•■h *:-^n Aneaste foaie ese de dcB ori ne s'Eiitomîn’6 Hiepk&pea mi Sim-Btta. Ilrensl abonamenls-isî nentrs sn ans 24 Sf. Ilentrs x/2 „ 12 „ Trei lsni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssri se Ta nlsti kb 30 n. r ’ a -A ■s': se ameze la Ilekiii, mergtnd la anest lok, a» fost onrigî la Ile- xio de dot estakade (stavile de geni) tortifi- kate de baterii de tsuari maskate mi antrate de dot-zenî mii Mongoli. Amjralsl Englez Hogne, voind st înainteze mi st treakt anes- te stavile, a nerdst 460 de oameni mi 3 vase; Frângeziî as nerdst 14 oamauîj Miniştri as fost siligî st se întoarkt înanoi. Mania de funcţiuni publice. Snsl din relele nele mai mari ne nc as transmis timniî de dekadengt mi de tristt memo-rit este renslsisnea ne simte o mare narte a soniettgii noastre nentrs a fi komerniangî, mi mai ks seamt indsstriami saS artisani. Rtsl anesta îmî are mi dînssl originea sa ka toate relele, mi aneastt origint este nesokotinga mi disnregsl ks kare neî ne aveas nsterea trak-ta§ klascle nrodsktive mi folositoare soniett-giî: Onoarele, konsideragia, jsstigia kiar, kare este ntnca nonorslsî, ajsnsesert a fi nri-vilegisl esklssiv al fsnkgionarilor nsblini de ori nc grad mi al akoligilor lor direkgi sas indirekgi: Anestia se bsksras de toate foloasele soniettgii mi fonea§ toate iniksittjjile; ne kînd disnregsl mi o nerseksgisne sistema-tikt eraS menite nentrs aneia ne nrodsneaS nrin msnka ntmîntslsi mi nrin indsstrit. Starea aneasta a lskrsrilor foks ka toni neî ne voiaS a ktstiga mslt, lesne mi fort kontrol mi a fi tot odatt mi konsideragi ka oamenii nei mai indisnensabili nentrs ferinirea nsbli-kt, st alerge snre anea narte; mi, fiind kt-este neste nstingt a gtsi nineva într’o sonie-tate snde tront nisnenrinnine ka anestea mslgî ■oameni ne ns se las a se amtgi de asemenea ntrste binefaneri, nstegi lesne kalksla msl-gimeâ ne alerga ne toatt zioa asfenfond ne la smi lakomi mi smili ks sneranna de a fi odatt sttsi mi trsfamî. Ns vois mai snsne kt sakrifinele ne foneaS neî mini ka st ajsn-gt mari eras din anele sakrifine de onoare, de demnitate, de drentate mi adevtr, ne înjo-sesk mi korsn ssfletsl într’attta în ktţ în ori ne treantt înaltt ar arsnka ne sn om ka a-nesta fortsna mi dibtnia saS intriţiele sale, konservi tot d’asna anei karakter mik, tîrîtor mi viklean, kare, stimslat de trsfia kttre neî de jos, de isbirea de argint afart din ttit-msl konsHiingeî mi onoareî, mi de rtsl învtjj de a se înklina de ktte ori nere interessl in-teresslsî, fane din asemenea oameni nlaga finei soniettgi. Esnentînd o minoritate de imniegagî ka-nabilî mi onorabili kare în tot timnsl s’as bs-ksrat de adevtrajsl resuekt al inferiorilor lor, de stima meritatt a ssneriorilor mi de konsideraijia nsblikslsî, singsrii ne nrin virtsnile lor nersonale as sssninst ne ktt usteas onoarea kornslsî, naî-l-alnî alergart ks o ardoare oibeaskt ne ttrtmsl nerdiijisnei, fort a se gîndi la sn viitor mai dentrtat ktrsia abandonas ne koniiî lor înktrkaijî nsmai de bani rts ktstiganî uii fort alt merit de ktt ks sn drent miovtitor de a trti fort a rasn-ni, de a sse bsksra fort a osteni, a lsa fort a da mi a se bsksra de drentsri fort a avea îndatoriri. Me srmt dintr’auestea? Ile ktnd toate klasele ne nrodsneaS eras nesokotile, disnre-gsite nentrs kt aveas mtnele groase de msn-kt mi vestmintele nttate din lsnta ne fane arta în kontra materiei brste, se formase în sobrietate o seamt de oameni între kare învtjjt-tsra era sokotitt ka o adevtratt nebsnie; ideile generoase o aberajjisne a sniritslsî mi a iuimei; ssmblimsl ridikolat; natriotismsl ner— sekstat, ktlkat în ninioare, sas arsnkat afart din ktminsl natern; onoarea, amorsl, inonen-ga lsate în risj ekonomia kondaihnatt ka a degradagisne. Rstina înst inksltt mi dibt-nia era nriimitt ka singsra antitsdine nerstt mi înksragiatt; stilsP difss, sn talent distink-tiv, eminent; îndemtnarea mi ksragisl de a întortokia legea dsne trebsingt mi de a fane nrintr’aneasta stare mare în sksrt timn, sn drent la mai înalte; joksl ktrgilor, libertina-gisl mi risina, sn semn de nobilitate, etc, etc. Mtrtsrisim ani întrs toatt sinneritatea kt ninî am voit, nini am ksyetat a vorbi desnre vre sna din klasele nriimite atsnnî în sonie-tate; ktnî asemenea oameni se aflas din ne-noronire mai nrin toate anele klase: konţak-tsl komsnikase gangrena neste tot kornsl so-nial; era sn filier de korsngisne ne strebttea diametralemente toate stratele soniettgii. "Venit-a de sss? venit-a de jos? Ns e nevoie a snsne sn ntkat a ktrsia mtrtsrisire ar îm-nrosntta nost srb E destsl kt rtsl era general, kt asemenea idei gremitej asemenea kredinge rţttnite se aflas ns nsmai între boe-riî de ori ne treantt, dart mi între -negsgt-tori, între artisani, între sttenî kiar. Fie-kare ktsta a fi mat mare kiar neste uei mai mim\ ksm zine nroverbsl timnilor de atsnni, snre a sktna de inssltt mi disnreg. Ori ne familie se sokotia sn nimik ntnt ns se vedea treks-tt în arxondoloyis mi skara anestsî temnls e-ra^ fsnkgisnile nivile, iart trentele el de msl-te ori se gtsesk în" vokabslarsl korsnnisnei. Astfel, îndatt ne nineva strîngea sn mik ne-ksls, îl sakrifika snre a îmninge ne fiisl ses, ne familia sa în bisrokragit; ori ne sttean intra în kontakt ks zannisl mi snia dost trei bski, singsra idee ne’i venia în minte era a briga onoarea de a fi logoftţsl satslsi, mi de ani la mal mari. ,a ot Drsmsl anesta ne’l lsase sonietarea noa-strt ne-ar fi dss denarte ne nanta nea rea ne kare alsnekam fort konsnijngt, daka din no-ronire sas kiar din natsra lskrsrilor smane, ns s’ar fi aflat în toate trentele soniettgii oameni drent ksgefotori kare în tot timnsl a§ dorit nentrs natria lor stîrnirea relelor ne o konssma mi întrodsnerea binelsî de kare avea nevoie ka st trtiaskg. d Maî nainte de a reveni la ssbjektsl nor strs, fie-ue nermis a maî zine dost ksvinte assnra statslsi de asttzî al lskrsrilor : Statsl nostrs de asttzî, nimeni ns o noate nega, ns este sn stat normal, ni sn stat de tiansigis-ne, de înnerktrî. Mslgî btrbagi ks idei generoase mi ssflet energik se vor sdrobi în kontra stînnelor ne formeazt resistenga ideilor rs-ginite, ntkatelor mi rtslsî învtg. Se înmea-lt foarte nel ne krede kt o sonietate ne a ssferit atîtea mi atîta timn, mi în kare atîtea nensmtrate rele as nrins rtdtnini, noate nrin-tr’sn singsr salt trene de la întsnerek la ls-milit, de la rts la bine, de la miserie la fe-rinire. Resonsl asttzî e înkt ne aisrea înts-nekos, limba e înkt nededatt, ninioarele msl-tora movtesk înkt, bragele tremsrt, inima se îndoieşte înkt între interes mi simtiment, intre korsngisne mi virtste; ktni înottm înkt în restsl atmosferii trekstslsi, ktnî kornsl mi ssfletsl ssnt înkt obosite mi sltbite de ntka-tele vic-gii trekste. Vom maî avea a vegia, a medita, a nerka, a lskra; vom mai trene nrin destsle desnengjsni mi trisrafsri ntnt ne vom ajsnge la ginta ne ne am nronss mi ka-! re e înkt înaintea noastrt fort st fie lîng^ noi mi în noi. Anestea iartml vin de akolo, kt ktnd o minoritate lsminatt mi lsminttoa-re, generoast mi nlint de ardoare, ^e voingt mi energit inigiazt sn nonor la ginta ferini-, rei sale; konnengisnea binelsî vine iste, sni-rilsl mi inima se elektriseazt într’su moment mi se îast a se îuktnta de strtisnirea bsns-lsî, drentslsî mi adevtrslsi, în ktt in nrimsl moment konnengisnea nare realisatt mi nsst în nraktikt în viaga sonialt. Dart anest moment trene iste, mi ktnd vine zioa a doa, ktnd fie kare trebse st se nsie la lskrs ne nosa kale, atsnnî fie nine simte linsele sale. Ktnd toatt lsmea ar fi sinnert în anest moment de nea mai mare imnortengt, lskrs! ns ar fi ia-rtmî foarte anevoie; din. nengfonire înst fie www.dacoromanica.ro 372 f;iT^ 9 :>pr" qine ns este dest5l de siuyer niyl kiar kBtre konsyiinua sa neksm kBtre yel-l-algi; ori din sinisbire, sa» dm remine, sag mi kiar dintr’o ambigisne n»g îngeleasB, sag dintr’sn interes kfilnabil. fie sine se dB ne sine ka omsl mo-ment5l5î, ka korifebl soyietBgiî. — Mal nain-te de a konklsa, ser voia sb mB mal esnlik mi mai kategorik, kByî konfssia ns vine niyl odatb din destsla esnlikare a snsî lskrsUe ktnd astBzi o mare majoritate doresye bsnsl, adevBrsl ini drentatea, toni ns le ksnosk, n5 le înueleg mi ns se not konforma ks d.însele întrs ayelam mod, nentrs kB toni yel ye nre-tind a mtna starea lBkrsrilur de astBzi ns ssnt oamenii moment5l5l: Snil dintr’înmii ag o edskaniBne defektsoasB, inkomnlektB ne1! jjine legalii de trekst, ks toatB dorinna ye ag a se asvîrli în viitor; algiî sag denrins ks komoditBgî ye ns noate îndestsla nrodskgis-nea snor mînl nedenrinse ks lskrsl, niyl a snel inteligenge inkslte mi lenerae; al30.il ns s’ag desbrskat înkB de nisye natime ne kare în regimsl trekst le sstsrag nrin mezii ye li-yenga de atsnyî nsnea într’o kategoriB ksasi-legalii. dar kare astăzi iag nsmire de kslne sa» krime; algiî iarBinl kred kB nsmaî a dori binele mi drentsl fBn> a avea mi kanaoitatea de a le îngelege, a le distinge de antitesil lor uii a le anlika în neyesiti.nile soyietBgii, este sn merit ssnerlativ ne kare soyietatea este datoare a rekomnensa în modal yel tnal larg. Mslnime de anestl oameni, turmentatei, nre-ksm snsn înmile, de linsa de aktimtate, tsr-menţii neinyetat gsvernsl yerînds’I fsnknisnl nsbliye, mi nsinds’i înainte talentele lor eminente sag sh trekst stridsyit ka soarele mi ksrat ka asrsl; îndatB în st ye ag nss mtna rie vre o slsjbsligB, snil îmi ssmet mBiienile mi se nsn ne strîns nentrs timnî' mal grei: âljjil îmi skot nansyiî mi se întiîfd ne sofa savsrtnd ks deliyis nektarsl sneî kolwnii trezite-, alniî îmi dag ăere de nersoane oksnate aktive mi inteligente, darB ns fak într’adevBr nimik. Din toate ayestea ressltB o mare kom-rilikagisne mi grestBgî reale îir rsagisl soyietBgii aktsale atet neutre gsvernangî ki,t mi nentrs gsvernagî. Ftrs a intra in ensifierarea mBsSfilor ye ar lsa gsvernsl ne viitor între alegerea ionk-gionarilor sbî, mi kare, ne ktt syim, ns vor mal fi basate ne vekimea yelor vekl ye ag învBgat a yiti mi skrie în kanyelariile Stats-lsi mi kare s’ag învekit nsmaî în vekia rsti-nt a vekeî nesyiinne, datoria noastre de ’ie-tBgian ne impsrfe obligagisnea sakrt de a snsne komnatriogilor noştri! ks, daka nBnB erl ag fost minori mi as lskrat konilsresye sag fatalamente, astBzi, kind soyietatea nro-klamt drentatea *nentrS toni, egsalitatea între meritele egsale, distinkgisnea dsne distinkgis-nea meritelor mi kanayitBgiî, onoarea nentrs onest! mi desonoarea nentrs desonestl, asttzî, zik, kastB sb sîtBm ayeî timnî de iBtB‘iire, st sîtBm ayeî timnî de slsgBritf sb sitBm se-kotul kwerniselelor'. Rine simte în sine antitsdinea de a servi Patriei sale ka fsnknionar nsblik, îmbrB-girneze astB karieiB difiyilt ka Ronren, ka om. Rine însB simte în sine natirna ardentB de o gloriB imortalB sag de 0 înavsgire strs-lsyitB, anela nBiniaskB ne kBmniile nenrergi-nite ale stsdislsl mi meditagisneî, ale artei, ale Syiingelor, înjsgese ks ostenelilef mi. gres-tBgile indsstriel, sas asvirlese în xaossl sne-kslagiilor komeryiale; stsdie, msnyiaskB, sne-ksle; ffrodskB mslt mi va avea mslt. Ele a-yeste felsrite kBl noate afla mi gloriB, rai ştir DÎMBOVIUA — 2 SEIITEMBRE- mB, mi stare; ayi e sn kBmu nemBrginit sn de toate faksltBgile omslsî se not desvolta, snde setea ori kBril doringe se noate satisfa-ye, snde steaoa ursitei omule! noate lua lobul seu ne firmamentul mmintean. DarB mi ayi, yel ye voiesye a nBrni siksr; adikB ne kalea yea dreantB mi resonatB, katB a se ssnsne sneî legi inviolabile, snor kondigisnL- nestrB-mstate mi neevitabile t stsdig, meditagisne, ve-’giere, anlikairisne kontinsB, ekonomiB, onestitate/ amor negtrs yeea ye întrenrinde^ stima kBtie sine mi kBtre- yeî-l-aluî; — ne iBngB kare, ka kondigisnî de mal msltB sag mai nsninB resmitB, vin inteligenga, nersnikayita-tea, resonsl, genisl. Ileste toate însB nlaire adevBtsl mi ssblimsl, fB.rB de kare ns noate fi nimik mare mi frsmos. Z. 1 . . ' 91 ,8.0( CRONICA. “ '■ . * ' 1 r* Aszim kB se îiitBmnlB fante desnre kare în Esrona yîvilisatB ns s’a aszit îiiltB-: niyl ideia lor ns este ksnoskstB. KBteva kassrî ye ag dovedit Icb din yei kare ag ssskris oa-re-kare miserabile ssme nentrs îmnrsmst. mi dBnii nauionale, astBzI ns vor sb nlBteaskB banii! Ayeasta va sb zikB a ns faye onoare ksvîntslsi dat. Negremit kB nrintre togi no-nolil barbari mi degradau^ Bedsinil sîut yel mal rensmigl. Ks toate ayestea, ayestl sbI-bateyi slabi în ori ye fel de moralii, înssinl îri morala religioasB, kBiid as de gBiid sb fa-kB 1‘Bk kBlBtorilor, ns nriimesk sb gsste ks dînmin îndatB ye a gsstăt, el se xotBi’Bsk SB’i anere ntiiB la moarte. Niyl odatB ns-ml skimbB, ns-ml kalkB narola. Dar se vede kB sînt oameni mai barbari dekBt barbarii; mi rionolsl la kare se afiş, a trebsit sb fie raiB ayest nonol- RomBn, ye are sb romaskB mi sb ssfere nentrs snir din ayeastB nauisne. Ka sB-raî smbreaskB fanta, dag sn ksvînt stsnid mi viklean: „ns vrem sb dBm, zik el, kByl Ministersl ns este de ideile noastre.“ Iusb noi întrebBm aiyî ye are a faye interesele 11a-gisnel ks Ministersl ? Ayeste ssme sînt nen-trs Miniştri sag sînt nentrs iiagisne? kare este Ministersl nyela ye ar nstea sb albB sim-natiile tstslor nartidelor, kliyilor, indivizilor? fBrB deosebire? ns esistB, irenl atBt ideile kbt mi interesele oamenilor în soyietate difeiB. Daka am rezona asfel, ris am faye niyl odatB nimik nentrs nagie, kB'ii vor fi tot-d’asna nar-tide ye vor ziye: „kstare Minister ns are sim-natiile mele.“ Ingelentsl J. J. Rousseaii el înssml se vedfe tsrbsrat kBnck» este vorba a reksnoasye kare este yel măi bsu gsvernB-mînt; Asfel daka vom gine sokotealB de gs-vernBmînt, kind voim a fă‘Je sn bine gBieî, de sigsr kB ns îl vom faye niyl odatB. Sb nerssnsnem kB Ministerel ns e bsn; are sb-I vie mi lsi timnSl de skimbare: Ministerele trek renede; dar gara rBmBne mi gara ns este niyl odatB rea. ■ Sb se yeryeteze togi ayeî oameni ye-ml knlkarB narola, î„ntrs ayeasta, mi de sigsr kB va gBsi originea fantslsi în rBstatea karakte-rslsi lor. Relor kare dintr’Bnmil sînt fonkgio-narl, le anv nstea rBsnsnde: Daka îndatorirea voastrB ns are nimika ks nagisnea, yi ns-mal ks gsvernsl*, daka. ayest gsvern este a-atBţ ,de n.g, înkBt ns voigi a da ye agi nro-mis, nentrs ye lsagl sag-ginegi fonkgisnl ns-bliye de la sn gsvernBmînţ atBta de tbS? Kredem. yel nŞgin. kB ayestl oamenR vor simgi rsminea ye kade neste asemenea fante mi vor kBsta a renara lskrsl daka mai ag inimi,. Trei din membrii Komisisnil Rentrale D„ MBlinesks, D. St. Golesks mi D. doktor Stej ag venit în Bsksresyî sb feliyite iie M. S, Domnsl nentrs zioa de S. Aleksandrs; ayeste nerscane sînt din mika, dar natriota nartidB nagionalB ye se aflB în ayest korn. Noi îl salstBm ks feriyire mi le sn>m, în lsntele vijelioase ye ag sb sssgie, k? mi nBUB astBzi, ksragisl tBriea mi natriotismsl ye ag avst în togi timnii. Seara de dsminikB Bsksresyiî e rag ilsminagi ks okasisnea serbBrel zilei ani-versale a Domnslsl. Flonolsl neinteicsat în interesele misere de nartide, a rBmas kredin-yios votslsî de la 24 genarie. El manifestB în-ks odatB bsksria -ie înyerkB la 24 genarie. Iyî mi kolo se vedea kBte o kasB de magnat, întsnekatB mi tristB in mijloksl bs-ksriel, ka ksksvelile în mijloksl kBrbBtoiilor. Âyeste kase nare kB se gBndeag ks întristare la feriyele timn al ok5nagisnilor streine din trekst; mi nare ks se întsnekăs, ka sb noatB lsmina mi mal snlendid ssb alte oksnagisnî ye se viseazB a mal reveni, Intre desenisrile yele mai ksnoase, q!a vbzsi ks nlsnere snsk la librBria 'Rosetti, k® o frsmoass înseninstate nolitikB: ansi 1821, ansi 1848, ansi 1859 genarie 24. în adevBr, anestor -enoye sîntem mslt datori. Rea dintBÎ ne dete domni nBuiîntenî f a doa libertBgl mi drentsrl egalitare; a treia înyenstsl snirel kare este basa tstslor feriyiJ iilor ayesteî nanisnî. 0l^ Vom tinBrf mal la vale o skrisoare a kos resnondintslsl nostrs de da Konslantinonol, iii) nrivinna invcstitsreî. Inran- ~ jniov .asgoH Se vorbeşte de sn Memorandum' adriesat de gsvernsl nrovisorig al Toskaniî kBtre ka-^ binetele Esronene uii al kBrel îngelcs este asî feh—^Kestisneâ ye se agitB astBzi între Tos-kana mi digastiea de Loraine se, redsye la a-yestea: E vorba a sni daka yel învins ar ns-tea da legi yelor învingBtorl; daka sn nonol yivilisat kare a dat dovezi de virtsgi yiviye^ ar trebsi sb se- sakrifiye yelora ye sînt de fagB disnsml sb ns giB niyi o sokotealB de ayeste virtsgi, daka arobigisnea rai interessl snei familii ar trebsi sb nrevaleze kontra intereselor voingfcî în doB milioane de oameni. Esrona mi kons'iiinga nsblikij sb vorbeaskBÎ; „Kb daka jsstigiea omeneaskB ar linsi^ noi am annra, nrin toate mijloayele, drentsrile noastre uii demnitatea-gBieî kontra mi ye a-gresisni' mi daka ev;şpqml ntele ne erag înno-s trivitoare, yel nsgin, ain fi- avst neînyetat kon-solagisnea de a ksgeta kB togi-,. nonol, ads-nare, ne ani fi>kst datoiia fBiB sl.Bbiysne mi fbi'B forfanterie. Anoi konsyijnna nsblikB mi istoria ar jsdeka' în ye nal te ar fi drentsl, în-ueleiinsnea yivilB, moderanisnea; în ye narte injsstigiea, orbirea, absssl mi nsterea sînt.“ In konferinuele dela IJsrix ns s’a fşkst înkB nimik niyl xotBrît, niyl ssskris; ar fi fost vorba ye nsme ar trebsi sb ia Iliemontsl; daka se va keraa Rigatul Lombardo-Sard, ksm yere Asstria, sag Rigatul Italieisunerioare, ksm voesye Iliemontsl. Daka atribsnisnile koroar nei de fer mi drentsl de a Jionfera ordinele ye snBnzsrB de dînsa vor ,fi ale Iliemontslsi sag ale Asstriei-, daka; raionsl yetBgselor Mantsa mi lleskiera va fi fiksat la 5000 metri, bstaia de tun raiat, ksm va Asstija^ . sa» la 500 metri ksm yere IIiemonts!s ,f+ ffîl Temerea Englezilor desnre o nBvalB fragr yesB a mai trekst. Disiiosigisnile, ameniimBr tgarş ale Masrilor ag sjlit cgg Siiania ş$ sfBfc www.dacoromanica.ro DIMBOVIHA 2 SEIITEMBRE. 373 mask'B ks dînini!. Guvernul a-ordonat formarea SI18Î korn de 10,000 oameni nentre esnediţi-snea Afrineî. 1 - . ci. I; 1 Domnsle Redaktor, 50 ^itim în No. 75 al Naţionalului kite-va rînduri asunra lakului Rismeţriu, la kare re-snundein kt la fanerea anestui lak a nresi-dat o idee foarte gremiti, adiki aneea de a da toate anele nele noroioase, dune stradele înveninate, într’anest lak. Aneasta urma fire-sne din luminatele idei ale anelora ne -diri-ţeas ne atu mii lukririle nubline numai ka si îmnedîne multe biiiefânerî nentre nublik: voîu si zik kuriţirea Dîmboviţei nini la a-dînnimea el fireaski; multe rele nentre Buku-resni mi lokurile înveninate vin numai de ani. Nu sniS daka aneasti simnli idee o înţeleţe mi autorul artikolBlBî ka noi. Gavernal de atBnnl a fikst mi nentre Dîmbovin® mi nentre lak multe mi grase kcl-tBell. kare însi se not esnrima mai bine în aneste ksvinte " '*y' “' - «o Mult minkat *6 ijilol v Ilsţin lukrat. ' 11 r -* Gavemnl de astiz! dane ne a kur®ţit gridinele nubline de multe omizi desnre kare s’aS indignat ’multe simandikoase nersoane, se oksni akum ks studiul kur®ţirii anestui lak mi tot odati al stîrniril unora din kausele ino-molirii lsl; k®ni, o mal renet, nini ns se va adînni Dîmboviţe iib se not lua între aneasta de kit. mezil naleative firi vre an suknes serios. ; Kb gremali krede astorel misomefitik k® makina de dragat s’a fost adus nentrs kur®-ţitul anestBÎ lak; kinl, dane a mea simnli nirere, ar fi fost sn ne destul de ridikol a keltui gsvemsl ssmele nele mari ne araţi d-luî nentre sn lskre ne se nstea faue mi fiii a-sti makini: Ea fu adssi nentre ksriţirea Dîmboviţei, mai nainte însi do a se fane vre sn studiu nrealabil neutra kanalisarea anestui rîs, nentrs ki aneste nersoane dorian a fane lukrurile ne jsmitate mi a se arita ki fak tot d’auna lBkreri mari. Mai la srmi însi o nersoani înalţi dorind a fane o nreumblare nvin monirlossl 0-nean al Rimmeţiului, îi veni noronita idee ka ks aneasti okasiune si ie înnerne mi lskreri minunate,. mi se înnens aneea ne şniţi, saă, de ns sniţi, aflaţi. _ - însi, fiind k®- ne de e- narte mslţimea de nimînt ne skoate makina ns se noatetran-norta lesne afari ne tiranul fonkţioniriî ei mi adune întîrziere în lukraie; iar ne de alta, k®, de s’ar transnorta ama liksid ksm ese, ar îmnle gr®d.ina d«*. nekur®nenii mi ar nsne-o într’o stare ne ar nere anoi mslte alte keltseli nublikul nostgBD o mirţsrisesk ks 4ui;cyeî nu se resnekti nini ne sine nini -komoditiţile ne i se fak snre netrenere. D-ta, în înalta D-tale înţelennsne, ns ai ginit înki toate anestea, nentre kare ai fi fckst mai bine si te adresezi kitre oamenii noliţiei ne vin ne akolo mai mulţ ka si netreak® de kit ka si faki treaba. Mi ertaţi ki f®kuiu nolîlogie; SniS nro-verbal ka nîatra ’ii nuţ, voiu înţeleţe ki, nentre D-ta a fost lesne a arsnka niatra, nentre mine înşi kam greş a o skoate. "c * rifs'J . . Q-- r L. iii Domnsl mes, ' r. . Ne nivilisim, mikar ori ne ar zine jurnalul Des Ddbats mi universul reliţios nel nu-ţin, imitim, în mslte lBkrBri nonolii Euronei. kinî nivilisaţisnea nentrs dînmii este a fane ka dînmii. Eri avur®m mi noi ainîun nriuz dinloma-lek, o masi la kare se afla mai malte nerşoane di-nlomatine. Konversaţisnele eras nikante, sniri-tsale; dar nline de ksviinţi. VinBrile eraS ekne-lente. Fsad Ilaraa, a ridikat sn toast ne ns linsea stj aibi oare-kare însemnitate nolitiki. „In ferinirea Ilrinninatelor Dsiiirene, ne se afli ssb inotekţiBnea înalţi a Franneî,“ zise Mi-nistrBl Otoman ne se gîndise atit de nsţin în viaţa sa la ferinirea Ilvinninatelor. D. Tsve-nel, ambasadorii Frannei la Konstantinonol, risnBiise nrintr’sn granios salBt. D. Tavenel, ns nerds timnsl a nrelanţi vorba desnre Ilrin-ninate, desnre investitori mai ales. La kare Ministrel Otoman risnsnse ki se oksni ks formalitiţile ei. Vei sni ki dintre toţi ambasadorii de aini, anela kare în adevir simna-tizi mai mslt ks interesele Rominilor asfel Despre atribuţiimiie procuroriloi-i^ in materîî criminale. ; J ' * Lm f h (Srniare). u ^ " vrt ' j; 1 Am aritat asemenea ki nroksrorii dsni art. 41 sînt obligaţi a ţine fie-kare o koi^ diki în kare va trene ks deauiirsntBl toate^ urouesele, nii dsne kare va trimite la sfîrmi-t8l lsnii list-b la Minister, deslBinind în rigl^ diferite katigoriea fie-kiiiea nrinin). nfl Aneste atribBţiBni le vedem renetate mij la art. 46 mi 4J, nentre nrokBrorii kBrţilor kriminale mi la art. 50 snde leţBitorel, vorbind de datoriile ni okBrorelBÎ îţaltei Ksrţi ne lîngi art. 46 de mi n’a nitit mi art. 47, dc mai sbs se înţeleţe însi de sine, ki art. 16 dela nronedsri esnliki limsrit ki nrokBiorir sînt însirninaţi ks iskodirea mi nererea ner densiî tstslor krimilor mi vinilor a kiror ner-netare mi xotirîre se ksvine tribaualsiilor mi kBrţilor jBdekitoremtî. Dintr’anestea înţele-ţem ki daka nroksrorel tribBnalslBi mi al ksrţii kriminale as drentBl si vjsiteze temniţa îl are negremit mj al înaltei karţi, kar^ n’a nBtsf fi mai nsţîn konsiderat de leţsitor: astfel se mi Bimeazi. Anestea sînt nele mai esenţiale atribsţi-Bni ale nrokBi orilor, iar diferite minBţii ne se desvoltez din îmnrejBiirî, iui kare ns se noţ nrevedea romin la inteliţinţa mi enerţiea ks kare fonkţionarel va mti si se faki demn d’sn asemenea nost. Ks adevirat ki uostsl de nrokBi or este nel mai difinil, dar tot 'într’.o vreme este mi nel mai imnortant. Este difinil kinî se nere ns nBmaî inteliţinţi, aktivitate, abnegaţie mi konsuiinţi, dar mi o kuiioiutin- ksm le înţeleg ei astizi, este ambasadorsl întinşi a dreiitBlsi nenal, însoţiţi de oaie Frannei , kare nraktiki snre a ns kidea în eroare, ori , ITresa de orient srmeazi a anira kassa a deveni ridiksl. Am vizst kiai mesident, Rominilor ks kuraţiS iui nenreţet, kalitiţi kare ks toati teoriea ne nretinde ki noseda, ne sînt karakteristine ale Redaktorelsi siS D. Balicot de Bayne. Domnule Artikols 21 din kondiţiile nostale regs-leazi ka mtafetele si soseaski de la o nora-tie la alta, în doi neassri nel mslt ne vreme bsni mi ne vreme norioasi doi neasuri mi jamitate. La intrarea ssb-iskilitBlBî în nostsl de Direktor al Ilomtiilor, am vizst ki anest ar-tikol este kilkat ks desivîrmire, ajsngind ka mtafetele dela o nomtie la alta si faki mi nini la ninni mase neasuri ne aneasti vreme bmii, ssb-iskilitBl dorind a nrekBrma mi zisa ueorîndBiali, am iibs în Iskrare amanda xo-tiiîti nrin uitatul artikol, de a nliti antre-nrenorel nomtiilor ne a kireia drem va urma snre a o adune în starea nrimitivlT; fiind kiţzibava mtafetii nrogon înnitrit ne va fi ni ii— iarimr aneasti monifli de s’ar fi arunkat* în mit nentre eksnedierea anei mtafete, în folo- sbI aneRia ne as nornit jntafeta. gridini sa8 în norţile înveninate ne van,, ar fi nrodss o adevăraţi iiifekijiune; ueî de astizi, mai modeşti dc kit oamenii trekstslsi, e sa> faki neva maă simnlu, mi, de suntem bîne informaţi, laizinf ki laksJ o si> se ks-riţe ne iarn® mi ks modul ne se va gisi mai lcsniuios mi nrin i urmare iniai bun. De s’ar fi skos aneslonoroiu -ne- vâri. nutea kiar autorul si kauete vre o lungoare neagru din kausa lui, mi atunni adio fremusenele ne ne a snus mi nele ne mal are de glod a ne mai sirene, adio natrii, adio ţari . Infekţiunea de astizi, amine, nu vine din lak, ni din nrejurul luî,Kclm nisne locuri ni-duroase ne kare_ kiar nuRlikul l.e i.nfektikinî Aneast® misuri nentre binele komun, vi rog domnule a o trene în stimabilul D-stri ziar, ka ori kare ar kunoamte ki mtafeta sa ne timnul bun au zibovit mai mult de doi neasuri o nouitie, si arate direkţieî nomtiilor, sure a se eksekuta niissra de mai sus, singurul mijlok ne ne di art... 17 din kondiţii le nostale, ka si se noati evita zibava mta-fetelor-. , ir.T - Direklarul. Ilomtiilor Tmase Bolintineam. gU _ c5 . - «awaf-ţ-; w ' ■ Bgcn 000*1 .«îti ' t 1 .% ' • t'wuli' 3»' ff'w -W ■ n’h mtiut si rezuleze netiţiîle klianţiilor snre a se nita în judekati; altul asemenea a nre-tins si se anuleze nreskrinţiea, mi kiar în materii uivile si se faki o singuri kameri. Nu ne iarti snaţiul a kombate aneste oniniî eronate, dar neea ne voim a zine este ki nentre nel kemat a lua iniţiativa, trebue tot-d’auna ne lîngi kanauitate, si reuneaski bunul simţ, mi oare-kare nraktiki. Ilrokurorel dar, fiind dintr’o asemenea noziţie, este nea-niiat a se felinita ki nosedi aneste kunom-tinnT, Nu numai atît nrokurorel, fiihd omul ne diriţe akţiea nubliki. trebue Si merite a-sti înkredere din nartea soţietiţiî, kinî astfel kura va nutea el si o renresinte. mi si nersekute ne akusat, în numele ei? S’au vizut oameni kare, în lok d’a. korisnunde frumoase misii ne li se înkredinţa, servea numai de instrument natimilor.ini influinţelor nolitine: de multe ori merţea nîni akolo înkît nerea in sekret nermisiunea mefului de stat, sau a altor suneriori, daka trebue si akuse sau nu ne nineva. Asemenea fonkţionari nu meriţi a o-kuna un nost la kare se nere nea mai mare indinendinţi de karakter. Leyea trebue si’i fie konsiliarul, amikul intim mi nimik mai mult AS nretins unii ki tokmaî rrentru anest ku-vint s’ar kuveni ka nosturile de nrokurori si se înkredinţeze la oameni avuţi, kinî numai ei not fi indinendenţî, iar sirakul este flek-sibil. în toate klasele, în toate trentele sînt oameni de diferite kulori, dar nu noniu afirma ki neî buni sînt în kutare lok; albina sboari neste multe flori nîni giseuite ini mi kolo kîte una din nele trebuinnoase; tot astfel mi oamenii sînt îmnirţiţî; s’as gisit mulţi a- .ii o . — iţ"i. - ‘ jbjw 3MIT vf — www.dacoromamca.ro 374 DIMBOVIIIA — 2 SEDTEMBRE. vsni kare nrin lamittgî s’ag înbogtgit, rai as jrtmas togi Jaraî, de vreme we sînt mslgî nea vbjuî kare as nreferat linsa ftrt a ntrtsi nen-trs sn moment mtkar liniea de kondsitt a snBi onest btrbat. Deosebit de toate anestea la sn nroksror se mai aere sn lskrs: se sere s-b fie om ks nogisni desnre starea gtrii, st nie sokotealt de nosigiea ei nolitikt, ka ns ksmva nrin vre o naivitate, st komnromite interesele natriei; ea ’l a institsat ka st’i fie antrttor iar n8 vtttmttor rai komnromi-tttor. De mslte ori folossl general ne si-lerate ka st sakrifiktm ne sel nartikolar, snre a feţii de sn rts de kare nagiea sas gara ar ssferi: s’ag vtzst esemnle ka nroks-rorsl din simnlitate, st strtmste o nrisint dsne sn ttrîm nagional, ne sn alt ttrim ns-blik komnromitttor, din kare alrebsit jsde-kttoriea st kaste a erai ks ori se nreg. Din sele se am zis îngelege ori sine kît este de însemnat nostsl de nroksror, rai de aseea re-komandtm sea mai mare atengisne kînd se fase asemenea orîndsirî rai nentrs seî se se nsmesk, sea mai mare silingt ka st korts-nsndt ks demnitate fynkgieî se. nriimeask. B. Jlolrone. f < +4 • — Maccdono-Komănii. (Srmare). L’ansl 963 msrind Iletrs regele Bslga-rilor ra’al Romtnilor; David, Moise, Aron, rai Samsil, fii snsi komite (komitonsli) Romtn ks foarte mare astoritate, se ftksrt Domni nre-ste gerile din dreanta Dsntreî. Tot în asel an msri rai Romans II, în 15 MartiS în etate de 24 ani. Armata nrokemt imneratoris ne Nisefors Faka kare se inssrt ks Teofa-nia vtdsva Isi Romans nri msma konilslsiVa-silis. rai se btts ks ssses bsn în kontra Arabilor. — Bizantinii aszind de moartea regclsi Iletrs rai de skslarea komitonslilor, ksrtnd trimisert de la Konstantinonoli nre Borise rai nre Romans, fii renosatslsî Iletrs, (kari era akolo ostatisî de la moartea msmei l,or Maria), ka st konriuzt tronsl. L’ansl 976 msri Ioane Zemiska, mi Va-silis II, fisl lsi Romans II, kare se înkoro-nase înkt de tatt-sts, se ssi nre tron, mi Ist în mtnt frtnele gsvernslsi. Romtni în-nresnt ks Bslgari îndatt ridikart armele ssb kondsserea fragilor (komitonoli) David, Moise, Aron rai Samsil. Bizantini aszind desnre aseasta, eartraî dimisert nre Boris mi nre Roman fii lsi Iletrs, înst sel dinttis neri tre-ktnd nrin o ntdsre, cart sel din srmt skt-nt ks viaga rai se întoarse la Konstantinonoli. Dart rai dintre komitonoli, David msri nre-ste nsgiue zile, Moise nikt lovit de o neatrt ktnd bttea setatea Sera; Aron fiind sssnekt kt gine ks Bizantini, se ssise de Samsil: ns-mai Ioan fisl lsi Aron s’as mtntsit nrin ajs-torsl lsi Romans fisl lsi Samsil. Ks modsl aşesta regatsl Bslgaro-Romtn veni eartraî în mtnile snsi singsr domnitor. Samsil ns ns-mai konrinse toate gerile de la Dsntre, si în-1 ksrse nreste Ems rai nrtdt Trasia, Masedo-nia. Tesalia, Gresia rai Ilelononessl, oksntnd mslte settgi dintre kari seamai.de frsnte era Larisa, nre al ktreea loksitorî ks toate familiile lor i as trekst în Mesia mi as format din tr’inrai sn korn de miligie ks kare se servi anoi în kontra imnerislsi. Vasilis ns i se nsts onsne ks armele, fiind oksnat ks Barda Sklers, kare se revoltase în kontra lsi, ntnt ktnd asesta dsnt trei ani de zile fs învins mi konstrîns a fsgi la Xosroe. Atsnsî Vasilis adsntnd toate oratile sale l’ans 981 nsr-sese nre albia rîslsi Ebrs nrin ginstsl msn-telsi Rodone, ltst ne Magistrsl Leon Melise-nsl kt se ksstodeaskt strîmtorile, eart el tre-ks Dtnt la Sardika. Afltndsse akolo, Ştefan domestiksl skoalelor aksstnd nre Leon Melisensl îl înraelt de se întoarse ks toatt armata la Konstantinonoli. AtBiisi Samsil se Ist dsnt dtnBBl rai ’l frekt foarte srîts, nrin-se toate sarninile ntnt rai stemele imneriale.; Vasilis d’abia sktnt la Filinonsli. L ansi 987 se skslt Barda Foka assnra imneratorslsi Vasilis, mi’l înksrkt doi ani de zile ; în fine msrind anesta, Vasilis eartraî în kontra lsi Samsil, rai mergtnd ntnt la Tesalonika ltst akolo nre Magistrsl Gregoris Taronitsl ka st îmnedme inksrssrile lsi Samsil, eart el se întoarse rai se dsse în Iberia kare o rai konrinse l’ansl 990. Ist Rom. de Tr. lasriafis. (Va srma). D. K. — între dost balene s’a întîmnlat o lsn-tt singslart la o distangt de o milt rai js-mttate de la gtrmsrile Angliei, în faga a msl-gime de neskari nrivitori. Anesti doi monştrii s’as isbit în mai mslte rîndsrî ks kanetele mi koada. Ana^ agi-tatt ks violengt, giranea din toate ntrgile la o mare întlgime. Dsne o lsntt krînnent, fie kare dintr’însele s’a retras la o mare distan-nt, rai, dsne ne’rni as lsat nsgin ressflarea, s’as arsnkat din nos sna assrira alteia ks o isgealt lokomotivt de 50 sa§ 60 mile ne ort. Isbirea a fost teribilt: mai înttiS aneste monstre ntrsrt amegite; dsne nsgine minste înst lsnta ae anroane reinnens rai mai fsrioa-st: se ridikaS afart din ant mi strias în-tr’o distangt de 20 ntnt la 30 ninioare, dsne kare se arsnkaS din nos snsi assnra al-tsia ks nea mai mare fsrit. Lsnta gins trei oare, dsne kare sna din balene remase ftrt mimkare, iar nea-l-altt se dentrtt snre largsl mtrii. A dosa zi dimi-neagt, neskarii aflart în oare kare dentrtare de germsl mtrii o balent moartt. — în Nosa-Zelandt, într’o enokt oare kare a anslsî, es nensmtrate armii de omizi kare devastt ktmniile mtnktnd toate bskătele ne ninioare. D. Brodi avs ideea de a kom-bate anest rtS kolonistnd gara ks vrtbii; transnortarea a trei sste vrtbii ne vanor ko-stt 18 liv. neea ne fak ne mslgl a rîde de aneastt idee; ressltatsl înst desmingi kritika nrea grtbitt, ktni, dsne mtrtsrisirea tstsior nronrietarilor rai arendamilor, imnortagisnea a-nestor nastri avs sn ressltat bineftkttor foarte însemnttor. D. Brodi a aklimatat rai fe-sansl kare se aflt în foarte mare nsmtr Ia nordsl Nosa-Zelandei.—Ele ktnd oamenii în snele gtrî fak vtnttoare vrtbiilor ka vttt-mttoare, într’altele le invitt ka st vie st’î skane de rele: mai zikt nineva kt ns este a-devtrat nroverbsl: vsn rzs skoate ne altslr Koniiî nostrii noate vor niti neste ktni-va ani în jsmalele amerikane kt gsvemsl de akolo a lsat mtssrî nentrs stîrairea vrtbiilor- — Se nare kt în zilele anestea kolosa-lsl vanor Letialan va transnorta 6,000 nasa-g^ri ne vin st visiteze Ilarissl. --- . mm'itâ Ol- -'îl Sii « ‘ J - -L n:iv»3Î. ;3ag URZICARII. Kronika skandaloast snsne kt fsrioasa jalszit a dost silfide s’as fi snart în kansl Adonisslsi kslnabil ne le jska ne degete. De s’ar snarge toate lskrsrile rele în kansl nelor ne le fak! ________ -nisna : >* o ' 5n ktlttor a ktrsia asergisne este ks totsl kredibilt ne snsne kt okoalele de sate ssnt araia de bine organisate înktt servt aH teniativeraente o narte a anslsî nentrs jsnii. stsdengi ai satelor iart nea-l-altt narte nen«» trs kanrele rai vanele anelorarai lokalittnî? asta este o dovadt kt nersoanele ne se oks-nt ks ardoare de aneste institsgiBni îngeleg destsl de bine ekonomia nolitikt. \ ____________________________ j,l. .u I*" Se asde kt urofesorii dela skoalele ns-bline ag lsat determinarea de a se nronsne ka skriitori ne la bisrosrile statslsi snde sko-lariî ne as ftkst în klasele lor doi sas trei ani ag asttzi mai mari ansntameute dektt a-neste nersoane ne aS sakrifikat o viagit în-treagt la stsdis. • 5 ''J ,.y-. of îşngibtU S«'a . ' ‘,ro A In zilele trekste a» fost mslte vorbe desnre konksrs nentrs tot mi nentrs toate, kiar Komisisnea Mentralt a evokat într’sn mod in-direkt aneastt idee. Fiind kt nel mai frsmos trekst de merite este natriotismsl, invittm, ne nei ne doresk a se distinge a konksra nentrs anest nremig. ' . ^ un -------- • .1 ' ■■■• 7,1 „Ktnd sn jsrnalist ns are ne ski’ib se gtndemte la greraalele oamenilor; ktnd ktniî ns as ne fane latrt la lsnt“ zinea odatt sn filosof kinez. v ~ , _. , . . . vodontf ■ tao > ‘iiilfcls-7 T :