ANUL I
1859:
SÂMBĂTĂ 5 SEPTEMBRE.
Aqeaste foaie ese de doi ori ne s'tntemîn'E ^liepkspea mi Sim-Blita-
Ilreţsl abonament» ■ !sî nentrs sn anS 24 isf. Ilentrs */„ „ 12 „ Trei lsni. . . . 6 „ O linie nentr» anon-ssrl se va nfori ks 3C n.
jr
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ.ţ
Abonaţia se faqe^ la libreria Chist. Ioanins JHk	et C-ia Romanov stra-
daLinskanilor. iar nrin I	fP»	distrikte la D. se kre-
|R	tart aî Administraţii mi
i__96b	la koresnondenţii li-
/	breriei. Ori qe abona-
/	ment trebsie nfotit în;
data ks ssbskrierea.
Redactorii responsabilii DIM1TE1E BOLINTINEANU.
DEIIEIIIE TE.1EGPAFIKT»
KTiTPE MT>PIA SA D0MN5A.
qeaskt dsrerile tale; dar ntni. atsnqi se va nane în lskrare înst aqeast-B Konvengisne în qeea qe nriveste drentsrile mi benefiqisrile
riepa 15 Sentembpe 1859, 3 ope dsne amiazi. kornsrilor leqisitoare mi îndatoririle gsvernelor!
Astizî mapeae Bezip ne-a ziss k% ns- Komisisnea ziqe kt ar nriimi qele fiskste, temS ansnga ofiqiaas Aategei Boastpe kt fep- în nrinqin, noate; dar kt ar fi o ktlkare de maneae de inBestitspt se Bop tpimite npin nroqedsn>.
doi koaoneai tspqî în kspss.iB stnttmînei Bi- Rtsnsndem kt atsnqi kiar ktnd ar fi o itoape.	! ktlkare de formt, am nrefera st se sakrifiqe
Afenifii tfspixops de xa Konstantinonoxe. j forma înainte de nrinqine. Doringa nonolslsî
„ | Romtn a se bsksra de aqemti nrinqini de li-j bertate mi egalitate qe-i stinslt Konvennisnea j este attt de arztndt; sra sa nentrs disnosi-gisnile regslamentare qe l’a fbkst st sssrrine
PRINCIPATELE-UNI1E.
Bucureşti, 5 Septembre.
Votci de observare al înaltei Komisisnî Centrale din Fokmani a tribsit, neantrat, st naskt o întrebare din qele mai tiiste qe ar fi nstst st se fakt, mi k5 attta mai tristt ktqi se faqe dsne sn an dela emirea Kon-■vengisnei. Iatt aqeastt tristt întrebare: sînt înkt în vigoare legile vekl regslamentare qele kontrariî stinslagisnilor din Konvengisne? Ks alte vorbe, ne afltm înkt ssb regimsl regsla-mentar saS konstitsgional ? Esistt nrivileţrisl, nrivilegiagii, mai este în soqietate o klast de oameni ks drentsri, ftrt datorii, ne ns este ssnsst niqi la kontribsgisne, niqi la neden-sele ks bttaia? esistt alte klase ks datorii mi ftrt drentsrî qe sînt ssnsse la kontribs-gisnî mi la nedeansa ks bttaie? SaS Romt-nil togi sînt deonotrivt înaintea leţrei, înaintea kontribsgisne!, înaintea fonkgisnilor ns-bliqe, înaintea nedenselor? Daka esistt înkt nerseksgisni, inkisori ftrt sqirea leyiî sa» daka nsmai esistt? Daka ne afltm ssb reyi-msl regslamentar, nentrs qe avem Miniştrii resnonsabili? nentrs qe fonkgisnele înalte se das altora dektt boerilor înalgî ? Daka ne a-fltm în konstitsgisne, nentrs qe înaltsl korn din Fokmani strigt kt s’a desfiinnat Eforia boereaskt a drsmsrilor? Kt s’a înlttsrat listele ssb-administratorilor ftkste în timnsl re-gslamentslsi, nrin alegere? Kt s’a ssnss la kontribsgisne klasa nriveleyiatt ?
He se konkide din adresa Komisisnei Mentrale? Ka toate st fie ksm as fost înainte de 19 asgsst, ntnt atsnqi ktnd înaltsl korn va bine voi st nrefakt în legi nrinqinii din Konvengisne, dsne voinga sa. Alfel kt daka neste qinqi, zeqe, qinqi-snre-zeqe ani va termina aqeste lskrsri, atsnqi, mi nsmai de atsnqi aqeste utii st înqeant a se bsksra de liberttgile mi drentsrile egalitare din noa martt
dsne libertate, este attt de adînkt; neqesita-tea de a vindeka nisqe rtni anroane de a kan-grena este attta de mare, înktt o sekondart kestisne de formt; ar fi o krimt a se mai konsidera.
Dar noi ns vom ziqe kt e ktlkare de formt.
Konvengisnea ziqe: „Ilsns se va inuene revisisnea nrevszsts nrin art. 37, lepislaiţisnea astszi în llrinuinafe, se va mstra inks
m
în disnositfisnile kare nft sînt kontrariî sh-mlatţisnilor aueslii Konvenuisnt. “ Asfel toate leqile kontrariî stinslarjisnilor Konvenjjisneî, a trebsit st fie înlttsrate înkt dela 19 asgsst. Toate aqeste stinslagisnî as trebsit st fie nrivite, ka leqi înkt de la aqeeamî enokt.
Konvenqisuea stinslt egalitatea înaintea leijei, înaintea kontribsiţisnel; înaintea fsnktţis-nelor mbtiue stinslt garamfia libertsiţef individuale onresqe a se mai srrnzri, aresta, dekst kon-form lepeî; a se desnronrietzri, dekst nentrs interes nsblik mi ks de?nsgsbire\ desfiiniţeazs nrivi-leyele, skstirile, mononolsrile, de kare se bsksrs înks kste-va klase; ziqe kt se va inuene indatii revisiea leyef ue regsls ranortsrile nronrietari-lor de nsmînt ks ksltivalorii, snre a se îmbs-ntttni starea aktsals a iţsranilor; ks Domnsl nsmesue ne toiţi fonkifionarii nsbliui etc.u
Ei bine toate aqeste stinslagisni ns as neqesitate a fi înainte nreftkste in leqi de kornsrile leqislative, ka asfel nsmai st se anhqe în nart. Aqeste kornsri ns not st Ie arsnqe; ns sînt kemate st-mi dea oni-nisnea lor daka vor st le nriimeaskt sa§ st le înlttsre. Sînt datoare st le nriimeaskt sas de ns, trebsie st kazt ele înssmi.
Ns vedem ktlkare de nroqedsrt.
Adresa Komisisnei a nstst fi ssskrist mi de btrbagi din nartea liberalt. Ns le faqem niqi krimt, niqi înnstare. Niqi vre o ksqe-tare asksnst ns kredem kt a nreqedat a lor
a jjtrei.
Strmane nonol Romtn! attt? de însetat!aderare. O nedomirire kassatt de kestisnea
de formt, iatt tot; ktt nentrs qei qe as sss-
de libertate mi egalitate! ts ns trebsie st te bsksri de niqi o bine-faqere dektt atsnqi ktnd Komisisnea va avea timnsl a se oksna de tine! Iltns atsnqi ve! qeme ssb lanjjsrile re-gslamentslsi; ntnt atsnqi Konvenj^isnea ns e-
kris adresa insniragi de amorsl institsgisnilor regslamentare, le nstem ziqe: „kt Konvenni-snea a xottrît mi uagisnea se va bsksra; kt kolo jos este sn nonol mare, qe în setea sa
şte dşkţt spibrt în qeea qe voesqe st îndsl- de libertate, astţzî mşrmsrt mi o qere nn
mtne noate st o ja singsr în nsterea Kou-vengisneî.
Ne-am nroksrat nartikslar aqest memo-randsm qe este sn rtsnsns la qelebra adrest a Komisisnei Mentrale. Aqest akt este de na-tsit st lsmine mi st deqidt kestisnea nsst ne tanet de înalta Komisisne. Noi îl anlas-dtm ks mslgsmire ka snii qe ginem, înainte de toate, a se da aqestsi nonol neferiqe, ktt mai ksrînd, libertatea mi egalitatea de kare are attta sete nreksm mi .a sftrmi odatt ks regslamentsl, ks boerii, qokoii mi toate ns-trejsnele reqimslsi trekst.
MEMORANDUM.
Ministersl aktsal, fiind al treilea ajxns la gs~ vern8l trebilor, în sksrtsl snaniS de 4 lsnl, a8 fost nreoksnat înainte de toate, de a’mi da seama, de toate gresteţile, qe nresenteazt starea aktsali, de transigisne din linsa difinitivel organisajjisni, a diferitelor ramsri gKvernamentale. Kamninind sne-ranţele demtentate k» nromslgarea Ronvenijisneî, mi îmboldit ue de o narte de leţitima nerăbdare a jjtreT, de a vedea realisarea sneranijelor sah, eara nre de alta de imust’Brile mi revrirain^rile arsnkate de adsnarea elektivB a Moldovei Ministeriilor anterioare. ksm ks s’ar fi întârziat nsnerea în anlikare a salstarilor nrinnine kourinse în Konvenţisne, Mi-nisterisl aktsal, în nrogramsl se8 adresat adsnsrel elektive. a» esnss ks toate frankeija linia sa de kon-dsite. Ilsnînds-se în nsntsl de vedere a înssmi elementelor konservative, kare allvBtsesk adsnarea, Ministerisl a deklarat, kt se va menţinea ks toate skrsnslositatea în marginile leyei veki, în ktt ea ns va fi kontrarie noselor nrinqinie konstitsţionariî, în kare nrivire tot atsnqi a deklarat kt: „în ordinsl „îmbamteijirilor soqiale, aulikarea art. 46 din Kon-„venijisne va fi sna din îngrijirile qele mai neadormite ale Ministerisisi, mi ks nrinqiniile de dren-„tate mi egalitate, residite în aqel artikol, vor fi „realisate în toate mirimea lor.u
în nsmele aqestor nrinqine mi a liniei sale no-litiqe, frank esnssi adsnireî, Ministerisl aS qerst tot de odate, ka votsl de înkredere în el, votarea snsi îmnrsmst de 8,000,000.
Astezî Komisisnea Mentrali ssb formi de a-drest a» nresantat In. Vostre sn adevărat akt de a-kssauisne atît nrin fornis, kît mi nrin fondsl seg, mi nelinsinds’I de kst verdiktsl.
firea însliţate Doamne!
Daka sn singsr momeDt am nstea si ne nreo-ksirsm mai mslt de nersoanele noastre ka Miniştrii, de kît de interesai nsbik, daka demnitatea de asto-ritate ne ar nermite-o, am nstea, ns fort temeis, releva ns nsmai nsţina ksrtsoasie qe se întrebsingeas zs în disksgisnile Komisisnei Mentrale în nrivirea Miniştrilor, organe ale nsterei eksekstive mi absenţi dela medingele aqelsi korn, în kare dsne ksm la aqeea din	s’as arsnkat assnra noastre; ka-
lifikarea de falsifikstorî fere ka nrskar o asemenea srmare si fi atras qea mai miks kemare la bsna ksviings din nartea nremedintslsi aqelsi korn, dare kiar înssmi în nsmele Konstitszior.alismslsi, învokat ks ateta ksldsre din nartea Komisisnei, am nstea
www.dacoromanica.ro
376	—
8l’I fanemlntrebare nînă la ne grad oare ea însămi are konvikgianea legalităgiî sale, kănd în lok de a nsne fort întârziere mina la îndenlinirea misianej, He’I este înbredingate nrin art. 35 din Konvengisne, mi a desvăli salatarile nrinciniî mi legi generale nromalgate nrin anei akt konstitativ, ktrsia ’mi da-toresce kiar mi nronriea el esistennă, membrii ace-1»I korn nar din kontra a fi nreokanagl de elaborarea anor nrinciniî mi nroekte de legairî întrodakă^ toare de an noS ordin de laki-Brl, nroiekte na na-mal în imnsncimere flagrante ka Konvengianga in-vokate, dar kare în momental kînd toate naterile Statalal sînt kiemate de a konsolida noal edificiă nolitik al Romînieî, linsite de ori ne nersnektivă de realisare, na not de kăt a kontribai la sarnarea a înstmi temeliei, mai înainte kiar de a fi ktedit acel edificiă nolitik.
Da, o deklaram, na voim înaintea alesalal na-gianel Romtne, a încinge diskauiani nre kămnal re-kriminărilor, mi ure kînd kornal nolitik din Fok-manl sasnektează din narte-ue kiar mi bana kre-dinijt, noaă ne nlace a na sasuekta natrioticele 3a-le şjmgirî. Vom întîmnina deci namai ţrmaterile ie arankt asanră-ne, nrin temeiă de karş nap^ li.osesk.
Komisianea Centrate zile:
„De abia înfiingat Ministerial aktaal din laiul, ag rostit în namele înălnimei Voastre înkiderea a-danărel, fort a‘I sanane bagetal venitarilor mi al keltaelilor Statalaî.u
M/aria Ta! Este an fakt de notorietatea gabli-kă kă însăinl adanarea dorea înkiderea şesianeî. Ministerial de alte narte na avea nici an motiv de a nrelangi, kăd de karînd kemat la trebî, na namai na natea st fie înzestrat ka stadiile necesare nentra elaborarea nroektelor de badget, dar nici în stare de a natea nrecisa măkar keltaelele eventaale, kare aă a resalta din anlikarea noaelor institagianl, ure-karn de esemnla: Salariarea membrilor Komisianei Mentrale mi a Kargii de Kasatjiane. IHi kam îl era nrin natingă de a natea nrevede ntesara mijloacelor băneşti, de kare ya natea disnane, linsit fiind de stiingele Statisticei, nre temeial kărora se noate nresenta nroekte nentra akonerirea keltaelilor.
Kăt nentra de a elabora nroiekte de legi în konvikgiane kt acele de interes koman trebae de a figara în întîial ordin, Ministerial aă krezat de mi na linsesce de a se okana mi el ks asemenea, in măsara mijloacelor mi a greategilor de kare este înkonjiarat, de a lăsa aceaste framoasă iniţiativă Komisianei Mentrale, mărgininda-se namai de a’i trimite anal din aceste nroiekte, înkă de la 6 a lanel Ialie 1859 ka skon de a grăbi nre kît mai malt înfiingarea Kargii de Kasagiane, din linsa ktraia staă în zăcere mi saferingă atîtea interese nartika-lare. O mărtarisim deci na ka toate 3milinga (mi greategile administragianel ne vor eskasai în tiinn) legi noaă na am făkat, nici na am natat face, dar acele eksistenge le-am anlikat în mărginirea kom-netingei mi a datoringeî noastre, în konfonnitatea literei mi sniritalal lege! fondamentale a Românişi, adikă a Konvengianeî din 7/t9 Aagast, nre kare a-danările îmi aă însogit în namele kăraia ag fonk-gionat na namai kornarile nolitice. dara mi toate Ministeriile ce s’aă sakcedat la nstere.
Daka nre ten gr, aceste snre a demonstra kt Konvengianea este legea fondamentate, am mai avea nevoie mi. de alte eksemnle, dintre cele malte am aminte namai, kt xoterîrile nroceselor nrekar-mate de kătre înaltele instangii na se mai sxnan Domnalaî snre întărire, mi nici se adak întră îm-nlinire de mi n’aa armat o lege sneciate votate de adanare, fiind namai o simnte anlikaţe a Konvengianeî, tot în naterea acestei legi, tribanalele anlikă atît în nrocedară lest mi în Xoterîrl nrincinală ega-lităgii în nrivirea nenalităgilorv Asemenea măsară însă n’aa motivat nici ambră măkar de nekonsti-tagionalism sag rekriminare din nartea kornarilor nolitice.
Komisianea Mentrate zice la art. fi.
„Monitoral No. 64 nablikă disnargirea atriba-telor militare de acele ale komandantalal ostirei ka re mnă akam dană legiairea regalamentară era în-tranite. înfiingarea noaei fonkgiani ka lefile mi keltaelele reklamate de aceaată fonkgiane, sînt dekre-tate nrin simnla înkiriere a Konsilialai de Miniştri.“
Esnlikările acestei măsari re sar evidinte din nronrial vot al adanărei elektive la okasianea cere-rel kreditalai de 8,000,000. Kînd Ministerial aR laat angajamental mi îndatorirea de a organisa armia în-tranind mi miligiile în kîmnal de manevre, konform
DIMBOVIjgA — 5 SEIITEMBRE.
art. 43 din Konvengiane. Este deci lesne de mge-les, kă din momental ce xatmanal reglementariă, a-dikă komandiral omtirilor. ag fost nevoit a întovţjţ^Jfj oastea în tabără, au.oi înfiingarea anal Ministre kou-stitagionai iui resnanzător nentra afacerile materiale a castei, a8 fost cea întîig kondigiane de banareor-' ganisare a acestii oşti. Kăt nentra înfiingarea de salarie noaă, ne nlace a konstata din kontra kă Ministerial aktaal okană acest nost, kj> simulai ini ve-kial săa salariă de direktor mkoalei militare, alte uostarî noaă, na s’aă mal kreat în Qasţe, ci din ^on-tra s’aa redas malte nostarl mi salarii, neokasionînd ka aceaste redacene nici de kît daana—ser vi dalbi, mi adakînd o însemnate skăderc în keltaelele argate nîpx akam.
Asanra vorbelor Komisianei Mentrale de la nan-tal a! 2- lea :
„Monitoral nablikă o altă măsură administrativă a Ministeralaî nrin kare îndatorirea tekaitoare-lor aajnice de a da trei zile la lakrarea dramarilor mari, se nreface în o dare nersonate de 16 lei, mi se îndatorează la această dare mi klşisele kare nî-nă şkam nrin legi eraă skaţjţe de eaA u\i nrin armare namai ni^inţr’o alţă lege nateag fi sanaşe la ea.
Aceaste măsară este earăini laată fără narti— uigagianile naterel legiaitoare nănă însămi Ministe-ral nrin deklaragianea tekată în sănal adanărei, mi konrinsă în Monitoral Oficial No. 66 ax rekanoskat kă o asemenea disnosigiane na se noate face de kăt nrin o fuftaipe lege.
Ministerial ya lfonsta^a, kă în zicerea km kă îndatorirea de 3 zik se nreface într'o dare nersona-te de 16 lei este neesaktitate, kăci îndatorirea na s’aă nrefăkat într’o dare obligatorie, ce m aa tesat fakaltatea de a nlăti banî în lok de mankă.
Ilrincinal mengionat de mi este acel al anei legi epa. kt ş’a« sagas acelei tegi mi nre klasele kare nînă akama eraa ţk^titş, de. la, Acea^ţă îndatorire tokmal aceaste skatire ne mai avînd ragiane legate de a se mengine anlikarea întindere! lege! esistente as8nra tataror fără deosebire, îmi are konstitagio-nala sa esnlikare în art. 46 din Konvengiane.
în faga solemnelalai vot al adanărei ad-xok din 1857,, în faga înskrierel acesţai vot în nantal konvengional, fii faga tatalor kalamităgilor kare aa anăsat în anal acesta maî ka seamă nre klasa lă-kaitorilor în faga nrinciniilor esnase din nrogramal lor, Miniştrii Măriei Tale 3’ar fi krezat trădători kă-tre era cea noaă nromisă nonoralaî Romăn, trădători kătre ideea drentegii kare în limbagial Romî-nalai konrinde în sine marele nrincin ala civilisa-gianeî moderne mi ne nlace a krede înkă ka însă.mî membrii Komisianei Hentrale, de s’ar fi aflat la ga-vernal găreî, n’ar fi avat karagial de a anlika acea legiaire în îngelesal seă nargial mi antikonstitagio-nal. în adevăr în nresenga nrezisalai test al arti 47 kare rostemte. „Ilănă kînd se va nroceda la revisia nrevăzată îţ^ artţ 37, legislagia. astăzi în vigoare în Ilrincinate s? va mengine în disuosi-giile Konvengiane! de lagă.“ Legea veke tnainda-ne în nanktai de vederd al Komisianei Mentrale1 ar fi trebait să fie rămas ka totai neanlikată fiind ka total kontrarie Ilrrncinatelor Konvengianeî; dar na-tat’a Ministerial să iea asanră’uiî sanrimarea anei legiarî mi ka ea a anaî venit atţţ de însemnat al Statala! fără s;ă fie înlokait nrin an altal ekivalent? mi în linsa acela! venit kam natea a se anlika legea veke kare stiualează a se face lakrarea mose-lelor înkă de la 1 Ianie, enokă nre kînd Komisianea Mentrate abea’ml elabora reglementai interior.
Tot în naterea art. 47 mi cele-l-alte dări ce se iaă- ka skatirea anor klase. ar fi trebait. safs să se sanrm'e (aceasta nare ^ sg, îmnăka ka, nărerea Komisianei) saă să se întinză în anlikare asanra tatalor klaselor fără deosebire. A le sanrima este de komnetenga kornarilor legislative, dsnă ce vor da alte mijloace bănesc! nentra Stat. Daka Ministerial n’aă esekatat a doaa măsară- as fost în vederea vo-talai de 5 milioane ka bare adanarea a8 imnas nrin nronrietatea fonciară nre klasele nînă akam skatite.
Imnatările Komisianei Hentrale de la nantal al 3-lea fiind nsinai o konsekaengă a nsntxlaî de mai sas, esnlikările acelaia îi not servi mi aici de mi Ministeral este înarmat ka mal malte alte kon-siderante nre kare na găsesce de ksviingă a le er namera akam.
Komisianea Hentrate zice mai deuarte la usn-tal al 4-lea: Tot namăral Monitoralsî mal sxs citat konrinde o alte măssră administrativă, nrin kare nronrietaril fonciarl se îndatorează a nteti darea vol-
www.dacoromanica.ro
nicilor slajbami, kare sînt tesagi în disnosigia lor nrin o lege mi kare nrin armare na li se noţ lsa fie kăt nrintr’o altă lege.**
fiii aici Komisianea Mentrate este în neesak-titaţe. kăd na s’aă imnas nre nronrietegl de a nte.-tj darea slajbamilor volnici, dar folosinga de ei în-cetînda-le ka nrivilegiă, nrin nromalgarea Konvengianeî, mi slajbamiî volnici, retrekînd în kategoria tekaitorilor ordinari, aa trebait să fie ssnami dării; konsiderînd însă argenga măsarel, mi în skon de a ne a^ace stângereate în interesele nronrietenii, escen ijional, s’aă tesat nronrietarilor fakaltatea de a’ml kon-tinsa servicial nrin fomtil slajbami de îndată ce nronrietatea l-ar fi desărcinat de dare kătre Stat.
Komisianea Hentrate zice la artikolal 5: „Mo-nitorsl Oficial No. 73 nablikă măsurile administrative nrin kare se ordonează facerea recensementa-lal nonalagianel, se înfiingea?ă nentrjj aceasta o Di-rekgiane Mentrate de Statistikă (atribat ce dană lege era a Ministeralaî financiar, mi a altor Ministe-rari, mi kare se trece la Denart. din teantra) se mal înfiingează 80 de delegagl ne U Komisiapile giuatale mi 10 revisorî, iui nentra întreginerea acestora se afektează tot mfin disnosigianea administrativă, însemnate fondări din kasa Statala!. Kiar dane legea veke arma a se face' recensemînţ general înkă din anal trekat, în kăt gavcrnal se găsemte a-stezl într’o stare ka total anormală, fiind fagă ka an recansemîai kare este iakrătoria nnroaue de doi ani nreste termenal fiksat de lege.“ Daka Komisianea Centrală s’ar fi înKreoingat de gameroasele same ce în trek8t se întrebaingaa la asemeneaJjiecen-seminte; daka ar fi ginat seamă de snirital de eko-nomie de kare aă fasţ însaflat Ministerial aktaal, kare aă reamit anlikarea măsarelor sistematice de re-cenaemînt mai în total ka ssmele adanate di'u reda-cerile făkate în toate Ministeriile dg kiar cererile ce aă adresat gavernămîntalai de a i se ad8na mtiinge statistice kare să’I serveaskă de base la elaborarea de legiairl noaă, însămi Komisianea s’ar fi konvins kă Ministeralaî rn’ar fi asamat din kontra cea mal mare resnonsabilitate de ar fi întîrziatanlek&Kea măsarel ce’I imnate. Asanra nantalai al 6-lea, din adresa Komisianei se observă kă: „De mi darea avea să se iea namai nînă la 1855 ea aS fost kontinaată din kassa nevoilor Statalal nînă în anal acosta; kam natea Ministerial a sanrima înainte de a avea alte mijloace în lokal ei ka kare să akonere keltaelele trekate în badgetele lakrătoare, danre Konvengiane nre nrevederea nrelevării mi a acelei darî?“ Esţe lgkra de mirare kă Komisianea Mentrate fera s gir ne seamă de greatăgile finangiare ce s’aă esnas a-danăreî de kătre osebitele Ministeril, I nlace a nro-nane sanrimări de venitarl foră a le înlăkai ka altele. Dar oare starea financiară a gărelnaeste ka-noskate? na ştie kă fankgionariî na se not nteti la timn? na ştie k<% toate kasele nablice sînt lăsate îj) grele deficite, de gavernele trekate? Daka astăzi na se not întrodace toate înbanăteumle cerate de administragiane, este namai din linsa de mijloace. De iui osteneala Komisianei an moment de a kom-nara venitarile generale ale Moldovei de 25 milioane ka ale găreî Romănemtî de 50 milioane lei, mi atancî denartc de a, voi nrin kondaita sa de a na-ralisa manual gavernalaî, solidaritatea ce, o lega kătre ţeasta, o va konvinge kă trebae să’i dea mînă de ajator snre a krea neanăratele mijloace necesare la realisarea reformelor cerate în toate rămarile gavernămîntalsi. Asanra celor emise de Komisiane kă nrivigetoriî de okoale se răndaesk de kătre Ministerial din teantra, în vreme kănd dane o aname lege armează a fi alem! de kătre skoale, tesînd a zice. kă acest! fonkgionarî în nosigia ce le este krea-tă astăzi na not răsnande ka demnitate la misia lor, dar anoi armănd asanra anora legiaite dovezi de abateri de la îndatoririle lor, s’aă sasnendat sanain-da-se jadekigii tribanalelor resnektive, mfc înlokaii» da-se urovisoriă ka algil.
Komisianea Kentrate deklară în fine kă: „So-„kotemte a se abginea de ’a sc întinde mal deuarte „în enamerarea abaterilor făkate de Ministerial din „Moldov:. dm kalea konstitagionate.“
Adevăral este kă s’ar fi maî natal enumera mi măsarile ce s’aă laat în diferitele raroarl ale admi-nistragianei. Ar fi natat să akase nre gavern kţ fără de legi sneciale s’aa okanat de mkisorile nablice, în kare sate de nenorocigî zăceaa linsigi de xrană mi lamina zilei; ar fi natat să imnate Ministeralaî, în fine, amarările făkate în nrocedara kri-minate, măsari laate în namele legel, a omenirel mi
DIMBOVIgA-* 5 SEIITESfBRE.
37?
a drentiijii, în Ronnetenija lai mi în konformitatea gonvengisnei.
Kmd Komisianea Mentrali zice, ki Ministerial Moldovei s’a§ transformai în anlekarea acestor masări în korn legislativ, sîntem în drentato a o întreba. în kare Iepe sînt nîni akam determinate limitele desmrijitoare, atribauianelor diferitelor nateri nablice din Moldova? oare na sîntem într’o stare anormali nedifiniti ? dar mergînd- mai denarte mi ser-vinda-ne de esemniele statelor în kare mi oamenii, mi institajjiamle aS ajanş la nerfekijiane vom zice:
de a nrokiama nrincinij este misianea lepei, ndfc a organi3a koDsekainijile anei lepi este de kom-^netenga adtmnistranianeî.u
„Proclamer Ies principes generaux dont d^eou-lent Ies regles d’application est l’office de la loi; en organiaer Ies consequences est l’office des Reglementa. (Etudes administratives par Vivien, membre de l’Institut).“
Administran,ianea aS gisit nrincinie nroklama-te, nromalgate mi ka natere de lepi, ea dar na aa fekat alta de kit a reglementa sincer anlikarea acelor ririncinii.
Miria Ta l Miniştrii aktaali nre kit sînt m-tranmi de devotamental kitre Tronai Măriei Tale mi kitre gări, nre kit mi însumi na krsn,i întră nimik ostenelile lor nentra de a r&snande la kiema-rea ce le este înkredingate, într’o enoki atît de grea, nre atîta na not tiinai a lor întristare vizînd kam 8n korn nolitik Rominesk, nrin votările sale, ameningi de a naralisa mi întirzia efektele lepei fondamentale a girel. Ei se migalesk în st,. Mi-ria Ta, ka kredingi. ki acest korn nitranzînda-se de greatigile ne îtnriressri renaraterea uonoralai Ro-mtn va da mina sa gavernalai mi naterei eseka-tive, mi legat nrin lanij de solidaritate ka ea, nentra binele kom8n, vom reami de a învinpe na na-mai greatigile ce vor mai natea veni din liantra, dar mi acele ce ne s’ar sascita din afari.
Sabskrimii nlini de înkredere în repenerarea nonolalaî Rominesk, resningînd orî-ce stăvili din kalea reorganisirii în konformitate ka Konvengia-nea îmi vor îndenlini, nre kit timn vor fi la gaver-nal Statala!, misianile lor, gata fiind a da seami de toate lai Damneze», Miriel Tale mi Oirei.
brmeazs ssskrintsrele Minisţritor Moldovei.
CRONICA.
Skoala nagionali de medicint mi farmacie, dela Mixai Vodt, kltditt la 4 dekem-vre 1855, s’a fondat în skonsl frsmos mi stil de a forma oficerî de stnttate mi snigeri nentre servietei sanitar al armate!, al snitate-rilor mi distriktelor. Fie cine ksnoasce tentele ce D. doktor Da vila, kansl acestei ameztmînt, avs st întîmnine în anii din srmt, ne deo-narte kontra relei voiiigi a gsvernslsî, ne de alta kontra linsei mijloacelor. Gragie aktivi-tsgeî, inteligengii mi nerseverangei direktore tei saS kreatorslsi st®, aeeastt skoalt ns nsmai rtmase în nicioai-e ntnt asttzî, dar înkt kalea ne kare intit dsce de sigsr la sn viitor frsmos. Deja nstem felicita ne kansl ameztmîntslsi mi ne kolaboratoril sti nentre cel dinjtis ressltat, Iu aceste zile zece elevi din cel ce a» meritat, mai m*lt, s’aS întinat la gradsl de medici de batalion Kl. U3, dsue Brmttoarea klasifikagtene 1 Kereea Kostan-din dela d. Argem, oramsl Iliteseb 2' Amlrigois Nikitt, Mswcel, Ktmns-Jsng, 3 Kostesks Ko-8tantin Ilfov, Bsksremti, 4 Ilonesks Mixail, Msineel, Ktmns-teng, 5 Anastasiad George, Ilfov, Bsksieiiitî, 6 Bercesks Ion, Mexedingi, Severin, 7 Ilonesks Kostantin, Bszts, Bszts. 8 Mioktrdia Dimitrie, Btztsl, Fefeleî, 9 Frs-msmans I'oan, Goijis*, Ttrgs-Jislsi, 10 Sergie Sanota, Doljis Kraiova.
Dintre acemti jsni -se vor trimite în a^ nsl fiitor snre komnlektarea' stadiilor lor me-dikale la Faksltatea de Ilaris. Mititorii îmi adsk aminte kt în- ansi trekst Rorotnir as
, . -Jt»	-ca
dobîndit? bb drent nrin bsna voiniix a M. S. îmni»ratei Narfoleon, învtg’btera uoastn» este în rîndsl skoalelor sekondare ale Francei: treutea jBnimeî Romane noate st-mi termine ks desivirmire stediile medikale în faksltatea din Ilaris.
Aţienijiî Romani la Konsţantinonol vor Veni In garb ks dot saS trei zile înaintea be-ratelor de investitei. Aszira kii membri ms-nicinalittnii aS demisionat. Noi ne asfentam B’B vedem kt fak lskrsrt mari mi frsmoase; dar în. îok de tekrsri mari mi frsmoase vedem kt-mî daS demisisnea. Aszim kî D. konssl general al Rssiei re^amt înk’B kontra reda-ktorBtel tei Nikinercea nentrs nisce rîndBiî a-tina^btoare ce a§ n^rst în foaia-komikt Sui-ridam. Nb îngelegem nentis ce se nBDe ateta nreg ne sn lşkrs ce se zice rîzînd! atbt la streini ktt mi la Romani aceste fol komice ce ne snsn tekrsrile în glsmt rîzînd, ns atrag nedensele rigsroase, efektel lor se sfîr-rneste îudatb ce nasce, ns las’B nici o ssve-nire, nici o ramn, nine, ksm zice noetel, k^t traesce 8n ssrîs.	■
Anronozito de libertatea Ilreseî. Zik sniî aln.il k3 gazetele vorbesk nrea asnrs; bine! Kt ar trebsi st se ia mtsBii kontra libertt-gei Ilreseî; aici st ni se erte a zice mi noi ceva. Nb seim st facem diferingt între urin-cine mi nersoane. Libertatea Ilresei este sn urinei n sankt kare trebsie st esiste. Daka se vor afla oameni kare vor abssa de aeeastt libertate, sînt legi în fiingt, sînt tribsnale; cei ce absst ns aS dektt st se trimigt la jsde-katt. Dar libertatea Ilreseî în ce noate fi ksl-nernt? Daka snsl a dat altBia o nalmt, tre-bsie oare, ka st se onreaskt sn asemenea a-b83, a lega mtnile tetelor oamenilor? ns, ne-grerait; ci acela ce absst se nedensesce. Lt-saiji libertatea Ilresei în nace, zicea într’o zi Domnsl; cei ce vor abssa de dînsa, se vor deskredita ei singsri; ktcî mai nresss de toate este oninisnea nagisnei, este deja mi kon -dika nenalt. Asfel vom nstea zice mi noi: Libertatea Ilresei ns este kslnemt; gara are legi deja în vigoare, anlice-se nentrs cei ce absst: iatt tot.
Mitica în Steaoa Dantrii No. 167 srmt-toarele:
Iaiuiî 18 Asgsst 1859.
IlBbliktm mai la vale, dsnt „Tribsna Romtnt,“ deskrierea Bnsi fakt skandalos ce s’as netrekBt în ginstBl Tstoveî mi kare re-klami nedeansai cea mai asnit a legii assnra stvîrmitorilor ei, aceasta este violarea Monas-tirei Adam ftkBtt de o bandt de jidovi avtnd în kan8l lor nre starostele asstriak, mi kariî ag maltratat ne stariga mi ne nreogii Mo-nastirei ssb ksvtnt kt în zidurile sfîntetei lt-kam s’ar fi dat refsgte siieT evreice ce cerea botezai de kremtint. Dakt faktel este ade-vtrat. anoi noi deklartm kt el întrece toate neorîndBelele, toate sBinegiile ce jidovii, mai ales cei asstriacî, îmi nermifiîn gara noastrt: mi dakt mi astt datt gsvernBl va ltsa st treakt tekrsl ftrt o- nedeanst eksemnlait în-centnd dela starostele asstriak karele s’a ft-kst kan de zurbagii, anoi noi cei dinftis vom fi kariî vom face anei la nagie ka st’mi a-uere singsrt ea religiea mi demnitatea ktl-katt în gradsl cel mai mare. Noi stntem nartisaniî cei mai înfokagî' ai liberttgii ksl-tsrilor: în adsnare, în nrest, nretetindenea am antrat libertatea konmtiinnei. RekBnoamtem
■	.«i	>	- *	>»«>	,
www.dacoromanica.ro
fie-ktrsia "drentBl se adoreze nre DsmnezeS ksm krede, ksta îngelege bine. RekBnoam** tem fie-ktrBia drentel de a îmbrtgimea reli-giea, kare în konmtiinga sa i se nare cea mai bsnt. RekBnoamtem ortodoksBtei drentel ka st se fakt kaîolik, nrotestant, kiar mBSBl-man, kiar evreS; ks aceasta înst ka mi ev-resl st noatt neîmnedekat a se face katolik să8 ortodoks. Trtind întrs o nonslagie kremtint nsmeroast, mi mai civilisatt kare sin4 gsit are drentBri liolitice, este- lesne de înge-les kt mslgî din evrei, ori din konvikgie, ori nentrs bsnsrile ntmîntemtî îmbrtgomazt k're-1 mtinismsl; femeile evreice de sn titan îtikoace se aratt mai ales ks nredilekgie nerttrB reii— giea tei Xristos. Mine noate a le ouri de la aceasta? Eî bine, avem lskrtrîi oficiale, kare konstatt kt Evreii, de ktte ori aflt kt vre snsl din koreligionariî lor voiemte a îmbrt-gima kremtinismBl, merg ntnt la krimt. Se îmnerekiazt, fak bouterî, ituesk ne neiA* figî din loksrile cele mai sigsre, cele mai ne-violabile, mi anoi îi fak nernzsiţl. In anii tre-ksgî Bn aseminea fant s’a netrekst în ttrg^l Ilietrii .... mi aurul au akortent lot.
Aceasta ns trebsie st mai fie. Ih ns-mele astonomiei noastre, a religiei noastre, a demnittgii nagionale, reklamtm de la gsvern cercetarea cea maî dreantt, dar mi cea mai energikt; mi dakt fantele se vor deskoneri, nreksm le aratt koresnondentel „Trib8nel,“ cerem nedeansa cea maî asnrt nentre terbn-rttorix jidovi, nentrs nedemusl staroste ass-triak; ka mtkar aksm st fim sttntni în ka-sa noastrt, în geara noastrt.	1
Eatt artikotel din TribBnt? 1 î-d ’*-1 -T
■ ini
O iiitire din T»tova.	*
-	: I
Din ginstel Tstoveî afltm Brmttoarele: La monastirea tei Adam s’a nresentat o e-vreîkt artttnds-mi anlekarea de a se kremtina’.
I s’a resnsns de kttre dsxovniksl de akolo kt se ksvinea mai înttig a se konvinge de adevtrerile religiei, daiie kare anoi, nersis4-•ttnd în aceeaml ottrîre, doringa el nstea a se îmnlini. Jidovii informagi de aceasta sfe adsnart în nsmtr mai bine de mase-zecî, te-art ks eî ne starostele asstriak mi se nre-sentart în acest nBmtr la norgile’ monastirel cerînd a li se trtda evreîka. Stariga mi nreogii monastirei refssart ne ksvintele kt acea femee nefiinds-le datoare ks1 nitaik, nici vino-vatt, mi legea garanttnd libertÂted ksgetelsll fie-ktreia, evreika era1 volnikt a Brma kBge-tstei eî. Jidovii înst dinnresrit kB starostele’ asstriak snarsert norgile monastiriî, m#-tratan rie nreogl, ne stârigt mi ne1 alte maice, mi teart în silt ne evreîkt kare din acel minBt s’aS mi ftkst nevtzstt. Ilrenssul este kt evreîka ns maî trtiemte. Aeeastt îta-nregisrare, ce se akordeazt ks alte de ase-mine fire ce se imnstt jfdovilof, rie nare totem! gravt nentre ka st ns o dtm gftb toa-tt reserVa.
Dsne cele ce adaogt Steaoa Dantrii la finitBl artikotelsî ses’, ns ne mai remtne nimik de zis. Totem renettm israeligilor; kt daka koreligionariî nostriî not face akte kon-damnabile înninmi de 8h fanatism re§ îngeles, din mii ssnt ks mslt mai înanoiagî, mai fanatici, mi ar trebsi st se îndrente. Ktte odatt Dsmnealor înalgt glassl mi cer a fi kofiside-ragi în societatea noastrt’ deon'otrivt ks noi; tot odatt înst majoritatea lor fak kasst ko-tnsnt ks streinii mi ks1 nâftea^cea mai’’kbre-ntt din societate ssbt kare titls nli.mbt ,ns-.
tÂMl	%
DÎMBOVIIIA — 5 SEEFfEMBRE.
378
mele Romin nrin Orient mi ’1 rekomandi ns destcl de bine. Ssbt alt nsnt de vedere Is-raeliuij se gin foarte strîns de ssnerstigisnile lor, mi nsmai kind ar fi liberali în kredinga qe. nrofesi ar avea drent la o konsideragisne, ne kare. dBne statsl de astizî al kredingel lor în nruminateie-Snite, nar a o nere kam gratis.
Lisiud kestisnea în genere mi lsînd’o snenial nentrs nartea natriel noastre de neste Milkov, vom mai snsne, ki ani aS devenit netolerabil, kinl esersi o tiranii stranii assnra tstslor klaselor sonietigil. Aktsl mal sss ni-tat araţi kîti imnertinengi a» anemtî oameni firi natrii într’o gări kiria ssg toati mi-dsva: interesai banslsi fane ne aneasti ginţi de oameni a fane tot resl nosibil feri kon-sniingi. îi jsdikim noate kam asnrs; dar a-dBki’mi aminte ki ssnt în kasa noastri mi ki dinmii kind aveaS sn stat sokotias ne streini ka o narii; noi astizi voim a ne înfrigi ks dînmii, mi ei snre resnsns la aneasti ke-mare mai mslt dekit fraterni se ariti atîtS de miserl, în kît aleargi la sn strein ne ne voiesne resl mi nere de la dînssl drentate în gara noastri.
Dotaţiunea palatului Domnesc.
între adaossrile bsdgetslsi anslsi 1859 qe konrinde mi ssrae alokati nentrs imobila-rea nalatslsi de residengi als IlrinninelBi Do-i mnitor, adsnarea elektivi a anrobat ks sa-tisfakgisne kibzsirea Ministerslsî nentrs anea-sti imobilare, mi a remas ka la timn si se nro-qeadi la nsnerea în lskrare a anesteî kibzs-irl dsne regalele întokmite.
O komisisne ad-hoc s’a nsmit ka si re-dige nrogramsl imobilimentslsî, mi si statse mi assnra kinslsî nelsi mai nemeritS snre a dsne la *bsn sfîrmit o lskrare ama de im-nortanti.
IlrogramBl s’a nsblikat, mi dani toate o-tirîrile lsate, linitagisnea este si se faki lsnîa viitoare în nretorisl Ministerslsî interior, sn-de samisionarii as a densne toate niesele konksrsBlBl dsmnealor.
Aneasti oneragisne însemnaţi a atras a-tengisnea mai msltor nersoane, kare se în-trek în anest moment ka si ia întrenrisa i-mobilementBlBi. Ministerul din narte’I ns ne-glige nimik nentrs ka aqeasti dotagisne si resnsnzi în toate astentiriî nromotorilor ideii de dotagisne a nalatslsi.
Noi avem toati nertitsdiuea ki, dsne mi-ssrile lsate de D. Ministrsl interioarelor, one-ragisnea dotagisnei nalatBlsî îmi va ajsnge skonsl, mi ssntem sigsrî mai dinainte ki artele or domina în anest iraobiliment: într’ade-vir nentrs noi, aneasti oneragisne este mal nsgin dekit toate komemiali, mi snekslagis-nea ns sokotim si aibi ani dekit sn rol se-ksndaris.
Vedem kitre aneste ki avem ragisne a întrevedea ditikBltigl nentrs gsvern daka sne-kslagisnea ar nsne mina ne aneasti întren-risi, mi ns asksndcm ki ne-am felinita kind am vedea ki revine oamenilor komnetengi-; de aneea mi mirtBrisim ki nentrs noi awea-sti oneragisne este mai mslt o affanere de konfidengi dekit de komemiS.
De anemtl oameni komnetengi îl îndem-nim dar ka si intre în konksrssl de lsni viitoare, mi si ns askslte reklamele snora mi altora, kin.I D. Ministre komnetent mi komi
sisnea ns as krsgat nimik ka aneasti onera gisne si revini netei ks drent d’a o avea.
URZICĂR1Î.
5n îngeram trekind alalti seari ne la sn drsksleg, îl întrebi:
—	Iliiii kind în întsnerik?
—	Kind va lsmina Domnitorel Infernsl, resnsnse anesta, îi voi§ anrinde mi eS laminare.
Corbul si Michaiu Vodă.
Balada nonorana.
I.
Korbsl negre, tare,
Kb nstere mare,
Mi s’a amiezat
A.
Intr’sn nisng sskat, în demiertBri groase Loksri srînioase.
Trei ani tot lskra Ilin’ k8îbB-mî finea.
Trei ani îmi osa.
Trei ani nsl skotea,
Trei ani ’i nstria, mi ns mal kresnea!
Korbsl trist, se dsne, ffli la nsl adsne Tsrmi grea de nornî mi norkaril, togi, mi la nsl ’i da.
Ilsii ’i minka, — mi ns mai kresnea!
KorbBl de minii Msmka-mî karnea vii Illi tsrbat se dsne mi la nsl adsne Tsrma grea de ol Ilistorl din nanoi mi la nsl ’î da,
Tlsii ’i minka,
Ns mai adisgea mi ns mai kresnea!
Korbsl de minii,
Msmka karnea vii,
Ieari mi se dsne, mi la nsî adsne.
Tsrma grea de bol Bstsmeni de sois, mi vani, mi vigei Mari mi mirsnnel, mi la nsl ’T da,
Ilsii ’i minka,
Ns mai adisgea, mi ns mai kresnea!
Korbsl s’a sneriat,
Sboari ka tsrbat,
Sboari ’n sss mi ’n jos,
Trist mi dsreros. mi ne nsi ’î laşi,
Firi 8kst akasi,
Kini nrizl a fikst, ffli-ei ns ax kreskst!
Vintsl, ka tsrbat,
Ssfla ne-nnetat Ksibs-a doborît, mîarne a venit,
Ksibsl a aflat.
Uşii i-a rninkat!
n.
Korbsl se’ntornea.
Ki ne nsl nlingea,
Dar’ el a aflat VintBl nel tsrbat miarnele îmflat,
Me nsi-a rninkat
El se ’nvermsna,
Anoi le striga:
„Si venig! îndati,
La Domns, la noiati,
La Mixais Viteazsl Ka si-mi virs neltazBl!"4
mi togi trei nlekari Ile Mixais aflari,
Korbsl se viita Mixais askslta:
„Domn, Miria Ta!
Si al bsnitate mi si’mi fanî drentate! Vîntsl nest tsrbat, miarne blestemat;
Ksibsl ’mi strikari,
Uşii ’mi minkari!"
Vintsl ’i griia:
„Lskrsl e ama, —
Korbs-1 lotrs mare Nim’ i-a stat în kale,
Tsrme a nredat Ilistorl a rninkat,
Glassl lor m’a strîns,
Ile nisng m’a îmnins,
Ksibsl a strikat,
ES ns-s vinovat, marne l’a aflat Ilsii i-a rninkat!“
miarnele ţinea,
Friki rea avea Dar’ MixaiS zinea:
„Aszi, dragsl meS,
Adevir snsn eg.
Jeale mî-e de tine,
Dar’ n’al fikst bine,
Ki te-ax amezat mi ki ai nsiat,
Ile konani de-i rari Lingi ane mari,
Ts si te fi dss,
Ksibsl si-gi fi ns8,
5nde vint ns bate LUearne ns stribate!u
Korbsl ssnirat,
Ki î-a jsdekat Vodi Mixaili Firi ninî o raili,
Dfn arini lovia Ksrtea-i dirîma,
Toate le afirma,
Ana-1 blestema,
Uli’n kodrs sbsra:
„ Trei veaksri ss treakd flsns-i rsdikats,
Ilari nenot a fi Kare m'a isbi!u
Al. M. Marieneskti.
ÎNŞTIINŢARE.
în xansj D-.isI G. Gepman se afira magazii în faga s-iigil mi în kspte de dat ks kipie de aş. Si. Dimitpie siitop; dopitopil de a ^xe înkipia se not adpesa as. tinogpafia PomanoB ne este tot întp anex xan ks D. St Pasideskş.
Tinogpafia NaujonaM a jmI Iosif Pomanoe uii Komn. —
Strada Nemgeaskt, Xans Germani, No. $7
www.dacoromanica.ro