1859:
M 94.
PBINCIPATELE-UNITE.
MIERCURI 9 SEPTEMBRE.
Aneastt foaie ese de joii ori ne s'bnt'binin^B ţliepkspea mi Sîm-Btta.
Hregsl abonamenta-Ibî nentrs sn anS 24 S>f. Ilentrs */2 „ 12 „ Trei lsni. . . . 6 „ 0 linie nentrs anon-ssrî se va nlţti ks 30 n.
FOIĂ POLITICĂ ŞI LITTERARĂ.%
Abonagia se fane la Iibn>ria Chist. Ioanins et C-ia Romanov strada Linskanilor, iar nrin distrikte la D. se kre-tari aî Administragii mi
la koresuondewjii librăriei. Ori ne abonament trebsie nlătit îndată ks ssbskrierea.
Bucureşti, 9 Septembre.
Investitsra s’a ssskris?
Asfel dar voinga nagisnei Romtne a ft-rtmat nea dinttiS denisisne a mante mari ns-teri! Aneaşta ne va snsne neantrat kît aneastt nagisne ar nstea st iakt în viitor; dar, vai! ktte obstakole, ktte intrigi, ktte trtdtri ns sp foksrt din nartea nartidelor ambigioase ne lîngt streini, ntnt asttzî! mi ks toate a-nestea aneste nartide ktzsrt mi streinii ne fsrt îmnotrivitori, ns restnirt.
Reksnoasnerea votslsi dela 24 genarie o sîntem datori imneratorslsi Franneî. Uine a srmat ksrssl tekrsrilor în aneste lsngî mi pmbroase desbateri ntnt asttzi; nine a ks-uoskst ktte gresttgi a trebsit st se înttl-neaskt; ktte intrigi st se ftrame; kttt in-teresare, sttrsingt a nss magnifiksl ssveran, ne a teat kasza Romînilor ssb înalta sa nro-tekgisne, ka st dskt tekrsrile snde as ajsns, va sni st nregsiaskt, st nobileze, st nerne-tse reksnosninga sa kttre ftkttorsl de bjne al anestiî nagisni Romtne.
Noi ns sîntem de aneia ne nsn sneran-gele în streini. Am Krezst tot—d’asna kt li-berttgile nele mai sigsre sint anelea ne se vor ktntta de noi înmine, k5 sabia în mtnt. K5 toate anestea, mtnile ns sînt înkt armate mi streinii ne ne vor rtsl sînt attt de mslgi lg nsmtr! O nagiBne mare, ne a transmis în inima ssveranştel st8 simtimentele de onoare kavalereaskt, de mtrinimie, de glorie, o na-gisne dentrtatt de noi ne ns De ofert a ne fane binele nentrs integritatea Tsrniei, ni nentrs noi înmine; ne este nrea denarte de noi, ka st asksnzt în bine-fanerile sale o ariert-gtn-dire; ns noate st aibt .nentrs Romtni dektt de anele simnaţiî kare fak onoarea rai gloriea nagisnelor nelor generoase mi amtentarea sa dela noi ns noate iart st fie dektt sn sim-
timeut de admiragisne.
Asfel ktt de nrofsnde ar fi simnatiile Ro-. mtnilor nentrs Frannia, Romtuii ns a8 ni-mik a nerde.
Noi ns nsnem mare nreu ne investitsrt: neea ne se keamt asfel este nentrs noi nsmai o. simnlt komsnikaţjisne desnre .reksnoasnerea votslsi dela 24 genarie de nele mante nsteri.: voinga nagisnei mi reksnoasnerea nsterilor este tot. Ne nare noate bine kt s’<a dat, kt ni la înttmnlare koutrarie, nagisnea Romtpt era angajatt st snrijine ks armele în mtnt. sa8( st xottraskt a se desonora singsrt. Aneste berate ne skant de stnge saS de desonoare kare este mi mai amart nentrs nonolii demni
st trtiaskt.
Despre prinţul strein,
Şomisisnea Hentralt, bazatt noate ne ti-
tlsl ne noartt, voemte a nentralisa la sine toate atribstele nelor--l-alte nsteri nsbline ale Sta-tslsi. Ea nretinde a esersa o tstelt din nele mai asnre ns nsmai assnra Kamerilor, ni mi assnra Domnitorslsi, rai a nagisnei întregi, Vo-tsl de nenssrt saS akssarea ne emise nentrs oa-re-kare akte ale Ministerslsi, îl motivt ne art. 32 din Konvengisne, kare ssnt ks totsl altfel. El zine-: Noa konstitsgie ne se va întokmi nentrs Urinninate st fie ssbt natronajsl Ko-misisnei, mi kînd ea va ksnoamte nenesitate de vre o amelioragie, st o nronse Domnslsi. Aneastt oninie o îmntrttmamte mi D. Boe-resks: iatt ne zine d-lsi în esnlikarea Kon-vengisnei: „am zis kt KomisisDea Uentralt „este anei korn nolitik kare se konsidert ka „konservatorsl naktstei sonial; ea are st rt-„snsnzt desnre esakta esekstare a nsoilor di-„snosigisni konstitstive ale gtrei. Aneasta a „îngeles Konvengisnea kînd în art, 32 a zis „kt noa organisare a Ilrinnmatelor se nsne „ssbt naza Komisisneî Uentrale.u Ilînt aksm dar anest atribst ns se noate esersa de Ko-misisne, ktnî ns s’a elaborat anea martt kon-stitsgionalt ne nagisnea o amteantt ks atîta nertbdare. Ile kare temeiS va fi tekrat Ko-misisuea kînd a emis votsl st8, ns nstem îngelege; destsl kt ea ns se mtrgini nsmai ani; a trebsit st înneant odatt, mi kstezt st formeze sn fel de rtsnsns la mesagisl Domnslsi nentrs deskiderea Komisisnei: iatt
ne zme:
Onor. Komisism Ventrale.
Komitetsl ne agi nsmit snre a redija sn rtsnsns la mesagisl Domnesk, m’a înstrninat st vb snsiS ressltatsl lskrtrii sale.
O netire atentivt a mesagislsi a întors nrivirea Komitetslsi assnra snsî alt akt Domnesk de mare însemnttate, mi assnra snor ls-kitri foarte imnortante ale adsntrilor elekti-ve din ambele [Irinninate-Snîte, nrin kare a-neste nsteri ale Statslsi îmi daS fBgtdsinga de a Iskra nentrs komnlekta snire a llrinni-nktelor mi nentrs konsolidarea gsvernslsi ks ereditatea Domniei mi ks nrinnine strein.
Komisisnea Hentralt a vtzst kt Mtria Sa Domnitorsl se felinitt în mesagisl st» desnre noronita întîmnlare kare 1 a8 kemat a înkeia înfrtgirea între doi nonoli Romînî, ne nîut aksm era8 desntrgigi mi dessnigî; mi kiamt tot de o datt ne Komisisnea Reutralt a nrenara mi a înfiinga mi mai strîns nods-rile snirei srtre a’i da sigilisl legalittgiî.
Komisisnea ar fi în kontradikgisne ks întlgimea nosigisneî ei, mi ks nsterile din kare ’mi a lsat namterea, daka n’ar kortsnsn-de la anelsl Domnslsi, lsînd mi dînsa anga-jamentsl de a konlskra ks nele-l-alte nsteri ale Slatslsi la onera mare a konsolidtrii na-
gionalittgix Romîae, mi înssminds’mi nrofesis-nea de kredingt a tstslor Romînilor.
Komitetsl ama a nregsit m’a îngeles datoria sa mi sarnina ne i s’a nss de Komisis-ne, mi în anest spirit a rai lskrat.
Vine dar a ssnsne nrin organsl me8 la anrobarea mi votsl onoratei Komisisni altts-ratsl ani nroiekt de rtsnsns la mesagisl Domnesk.
Ranortorsl Komitetslsi, înstrninat ks re-dakgisnea rtsnsnsslsî la mesagisl Domnesk.
K.	N. Bnilois. 1859 tenie 2. Fokmanî.
Ilroekt de risnons la mesegiftl Domnesk.
Ilrea îmliţafe Doamne!
Komisisnea ^entra't, intrînd nentrs în-tîia datt în esersinisl fonkgisnilor sale mi konstitsinds-se, krede de a sa^ datorie a în-nene lskrtrile ks a felinita ne întlgimea Voa-strt nentrs misisnea la kare v’aS kemat ak-gisnea legalt a kornsrilor elektive de a într sni koroanele, desntrgite nînt ani, a dot Ilrin-ninate Romîne ssrori. ^
Simbol al snirei lor, întlgimea Voastrt agi îngeles, nrin inigiativa ne agi teat kttre nsterile garante, mi nrin deklaragisnile sole-Dele ne agi ftkst kttre adsntrile elektive a ambelor Ilrinninate, kt singsrsl mijlok de a konsolida snitatea noastrt nagionalt, este de a se îranlini doringa divansrilor ad-hoc manifestaţi în ansi 1857, kînd s’aS konssltat a-neste dot gtrî de kttre marile nsteri ale Esroneî.
în adevtr, Ilrea întlgate Doamne, ne kît timn se vor ntstra înkt semnele «iivisisnei tre-kste, mi a sltbinisneî nolitine de mai nainte, nreksm senaragisnea adrainistragiei ssnerioa-re, elektivitatea netei mai înalt dregtior al gi-rii, llrinninatele vor fi neînnetat esnsse a se desmtdsla le nea d’îatîiS ssflare de fsrtsnt nolitikt, mi fie-kare din ele în narte, avîn-ds’rai nerdst nentrsl de gravitate, va fi mi mai ameningatS de a neri.
Ereditatea în nersoana kanslsi Statslsi, va nsne ne de o narte friS ambigisnilor rivale, iar ne de alta va simbolisa mai ks ns-tere snirea Ilrinninatelor.
Ilrinninele strein va lega aneste dot gtrî mai de anroane ks Esrona, rai va stabili o solidaritate între familiile domnitoare ks gs-vernsl nostrs, asigsrînds’i snrijine nsternine.
Snitatea în administragisnea inaltt va înlesni mi akgisnea gsvernslsi, rai Iskrarea mi îngelegerea între nsterile legisitoare ale Sta-tslsî, înodtnd toate ramsrile servinislsi nsblik.
Ilttrsnml de aneste adevtrsri, nrensim la înalta sa valoare kemarea ne ni se fane nrin mesagisl Intlgimei Voastre, de a întîmnina mi nreveni generoasele esniragisnl ale nagisnei Romîne, ne voemte a se konstitsi, mi de
www.dacoromanica.ro
380_
a înfiinna nodsrile de nea maî strîiisi ini nea mai adevărata snire a doi nonolî fragi.
Ilrivind aneasti kemare ka sn nos angajament ne lsagi kitre nanisne de a realisa dorinţele ne ea a manifestat în toate matsri-tatea konvinderii, ne regim ka Muia Voastre firi a lisa de a se nierde momente favorabile. si fanegi ka si ajsngem la skonsl dorit; uri kredegi ki Komisisnea Centrali este gata a vs da tot sgrijsnsl mi konksrssl ei nei maî energik.
Komisib'nea Tentrali sreazi dar ka Mi-ria Voastn si avegî gloria anestsî mare akt, nrin kare vegi korisnsnde ia amtentarea Ro-mîniei întregi.
Rads Roset, K. N. Brsilois, Fto-resks, Kr. Tel, E. flredeske.
DÎMBOVIUA — 9 SEI1TEMBRE.

iUîU
late sn minsnat akt kare tinde, nreksm se vede, a desfiinţa ordina lskrsrilor aktsale, ini a înfiinga alta, ne zîmbemte maî bine Ko-misisneî. Toate jsrnalele Romîne as fslgerat aneasti nenoroniti atitsdine, dar Komisisneî ne’i naşi, ea nere nring strein, km! nsmai a-nest drsm uoate si realisese «nora snerange-le înlitsrate ks votsl de la 24 genarie.
Ka si îngelegem mai bine abaterea Ko-misisneî, si nitim ksvintele din mesagisl Dom-nesk. Alesei nagisneî se feliniti desnre în-tîmnlarea noroniti de a fi kemat si înkee în-frigirea între doi nonoli Romîni ne nîm a-kem era desnirgiuî, mi kiami tot de o date ne Komisienea Centrali a nrenara mi a în-fiinga mal strîns noderile enireî snre a5! da sigilisl legalitigiî.
Mirteriseaski ori nine mtie a niti, daka Domnitorsl a nstst îngelege nrin nitatsl me-sagis ki angajeazi ne Komisiene a’l detrona. Aneasta ne e atribetsl Komisienei, mi de aneea nini n’o netem nere de la dînsa. Kind s’a ales inefel Stateîeî, el ’in! a îndenlinit na-rola de a se retrage, daka nsterile garante vor konsimgi la doringa nagieneî Romîne, esnri-matl de divanele ad-hoc. Motivel anestei de-klaragisnî a fost ne doar! ki alesei n’ar ns-tea konsnende. la snerangele nonolelei, ni ne-maî ka si nee barieri vre enei kabale de a se invoka a doa alegere. Nanisnea a zis, nrin alesei sie, ori anrobagi alegerea fiketi, ori dagi-ue voi eu singer nring din familiea voastn: Jalezia neterilor era negremit si fa-kl neea n’a fiket, adiki si anrobe votsl nagieneî.
Si vedem însi kiar divanerile ad -hoc ne le-a silit si nean en nring strein? Ne s’ar fi gisit oare între alîtea milioane de likeitori enel kanabil ka si i se înkredingeze kîrma Stateîeî? Ar fi o smsrinni si ne degradim noi înrnine mi si kredem ki en venetik, strein de natrie, de religie, mi de togi, ar fi netst fi maî nemerit ka si ne kondeki la starea ne o dorim. Âdevirata kaesi a nringelei strein, nrekem o mtie togi, a fost ki anesta era singerel mezis de a stinge toate nartidele, toate klinele kare se formeazi. De s’ar fi nronss kandidat vre en nimîntean, ori kare ar n fost, rai ori kît de virtos rai kanabil, am-bigienea rai invidia nelor-l-algi asnirangi n’ar fi nedat ke nini eu nreg, mi atenni reseltatel ar fi fost trist: sfiraierile mi mmelel ar fi ner-det noate kaesa sakn în aisnsl kiria ne a-flim. Tea maî nemeriti atitsdine fe de a nronene la tron en om ke totsl strein klinilor, kmi ke aneasta ambigienea kandidagilor ne maî gisea rival.
Indati însi ne s’a refesat aneasti dorin-gt, grai rimase adenirilor, de kît si’mi
aleagi Domnitor en nimîntean, tot neste ambele Ilrinninate? Lentele akem înnensri, na-timile triviale îmi jdesvoltari toate a lor ba-segi nemai ka si ajengi la skonel nrones. Ilersekegienile se îmelgiri, în kît, dene mai melte nroteste, Kiimikimia de trei fe silite a ne mai denirta ne nimeni din fonkgie fin nrinini bine kevîntati. Te folos? kinî sni-I ritel infernal gisea mezig a se jska ke onoa-j rea netigeaueleî.'
Ka si evite ori ne konsekeinuî nenlikste mi nrimejdioase nentre gări, nartida liberali, natriotiki, în mijlokel neliî maî serioase lente, uronese enirea koroanelor ne kanel aleseleî Moldavieî. Aneasti nronsnere skimbi ke totsl nlansl lentei, mi fie-kare soldat nedimai lesne înaintea stindardele! Moldoviî, dekît înaintea stindardele! taberii onese. Ke kinel anesta se înliterari asnirangii de kare tremera sogieta-tea, mi visel Romînii de enire se realizi. A-kem dar kare ar fi skonel de a nere desfiin-garea votelei de la 24 genarie, rai înlokei-rea ke Ilring strein ? Te ar zine Eerona în-treagi kînd ar vedea en asemenea akt din nartea nagieniî? N’ar fi o remine a ne degra da mirterisind înmine ki ne sîntera în stare a ne Urmei noi, ni si ne trimigi en strein? A nere akem Ilring strein este a snsne li-merit ki ke votel de la 24 genarie ne-am amigit, ki omel kare ’l ara ales ne kons-nende doringelor rai aratentiriî nagieneî, rai ki în fine sîntem sigerî ki între no! ne vom gisi omel trebeinnos, kmi sentem en nonol de rob!. De aneea te regim ne tine, Es-rona, a ni’l da. Ori ne Romin, ne krez a se degrada nînl într’atit, afarl de aneia kare nen interessl lor maî nreses de toate.
Asemenea individe sînt sigere ki nerînd Ilring strein, Eerona n’o si nriimeaski, rai noate saS si desfiingeze ke totel starea ls-krerilor de azî, saS si ordone o alte.alegere, de vreme ne ne’! melgememte nea akteali. Illi într’en kaz mi într’altel, enemini! glii! sner a trage folos, rîdikînd la nstere ne kan-didatel sis.
Dar si vedem oare Komisiea Teatrali kare a leat inigiativa de a nronene Ilring strein, este komnetinte dene Konvengiene?
Si nitim ne rînd toate artikolile kîte se ating de- anest korn legislativ.
Art, 6. Legile de interes komen se vor nrenara de Komisienea Tentrali, mi se vor vota de adeniri, kirora se vor ssnene legile de kitre Domn!.
Art. 27. Komisienea Tentrali va rezida la Fokmanî, ea va fi koranssi de 16 membri 8 Ttomînî mi 8 Moldoveni. Ilatre vor fi alem! de kitre fie-kare Domn dintre membri! adeniri!, sas nersoanele ne vor fi îmnlinit fenk-gien! înalte în gan, mi natre de kitre fie ne adsnare din şinei sie.
Art. 28. Membrii Komisienii Tentrale vor avea drentel a lea narte la alegerea Domnilor în adenarea de kare gine.
Art. 29. Komisienea Tentrali va fi ner-manente. Va netea ke toate anestea, kînd leknrile îi va nromite, si se amîne nentre en timn ne ne trebee si treaki neste natre lsni.
Tiranei kît are a gine fonkgienile membrilor sil nentre fie ne Ilrinninat, fie nemigî de Domni sae de adenare, va fi aneia kît va gine mi legislatera. Tot de odati însi, fonk-nienile membrilor ne vor erai, ne vor înneta dekît nemai la nriimirea membrilor nelor noi.
în kazel kînd mandatel amîndşror ade-uirilor, va esnira de odati, Komisienea Ten-trali se va renoi în totalitate nentre amîndoi llrinninatele, U deskiderea noilor adeniri. Membrii ne Vor emi şe npf alege din nos.
Arti 30, Fenkgienile membrilor Komisiei Tentrale vor fi niitite.
Art. 31. Komisienea Tentrali va neini ne nrezidentel sie. în kazel kînd voterile se vor îmnivni deonotrivi între doi kandidagî atenni se vor otirî nrin sorgi.
Fenkgienile nrezidentslsî vor înneta ke mandatel sie de membre al Komisienei Tentrale. Aste fonkgieni vor netea fi renoite. «n
în kaz de îmnirgire egali a votsrilorîn deliberagîeaile- sale votel nrezidentslsî va nre-domina. Komisienea Tentrali are drentel a fane regelamentel sie interior. Kelteelile de ori ne naten vor kidea ne jeraitate în sar-nina fie-kirei nriniiuat.
Art. 32. Disnosigienile konstitstive' ale noe! organizirl a Ilrinninatelor se nen seb nri-vigerea Komisiei Tentrale. Ea va netea nro-^ nene Domnilor ne anelea ne i se va nirest demne de reformat, mi tot deodati ale anta mî modifikagienile ne vor krede de keviingi a se întrodene în diferitele ramerî ale admi-nistragieî.
Art. 33. Domni! vor ristea mi dînmiî asemenea a komenika Komisiei Tentrale ori ne nronenerî li s’ar nirea bene de a deveni nro-ekte de legi, komsne amindsror Ilrinninatelor.
Mi-adsk ks întristare aminte kînd an Ministre din anei timn ’ml a ordonat sz gzsesb sn motiv oare-kare, ka sz denzrteze ne an fsnknionar, ne i se snasese kz na îmnzrtzma nolitika Kzîmz-kzmieî. „Motive de rekomandaHie .kz este ek-zakt, onest mal. daka noftigi, rzsnanseiă eă, sînt gata a vz da.“ Ka toate astea fonkgionerei tot fa skos.
www.dacoromanica.ro
Komisisnea Tentrali va nregiti legile de interes general nentre ambele Ilrinninate, mi va mi ssnsne aneste legi, nrin mijlonirea Domnilor la desbaterile adnnirilor.
Art. 35. Odati formaţi, Komisisnea kati si se oksne snenial a kodifika legile aktsale ale gliilor, mi ale nsne în armonie ks aktsl kon3titstiv al noei organizirî. Ea va revizsi regslamentsl organik, nreksm mi kondika ni-vili, kriminali, komerniali mi nronedsra lor, ast-fel înkît afan de legile de interes ksrat lokal, si nsmai esiste ne fiitor dekît sn sin-gsr mi anelara korn de legisîagisne, kare se vă eseksta în amîndoi llrinninatele, dsni ne mai întîis se va vota de amîndoi adsnirile resnektive, se va sankgiona mi nromslga de kitre fie-kare Domn al girii.
Art. 36. Daka adsnirile vor nronsne nis-kai amandamente în nroektele de legi nrivi-toare la interessl komsn, nroektsl ast-fel amendat, se va întoarue Komisisnii Tentrale, kare va anregsi mi forma sn alt nroekt definitiv ne kare adsnirile ns’l vor nstea dekît adonta ori lenida ks totsl. Komisisnea Ten-trali însi kati si adonteze amandamentele ne vor fi votate de amîndoi adsnirile de odati.
Art- 37. Legile de interes snenial fie-ki-rsi Ilrinninat, ns se vor sankgiona de kitre Domn, dekît nsmai dsni ne se va komsnika de dînssl Komisisneî Tentrale, kare are a vedea daka aneste legi sînt în akord ks disno-sigisnile konstitstive ale noei organizagisnî.
Anestea sînt toate disnoziniile aringitoare de Komisisnea Tentrali. Aksra am dori si afls ne ne s’a bazat Komisisnea snre a for-msla doringa sa de Ilring strein ? Ea este ke-mati, nreksm vizsnm a fane nroekte, a kodifika legile, dar toate In limitele Konvengi-
DIMBOVIBA — 9 SEIITEMBRE.
381
şuii- Ninî un nas maî mult ktnî atunnî li nstem zine feu drent kuvînt kt a violat Kon-venniea, mi va ktdea subt as ort rtsnundere. Kînd a tost kestie de modifikagita ieţiiî elek-torale, Komisiunea s’a mtrginit în nreskrin-| giile ait. 35 găsind kt este ban* nrekum se afli. în Konvengiune mi kt nu este komne-| tinte a o atinge; iar kînd a fost vorba de vo-tsl de nensurt, ini de doringa Ilrinuuluî strein, crBsemte kt e komnetin.te. Am ruga ne Ko-
O
misiune st se gîndeaskt matur kînd iea asemenea denisiunî, mi st nu fakt akte ne kom-nromite interesele gtriî; nagiunea gine soko-tealt esaktt, de fantele mi kiar intengiile fie-ktruî: denî ne va rtsnunde la tribunalul stu? Nagiunea akum nu maî voemte Ilring strein, mi Komisiunea Rentralt, denarte de a fi ek-snresiea ei, nu e de lok în drent a’i dori. Fanta Komisiunei nu se noate kalifika, dar ori mi kum ne lîngt nele-l-alte elemente{ îi lin-semte kiar nolitega kuvenitt kttre un kan în-koronat, ktnî iî deklart kurat kt, numai kînd s’ar koborî dune tron, gara ar nutea ajunge la ferinirea doritt. Ne mirtm kum au nutut nimte oameni luminagi st kazt în ama mare eroare; dar snertm kt se vor gtsi algii kare vor nregui mai bine interesul gtrii, mi vor resnekta ne alesul nagiuniî în kare Romîniî îmi nun toate snerangele.
B. Uetroni.
ÎNVESTITURA.
QV 1	.	,
Dune denema nriimitt de la agengiî gtrei din Konstantinonolu, învestitura va sosi stn-ttmîna korentt. Ea se zine kt se va trimite ku doi Kojtoneai Turui, mi dot firmane, adi-kt kîte unulu de fie-kare gart. Se mai ziue înkt kt Ba fi datt sneuial numai ale-suasi aktual. Sublima noartt, vtzînd kt nu noate reumi a desfiinga aneastt alegere, mi ku dînsa kiar unirea ilringinatelor, aleargt la nimte formalittgi ridikule, mi nedemne de un imneriu. Ilolitika nea maî aBantajoast nen-tru Turniea ar fi fost st akorde 5nirea mi votul de la 24 genarie, ka st aibt tot, d’auna ku sine simnatiile Romînilor.
J4 Dar akum lukru s’a terminat; st Bedem kare a fost oare skonul Tururi ka st trirni-gt învestitura ku kulonelî, iar nu ku namî sau ku efenzî, kamaînainte? Nu kum-va s’a gîn-dit st ne umileaskt? Oare Ilringi! de mai nainte mi kaîmakamii ne venea la kîrmt noa-.te kiar ku ura mi disnregul nagiuniî, era maî -bine konsideragî de sublima Iloartt, de kît alesul nostru de la 24 genarie? Daka ka-binetul Stambululuî va fi avut aneastt inten-gie, îi deklartm kt nu amtenttm de la dîn--sul st ne onoreze ne Ilringul nostru. El are bragul mi inima Romînilor, are simtimentul na-triotismului, devotamentul nu’î linsemte.; nrin urmare se va fane singur resnektat. Maî na-iute toate onorile era mononolul nuteriî sunre-me; numai ea îmntrgea la nine bine voia din anest atribut de korungiune; dar asttzî fie-kare nonol, ka mi fie-kare individ, katt a se onora singur nrin fantele sale. Dunt aneste konsideragiî, nu trebue a gine de lok sokotea-lt de nersoanele ne vin ku învestitura; Fie ori kare ar fi, nagiunea are a se nurta astfel nrekum drenturile gtriî, mi kuviinga nere.
Dunt oniniea mea, sokotesk kt agengiî nomtri din Stambul ar trebui st neart de la kebinet anei akt, zis inBestiturt, mi de kare n'aveam nini o trebuingt. Aneasta e konform
vekilor traktate de a nu ktlka uiuLup Mu-
iu o/i ,in«nn»M hiU/
sulman na teritoriul Romîn. t- Kabinetul Tur-
nesk înst, în virtutea drentslui interuegioual,
kare nermite renrezentangilor unei nuterî, a
trene într’altt gart ku rnisifo nolitiue, noate
nretinde st vie aiul adukttoriî învestiturii, ba-
zind aneastt nretengie mai ku seamt ne dren-
tul de suzeranitate, -ne dateazt de atîtea se-
kole, mi în kare nekontenit, va zine Turniea,
a trimis asemenea oameni ktnd a fost neneA.
sitate. In anest kaz, kabinetul nostru nu krez kt ar nutea st se onue, ni tot ne ar fi de kuviingt este ka ministru eksterior st neart de la trimisul Turnii firmanul învestiturii, snre a’l sunune la kunomtinga Mtrii sale Domnitorului, mi anoî a’l nublika nrin jurnale neutru kunomtinga tutulor Romînilor. Nu krez kt ar maî li nenesariu a se fane geremonialul ne se ftnea maî nainte la asemenea okaziî, destulu este ka Ministru nostru st. nriimeaskt ne trimisul sublimei tlorgî dune kum se ku-vine unui renrezentant ordinar. Kuvîntul nen-tru kare krez kt nu s’ar maî kuveni geremoni-al, este kt mai nainte Domnii avea trebuingt de fanfaronadt, ktnî se imnunea nonoluluî, sas de minoritatea boereaskt ne’l alegea, sau de Kabi-netul ne’l trimitea, ftrt konsimgimîntul nagiunei. Iar asttzî kînd ea l’ă ales mi ’î a înkredingat soarta sa, nu mai are lok ninî un geremonial, ktnî Domnitorul este kunoskut de togi Romîniî. Ile lîngt aneastâ maî nainte, Turniea voind ist benefinieze nre un sunus din nungt stre-int, îl trimitea kx investiturt în gara Romî-jneaskt, asttzî înst fie sigurt kt s’a dus a-j nea munifinengt, ne se sntrgea în sninarea biegilor Romînî. în fine, fiind kt kabinetul de la Konstantinonoîe, nu a intiut de obli— gagiunea imnust de Kortvengiune, ka st dea învestitura într’o lunt, sokotesk kt ninî Ro-mînii nu trebue st arate atîta amabilitate ku trimisul Turnii, nrekum ninî ea n’a arttat ku dînmiî.	• l
'	B. Jleirone.
■\
înkt un Ministru Hemisionat, Ministru kul-tuluî! nu zinem mi al instrukgiuneî nubliue, ktnî dune datinele regulamentare aneastt numire este maî un simnlu titru, ka nel de roit de France et de ISlavarre, ne-mî dau regii Fran-niî înainte timn. Dar kare este kauza ne a ierut aneastt dimisiune? Fie nine o esnlikt dune kum voesne. Reia ne snim de sigur este kt trebuinga a nerut st se skimbe din membrii Eforiei snitalelor din Ilrinninatele Vala-xieî, mi kt D. Ministru nu ar fi voit st kon-simgt. Din nei skouiî este D. Beîzade Skar-lat Gika mi neî ne s’au numit sînt D. Alek-sandruZane, om dela 1848, ne a fost esilat în timn de zene ani ku neî algî frag! Romtnî; mi nu de neam de klasa I. mi D. Doktor Da-vila a ktruî talente, aktivitate mî serviniu sînt kunoskute de togi Romtuiî.
Se vorbesne înkt de nisne skimbtri în nartea judekttoreaskt.
M, S. Domnul a trekut în revistt garni-zona de jandarmi de distrikte ne okunt ka-nitala; aneastt oştire ne ne rekiamt timnurile nele bune ale oştirilor Romtne de felul ane-^ sta înainteazt ku renezinune. Nu trebue st uittm kt se komnune de stteni din neî maî de frunte, ba înkt mulgi însumi nronrietari. M. S. Domnul îmi lut bunt zioa dela dinarii nrin ktte-va vorbe nline de simnatie. Kt akum ktnd mî-au îmnlinit datoriile kttre gart, sţ se înturne la kasele lor. kt orî-kare ar
" ,/ www.dacoromanica.ro \r*ol Im.
nutea st fie relele lor în trekut, ist-mi adukt aminte kt togi Romtniî as suferit, fie kare in felul stu; kt st aibt snevangt îu viitor mi îtbdare kt în kurînd_soarta lor rare st se îndu’neaskt. Kt însumi boeriî aS st fakt asttzî neea ne nu aS ftkut înkt.
Noi mtrturisim kt ne nlane st auzim ne kanul Statului nronungînd vorbe mtngtitoare nentru nonolul ne l’a umilit niokoi, mi streinii ntnt st fakt a se krede kt este o kulnt, o krimt, a i adune aminte kt nu este robul ni-menuî, kt fie ne romtn este nettgean ka nel dinttis boer, kt are toţ aneleami drenturî ka fie-kare fiu al gtrei, dar ne nlane asemenea st auzim kt în lokul idolilor ftrtmagî, se nun legile nagiunei ktrora fie-kare iart deonolrivt trebuie st le dea resnekt. Ne nlane st vedem odatt fie-kare Romtn, sttean sas boer nlektndu-mî nerbinele deonotrivt înaintea legeî. Ktnî xtrka boereaskt nu a kostat lui Dumnezeu maî mult riektt xtrka stttneaskt, ninî aneastt din urmt mai mult dektt nea dinttis.
Auzim kt în loksl membrilor demisionau! dela msnininalitate, s’as numit algii, dune lista neîor ne avurt voturi odatt ku neî demi-sionagî, mi nrovizoriu, ntnt ne se vor fane alte alegeri noi neste kurînd. Ilentru noi toate anostea sînt lukrurî mini. Vedem kt ori nine se numesk, mi ori kum se numesk, trea-bt nu se fane: Ileveul rţmtue ka tot-d’auna îu toatt miseria lui; karnea slabt, ntnea nea-f grt, grtul „se komnart tot-d’auna dune ne se rtdikt nregrl lui; nu ktnd este înkt eftin.
M. S. Domnul a nornit luni snre Iami unde are st se niteaskt beratul de investiturt, anoî se va înturna la Bukurenatî unde asemenea are st se fakt.
O skrisoare ne nriimirtm de nrin gart ne snune lukrurî kurioase. l-ia vorbesne de mulgime de noduri strikate, lukrurî ne nrives-ne konsiliul teknik. 2-lea Deskrieri de str-bttorî nonorane la zioa de St., Aleksandru, se vorbesne" asemenea de sneranga ne are nonolul de gart în Domnul de asttzt între alte esnresiunî gtsim în aneastt skrisoare o întrebare ne fane ktlttorul ftrt leaft; „Snigî kum este Vodt, zise ei unui bttrtn sttean kare rtsnunse: „nu'l kunosk, Domnule; dar trebue ,,st fie drent nentru strani., ktnî nrea se „ultng de dînsul niokoiî. Rine e rtu nentru „niokoî, e bun nentru stranî, nine-î bun nen-„tru norodul stvak, e rtu nentru nokoî. Ro-„koiul e kalul drakuluîfi-'	A
Princesa Bragn’a, şi Stefanu celu mare.
v: -x- Baladă popurană.
“î oiiim 3'	-
I.
9v13j>: -
Kolo sus la Bukuremtî,
Multe kase stnt domneratî,
,	mi ku flori ntn’ la ferestri,
Illi ’ntr’o kast ’mi medea Ştefan Vodt, mi doamna, nii ’ntre mtndre flonoare ■ >
5na kvea mai frumumoart,'
Ile Dragnitţa-a lui fetigtr^
Dragt, ka mî-o garofigt. 1 Dait ’n kurtea lui Ştefan Mî slujea un ktnitan, :"lf r Nouţ ani mi jumttate ■ îsnA„
In kredingt mi drentate, A IIŢi ktnd dt ’n al zenelea ^
382_	. —
Ilentsl, mintea ’I smintea,
Ktni ks Dragna se isbea,
„Floare mtndrt! ’î grtia:
Te i5besk,—nii dorsl mie8 E mai rts ka norsl greS,
Te adsne vijelie
TTTi tot strik'B arin kîmiile,
Ktte flori frsruoase-anskt,
Ka ’n noton st mi le dskt,
Te isbesk,—iuî-o vijelie Ileste kan ’ml trene mie.
Dart treakt, de am! sni,
Ltngt tine kt’i msri,
Aide Dragnt st fsgim,
St trtim, st ne isbim.
Kt«ri aini, tot S8ferim.“
Dragna mslt se sokotea, lUi Isi Gegis ’î grtia :
„Tattl me», Ştefan nel mare,
Toatt gara ’n mtnt-o are,
Nsmai sn grais de-a grti Toatt oastea va stri,
Ne-a ktta, mi ne-a gtsl,
Uli nogi s«ii isbitsl mes,
Kt-a sîngi soarele tt8!“
Gegis, lin o ’mbrtgima,
Ama dslne-o 'strsta,
Hli nrea trist ’i ksvîntaî „Soarele, a maî stngit,
Dar’ în zori a r'sstrit,
E sn soare-a mea viagt, mi renvie ’n dimineagt,
De fer, ka soarele ’n seart, în nel raig, fe afle ieart!“
Dragna nSmai ltkrtma, mî-8n «ssnin o îngtna,
Mtna lsl Gegis mî-o da.
n.
Mtne zi, kam ne la zori La fereastra nea k8 flori O montire s’aszea,
Florile k8 flori vorbia Ştefan mi se demtentâ.
„Oare-i vis, ne-am aszit?"
Ştefan siemi a grtitl TTTi atsnqea se sksla,
TTTi ne Dragna o striga St niteaskt rsga sa, —
Dragna, ns se areta!
Toatt kasa-î ’n tsrbsrare mi-o ka8tt fie-kare, —
Dragna e ne drsmsl mare!
Ştefan ne Gegi8-1 kiema,
Nini anesta ns venia, —
Gegis, k8 Dragna fsţria!
Ştefan nlin e de ratnie,
Intra în kannelarie.
„Vai! kt4i dat’am de rsmine?
Te n’a fost ni«ri ktnd ne mine!" Efana-anskt, karte skrise,
Ks o mtnt lakrtmi sterse mi ks alta o trimise Ka ostamii st norneaskt, mi ne Dragna sio gtseaskt!
5nde-oş.tamiî ajsnyea,
Togi de Dragna stirinea,
Ull -aszia, kt 8nde-î ea,
Hli ks Gegis, o nrindea!
Gegis, kartea o netea,
Faga-i rsmeuea, albea,
Lakrtmile II trenea,
Iart Dragnei ’i zinea:
„Aszi Dragnt şksmn.a. mea, Kartea-aieasfa, ssna-ama, —-Gegio ! ’ndatt-akas’ revint,
Tinogpafia NaufionaM
DIMBOYIUA — 9 SEIITEMBRE.
Kt eg iert a voastrt vint,
IJie-gi dâg o boierie Jsmttate din domnie, mi ne-attta avsgie, mi ne Dragna de sogie!“
Dragna toate le-askslta, mi nltngînd ’i ksvînta.
„Daka vrei st-uii fii isbit,
St ns krezî ne ai nitii, —
Ştefan vrea st te înkidt,
TTTi de vrea, st te snidt!
N’a iertat el, ztg ne nime Tine î-a fbkst rsmine!“
Gegis-atsnnea ’î grtia:
„Dar’ ne noi ne va ierta,
Ilentrs vint ne-om rsga, —
!	Ştefan ns noate st fie,	-
St ns gint, st ne skrie!“
TTTi ne Dragna o ftnea,
De ks	el se rentornea!	|
1
m.	j
i
ET akast iar’ venea,
Vodt, bine ’I nrimea,
■	Se ftnea kt-i nare bine,
mi se sita de rsmine!
Ştefan karte-i întindea:
„Iaka	boieria ta!	.
St-gi arft mi robi! mei,
St te fak domn nreste ei!“
TTTi la	temnigt-1	dsnea,	—=-•	!
Bina i se deskidea,
Ktnd intra, iar’ se ’nkideaj Gegis ’nlsntrs remtnea!
Dragna, aste le asde Inima i se nstrsnde,
Ks nedeansa ns se ’mnakt,
TTTi în negrs se îmbrakt,
TTTi la temnigt şe dsne Doar’ ne Gegis-l noate-adsne,
Iltn’ la Ştefan, domnsl mare,
Doart-î kaiittt iertare Gegis ’n smt ’mî medea TTTi ne Dragna mi-o vedea:
„Snsne ts la tattl tts, i	]VIî-am srît traisl nel rtg,
:	Nost ani mi jsmttate
;	Tot astent dsnt dreptate., —
Tot aţtta l’am slsj.it Tot attta m’a robit!"
Dragna merge tot nltngînd i	Tattlsi ei ksvtntînd :
„Te e Gegis vinovat j	Pe ’n temnigt l’al btgat
i	Ns-l ginea ftrt de vint,
i	Kt dsrerea-î ns s’alint,
j	Ns maî noate ssferi
mi îd fiare a tn?i, între brosni ka nlomnele TTTi nonerni ka bemele, —
|	Barba’i bate bragele
Iltrsl lsng, ktlkîele, mi-o drakoane De miernoane, mi sn diavol De balasr,
i	Tot s’arsnkt st-1 îngigt
St-1 îflgigt ka ne o omidt."
Vodt din graig ’i grtia:
,„Aszî, Dragna, fika mea!
Ft ts asttzî sn nrtnz mare,
Ka st kiem o astentare nii ne Gegis st’l netick,
Doari nekassrile i trek!
rţ -	ri •;
a jwl losif Pomanoe iui Komn. — Strada Nemjjeaski,
www.dacoromanica.ro
IV.
Ilrtnzsl mare se gttea Doi-snre-zene domni veniaj mi ne Gegis-l jsdeka,
.Tsdeka, ka el st neart,
Ka st neart ntnt ’n seart Jsdekata se snia,
Gtdea ’ndatt mi venea,
Kansl lsi Gegis-l tţia, mi kt dea ka noama rea, —. Dart Dragna ktnd vtzs,
Mintea toatt mi-o nerds..
Ks-sn ksgit ea s’a jsngiat,
De nekassri s’a skţuat;
Ile-amţndoi ’î mormîlitart,
L’a biserikt, afart, --Dsmnezeg minsni ftnea,
Din mormîntsl loi4 kreşşea Jle ktnd' zorile dedea Din nel Gegis sn brtdsleg M.tndrs verde mi întreg,
Iar’ din Dragna iedere,
Iedere de nltngere, ™
Tot în sss mi reseria mi ne brad se ’nfţmsra, ini ama şe ’mbrţgima!
Al. M. DJarienesks.
Insciinţari.
Tpel kamepe sas mi kîte sna, ne sînt anpoane de iinsktnii, se daS ks ki-pie de Jia. Sf. Dimitpie Biitop. Dopito-piî se Bop adpesa aa Jisptpia Xpist. Ionnin, stpada jinskaniaop.
în xansj D-asi G. Gepman se afiit magazii în faga saigii mi în kspte de dat ks kipie de aa Sf. Dimitpie Biitop; dopitopii de a ^e înkipia se not adpesa .ia tinogpafia PomanoB ne este tot întp’ anea xan ks D. St. Pasidesks.
Jskptpi.ie Komisisnei Hentpa^e aS deBenits attts de ktstate îuktts mai în-toate ziaeae dopitopii d’aae aBea Bin aa tinogpafia PomanoBs a ae nepe. Tino-gpafiia dap a ottpîtS, dsne -astopîsagia ne is’a dat de Komissia 'îentpaat, ka st tintpeaskt o ssmt oape kape mai msat neste nsmepsaS ne se dt Komissisnel. Aksm dap dopitopii d’a aBea aceste as-kptpl se nots adpesa aa ssss zisa ti-nogpafie mi ae sa ktntta komnaekte de aa No. 1 ntnt aa neaS din spmt ais-mtps ne a emit nînt azi. Ilpegsas s-nel koaae în natps fol este de 80 na-paae, xîptie Bsnt, ks aitepe aatine.
Fpagii Mrxaia mi Simeon Xpistide aS dat npin tinaps dot ktpgî nsoî intepesante mi foaositoape în aimna gpeneaskt întitsaate tipape de AnsM Bosmi ssnaiments din npeksBÎn-tapea ktpgii întitsaatt Koaekgisne Bisepineas-kt npegsa fie-ktpiia îmnapte este de kîte sn sf. esemnaapS. Tei ne dopesks st donîndeas-kt aneste ktpgî, nots st înainteze npegsa nentps opi kîte esemnjape Bop boi kttpe în-ssmi astopii neste dpsms de sf. Monastipe Pads-Bodt în ksptea D-asi Ştefan IletpoBiHi d’assnpa kafeneaiî, snde as mi ameztmîntsaS de InBtgtfspt, in kape se npiimeskS skoaapi intepni nii ekstepni, mi se npedas aimBa Gpea--kt, Pomînt mi Fpannezt, npegsa nentps nei intepni este de gaaBenî tpelrzenî ne ans, iap .nentps nei estepni kîte zene sfangi ne asnţ.
Xans Germani, No. 27