Ioan I. Halls.
Corespondinţă din Zurich.
Ritim în Ksriers de dsminiki o kores-nondingi a sa nartikolan din IJsrix, (13 25 sent.) kare di mslti Ismini assnra ki-tor s’as lskrat de la nreliminarele nmii de la Vilafranka mi nini astizi. laţi ne zine aneasti interesanţi skrisoare:
„Konferingele s’as sssnendat, fiind-ki nleninotengiarii, ka si’mî noati regsla disksgis-nele lor mi a veni ne sn tirîm mai anronia-bil, as nenesitate a Isa nosi instrsknisni de la gsvernele lor resnektive. Momentsl anesta nare nronine a kista si nitrsndem misterele anestor lsngi negogianii desnre kare as vorbit atîgia mi atîgia, dar ne kare nsgini le as ksnoskst înki. Igi nromisesem skrisori sen-» temînale nentrs toati dsrata konferingelor. Dar ks tot sakrifinisl ne’mi imnsnea sn angajament lsat, îmi venia ks greş, mi noate ki nini se ksvenia, a. da amirsnte desnre in-firmitigile acestei adsnange ne se vedea într’o nenstingi de akgisne generali, Ani noi ns-team nregsi lskrsl dsne îmnrejsnrile ne do-minas; însi la Ilaris, o îngelegem, era foarte greş a ns fage de rîs o lskrare ne ns se noa-
mina ne -o fiksse zioa, o derîma noantea. Misisnea trimişilor Frangezî, Sardinezi mi A-sstriani era ingraţi: Ei o snias de la înnenst, dar ns o kredeas imnosibili; mi ks toate a-nestea, nini aksm la sssnensisne fs ast-fel. Ranoarte-se cineva la momentsl resnirii ane-steî adsnange, jsdine ks nemrtinire kondigis-nele resnektive în kare sta nss fie-ne nego-giator mi se va mira, ns de sterilitatea lskri-rilor lor, ni ksm nstsri veni de dosi ori la olalta firi ka din aneasti singsri nresengi si resslte o imediaţi rsntsn a konferingelor. Neînkrederea srma firesne a’mi lsa nea d’în-tiis loksl în jisrsl sneî mese ne kare se trakta nanea. Alianga imneratorslsi Nanoleone fssese srmati de nrea triste efekte nentrs As-stria; înkit renresentantsl anestei nsteri si ns fie nrevenit mi si ns kreazi într’o îngele-gere sekreti între Frannia mi Italia, îngele-gere ne kare astizi Italienii, dsne deklaragis-nele Monitorslsî, nersist a o konsidera ka sna ne e destinaţi a viegsi kiar mi dsne nele mai grave komnlikagisnî.
Ile de alţi nare, renresentantsl sard ns nstea sita ki întrevederea nelor doi imnera-torî la Vilafranka, fssese internretati ka sem-nsl nerst de o aliangi venini între ksrtea de la Schoenbrnn mi aneea a Tnileriilor. De mi nleninotengiars frangez ns avea a se teme de vre o îngelegere sekreti între Sardinia mi Asstria, nernlexitigile sale însi eras mi mai mari; kici kita si fie într’o difidengi uerne-tsi în kontra miskirilor ne fie-kare din ko-^ legii seî finea ka si’i smslgi vre o konce-sisne în kontra inemikslsi ses.
Dsne difidengi, dsne difiksltatea de a mengine, de ns bsnele relagii, nel nsgin observarea ksviingelor între negogiatori, venias înksrkitsrile ne rezsltaS din sitsagisnea generali a Iskrsrilor.
La Vilafranka se fiksse neea ne nsmim, ani, ns o skigi de traktat de nane sas de traktat de aliangi, ni sn simnls traktat de ksrtsasis. Hei doi imneratori ksleseseri toate roşele, mi lisaseri nentrs nleninotengiarii de de la JQgrix nişte kotoare ama de sninoase, înkit era neste nstingi ksiva a se atinge mikar de dînsele firi si se îngimne stram-nik. Din ambe nirgile s’a vizst o dinisisne lsati ne tikste de a ns atinge de kit ssnra-faga Iskrsrilor mi d’a ns merge mai în afsnd. Ambii monarxi as o srbanitate araia de ner-fekti mi aleasi, mi atita elegangi în sssri, înkit la Vilafranka s’as nsrtat snsl kitre al-tsl mai mslt ka oameni bine kresksgi dekit ka oameni nolitini, mi ks toate anestea s’as dss nrea denarţe.
N’aS arsnkat basele snsi aranjeament, ni as arsnkat nsmai nisne zineri: neea ne as fi-kst este sas nrea mslt sas nrea nsgin. Astfel, în neea ne nriivesne restabilirea marilor dsni, zinerea nsblikati ns nstea într’adevir fi dekit o enigmi firi date menise. Internre-tagisnelc anestei zineri mi a msltora altele eras amia de nsmeroase, înkit s’ar nstea zine ki nleninotengiarii as nlekat ne aneasti sni-noaăi kale a dinlomagiei ka nisne navigatori firi bssoli. Ns as ajsns la destinaniea lor, nentrs ki s’as isbit de mslte sfînni; dar nel nsgin ns as fikst nasfragis; aneasta a demonstrat o gibmii de kare diversele gsver-niminte as ginst sokoteali delegagilor lor, înkit g.ele ne s’as zis desnre skimbarea nle-ninotengiarilor mi reînnerea negogiagiilor ssnt nisne nronosite firi nini o imnortengi.
(Va srma)
- ' <3
Şcoala Naţională de Medicină.
Fiind-ki Inidijimea Sa a înaintat zece elevi din skoala Narjionalî, de Medicinii în medial de bătăii oans klasa Hl-a asimslagî ks rangsl de Ssb-Lo-kotenent ini aneste zece loksrî vor fi ramnlasate nrin konksrs kare va avea lok de la 27 mi 28 ok-tomvrie ansi korent.
Doritorii de a konksra vor trimite la direkrjie aktele de botez mi certifikat de stsdiile lor nel mslt utni, la 25 Oktomvrie, zioa înkiderii registrslsi de înskriere.
Kondirjiile admisiel sîut srmitoarele.	,
1-	is Konksrengii trebse si fie nisksgi sas natsralizagi Romani mi s-s rensnrje ks totsl ori ki-ria nrotekrjii streine.
2-	a Trebse st fie în virste nel nsgin de 16 mi nel mslt de 18 ani.
3-	a Trebse st fie reksnosksgî, destoinici de a servi ks aktivitate în armato, destoinicie ce se va jsstifika nrintr’sn certifikat de medik militar Ve-rifiat de insnektorsl servicislsi de stnttate kare va nresida konksrssl admisiei.
4-	a Trebse st treakt cel nsgin nrin trei klase gimnaziale; aceste stsdii trebse st fie konstatate nrintr’sn certifikat de nrofesorii la al ktror ksrs as srmat. Tertifikatsl va fi legalisat de Eforiea skoa-lelor.
5- a Trebse st se îndatoreze, nrin înskris ka st serve statslsi, sas în distrikte sas în armate,. în timn de natrs ani, dsne stsdiile terminate.	ii
6-	a Konksrssl are drent obiekt materiale ce ssnt nredate în timn de trei ani de skolaritatea ţnm-nasislsi; mi se komusne de dost nrobe: sna skrist, cei-l-altt verbalt; totsl konform ks sn nrogram ns-blikat mai din nainte de kttre direkgie.
7-	a ^ei'cettrile ce vor face înaintea snsi jsri komnss de direktorsl skoalei mi de doi nofesori.
8-	a Klasifikagiea Elevilor este întokmitt dsne notele konksrsslsi. La merite egale, jsriî de nrii-mire noate nrefera fii de militari sas de amnloi'agi da stat în nensie.
Ilrogramsl analitik al sciingelor este întok-mai dsne nrogramsl gimnasislsi nsblikat de Onorar bila Eforie a skoalelor Nagionale.
Direktorsl Skoalei D. Davila,
Epigramă dupe constituţiune.
La Fokmani mai mslgi kremtinî As votat o lege amari Kontra qelor ne din gări DaS netigii la streini.
Togi Rominiî anlasdari;	-ar
Dar o neati de kokoane Re aS jskat ks ei ninni anir Jisaijl Blestemari nrin saloane	.siuiiâDI
Ile Rentralii din Fokmani.	slnîtim
- *Jj,r
Ansngitorsl mi a skimbat redaktorsl. Aneasti foaie este aksm a omsl&î falit. .^Ve-degi Ansngitorsl din srmi.	;v ;
Gazetele Asstriane aS înnenst si snrijine suirea girilor ks nrinnlne strein.Jf De .sigsr ki ns sînt manşe â se fane,
Direktorsl onerei Italiene era decis si îmnargi lojele la noarta teati’slsi dsne Konr: vengisne. Dar adresa Komisisnei Rentrale a fikst si srmeze dsne regslament, nini kmd se va face o lege noi desnre oneri. Asfel lojile s’as dat iari dsne Alraanaxsl Statslsi asemenea mi alegerea artiştilor s’a fikst dsne regslameut.
Astizi lsmea nsmesne ne oamenii oneşti, nesimisti; ama dar ne xogi trebse si’i ns-measki ontimisti?
iMaccdono-Romănii.
(Srmare).
Samsil dsni sn renaos de cinci ani de zile determini si ia Tesalonika, rqi îunirgin
www.dacoromanica.ro
390
DIMBOYIIIA — 16 SEIITEMBRE.
dsmî omtile komapds la 9 mik-B narte dintr'în-
sele st înkirgi nini la nimita letate; magistraţii Gregorii Taronitil, aszind de venirea lsî Samiil, trimise nre fiii sis Asot ka si nerie mslgimea inemiiilor. Aiesta întimni-nind kornsl iei mik kare mergea înainte, în-iens a’l fsgin, mi kizi în ksrsi. Gregorii îngelegînd d’aieasti întimnlare, uroneri si vini într’ajitoril fiiliî siS, însi mi el fs în-konjirat de armata lsî Samiil, mi dini p a-nirare kiragioars kizs sibt lovitirile inemi-kilil, în lokil aiestiia, imneratoril Vasilii trimise nre îîiiefor 5rani, kare trekind nrin Tesalia veni la rîil Snerxii inde întimuini nre Samiil iei ie devastase toati Greiia, mi aksm se întoriea înanoî, mi sinrizînd noan-tea nre inemiiî, tiie mare milgime dintre dîn-miî. Samiil abia skini fiii sii Roman nrin miltele Ilindi. întorkindi-se akasi Samiil dimise din nrinsoare nre Asot Tarnonolitil, i dede nre fia sa de sonie mi 1 fiki nrefekt Di* ragiilil; înss aiesta fiţi d’akolo la Konstan-tinonoli înnreini ki konsoârta sa. —* Dine natri ani de zile. Samiil nerdi^ Manjianono-lia, Berea mi Serbia (letatea). In anii 1001 imneratoril Vasilii îmnresirt Vidinil (vekea Bononia) mi dini» o batere de ont lini de zile 18 lifc ki nsterea însi ir£nt> kind eli ne-treiea dinaintea aiestei letegî, Samiil înkir-se în Tragia mi nredi Andrianonolia în zioa de Sf. Maria. Imneratoril Yasilii dini ie întiri Vidinil nleki si se întoarki la Kon-stantinonoli, mi nre drim biţi mi sinise toate letigile, anoi venind la Skini aizi ki Samiil este dinkolo de rîil Asii, kare se vir-sate mi era anevoe de trekit, mi treki nre-ste n’amtentate nrin in vad nigin kinoskit, Samiil mi oastaa Iii sniimintindi-se, Iii figa mi lisi toate sariinile în minile Bizantinilor. Roman fiii regeliî Iletri mi fratele li! Borise, akim nretektil letigiî Skini dede mi letatea, mi se sinise liî Vasilii, kare 18 nimi natriiiS rni’l nise nrefekt Avodiliî.
Imneratoril Vasilii îmi nronise si baţi nre Samiil mi si desfiingeze regatil Bilga Romin din dreanta Dinii eî; l’anil 1013 strîn-gindi’mî toate omtile niriese ki dinsele snre mingii Emilii ki skon de a treie în Mesia, însi Samiil aizind de venirea liî nise de în-kiseri strimtorile de la Rimba, Longil mi Klendii, nre inde mtia ki intri de komiue omtirile bizantine, mi kind se anroniari aie-stea dede asinra lor din lokirile iele mai în-nalte mi le biţi foarte irit. Dar Niiefor Si-fia nrefektil Filinonoliî desnirgi kornil sii de al imneratoriliî, mi înkonjiri mintele iei nalt kăre se nimemte Balatista, mi la 29 Ii-liS ataki de la snate nre Bilgari nre nea-mtentate. Aiestia sneriindi-se înieniri a fi-gi; dar imneratoril strikind barikadele se Iii dini dinmii, iiise in nimir însemnat, însi nrinse mi mai milgi. Samiil skini nsmai ki anevoe nrin ajitoril fiilii sii, kare se a-rinki înaintea imnerialilor, onri ne nerseki-tori, mi ninind nre kal ne tatii siS, 18 dise în kastelil Ilreleni. Imneratoril iei înver-minat skoase okii Bilgarilor ielor ie kizi-seri în nrinsoare (kari se ziie ki ar fi fost la 15,000) lisind din fie kare lentiiie kite inii ki in okiS ka si kondiki nre ie! or-bigl, mi ama i trimise la Samiil. Vizîndi’î Samiil în aieasti stare deulorabili, amegi de sinirare mi kizi jos, dini ie se idi ki ani de kitre komigiî siî veni iariml în fire, mi ieri ani reie de biit, din kare biitiri ki-iiiti kardiagmi mi miri dine doi zile. Fi-nindi-se ki modil aiesta Samiil, ie nise în
lokil liî fiii sii Roman, la lSFevrsarie A* iesta era mi mai tare de kit Samiil, însi ki maî nigini îngelemiine.
Ist. Rom. de Tr. dairians.
D. K.
(Va irma).
CUGETĂRI.
Simgil komsn, kare, într’adevir, ni este nrea komsn, este iei maî bin simg ie ki-nosk; gine-te tot d’aina de dînsil mi ia ni-rerile liî ka iei maî bin konsiliS.
Ritesie, askilti ka netreiere, sisteme ingenioase, kestiinî delikate, agitate snontaneS mi ki toate rafinemontele ie desteanti ima-ginagiinele anrinse; dar toate aiestea ni le konsidera de kit ka nisie esersigiî nentri sniiit, dine kare întoariete tot d aina în si-negî mi te îmnaKi ki binii simg. »
Lord Chersterfield.
Reî ie ne asiksri ki ni sint de niiî o nartiti, firi îndoiali ki ni sint de a noastri.
J. Petit-Senn.
Siiiine-te resoniliî îndati ie se araţi, mi giseste’l fremos kiar în gira sniî nedant.
Saint-Evremond.
Re este virtstea? Sibt ori ie fagi ar konsidera-o lineva, este in sakrifiiiS al si-neliî. Sakrifiiiil ie faie lineva de sine în idee, este o disnosigiine nrekigetati de a se sakrifika în realitate.	Diderot.
Este adevirat ki fie ie om este obligat a nrokira binele ieIor-1-algî ne kit îî e nrin nitingi, mi ki într’adevir iei ie ni este folositor nimeniî aiela e in om firi valoare. Ki toate aiestea grija noastri trebie si se întinzi maî denarte de kit timnil nresent; mi kite odati ni e ri8 a lisa la o narte oare kare likrirî ie ar adiie noate leva folos ie-lor ie viegiesk akim, kind însi ki aieasta se not realisa binefaieri maî mari mi maî sikire generagiilor viitoare.*	Descartes.
încă o stea căijută din cerul Libertăţii
„Kînd viz nonoare kizînd, mi se sfîmie inima gîndind kt mi dsliea mea gări era ne marginea abisslsi.
Marea e înfsriati, valsl msge ks turbare,
Kind de stînki se desniki, kade, faie sgomot mare Vîntsl ssfli ks nstere, soarele s’a ’ntsnekat,
TTÎi nimîntsl îmi ia manta ie odati a nsrtat.
ITasti mare ’nferiati natrs-zeii de ernî noroase,
S’a tentat mireaga navi, tot ks vateri fsrioase,
S’a tentat ki stînil graniţe, mi ki giegsri tot meres, Kni avea nainte skrise snada mea vii DsmnezeS.
S’a tentat meres ki valii, kni avea bsnî kondsktorî Re ne marea ’nfsriati adina bsket de flori,
Eli ki dînsil nlin de sînge ne ’nemiii îi boteza 5n botez de nonsl liber nentri libertatea sa. Sirbitoarea l’era nava mi nlnerea snada lor,
Iar viana l’era moartea, eroism-al lor mentor. Astizi vîntil iei de moarte peste toate a ssflat, Valii kremte, se’ntirîti, nava, vai!., s’a kifendat.
Libertate, mîndri, jsni, nsnegi doliil tis de moarte Knî nemiiii tei mai data» onei fiiie lang si noarte Azi din iersi tiS iei snlendid înk’o stea vedem kizite,, Asti stea, emtî ti sirmani, Rirkazie milt nlikiti Kare natrs-zeii de erne ks temneste te-aî tentat, Kare natrs-zeii de erne toati temea te-a stimat, Astizî însi kiar natsra nlînye trista ta kidere,
Aiea stînki sriami made trişti m tnere Nsmai inima’i montemte, Eroism mi Libertate Ns sînt alt în asti teme de kît nimai vanitate. Ilatrs-zeii de nrimivere vai! kît sînge s’a virsat, IUi ks toate aiestea însi iati triştii reziliat,
Ai kizst, te-ai dss din teme mi nimik nsmai nmîne Niiî resnekt, niii frsmisege, niii kiar drigilams’gî
nsme,
A nerit sneranga’gi dslie, s’a stins lamna viegii tale, IHi de astizi înainte no’i gisi într’a ta kale De kît sninî mi nilimidi, liknmioare kîte-odati Dar ne frsntea ta niliti niii odati n’o stribate Ns mai este nentrs tine niii o razi de lsmini, Universsl kiar g’e negri s’a ’norat zioa’uî senini; Florile din msngi’gî fainii! gie ns’gî mai dag narfsme, Gilfarinele’gi frsmoase nsmai sînt nentrs-a lor
msme,
Ale ane kristaline ie din msnte’gî se kobor Ns vor maî snila d’aksma kinsl lor înkîntitor, Kîntitoarea filomeli nsmai kînti nentrs tine,
Niii o voie kiar smani ns strigi nentrs-al tis bine
•
Korbiî gini dine xoitsrî iar vsltsriî nradi kati TTii din gian kînd o nrinde nsmai skam niii odati;
I Kîte naserî frsmsmele n’a kizst într’a lor gian? ffli de ele sfîmiate a fost srsite si niari,
Vînitori trimit ksrsiî si vîneze nisirele
Dar ei ns se gîndesk oare ki sînt tot nisirî ka ele,
Filomela kîntitoare ns’î mkat si kazi nrinsi
LUi kiar rasa ei din teme si se vadi-odati stinsi,
Rondsrela învigati nsmai liberi si zboare,
Kînd se vede-odati nrinsi kade intr o întristare.
TTTi de tine gan mîndri ns’i mkat si kazi d’odati TTTi nentrs a ta kidere niii sn nient mikar si baţi.
O desnogi o krsdi soarti! ssgrsmitorî de nonoare, Ns avegî în nient sn ssflet, ns avegi în el amoare, Ilîni kînd a voasti sete de ast sînge omenesk? Ilîni kînd atîtea lakrimi ie mii ssflete slibesk? IIîni kînd n’aieasti lsme ssgrsmiri mi kotroniri Ilrin ambigii rsmînoase, sînge, asr, sneltiri.
Ns vedegi vekia Ateni, ns vedigî Roma lea mare? Ilrin ambigii kstronire as ajsns la degradare.
Ns vedegi toate aiestea n’avegi kiar friki de ier? El komandi la nonoare kare nask mi kare ner.
Ksm konii giriî, aiestii msma voastri d’agî lisat? S1-0 lege disnotismsl ks-al sis lang întsnekat?
Voi ks inim-e viteze, voi ks ssflet de bravsri,
Ksm lisata’gi msma voastri la aielor tari seksn: Ns sîntegî voi tot aieia ie de natrs-zeii de ani,
Agi ginst ks birbigie nientsl, krszilor tirani?
Illi kînd astizi kade moartins msrigi ks ea mi voi ? Si lisagî la iei ie anasi sn stejar firi de foi. Msme tinere, dsioase, kiar în leagine de vii, Ssgrsmagi firi de mili ssgrsmagî ai vomtri fii,
De kît langsl si le strîngi gingimelsl lor trsnmor Mslt mai bine e si moan ne altarsl girii lor, m’atsnii kosigele voastre ie se flstsri de vînt,
Le tiiagi mi le densnegi neste tristsl lor mormînt, TTii dintr’însele vor kresie floriiele veninoase Re anisitorii girii vor msri vrînd se miroase.
/. K. Fsndesks.
ZikpiBpiae Komisiinel Rentpaae ai deBeniti atxti de kxstate înkiBti mal în-toate ziaeae dopitopil d’aae aBea Bin aa [tinogpafia PomanoBi a ae iepe. Tino-gpafiia dap a otapîti, dine aitopisagia ie is’a dat de Komissia Rentpaas, ka sii tinBpeaskiB o sinvE oape kape mal miat neste nimepiai ie se dx Komissiinel. Akim dap dopitopil d’a aBea aieste ai-kptpl se noti adpesa aa sis§ zisa ti-nogpafie mi ae Ba k-En-Eta komnaekte de aa No. 1 nmi aa iea§ din ipmiE ni-mipi ie a emit nînx azi. IlpegiaS inel koaae în natpi fol este de 30 na-xîptie sams, ki aitepe aatine.
Am dori si ns fim ris îngelemi la Fokmani. paae,
Tivogpafîa Nau,ionaM a Jisi Iosif Pomanoe uii Komn. — Strada Nemgeaski, Xans Germani, No. 27.
www.dacoromanica.ro