-r.A os a>i jlruob 'î otag IsfniîK ... ~i8 «T/lift r- ■^'i-rTT+.Ţ-ooI Aţ .['ifrao-r ‘< j ,t ■ îf* .In-- ->S Aneasti foaie ese de doi orî ne sintimîni Diiepkspea mi Sîm-Btta. Ilregnl abonamenls-lt>T nentrs sn anS 24 $f. Ilentrb' ’/2 „ 12 „ Tre! lsni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrî se va nit ti ks 30 n. ,3aaM3rr |^ 05 ’.jjiTOfiKia SÂMBĂTĂ 12 SEPTEMBRE, PRINCIPATELE-CNITE.'" -iu m e “ bo; FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ.6 Abonagia se face la librtria Cbist. Ioanins ‘ et C-ia Romanov stra-daLinskanilor, iarnrin1 distrikte la D. se kre-tarî ai Administrai}» mi la koresnondengiî li-1 bnrieî. Orî ne abonament trebaie nlitit îndată ka sabskrierea. Bucureşti, 12 Septembre. Zikt fie Mine ceia ne va voi. Ns ne va face st rensngtm la o ideie ce o kredem mtntsitoare nentrs interesele gţreî noastre în timnil de fagt. Am zis’o cei dinttis, mi o renettm neîncetat. jKs adsntrile mi Komisis-nea Hentralt de astez? ns vedem nstinga de a se nsne în legi mi eseksta nrincinii egalitari mi liberali din Konvengisne. A,He! amor stnt nentrs libertate mi egalitate, uripnini nro-klamagi de noa martt mi kare singsre aS ft-kst st se site cele-alte erori ale ei, acea do-ringt de viagt, de regenerare, de renascerej acea simnatie, nentrs revolsgisnea legalt, moralt mi materialt, acea komnttimire nen-trs,, klasele antsate, în adevtr aS nerdst mslt din nsterea lor in mBlte inimi: interesele misere, înjosite, egoiste, de kastt, de nartidt, de nşrsoane as fost nrea tari ka st ps ntţrsnzt ntnt în fine nrintre mincinoasele simtimente de libertate, de egalitate, de natrie ale msltora. Ktt nentrs noi ele ns esistt în adevtr înkt de ktţ în nonol, în snele ziare, mi în inima Domnitorslsî. Asttzi iei nsgin cel din srmt este kemat mai mslt de ktt no-nolsl mi de ktt nresa, la sna, din cele mai sţnte misisni. St ftrtme stavilele ceonresk, nagisnea Romtpt de a se bsksra de libertt-gile mi, egalitegile konslitsgionale., Sna din aceste stavile este adsntrile. Adsntrile tre-bse st se desfiingeze, în nsterea artikolslsî Konvengisnei, st se fakt alte alegeri. Daka mi maioritatea acestor adsntri va fi inkom-natibilt ks grincinii Konvennisnei, se va de-sfiinga mi noile adsntri ka st se aleagt altele. de dot, de trei, de natrs de zece ori, mi ntnt în fine, daka, ns se va dobtndi adsntrile ne not st priimeaskt nrincinii Konvengis-neî? rtmtne a se nroklama ssfragisl sniver-sal, de înssini Domnitorsl dîndsse tot de odatt în ksnosninga nsterilor gaiante, kt terţ ss-ifragisl întins, Konvengisnea este destinate st niart. Atsnci, mi nsmaî atsnci, adikt, ktnd nagisnea întreagt, iar ns nronrietatea ya fi renresintatt în adsntri, nagisnea Romtnt va nstea st se bsksre de drentsri adevtrat kon-stitsgionale. Am vtzst, ne nstem astenta de la nronrietari nsmaî. Sînt sn-snre-zece lsni de ktnd am nrevtzst ktt artikolsl Konven-gisnei ne regslt alegerile denstauilor este în kontrazicere ks nrincinii liberali mi egalitari din Konvengisne; de ktnd am zis kt uronrie tarii ne vor Jsa loksl boerilor nrivilegiani. vor nerde ka mi nredecesoriî lor nrestigisl ks kare s’as înbrtkat, daka ns vor nrofita de erorile boerilor. llli Romtnsl a venit în ajs-torsl acestii oninisnî ks o logikt nsternikt, R^eia ne era. atsnni o temere, astţzi la nrima înnerkare nare o realitate. St înnerktm înkt, p{\noî, înnlineaskt-se voinga srsitelor! Vom reveni assura anestsi obiekt neîn- cetat. De o kam date, mtrtsrisim kt assnra anestsî nsnt am nriimi st se violeze Konvengisnea. Aneastţ violagisne, este singsrsl mijlok st avem aneastt Konvengisne, terţ dînsa, adikt terţ votsl întins, ns vom avea de ktt sn nos regslament nronrietariuesk, ori ne Roman kare nhtesue kontribsiţime, trehsie ss fie alegator. .v Sîntem sigsrî kt nresa indenendintt mi iuteligintt, ns noate st aibt asttzi alte sipi-timente assnra anestsi obiekt. ,, r>. ,, Ssnt din nenorocire oameni kare, vtzînd kt gara se bsksrt de libertegî mi lskreazt în snanimitate snre a organisa mi konsolida aceste libertegî, strigt kt mergem snre anar-mit, mi nronsn a se lsa mtssrî tiranice. Ile aceşti oameni, îi ks.noascgm de mslt timn.. ...-v ± Aceştia ssnt ‘iei ce ntnţ aksm, în tim-nii de nrosneritate, mtnkas miezsl mi ltsas kojile nentrs nonor; iart în tirani de krist mi nerikole înxtmas kaii mi ernias afart din ga-rt, ltstnd’o în antrarea celor ce ns se bs-ksrasert nici odate de binefacerile ei; — sas, daka inemiksl şr^ din cei ce se msljg^mias ks o nradt sistematikt mi o agouit maglsn-gt, ernias înainte-le ks flori, mi artttuds-le gara întreagt, le zicea»: „Sttsragi-vt, înve-seligi-vt; noi ne vom mslgsmi ks ftrtmits-rile ce vor ktdeâ de la mesele voastre.“ Aceştia ssnt cei ce, dsue timni mi îm-nrejsrtrî, eras de toate koloarele, afait de koloarea nagionalt l Kameleoni terţ natrit mi nrincinis, ksltivas nsmaî interessl momen-tslsi ktrsia sakrifikas tot, ntnt mi ’ţele mai sakre drentsri ale natriei lor. Aceştia ssnt cei ce, ftrt vre o kanaci-; tate realt, aveaS nsmaî kanacitatea de a face legi onresive mi a le okoli kiar ne acestea, ktnd îmnedikaă interesele lor în narte. Aceşti oameni, srîgi de ai lor mi disnre-gsigi de streini, îmi ftksrt vaksl în nisce e-noce kreate de dînmii, enoce în kare o tira-nit stşnidt mi arbiţrarit ktdea ks grestate ' ‘ - A neste togi: Imntrgirea societtgii în klase mi a klaselor în trente, ntrea ftkste nsmaî nentrs ka de la cel mai mik ntnt la cei mai mare, fie-kare st’mi aibt martirsl sts în jos mi tiransl în sss: Nimik definit, toate arbitrarii; nimik jsst, toate ssnsse legii kanricis-lsi; nimik resnektat, toate denîndeas de la o vorbt, de la sn gest. Aceste timnsri de o barbarit inssltetoa-re pras grele*, mi nonorsl ce gemea ssbt a lor sarcint ns. nstea nici mtkar st’mî ridice kansl kttre cer mi st lase sn sssnin de o doringt snre bine. 8n destin fatal se ntrea kt nlant neste aceste nefericite gtii. mi do-minanisnea sa neste dînsele ntrea eternt, ktci lsngs nare timnsl celsi ce ssfere in întsne- * , . .. 1 reksl nongii! Inst forga lsminii, a . konviK- gisneî mi a voingei nare a fi piai tare de kît forga bistate a resistengii sistematice. Ds-rerea ntsks energia, mi energia voingei mi akgisnei se manifeste identifiktnds-se în omsl din 1821; 21 adsse ks sine mi dsne sine binefaceri reale mi fondamentale nentrs gart. Dsne aceastt enokt memorabilt, gara, nrin akgisnea sneî reakgisnî inemice binelsi ns-blik, de mi se desvoltt în nrincinele nsse de 21, nriimi înst atttea ataksrî nrofsnde în nrin* cinisl ses de esistingt, în ktt de ar fi mers nsgin mai denarte în drsmsl ce’î kroise 1832, ar fi nerit negremit, daka movimentsl snonta-nes dar nrenarat nrin efektsl kontrariS al p-nresisnei mi al abBssrilor de tot felsl, ns ar fi adss ne 48. St ne onrim sn moment mi st facejn o mikt reflekgisne generate assnra nrogresslsi omenii’ii în genere mi în narte, în enocele de o transigisne snontanet. Aceste transigisni ns vin de sine, ci ssnt nrenarate de nrogre-ssl ideilor în konflikt ks o resistingt sistematikt mi krîncent a snsî trekst onresiv, nedrent; ele -ssnt dar o konseksjngt, ns o kassţ, ssnt ressltatsl nrogresslsi ce snarge resistenga. Ilrogressl dobtndit în, modsl acesta g5 vine regslat; ktci vine ka o irsn-gisne ce în ktldsra sa învinge ori ce obsta-kol, dart ne kare infllsengele atmosferii în kare ksrge rtcindsl încetsl ks încetsl îl îngia-gt mi îl onresce în lok. In Ismea moralt înst toate se reînoiesk mi nrogrest etern ks toate rtceala mi înanoierea ce’i face resistin-ga. Astfel, de ni s ar uermite a ne esnrima kB cifre, am formsla imaginea ideii noastre în ki-nsl srmttor: De face nrogressl snontaneî 10, saS 50, sas 100 namî, în zilele srmttoare retrogradt ks 8, 45 sas 90; dsnt aceasta încene iartmi a nrogresa, mi a retrograda; ressltatsl înst este kt tot-d’asna merge înainte, înktt într’Bn timn oare-kare ajBnge la ginta ce ’mi o uro-nssese la încenst. Ssnt oameni kare gtsesk legea resistengii negesarit. Noi zicem kt este mai mslt sn ressltat ce deksrge din diversitatea oamenilor mi nrincinilor, îgklinar-giilor, sa§ kalkslelor fie-ktrsia; ktci daka aceştia nsn resonsl resistengii ka sn reme-zis în kontra violengii ideilor revolsgionare, st ns site kt aste violengt e konseksinga natsralt a sneî resistenge obstinate, injsstt mi anti-socialt. Adev’&rcfl ins,t este kt în lsn-ta aceasta Ismea nrogrest, mi de se îndoiesk cei nekredfncomî sas cei rşi, gtndeaskt-se ksm era Ismea în timnii ntringîlor Jor. Acestea fiind ast-fel, ne grtbim a ress-ma, ktci ssntem nertbdttori a ansnga sn» adevtr inkontestabil, demonstrat nrintr’o lsngt esneriengt, kţ adikt lftinea nrogrest neîncetat. v , '.V V; f Ama dar, daka 48 trebsia firesce st fie o nrogresiţ a lsi 21; firesce iartmi srma kt www.dacoromanica.ro 384 DIMBOVIIXA — Î2 ŞEIITEMBRK^^ 59 st fie o nrogresit a lsi 48. nrinninele nroklamate în ansi anesta de ar fi rost nroklamate ks 70 anî înainte, ns zik în nara Ro-mtneaskt, rai kiar în statsl nel mai lsminat ne atsnnî în Esrona. ar fi fost stigmatişate de anarxit, de rebelion, de stonit, urni. Lsmea dar nrogrest, rai nrogrest în modsl ne am aretat: Esnengisnele ne anar ktte odate revin neste nsgin la legea morala. Din ktte ziserăm ressltt iartiuî kt în momentsl de fagt ns vom nstea negreinit rea-lisa îndatt rai ftrt o lsngt rai difinilt lsntt toate nrinninele nroklamate mi simgite, în adevtratsl lor sens, rai în gradai ne’lS nere Ieşea adevtratslsî nrogresar; nentrs kt toni nel ne ssnt kîemagi a le formsla, a le anlika, a le nsne în nraktikt, ori ns ssnt la întlgi-mea anestor idei, sas ns as energia ksvenitt, sa§ ns a§ nriimit, nrintrio edskagisne adevt-iatt mi solidt, botezsl nrogresslsi în adevt-rata lsî însemnttate. Sniî din anestia vorîm-nedeka, ftrt konsniingt de neea ne fak, ne neî ne simt în sine energia ne dt konvikgis-nea dsnre sn adevtr bine rai nrofsnd sira-git; dar silingele lor vor fi vane. Algiî, rai anestia ssnt nel ne ns as ninî ksragisl bine-Isl ninî ksragisl reslsî, ni vîneazt interessl momentslsî, rai nrin viana lor trekstt doresk trekstsl, anestia, zik, nerk a irrofita de sn moment de retrogradagit momentant rai a’l grt-bi nrin akgisnea lor; anestia înst gtndeas-kt-se kt de vor sktna de a ns fi sdrobinî de movimentsl rotente rai regslat al makineî soniale ne merge înainte, nel nsgin vor îm-nedeka ferinirea srmâinilor lor. Dar ns ssnt ninî anestea oameni! desnre kare ne am nronss a vorbi mai ks osebire. Anestea ssnt. neî îmnetrigi în res nrin oarba kredinnt ne dt korsngisnea rai natima, rai kare, orbind ne om, îl§ esaltt la res: anestea ssnt esaltaiţiî n»6l6Î. Oamenii anestia, ineminî imnlakabili aî binelsî, aî jsstigieî, aî adevtrslsî, aî libertegiî resonate, Iskreazt dsne o sistemt tradigionalt a sftrîma ori ne bine nsblik ne vtd ivinds-se în nait, ne kare o ias drent moraiea lor iobageaskt. Inimini snsî gs-vern nanional kare merge ne kalea nrogress-lbî rai kastt a stabili binele nsblik, nensttnd rezona în kontra verittgilor nalnabile, alergia sofisme deraerte, alerg la intrige base, alerg la kalomniî snsse în sekret, alerg la nar-jisri, alerg la krima de leznagionalitate; kon-versagisnea lor între dînraii e fsrioast, disne-ratt; în nsblik înst limba lor se îndslnesne, tonsl se mltdit, okiî se ridik ks falnitate kt-tre ner, gestsl lor devine smil, rai, oftînd dsne ferinire nsblikt, esnrirat, ks dsrerea snsî a-devtrat natriot, ’ntrerea de res kt neî de a-sttzî în nstere, din nenoronire, ns as înkre-dere în esnerienga lor Isminatt, ni ltst gara în nrada snor ideî ssbversive ne o vor dsne negreinit la neire nrin anarxit, daka ns se vor lsa în grabt mtssrî energine snre a se onri desfrîsl sneî liberttgi esaltate! Ltstnd la o narte kestisnea liberttniî ne kare ns o nstem ninî ns se ksvine a o trakta ks asemenea oameni, îî întrebsm: Rine ssnt anarxistî? Reî ne s’as ssnss ritnt aksm kiar sneî legi nedrente mi onre-sive nenti-s dînraiî? sas neî ne tini odate n’as reksnoskst astoritatea legii, ks toate kt ft-kstt de dînraiî mi în favorsrile? Rine ssnt anarxistî? neî ne asttzl ksalt a întemeia sns gsvern nagional, stabil rai foarte? Sas neî ne abort ori ne gsvem nanional stabil, nentrs kt stabilitatea gsvernslsî omoa-rt snerangele ambinisneî lor kslname? Rine-ssnt auai’xistî? Reî ne doresk rai lskrt din tot ssfletsl la realisarea nrinniniloi nroklamate în Konvengisne ? Sas neî ne, gin-tsinî de sn trekst rsrainos, ne de o narte ns roraesk a nrona în gsra mare nisne nrinnine kondamnate înkt de mslt, iar ne de alta kastt a se vîrî în toate trebile statslsî ks skon nsmaî de a strivi sas nel nsgin a falmfika binele nosibil, de a înksragea ne neî ne se în-doiesk a mai srma kalea ntkatslsî, rai de a fane rot rtsl uosib.l. Rine ssnt anarxistî? Reî ne se înklint voinneî nauionale rai resnekt oninisnea nsblikr, manifestate în senssl nel maî larg rai mai a-devtraţ? Sas neî ne, neresnekttnd mi nere-ksnosktnd ninî o jsstigit, rai kondsraî nsmaî de ideî retrograde mi fatale, alerg tîrînd dsne dînraiî satelinî obsksrî, snre sn trekst întsne-kos rai kslnabil în tot momentsl în kontra na-gisneî rai a domnitorslsî ei legitim? ~ Rine ssnt anarxiratî? Tlonolsl sas foştii veligî ? Nagia, ne a înssflat mslte rele rai kare dsne ne ’raî a dobîndit drentatea, ns de la aî lor ni de la streini ne komnstimeas ks dînsa Iskreazt a o realisa rai konsolida? Sas anei nsginî la nsmtr kare; sssrntnd drentsl de a o gsverna esklssiv rai dsne kanriniS, nsmaî nentrs ka st o noate kondsne în onca-nsl fsrtsnos al nerdigisneî rai korsnuisneî de tot fels, asttzî ktnd nagisnea se derateantt, rai înnene a ntrai snre binele rai ferinirea sa intrigt în tot felsl în kontra generoaselor in- renede. Nsmaî este îndoialt kt nresa se ka-de st ne neînnetat morait rai st fakt sne-nial st se resnekte legttsrile ne snesk no-noliî între dînraiî; st fakt din togi, fii ane- lsiara nonol, membrii aneiaraî familii, st ’î fakt itsnsnzttoriî sniî nentrs algii nrin interese komsne rai drentsrî egale; st înksrageze binele mi st vesîejaskt îtsl. Akolo snde libertatea mesei ns esistt, nele alte liberttgi sînt ilszoriî (vistriî; ne sigsre.) Este îndato-torate st vegeze la m.strarea îor; st le anere, st koboaie în arent ka st se Isnte nentrs ele kontra abszslsî ustereî, fantelor strikttoa-re; natimelor nelor rele, fiine ale egoismslsî mi ale diskordiel rai isnitirile sniritslsî de de-snotism. într’sn stat konstitsgional în kare nresa este libert este datoare a da nea din-ttis esemnlsl de resnekt în ordinea Iskrsrilor ks legalitate auiezate rai de ssnsnere la legile komsne tstslor netegenilor. în lok st stavi-leaskt kalea gsvernslsî, se kade st-î înles-neaskt akgisnea sa, st-î îmnrsraste ajstorsl lsrainelor rai înrîsrirei sale. Rolsl ei se kade înkt st fie a lsa nartea nelsî slab îrfnotriva nelsî tare-; st onreaskt a se ktlka jsstigia rai legea, st adskt în fine ftklia disksgisne2 lor în kestisnî de interes general. Koonerînd asfel într’sn mod natriotek la ferinirea dntelek-tsalt tai materialt a mslgimeî, îmi înnlinemte datoria kttre gart. Mandatsl ei în neea ne nrivesne gsver-nele streine îî este imnss nrin interesele nele 111 Li D 111 tvi iviui. ni ţ t ^ tengisnî rai silinge ale nelor ne Iskreazt nen-1 maî sksmne ale nagisneî al ktisî oigan este trb realisarea binelsî komsn ? Jsdine kiar dînraiî; dar jsdine ftrt na-timt. Gîndeaskt-se kt drsmsl kotiras ne kare îmblt este sn drsm ne dsne la ktdere rai rsmine. Gîndeaskt-se, nel nsgin aksm, kt rtsl ne ’1 voiesk ks âttta ardoare ger.'î snde s’as ntskst rai nnde as a ltsa ne fii lor, va fi rai nentrs srmaraiî lor. Gtndeaskt-se, ns ks natima rtslsî ne dt resonamente false, ne nasne ksgettiî rai maî false înkt; ni ks nasisnea binelsî ne nsrifikt inima, esal-gt simtimentelc, dt vigoare rezonslsî, vinifikt energia sniritslsî rai a kornslsî. Gîndeaskt-se ka Romtnî, ka oamenî, ns înst ka ineminî aî soniettgiî în kare viegsesk. Z. Libertatea presei din puntul de vedere general. între nele maî nregioase liberttgi de kare sn nonol noate st se bsksre, se ksvine a se nsne în frsnte libertatea tinarslsî. TTresa libert este farsl nrogresslsi. Misisnea eî este, lsmintnd rionoliî, st-î ktltsze ne kalea nivilisagisneî; de a fi snrijinsl marilor nrin-niniî, ftit kare ordinea sonialt ns noate st esiste. Kttre anestea daka skonsl ne nresa se ksvine arai nronsne este nobil rai mare, datoriile ne îi sînt imnsse trebsie st fie sakre nentrs dînsa, din momentsl ne le sîtt, bine-fanerile eî se skimbt în Iskrsrî de disnordie rai nerikol nentrs sonietate. Kare sînt datoriile nreseî daka voiesne st fie în adevtr nrogresiste? Sînt de maî mslte felsrî, ktnî nresa se kade ns nsmaî st fie tot-d’asna ne brerat nentrs antrarea mo -ralslsî rai drentslsî nsblik, a ordine! mi a jss-tigieî, dar înkt nentrs antrarea gsvernslsî gtreî ktnd va renresinta sn nrinnin nentrs gs-vernele streine rai nettgemî ei înssraî; nresa are mari îndatoriri a înnlîni, st le esamintm www.dacoromanica.ro Asfel dar ini akgisnea sa se ksvine st fie tot-d’asna amezatt ne adevtr, ne jsstigie rai ne drent, rai limbagisl ei vtnos, moderat rai îmnt'iisitor, trebse st evite de a rtni. Ns este misisnea st se jsdcne ordinea Iskrsrilor araezate la neî algî nonolî, datinele, institsgi^-nele, forma gsvernelor lor rai nersoana gsver-naiigilor, ssb nsntsl de vedere al deftîmtreî sa§ înttrîttreî snre dismegsl oamenilor rai Iskrsrilor, ktnî aneasta ns noate a dsne ninî sn bine nentrs nonolsl snde s’ar fane. Viana nrivate a netegenilor ns este în komnetinga nreseî st o jsdene: trebsie st fie înkist neri-trs mest. ktnî drentsl nreseî se onresne ne nragsl intiraitegeî rai viegeî de familie. în aneste xotare nresa se ksvine arai kon-skri akgisnea sa, daka voeste în adevtr st fie tot-d’asna stilt, nrogresistt rai smanitart, afait din aneste margini, înneteze de a maî fi libert, ktnî devine anarxikt sas neriksloa-st, o arent deskist lsntelor înverraxnate rai lovitsrilor tstslor nrinniniilor rele ne sftrraesk dînd roade amari de desorg.mizagisne sonialt rai nolitikt, ftktnd a se ltngsi libertatea sa. O triste esneriingt ne dovedesne kt înssmi în gtrile nele maî lsminate, de mslte ori nre-sa a nerdst nsgin ktte nsgin din vedere misisnea eî. De mslte ori Esrona a ns-tst st vazt kt nresa n’a fost dektt sn in-strsment josit adsnat din xsmt de josigî fo-likslarî, stinendiari ai trsfiei amtgite, ambigis-nei ktzste, nartidelor msrinde, ansrsrea gata st vînzt rai st komnromitt interesele natrieî lor ka st mslgsmeaskt rtsbsntrile lor ne-nstinnoase, înjositele lor ranksne, setea lor de asr rai de nstere, s’a vtzst asemenea bazele soniettgei sgsdsite, institsgisnele nele maîre-snektabile xsdsite, nersoanele ssveranilor es-nsse la injsriî rai sltragis; în fine o nrest indelirate ajsngtnd arai fane venit din kalom-nîe, o mare nlatt din skandal, ftktnd sn a-nestolat din imoralitate. La vederea snsî kadrs attt de întsnekos, gsvernele Esroneî nesniind snde rtsl se va DIMBOVIHA — 12 SEUTEMBRE, 385 onri, voire sb-1 taie din rBdBuina lsî; feksre leţn assnra nreseî mi kiar adsnBrile îtnor state konstitsgionald, Y&Zînd nerikolsl efninent, se grebire asemenea sb le voteze ks skon d’a onri ka abszsl s’b ns înloksiaskB drentsl «n nrivinga nreseî. llresa remîind libere în aneste state ne tBilmsl disksnisneî ksrtoase nstea faue feriuit sn nonol de uinuî milioane trend ns a fekst feri uit statsrile sale ne le ar sbiu sn volnik ksm ziue Ire.nteksl: pilona Stoika din FBrkamî „Kare sare mante namî. “ Daka Esrona voesue sb-1 kiverniseaskB, falre-l nrinuine de Sainos în loksl D-lsi Ari- nii neirertinitoare desnre interesele de drentsri j starxî, dar ne noi lasBne în nane. Noî avem ale nagisnelor, kBdea nBresind auest kBmn de bBtaie ssb anlikagisnea legilor anlikabile nrin asimilianisne ks feluritele delikte înno-triva nersoanelor mi lskrsrilor. " Am demonstrat nrin rîndsrile de maî sns kB din neferiuire sniritsl omenesk abszB maî ksrînd sas maî ferzis de bsnBtBgile de kare se bsksre mi de liberfegile ne le are, kom-nromitîndsle, lreuî de mslte orî ns suie sb le rirensiaskB în xotarele ue-i sînt trase de rezon mi de jsstigie. C. L. CRONICA. Loksitoriî Karakalenî as uerst nrin netigis-nc de la Domnitor a se krea sn nos oram ks nort la satsl Korabia tengB Celcis, mi sb i se dea nsrnele de Ksza. Domnitorsl a nss ne netigisne, srmBtoarearezolsgisne: „Se anrobea-„zb; ks densmire însB de, Mir nea, în memora snsî Domnitor de a kBrsia fante istorica „RomBnB este nlinB; iar nsmele nostrs îl vom Bda ks nteuere trend evenimentele ne vor da „nrilejis d’a dovedi simgsl nostrs de RomBn „mi de ksnomtinga virtsgilor RomBnemtî.“ KbIb diferingB de timniî mi de oamenii, ne din vîrfsrile Domniilor mi kBîmBkBmiilor frekste îmî daS nsmele lor la slige, la nodsrî, la gredinî etc. esneriienga a dovedit lre fere sn nsmc strelsuit nrin fante mari mi frsmoa-se mi isbit nonolsî, aueste densmiri sas sters îndatB ne sas dat. Fantele sb strelsueaslre întBiS nsmele, mi nsmele va gine atsnuî. Citim în Monitor srmBtoarele skimbBrî: D. Nikolae Xregslesks Ministrs din întrs se fere aueste, mslgime de nringî mi nrinuineî fere fonkgisni, mi ns suim ksm sb-î kiver-nisim, dar înkB sb ni se maî trimigB mi alte xavalele, Dsmnezesle! Este sigsr kB la 29 a lsneî korente M. S. ImnBratsl Rssiei va sosi în Odesa de snde va nleka la 30. în oram a emit vorbB kB a fost o revolte la Konstantinonol, nentrs kB Ssltansl a ssb-skris investitsra; aueastB veste ns noate sb aîbB valoare dekBt nentrs oameni fere ksno-suiingB de Tsruî mi fere inteligingB. Dsne suirile ue avem noî, a fost o konsniragisne înssflate de fanatismsl religios în nrivinga xa-ti-xsmaismslsî ue dB drentsl krestinilor din Tsruia nronrie, konsniratorii s’as dovedit mi sas arestat. Tlli ks auesta uiokoiî as kBstat sb înmale ne biegiî negsgBtorî fekBnds’î sb kreazB lskrsrî neadevBrate. Citim în gazeta Asstriaks Ost-Deutsche-Post. No. 236 sn artikol foarte ksrios nrin kare lasdB nrea mslt ne Komisisnea Centrate kB a votat nrinuine strein. Oare nolitika Asstrieî s’a skimbat, s’a fekst nentrs snire ks nrinuine strein ? Ns kredem; toate gazetele RomBne a fslgerat ne Komisisne kB a votat nrinuinele strein; afare de gazeta AsstriakB; noî întrebBm ksm se faue aueasta? In orî ue kin, ar fi de dorit ka Komisisnea sb ns fi fost tesdate de o gazete asstriakB, mi sb între în lista simnatiilor ei,, nreksm lreîmBkBmia de trei etc. Tot aueastB gazete, tot în auel artikofi se vede o linsB de nolitegB nentrs ner-soana alesslsi de la 24 genarie. Adsuem aminte delikateî gazete, kB sînt kBte-va zile nsmemte tot d’odate nrezident al konsilislsi jde lrend la noî s’a înkis sn jsrnal mi sa e- de miniştri. D. Ioan Kantakozino min. al jss tigieî se însBruineazB tot d’odate interimsl Ministerslsî ksltslsî în loksl D-lsi K. Kre-gslesks. D. Dimitrie Kregslesks se nsmeste în nostsl de nrefekt al noligiei kanitaleî. D. K. SkBrtetesks în nostsl de tist al doroban-gilor la ministr. din nBsntrs, în loksl D-lsi D. Ganea, D. Tase Elaleologs se nsmeste ko-misar de 1. klasB tengB Ministrsl din întrs. D. V. Blexan se nsmeste ajstor al kasierslsî uenti’al. D. Gr. LBZsreaus în nostsl de ko-misar al msniuinalitegeî, koloarea albastre. D. KornigB VBlreresks noligai al oramslsi Tsrgs .Jislsî. D. Mavrokordat administrator la Romanagi. D. Gr. Atanasesks sekretar al administraniei de Romananî. Gazetele frangeze vorbesk desnre o noB kombinagfsne a lskrerilor din Italiea, adikB infiingarea snsî rigat de Etrsria în favorsl nrinuinelsi Nanoleon. Arxidsuiî vor ueda îmnBratslsi Asstrieî drentsrile ue as assnra Toskaneî mi Modeneî: iar auesta va trimite aueste drentsrî nrinuenelsi Nanoleon kare, ks Ilarma înnresnB mi ks leganiile, va deveni rege al noslsi regat, în kBt nentrs jsnele ds-kB de Toskana gonit de nonolsl sbs, se ziue kB i sa’r fi nromis o desnBgsbire în Orient. Ce desnBgsbire în Orient? fi-va oare tronsl gBrilor noastre? la asemenea kaz jsnele dskB, înbrenuit de nonorsl sbs, va fi sigsr kt se va nriimi de Romîni la xotare dar zbs ! ns ks flori, niul ks brage deskise! ksm ar silat redaktorsl sb8, nentrs kB as zis iujsrii kontra îmnBratslsi Asstrieî, dsne nrotestagis-nea D-lsi Konsol asstriak. Gazetele asslriaue ar fi trebsit sb aîbB oare-kare ksrtsazie nentrs sn ssveran veuin mi kBtre sn nonol ue merite alte konsideragisne. Emanuinagisnea gBranilor în Rssia iare s’a nss ne tanet. Se snere kB nentrs zioa intrerii în maioritate a nrinuinelsi moştenitor se va da sn skaz favorabil auestiî kasze, A-uestea trebse sb le suie Centrala mi adsnBrile mi sb se gBndeaskB sb fakB ueva mi nentrs gBianiî noştri; kBui noate kiar gsvernsl sb ia ininiativa, mi atsnuî, adio mmlaritale! adio Fokmani! adio lasdele din ost-nost! Citim în Courrier du Dimanche 'w'' „Yb skri» rare orî. Evenimentele ns in-snire doringa a le snsne. KBnd se gBnde-mte uineva la kalea ue am fi nstst faue de zeue lsnî mi ar konnara-o ks aueia ue am fekst, se desgsste de nolitikB. Esrona a kon-simgit revolsgisnea noastre, kBuî era sn fant înnlinit. Daka amî ksteza, ami ziue ks ne fie ue zi desînnlininds-se. A ns da snsî eveniment toate srmBrile sale logiue, ns este a’l ferema ks înuetsl ? Alegerea Ilrinuinelsi Ksza a smalst de bsksrie gara, este lskrs ne-tegBdsitor mi netegsdsit. Blîndegea, dsluea-ga, lsminele Ilrinuinelsî întrek toate nrovizis-nele; ks toate auestea s’a gBsit oameni, în- www.dacoromanica.ro btekagî ks karakter nsblik, kanabilî dp a 4h rigîa o adresB ka sb ueare o skimbare, AueastB neferiuitB adresB a Komisisneî din Fokmani kaszB, mB grebesk a o snsne, în momentsl kBnd se ksnosks, aiuî, o adevB-rate desgsstare; nostatea kBzs ka o bombB j nimika ns o nrevBzsse-; mi daka nisue monte oare kare o ansngas, eras de natsre asfel în kBt ns se lsasere în seamB maî mslt de kBt de auelea ue aleargB înaintea konsnira-gisnelor. Dar adresa Komisisneî Centrale este alt ueva de kBt o konsniragisne? Daka asemenea akte meritas o lsngB bBgare de seamB, istoriksl lor ar fi ksrios a se Jiiti. Ns ar fi difiuil a areta mBna kare a organisat intriga, de a desvtlsi mijloauele întsnekate ks kare s’as servit sniî ka sb fakB sb trisim fe ambigisnele neuinstite mi & refeui ne uin-stitele nerozii. Ilentrs înteia oare, se vbzs o adsnare uerend kBderea snsî nrinuine, fere a ksteza sb nreueadB aueastB intrigB ks nsne-rea în akssagisue. Kbuî aktsl de akssagis-ne ar fi fost difiuil de fekst. Ce nsteas sb fenjeaskB. Domnitorslsî Ksza? Niraik, afarB nsmai de nrea mslfe bsnBtate, konsiderare, natriotism, indslgengB nentrs uei ue se redi-kB astezî în notrivB’î. Eî ns as îndi'Bsnit sb nronsnge, este adevBrat, vorbe de kBdere, dar kBnd Komisisnea de la Fokmani uere de la Esrona sb fakB sb se gsverne Ilrinuinatele de sn nrinuine strein, ns este oare, de fant, a vota kBderea xosnodarslsî aktsal? Ka sb fakB sb iasB mi mai mslt sreuisnea auestiî srniBrî, a komntat nrintre votangiî auestiî nro no8igisni nebsnesuî, membri kare avea« man-datsl lor kiar de la Domnitor. Domnitorsl ns-r mesue, nreksm suigi, jsmBtate din membrii Komisisneî-. Se nBiea vis aszind ne sniî din membrii fesdînds-se kB a votat adresa nentrs nrinuine strein, nreksm tot eî mai nainte., se tesdasere Ub ar fi dat votsrile lor nentrs ko-lonelsl Ksza, anregiagisnele as fost vii; maî mslgî aS zis kB nrin variagisnî afet de re-nezi, se faue uineva nesokotit. Sb ns kon-fsndBm variagisnele nolitiue ks nisue simule snekslagisni de interes în narte. Auei oameni ns as skimbat sn minst. KBnd nroklamas ne nrinuinele Alesandrs Ion I, în ksgetsl lor ns era sb’I fakB gsvernor neste uele doB gBri, ui ns-maî sn xosnodar ad-hoc a kBi'Bi. singsrB re-gste de kondsitB ar fi de a se anlika a nBr stra bsnelc lor grauiî; a kBrsî statornikB nreo-ksnanisne ar fi fost sb-î fakB sb domneaskB, ei mi familiile lor, în loksl sbs. Indate ue nosa nstere ns a nstst sb mslgsmeaskB toate ambigisnele, s’as înferetat în notriva ei,, mi astezî aueiami oameni vor neanBiat auelamî Iskrs; sb voteze nentrs Domnitorsl Ksza sas nentrs nrinuine strein, este, tot d’asna, auelam skon: eî îngeleg sb skimbe instrsmentsl; iar ns oninisnea. Daka ar dobîndi nrinuine strein mi daka auesta ns ar fi maî anlekat la. do-ringele lor, de kBt nrinuinele nBmîntean, mase lsnî sb treakB, iui îndatB mi atsnuî, îl vor reforma neanBrat. Nimeni ns a fost înmelat de nretestele nBskomte ka sb koloreze o asemenea deter-r minagisne, a snsî aer de minuinos natriotism. Konjsragiî as nretins kB nrinuinele Alesan=-drs Ksza ns avea destsle garangiî nentrs ga-re, kBUî era reksnoskst de Esrona xosnodar ne viagB; ini kB nsmai moştenirea da seks-ritate g’Breî. Auest nretesî este afet de mi-serabil, în kst ns merite sb li se resnsnzB kB daka gBndiriie lor eras atet de ksrate, a-tet de clesinteresate, atBt de natriotiue, ns s’a'r fi kizst sb maî kaste a komnlika sitsanis- 886 DÎMBOVIUA —, 12 SEnTEMBRE. nea; ai' fi fost destul §5 se %eara antefcarea moştenire! în familia Ilririninelui ales de re-nresintangii nagiuneî ka st- asigure sekurita-tea viitorului. 11 Dar mB întinz nrea mult asunra anestor neruminate uneltiri. N"u am voit sb vb skriu îndatB. ka sb las întBiu sb treakB indigna-nisnea. O simg astBzi, tot atBt de tare, de vie, de gata sb se rBverse ka la întBia oara-Ns sniu daka oamenii din nartida nagionafo kirsia i s’a esnloatat sniritul nexotBrît, smo-rsl trist, nemulgumirile nrivate, susnentibilitB-gile nolitine înnen a deskide okiî; neia ne e ste de sigur, este kB fangiî ne se urmeazB le înkid gura; a» votat rau, vor vota înkB mai rsS; dar nu îndrBsnesk sb dîskute în nublik voturile lor; le nare ra8 în sekret, mi daka ns ar fi fost angajagi, s’ar kBnBta ku greS adesiunea lor la nroiektele ne askund atBt de nsflin tristele lor nestatorniniî. Din neferinire s’aS komnromitat: ori ne om komnromis într’o întrenrindere kondamnatB nnn oniniunea no— litikB, este an om nerikulos, kBni nu mai are nimik a menagia ku dinsa, mi kB numai su-nesul întrenrindereî noate, daka nu sb’1 îndesvi-novBneaskB nel nugin sb denBrteze de dmsul ridikolul ku kare se învelesne. Mbrirea nrin • ninelui Alesandru Ion I, în fanB ku atBtea basene (înjosiri) a adus turburare în toate inimile în kare korungiunea nu a vestejit înkB tot. AdBnk întristat de neia ne s’a întBm-nlat la Foknianî, nu a înnerkat nini o suhb-rare. Iluindul înainte, konjuragii mi au asigurat nenedensirea. Anlibagiunea de a sr. a'1 nBra de ori ne mi'mkare egoistB, fane ne Domnitor sb uite kB trebue a se anBra koritra în-drBsneleî ineminilor -&BÎ, kB kauza> fiind a ixb-rei, nu’î este ertat sb konsideae injuria ku a-tBta sBlige rene tka kBnd s’ar:;fi iadresîhd kB-tre un nrinnine din veninBtate. .t AneastB veste nedestentBnd strBiiininia sa, nu ramBne îndoi alB kB îndrBsneala nu? va kresnet mi kB din agresiune în agresiune nartida kare ara-rBtât, mai mult de kBt vîrful urekei la Fok-mani, sb nu ajungB sb dense ksrat mit- simplu un nrinnine atBt de sksmn nagiuneî'. Ilrin stramuinie eS nu îngeleg ‘kB trebuie sB.se ne-denseaskB neî ne vor ataka autoritateâ lubrului judekat de gara, de a kBUta gremigii desordine-lor morale ne lovesk Ilrinninatele mi rektifikB într’un kin atBt de denlorabil nrezinerile Ilor-gei otomane, kBtre Eurona, kB nu vom sni a ne servi de libertate de kBt kontra noastrB îu-mine. Auz xotBiîrea luatB de a. urma nas ku pas mersul înţortokiat de adversari resninmi, de a dejuka toate uneltirile tor? înainte de a le nune în nraktikB’; auz xolBrîrea tare de a *bnune la outaktikB nerfidB mBsurr leale dar ixotBrîtoareî Daka, în adunBri,. partida retro-gradB-anarxikB^ nrin neînnetatele sale stBi uin-ge, ajunge sb kBstige tBrîm, nrinninele înkB nu nerde în gara; la atakurile ne nu îndrBsnesk a se rBdika ÎnkB kontra karakţerului sb§, kontra meritului sb8 nersonal^ rBsnunde un entusiasm nonular ne kare timnul nu la sIb- ineminii sbî oferB kBtre acestea Domnitorului okasiuneje de a’l xrani, nuindu’l în şi-, tuaniunele kare ner o mare nutere de suflet ka sb iasB ku ferinire, voiu ni ta up singur e-semnlu. Daka konsniragiunea nu seamBiiB a fi de fagB în adresă Komisiunej Rentrale, ar fi destul, snre a’î gBsi un kcrn,- sb anronie înner-kBrile fokuţe în armie, A înnerkat sb îunin-gB ne soldagi la revoltB nrin .{utBrîtBri în toate kinurile. FBguduieUle s’aufokut. Din no-ronire, îunerkB.rile au kBzut. KBtre anestea Tinogpafia NatţionaAa se foku mare sgomoti desnre oare kare refu-surî ale unor graninerî de a se dune la ta^ bBrB. Au fost nedensigi. KBinna nu a întârziat a intra în aneste snirite rBtBnite, kBnd Domnitorul a intrat în oram, ei se arunkarB la ninioarele sale, mi dînsul, ku o nobilB in-nrudenuB, ku o simnlB mBrire ne rekiamB ne Henri IV, a voit ka anesti soldam kulnemi, sb nBzeaskB nersoana sa. Ei singuri au vei giat la noarta lBkamuluî sb»^ Vb las sb ju-dekagî efektul nfodus de aneaslB penerositate antikB mi asunra nonolului mi asuma armiefc Re trebue dar sb guverneze? zinea un om a-skultBud aneastB novestire. mi ku un nrin-sine atBt de nerfekt, Moldo-RomBnia nu a gB^ sit înkB ferinirea sa!u ma nT Ar fi trebuit: înkB mult ka sb o gB^ea-skB, MuljgumitB brsionilor mr konsniratorilor, krisa finanniarB. kare nu noate sb înneteze de kBt dune sfBrmitul krisei nolitine, esistB inkB. De mase lujiî fie niiie este snrijinit de gândirea kB anest lukru numai noate sb dBinea-t skB. mi ku toate astea va trai ttBnB la ban-krutul peneral mi nBbB la bankrutele nar-tikulare, daka nu se kuraijB adunBrile nolitî-ne de oameni judekBnu ku lukrsrile nu merg înkB atBt de rau, kB nonolul n& sufera ÎnkB destul, kBni nu î vine ideia ş se jiune sub nrotekniunea lor. - 38S Va sb zikB oare, kB trebuie a se gBndi la un coup d’Etat, la o-denimagiune a: anestor adunBri? Dumnezeg sb, n& nBzeaskB. Legalitatea va fi mai efikante- Se asteantB sb se yazB, în lcurînd, Ministerul sb neara «desfiin-r garea adunBrei denutagilor. Reia j ne aS mai bine a fane, este de a se grabi a se desnBi'-gi,' misiunea lor este de mult timn îmnlinitB; mi daka ar fi bipe insniragi de a o rekunoa-sne, dune ne a ales ne Domnitor^ kBte rele nu s’ar fi krugat! Nu trebuie sb se defo nini odatB elementelor disnerate kare, sub confesiunea înnrejurarilor1 eksennionale, au konkurs în-nresnB la triumful unei idei, timnul de a se! desiiBrgi din nou, mi de a lukra desnBrgigî; kBni atunnî nu vor nutea sb lukreze de kBt la :fBramarea lukrarei komune. Esistinna a-nestei adunBri nu ar fi fost nosibilB de kBt subt koudigiunea de a se afla în şînu’î kBgi-va din anei .oameni kanabiljf .de a udpm,ina a-neste diverse elementeunii de a fane ka kiar natimile onosangilor sb, serve la konsolidarea nouei nuteri. Anesti oameni linsesk; a mai nrelungi mi ne viitor seangele anestpi adunBri fura pini o nutere nentrujbine, mi nrea no- numi o adunare demqB de a da un ajutor teynik skojiurilor natriotine -§i% nringului. m| de a libera regimul narlamentap de subt tutg-la subt karg vekele nartite. yoiesk iŞB’i ginu, în astB adunare se vor afla fora îndoiajţ oameni elokuengî mi ku instrukgiune şoMb . (j,e kgre gara are atîta nevoe ^ :î:.... ;îns.. —omojiniria'noii im iu: 1 >' ola velita, CUGETĂRI ; oiatffd sb 'enni 9.; ..mfg- Mult mai bine ar fii â da kpnsilii de kBţ a urzika, nrekum este mai bine a lumina mi konvinge, de kBt a nedensi: _Rbh,1 îusb vfne nu diir narteaj nelor np anlikB nedeansa me^, ritatB, ni din anelora^ne nu ivojesk a urma resonul mi justiriia r uKBnd ţoatB lumea ar a* skulta, nu am avea de kBt legi «jivile ^ de ne dar avem mi nenale? i ,• Z.j.t /T„ Libertatea morafo este un fel de imnerig natural ne Dumnezeu ne a dat asunra noastrB înmines, kaus,B ne .guvernBm subt ordinile lui. b mano Bon nu x;oîA - Awdre,. —ou . era im (UisIsP rţgryj______al hon ■'! a un «i să . Lukrurile kugetâte ku finegB nrokura unui nititon delikat. nfonerile ne’î da§ kiar intelfo genga mii [gustul sbu, sb •[« : imotl luns 6i;„ mov iî U’tlaon slsrns/ ’ Sa in t-rEvrernon i(. tjoR (( sb iov on omilia.::;.. ‘ x vi ojinoll sb ~ os r uirs SBrunia e nfetutindenî, la nentru ka mi la ( nirkonferingei Vonea sa nlBngBtoare se amestekB ku murmurile disonante ale mulgi-mei okunate din oramp, întokmai ku murmurile libere mi infinite ple Oneanului. O vef dem mi o auzim togi; a o vedea în sb. mi , «a o auzi, nu este a o simgi. - udai im sf r 5ne. ori noegri întreabB dane-sorgenta 1? kare s’ar nutea regenera arta. Rea mai fru-moasB, nea mai sablimB diiv sorgentele noe-siei, nu ari fi oare tot d’aana rugBnianea sb^ rakului ? insbisam .xA Reea ne în .Iot, timnul a legat inima unor oameni atBt de istrîns de libertate, nu este alt de kBt nronriile sale kualitBgi nfojiute mi în-kBntBtoare. fora a kageta la binefanerile ei; e nfonerea de a nutea vorbi, lukra, resnira întru toatB libertatea subt singuruj ggyeţnBmînt ai lui Dumnezeu mi al oamenilor. D Rine în libertate kautB^alţ nev») de kBt tentB nentru rau, [nu ar fi oare a nrenarg, delînsBfflî libertatea, anela nu este, demn a fi U- sikur anestor gBri soarta .Iloloniei? , Togi .o simt aneasta, mianentrs aneea mi deşflinaarea: karaerii este konsifleratB ka^ neevitabifo. ,jjj J Ideea de nouB elekgiunî nu nasn.e nini o neodixnB. FBra a kBut& sb disimufom gre-' melele komise, se poate nel nugin zine kB, situagiunea lukrurilor fiind nrenaratB de ineminii nartifului nagionak,rns nutea iiiimeni sb lukr.eze mai. bine de kBţ kurn a lukrat guvernul nel noul Kb s-’aŞ .. tBkut destiţugiupî, ne nu’mi aveag înkB timnul, mB Învoiesk; kB s’au fokut rele alegeri de oamenR mb. ţnyoiesk mi anj:;. în administragiB a linsit ku. totul akor-dul mi .spiritul de - inigiativpj GBndeaskB-se însB fie-kare kB fanem în'ierkBri în guyernul konştitugionajj, ale kBruia datini înkB nu avem, mi al kBruia mekanism nu kunoasnem înkB. Din toate nrinninele noului regim, neea ne Moldo-RomBnii au îngeles mai bine este doktrina resnonsabilitBgii Minisţrjlqr ip> ne-yiolabilitaţea nripgpluî domnitor; Avem dar tot drentul de a snera kB vor ber, anela merifo a viegui în servitudine^ngii P'jţgadlfi nsifc ?' îs» Tocqueeille. nigirn îiiuiPB'Jo In îphiîol- • *• r . nm- 'I ,G 'OMJi)Iîol‘teîia este sn amestek de diskregiune, de nivilitate,