anul I. - 1859: Aieasti foaie ese de doi ori ne s-bntfcmîni. tfi'epkspea mi Sîiu- iKbta. nregsl abonamenls-Isi nentrs sn ană 24 Sf. Dentrs n 12 „ Trei lsnî. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrî se va ntati ks 30 n. iov ■»* j&KHt!-, .Wţ 1 - - . M 91. SÂMBĂTĂ 29 AUGUST. i"* ,fe[fTTÎ'- +*/'î 1 1 Ns noate si esiste ninl o libertate somata, fBre libertate nolitik’B. Asfel ns ksnoas-nem înkB ninT sn nonol asenit altsi nonol ne s’ar nstea bsksra de libertBţl soniale, mi, lskrs nisdat! vedem naţisni din «iele mai libere la dînsele, esersînd assm-a nonolilor kon-kimi tiranie.1 Simtimentsl de konservanisne a obiektslsî fle kare dominB, ano! diferinţa lim-beî, datinelor-, reliţiisnei, sînt kassa anestsi e-fekt nisdat. Ns vom vorbi de naţisni ssve-rane, snde se konservT, formele de gsvernB-mînt desnotine. Ori ne nanisne îmi dB leţi-le :kare îi nlane; snele vor kstare forniB de gsvernBmînt; altele kstare alta; snora le nla-He monarxia, altora rensblika, etc. KBnd sn nonol voesne kstare formB de gsvernBmint, o kanBtB, ori kare ar fi. Voinţa lsî este ssb-ordinatB ştire! de nivilisaţisne în kare seaflB. > Dar sn nonol aservit snsl altsi nonol, ns noate sb> se bsksre de libertBţl soniale. KBnd krede kB le are, ori ele esistB nsmal ks nsmele sas sînt efemere. StrBbsnil noştri ag înţeles anest adevBr. Asfel, mi toate atenţisnele lor crag îndren-tate kontra veninilor ne kBStas sb-î redskB în servitsdine. De ainî anele Isnte desnerate kontra streinilor. Ele ns ag nstst nBnB în fine sb nBsti’eze o indinendinţB absolstB; dar Hei nsţin a skBnat drentsl. de astonBmie al ţBrilor. Anest drent a avst mi el timnsrile sale bsne mi rele; însB este de însemnat ksm li-bertBgile interioare a srmat skBderea mi îhbI-garea lor, dsnB ski,derea mi înBlgarea liber— tBgilor nolitine în fagB ks streinii! In zilele noastre, de mi de drent sîntem o natiisne astonomB, în fante, ne aflBm în no- sinisnea naijisrielor serai-ssveraue, mi vom fi asfel ne kBt timn nsterile streine ne vor dik-ta konstitsgisnile noastre din sntrs. AneastB semi-ssveranitate fane ka nsterile sb ne tragB basele institsgiilor interioare. ; Asfel dar libertBnile noastre derivB ks totsl de 'lePe nolitine. EatB dar resonsl ne ne fane a întsrna okiî kBtre sn drent din kare nsmede toate nele-l-alte, kBtre libertatea nolitikB. Sb fim dar o nanisne liberB, ka sb ns-tem fi indivizi liberi! Naţionalitatea ks drent ksvînt tiebse sb atragB kBstBrile noastre. Simtimentsl de naţionalitate este slab as-txzî la RomBnî. Interesele so’iiale aft mai msltB grestate. *Iel din tBig nla^e nrin noe-sia sa; nel din srmB intereseazB, miujkB, ++4+4 - (OMKRHAWTIÎ ROMÂNI. în uBiile noastre, în trekst, komersanţii as avst sb ssfere toate asnrimele snor leyî mai inanofate ks sn sekol de starea de nivi-lisaţîsne a sonietBţel RomBne. Leţiile erag destsl de ingrate kBtre sna din nBrţile sneî soqietBţi ne rtmBsese înkB sBnBtoasB. Daka datinele se konssltB la formaţisnea snor leţri leţiile înkB ag nromietate de a skiraba, de a forma datine. Aneste leyî insnirate de datine streine, odatB ne se nsserB în fiinţB, skimba-rB vekile datine RornBne. Komersantsl ne-UBitinit, ba înkB disnreţsit de' leţri deveni în sonietate oare ksm sn obiekt de nenssare. AHeastB kondiţisne avs srmBrî nenlBkste: silit. sb rBmie în nerksl nel strimt al oksnaţis-nelor sale; mi vBzînd ks dsrere InkizBnds-se toate kBile la lskrsrile nsbline, krezs kB între dînssl mi între ţarB este o barierB ne ni-mika ns noate a o fBr&ma. Deveni indiferent la IskrBrile ţBrel, ns-mî mal esersB sniritsl de kBt în interesele sale nartikslare. De ai'ii vBzsrBm nel mai mslţî komersanţl nsindsse ssb nrotekţisni streine ka sb-ibI asigsre libertatea individsalB mi refssBnd a’ml ksltiva inteligenţa, fiind sigsri kB ns vor avea la ne sb o întrebsinţeze. • Dsmnezesl anestBr ţBrl a voit ka aneste leţri barbare sb kazB; ka libertatea mi egalitatea sb dornnea8kB între RomBnî. La naţisnele libere nartea komer’iialB se bsksrB de o konsideraţisne întinsB. Ea este, ka sb mB esnrim asfel, konfiiniţa nonolslsî. Kon-sideraţisnea de kare se bsksrB, este meritatB nrin interessl ne ia in interesele natrieî, în lskrsrile nsbline. Komerqianţii noştri gBndi-ts-s’as oare kB ssb era ne se deskide, sr-sita lor trebse sb nriimeaskB o mare .îmbs-nBtBţire? kB de ainî in ainte intre în dren-tsri ne ns le aveas înkB? De aksm nainte, eî ns mai a§ nevoe sb se lise ssb nrotekţi-gnî- streine; de ainî in ainte, ka la toni nel www.dacoromanica.ro alţi RomBnî, toate drentsrile le sînt date. De ainî în ainte el vor afla kBile deskise în Îs- A krsrile nsbline nBnB la ministere. InsB, gBn-dits-s’as asemenea kB drentsrile trag dsne dînsele datorii? gBndits-s’a oare asemenea kB inima lor trebse sb se deskizB la amorsl Ila-triel? Klascle nrivileţiate din trekst ag kBzst, kBMî as voit sb aibB drentsri fsre sb aibB datorii. Anest eseranls trebse, nel nsţin, sb nrofite astBzî tstslor RomBnilor. O narte de oameni ai trekstslsi se înlBtsre de nrinHinil liberări mi egalitari ne sînt kemaţi astBzî lâ leţiile ntrel; komersanţii trebse sb se anro-nie de- dînmil; o mare narte de oameni ai trekstslsi, se vor desiiBrţt de votsl de la 24 genarie; komersanţii trebse sb-I remBe kre-dinHiomi. O mare narie de oameni se vor fane de sine sklavi nartidelor ambiţioase; komer-sanţiî trebse sb remBe neatBrnaţi. Eî SBnt kondskBtoriî nonolslsî. Eî SBnt, în statsrl kon-stitsţionale, mal mslt de kBt ori ne alte kla-se, keinanî sb xotBraskB desnre srsita ţBri-lor~ în înnrejsrerile grele. Noî le srem, în nainterde toate, în lskrsrile nsbline, sniritsl de ininiativB. • < ' Despre votul de censurâ aj Comisiunei Centrale. " o * vdî'/ţji f i aU Jsrnalele romîne as akssat kamerile nentrs inerţie, mi anestea s’as jsstifikat în kon-tsl Miniştrilor, kare era datori sb mesinte nroektele. Aksm ÎnsB Komisisnea HentralB vine al jsstifika mi mal bine, ktHî jalssB de a lsa ea iniţiativa, ar fi nrotestat negremitîn kontra aktivitBţii Ministerslsi. Ks adevBrat, Ministersl nostrs, ks toatB moderaţisnea sa, Isb ksraj mi nsse în lskrare kîte-va fante ne ns nlBks Kemisisneî Menlrale. Ea în lok de a feh'iita ne gsvern nentrs aneste akte ne îe vom ensmera mal jos, se indignB rai emise sn vot de Menşsre, vrednik de a fi VBzst. De mi Steaoa DsnBriî, kare ne transmise anest doksment, zine kB este ssskris în snanimitate, ne nla'ie a krede, kB o narte din membri Ko-misisneî, bBrbaţî onorabili, al kBror trekst este ksnoskst, vor fi fost indsniî în erore a-ssnra validitBţiî argsmentelor ne se eksnsn într’înssl. Ne mBrţinim a areta neea ne se atinţe nsmal de Ministersl nostrs, mi vom kom-bate fie-kare artikol în narte: 1. Monitorsl ofinial No. 66 nsblikB ra-nortsl Ministerslsi interior de la 1 Isnie, nrin kare se desfiinţeazB Eforia drsmsrilor, întok-mitB nrin leţisrea din 23 Noemvrie 851. Komisisnea MentralB kînd a redijat anest artikol, n’a voit SB’mî adskB nsţin aminte de nine, mi în ne timn s’a fşkst anea leţsire, nreksm mi kare a fost skonsl leţsitorslsl ? Ns noate tBgBdsi negremit kB skonsl a fost 3KB ■' 1 aI ljM& r. f ■ .8MĂ? DIMBOVinA-^; 29 AffGSST. lor (iar ns al nsterii legsitoare), un îmi fane regHlamentele necesarii nentrs anlikarea legi- ka 83 naraliseze akgia Ministrelsi, k#ni el ujj n5tea fane iiimik f#r# înksviingarea Ko-misiei, ka ksm ar fi fost sBbt o asnr& tstel#. ResBltatsl nel trist este v#zst de togi, k#ni ne dsrat Eforia, ns nsmal k# ns s’a fokBt|nentrB inloksirea Komisiei teknme nnn direk-lskrare, dar s’aS d#r#n#nat mi ne-: gisnea lskrbrilor n#bline, ks toate astea, Ko- tsal# se va desfiinga. 1t, îns#, mn# atBiisi dorea 'lift Komisişnea S3 mai resnire a- kît a mai nini o ___ le îunenste; altora li s’a dat o direkgiBne ks totsl gremit#, nreksm nea dejja llolintin, mi ks' toate astea Ministre ns e de lok resnsnzttor. De ini On. Komisisne ar fi trebsit s#. ai-b3 în vedere aneste konsideragiBnî mi 83 fie mai indalgent#, kînd e vorba desnre desfiinţarea Bnei legiBri vicioase; dar 83 venim la Konvengisne, mi S3 vorbim ks Ieşea în mine. Ârt. 15 nane de bas-responsabilitatea Miniştrilor. Kbui se noate cere dar aneasti, responsabilitate, kînd Ministre esţe ,88bt tstela Eforiei drsmsrilor? kînd Ministre n’are nini o nstere, de kît se esekste nlansrile, dane nre-akiingisniLe Eforiei? Snse KomisiBnea Hen-trale în ksget ksrat daka .din momentsl nro-mBlgerii Konvengisnel, se mai nstea tolera a-yeast3 anomalie? în nritmin, zine KomisiBnea,, noate aprob# mi dînsa modifikagiile if#-kste ide Ministere, dar ns’i nlane modal ksm s’a procedat, mi, în virtstea art* 32, din Kon-venniBne, cere, s# na se atace nimik f#r# mti-uea mit anrobare.a sa- .S# v.edpp^ ne zice a-nest aitikol. î,. iArt. 32.b Disnosigisnile konstitstive ale noel organissrî « llrimiriatelor, sp îisti ssbt nri-vigetea Komismnet Ventrale mul. w Dsne, acest, artikol, ne kare se baseaz3 KomisiBnea vedejnr.k# este konşervatoarq uri n#zitoare numai a noiei konstjtBgii,! ’iarţ nBi rufe ale vekijor mi ruginitelor nrinninii, kare ne a§ ads* desordinga mi miseria în societate. Se îngelege îns# k# majorit#gii Komisjpneî îi nlace mai bine a konserva ne acelea, ka 8-?! nele ne eţa nrodsktive ini esklşsive numai ne seama anei klase, KomisiBnea, de s’ar fi gîn-1 dit mai matsr, n’ar fi nrotestat, ni din kontra ar fi dat îns3inî imnalsisne Ministerului a de-sfiing|t.toate legile kîte kontrazik KonveijjgiB-nea, k#Cl iât#"ne zine art. 47: Ilîn# se va în-nene revisia iirev3Z8t3 îinii'art. 37, leyisla-Hişnea în vigoare astszi în Ilrinyţnate se va mpntţine înka An disnositţiile kare ns sînt kon-trarii slinslagiifor greşintei Konventţisni jf,. Ne mir3m dar ksm KomisiBnea a sk3-nat din vedere a observa k3 Ministersl ns s’a ab3tşţ de lok într’aneast3 nriving3, ni s’a kpnformat Kpnvengisnei j , j.e S3 ţrenem aksm la al doilea artikol al KomisiBiiel: „Art. II. Monitorsl No. 69 ko-nrinde sn altj ranort al anelsiami Aţinister din l38ntrsf nrin^kare. se desfiingeaz3 KomisiBnea teknik3 mi se nBmesk amnloiagi f3rx esamen tgqkonksrs^ Tot nrin aneste disnosigisni administrative se înfiingeaz3 nostsri noi k8.emo-l8n]ente nenrevşzBte de. vre-o, leşBire." (nJ -oA Pri jkonstitBgional, fiind oda- t3 resnonşabil, noate în ori ne timn 83’mi re-, organizese Ministersl, nentrB ka 83 dea lBr, krEnlor o mai bsn3 aksrategs,; ţotsl' ne tre-bse s3 observe este 83 nş denîmask3 fondai alokat, k34i atsnni 8rmeaz3 a nere konksrsBl kamerii sare a’i akorda kredit. Iar daka Mi-ni8trBl .s’a m3n,iinit în nerksl nreskris, ne ks-vînţ rţmîne naterii leşsitoare ka S3 îmniedine °- ameliorauie a servinislBi nsblik ? De ar fi astfel, nsterea leyşitoare, konnentrînd la şine mi ne nea administrativ3, atsnni n’ar mal r3-minea nentrs Ministrs, nini o faksltate mi la ’i ar mai servi resnonsabilitatea ? 8itat-a oare KomisiBnea k3 art. 14 din Konvennisne zme: Dotunsl gsvern3 ks konksrsBl Miniştri- lor? De mi îngeleşem k3 MinisterBTTi’a avFti ersl nrivileşalBi, ini al mononolBlsi, dar ^ ne de lok neiesitate S3 neam konkbrsBl kamerii nermig3 a ’î snBne k3 s’a dss anei timn, mi ar fi reiniuos ka 83*1 rekeme tokmai ea, kare este kemat3 a ne konstitsa institBgiile viitoa-' re, kB toate snerangele de viag3 mi ferinire ne ne momite KonvengiBnea: trist lskrs nentrB nei ne iib’iuî îngeleg misiea, mi Rb atît mai- trist kînd ei se vor fi ab3tînd din reaoa kreding^. Nauia amteant3 ks ner3bdare a se vedea nss3 odat3 ne kalea konstitsgional3, ne kalea la kare asnirt de o jsm3tate de se-kol anroane. H il din srm3 nant din nrotestsl Komi-sisnei, zine: „Art. IV. 5n alt akt de nekonsti-tBgionalitate, mi kare este komBii ambelor Ministere, este orîndBirea de a drentsl a ssbt administratorilor (ssbtnrefeknilor) atît. în Mol-’ dova kît mi în gara Romineask3. Aneste no-steri, nrin o lege ne iib este înk3 oborît3 nrîn o alt3 lege, sînţ l3sate în alegerea nl3milor mi a okoalelor, nsterea esek8tiv3 neâvînd alt misisnea a Bitat noate k3 aneast3 nreskimba re s’a efektsat ne kînd fonkgiona kamera, mi hb s’a fskBt Ministralsi nini o observagisne; din kontrB i s’a adss o mengisne de m8lgB-=-mire din nartea snor membri k3 a desfiingat nimte institsgii ks total kontrarii bobi gsvern konstitBgional Kît nentrs neea ne mai adaog3 în nri-vinga orindairii fonknioiîarilor f3r3 konksrs mi ks emolBmentele nenrev3ZBte de vre o le-gsire, am dori 83 -ne arate KomisiBnea în vir-tBtea k3rii le.gr nfetindie aneasta? Noi n’o ks-noamtem, iar /iaka. KomisiBnea va fi avînd de gînd 83 elab.oreze asemenea lege, o i-8g3m S3 ns site a sBnsne la konksrs, mi ne membrii kornsrilor legisitoare^ ka»"e 8rmeaz3‘ Ş3 fie neî mai lsminani, k3ni deulai dînmii se amteant3 regenerarea nagisneb Nb ne onsnem ka no-stBiile kare ner riosedarea de kBiiomtingi sne-niale, -83 ns se -dea nrin konksrs dar nerem mai întîiă S3 esiste lege în nrivinga aneasta, mi atBnnî la kas de lins3 de konkBiengi, S3 se noat3 întrebsinga nel ne trimite la KomisiBnea lIen-|tral3 toate nroektele de legi, kian mi ,de Bn interes lokal, mai nainte dg a le SB.nsne sank-gispej DomnalBirf mî a^Iensta snre a ae ante-gsi, daka ele şînfc komnatibilfe ksd disnosigiK-nile konsti,tstive ale nsoeii organisagisnl. 8ner le djn, nroektele votate de adspare s’as trimis KomişiBnei Mentrale snre oniniare, nrekBm legea nentrs rekrstagÎBne, iar altele f3r3 a sei întreba KomisiBnea Hentralg, ş’a» mi nss în anlikagiBne imediat3, grqkBm legea kare ss-nsne la darea nersonal3 ge; klasele skstite nî-n3 ak8m.“ < Ka s3 r3şii8ndem lg anest kanrinios artikol, este destsl ş,3 rekoipand3m KomisiBnei artikolsl 46 din Eonvengisne, El ns mea are vone fremoas# nentrs nrivilegiagi, dar ks toate astea k3nt3 âma : Moldo-Romînii vor fi togi de o notriv3 înaintea legii, înaintea dajdieî mi de o notriv3 nr-iimigi îp fonkgiile nşbline mnl. |Kombinînd anest arţikol ks art, 47 kare zine kg.JeyklagiBnea în vigoare se !va .tgcngin.e în disnosigisnile ue rţs sînt, kpqfrarii ştinslatţmiilor nresintei Konvengixnî^ vedem k3 reşBlt3 necesitatea de a se anlikaj da^egi, personal# esis-tent# la togIL membrii sonieftLgii, k#ni altfel s’ar n#stra sn ijţjvilegiS, în kontra nitatblsi mai sbs artikol. [f; r Ministersl de ar fi mai tolerat amînarea ese-ksgii anestei m3SBri, ar fi kBlkat art, 46 din kon-vengie, kare trebsia nss în lskţare de la mo-mentsl nromBlgnrii anestei marte konstitsgio-nale. Nsmai kînd Ministersl ar fi f3kst vre o no# legsire în nrivinga imnositslBi, atBnnî KomisiBnea în virtstea art. 25 din Konvennie, avea drentsl a reklama. Grmibeask3ş'dar Ko-misisnea a alabora sn nroekt de lege nentrs kontribsgie general#, notrivit ks trebaingele mi ks mijIoanele nagionale, mi kanitagiea ak- drent de kît de a’I înt3ri.“ - tn ^ tn Mai nainte de a kombate eroarea Komi-siBnei, voiS întreba ne On. membri, ne ssb trekstele regimari as fost la: nstere, a# , ne snse ks frankeg# ksra se alegea anemti ssbt administratori, mi kare din ei se înt#rea? Togi kşnoaintegî manevrele ne se >întrebBingă^b'iiife sakrifinele ne se f#nea. Dar s# l3s#m{- tren-kstsl mi s# vedem daka s’a komis vre o k#l-kare;de lege din nartea Ministerslsi. Am-avat o4j kasie mai sbs s# ar#t k# nrin KogvengiBiie, dekre-tîndsse resnonsabilitatea Ministrilor;.(art, 15), ns !era komnatibil# ks. legsirea alegerii ssbtad-ministatorilor; ksm s’ar îngelege ka Bn fsnk-gionar ales de nronrietari, s# serve ssbt res-. nsnderea Mipistişlst? s’ari .nstea obiekta ins# ;k# tot asfel se alegea în trekst, iui ks toate,: ast,e# Ministeţsl îl igriimOa. <.Dar ,vom /r#s-fisnde k# atBnnî alegerea , era nro forma, ka s#i snele mîinele gBvernBlsi ,de kalompiea iînns-nerii, îns# ns se înt#rea nini o dat# ,altsl din-, .^re kandidagi de kît nel ne dobîndea favoa-ii rea Ministerslsi.- Aksm kînd art. 14 zine: Domnsl va kîrmsi) ks konksrsBl Miniştrilor alernî de dînssl, mi va nsmi ne togi amnlo^-iagii administragiBgei nsbline, rsgsm nelKo-misisne s# ne snse ne ne bas nere mangine-s rea vekii legisiri ? ea este kontradiktorie Konr vengie^ mi grţj. 4:7 ordon# a se konserva nBr-mai anele disnosigisni karp- ng sînt ikontrarii Kpnvengisnei ? « ;;.s . „ţ Ile k#t îngelegem noi konvengisnea% mi sokotim k# ns np am#gim, drentBl de konT servare al KomisiBnei, în virisfea art. 32, ns noate a se esersa mai nainte de a se elafiora noile in8titBgi8ni; ear neutra, desfiingarea nelor vejiî, ns’i rek8noamtem nj^î Bn drept de a-j mestek. Kredenj jtf. mi On. Romisisne sş va fi desam#git assnra voţşlBi s#b de nensarî, eiganat negremit ^ f dig sinsl,. majorit#gii. Dar este de mirare ksm ns ’i linşi de lo^ aktivitatea ka s# fak# sn akt kare, nss vizavi de Konvengie îl vede cineva departe de. ori, ne logik.3. u >1 Ne am mirat mai mslt kînd -am v#zst k# snele din jBrnalele romîne as anrobat fanta. KomisiBnei, în nrivinga nronedarei, zikîml k^ nrin ordonange ministeriale s’aS desfiiingat ks legsiri esiştente.* Ne nare o am#gire k#ni Konvengisnea le-a desfiingat, mi Ministersl a esekstat nsmal. Daka aneste idei .deţ ,jriglpre Aneleaml jsrnale ne ks Wteva zile maî ^nainte tsna kontra Ministerslsl k# ns ssrisne la adsna- -0fie nroekt? 4? rj^ripe^, O www.dacoromanica.ro DIMBOVIEţA — i 29 A3GSST. 369 a nrouedBrii u’ar fi eaiit^din fiana unor b'tr-bagî nentrs kare avem toatt stima mi ale kt-ror oninii inflsinţez în soţietate, n’am fr kre-zst nenesariu a le kombate, ui le am fi lisat la anreţiania nsbliki, fiind siguri ki nu vor g^si adoratori. Nu mtim ne urmare se va fi fokst din nartea Domnitorului, dar snerim ki va da -sn r&snuns mulţumitor ka si faki ne Komisiune mal nirkonsnekt’B mi maî ikonoa-mi la voturi de nensuns kînd e vorba de libertini konstituite. Ne aduuem aminte ki .la diiininaiea nrimului Minister, martida retrograda se servi ku votul de neînkredere, dar azi îl vedem metamorfosat în votul de uensu-ri. Skonul se vede ki a fost tot .anelami, ki noi ns susţinem Ministerul; el noate avea nrea bine gremelile lai, însi ani aritim ade-viral, nrekum se kBvine 8n8i om imnarţial. B. Ilotrone. CRONICA. * Bl Maioritatea Komisiunei Mentiale dune ne ayiti kestiunea unire! ku nrinnine strein, vine mi nrotesti kontra aktelor ministeriale ki n8 sînt konstituuionale, nrintr’un raport kitre Domn. Ilrin anest ranort se înmiri maî năşite akte de- naturii inkonstituţional'B, atit în Moldova kit mi în Valaxia. Vom vorbi ns-mai de nele dip Valaxia. Ele sînt: 1-ig desfiinţarea Eforiei drumurilor, 2-lea desfiinţarea. Eforieij'teknine fiii numirea de fonkţio- Odati nrivileţisl desfiinţat, ns vedem neutra ne vor mai esista nrivileyîaţî. : " ' Art. 15 stinsleazi resnosabilitatea Miniştrilor. Aneasti stinulaţiune s’a nus deja în esekuţiune din zioa deskidereî adsnirei. Miniştri rosnousabili odati, urmează ka fonkţio-nariî si fie numiţi de gsvem. Nu se noate da nreferinţi- unor stinulaţiunî konvenţionale uri a lisa ne altele în uitare; orî toate ori nini una. Dar a ns se nriimi niui 8na, ne nare o kilkare de KonvenţiBne. Asfel n8 ni se nare mai legal kind ve.uem Ministere} re-snonsabil mi Komisiunea Mentrali fikînd adrese în nuterea unu! art. din KonvenţiBne de kit kind vedem ki nrivileyiaţii nlitesk ka nei alţi, ki sBb-administratorii se numesk de gBvernimint. " ' Kredem dar ki gp.yernfcmîntul noate si anline anesti nrinuini, stinulaţi de KonvenţiBne nel nuţin nrovikorig, nini ne Komisisnea ini adunările vor nrenara leyî. Daka aneste organe ns vor da leţile de kit neste zene ani, trebuie ka ţiiile noastre nini atunuî si ub se bukure de nini BnBl din bunurile Konven-ţiunei? Trebsie ka nini atunui ss sufere SBb nutrejunele regulamentului ? Ka streinii si krea-zi ki ub snim ne fane ka aneasti KonvenţiBne? ka nimînteuiî si kreazi ki konstits-ţisne ns va mai fi ? Ka ţara si sufere înki regulamentul ku toate relele ne a nrodus ? La-si si striţe iiartisanir regElamentulsi ki li se nerde diamantBl.! i mc a-juJciiin’a^i Ilriimim de la D. N. Asnre o reklama- tiţii'i. Atita mai.r&S-kHeea ne Brim membrilor de astizî este si ne lase mslte datorii mi mslte lukrari fremoase fi&kute în kanitali. ' URZICĂM ţ;»p loilio: loj — i-tii gfip i>* •J !d n. Jurualu de neste dram de fosts Logo-fote I. O. se gpsbesue a se jura în toate limbile ki nini o daţi nini nu a kîrknit mikar de jaloba na-rarionisigilor, mi Mere ku glas. mare r a nu fi konfşndat ks nele-l-alte jurnale. 4 ^ , * ■ n» ;.'i' i«riJ - ' • # . A .I--. jjj it in A .rl*§a»l‘»bal — Vai! zinea eri8n,eksraixon.X kitre alt eksarxon X, nel nsţin la 1848, kokardele ne UBteas disnensa de oninii^ nsrtam tot d?asna ana mai mare de kiti toate imaresni mi, ziS, îmi ţineam» trebile binimor; astizî nB mai ai nimikg ks kare si’ţî akonerî golinisnea. — Nb te teme, nene X, î^snsnse aţfiksl, nere suirea ks nrinnine streinS. Jiii l.T administrator de Ilfov. Este. vorba de insslti nersonali, în nsterea fonkţiBneî de administrator într’sn kin, zine D, Asnre, ne rekiami; timnii reyimelor barbare. iMiitBJ’isim ki asemenea lBkrari ne dM nasnere unor asemenea reklamaţisni n» uot1 fi nlikste finsi om mi înki mai nsţin foilor nsbline, ne sînt invitate a deskide koloanelelor si le.nriimeaski; ele însumi se vid ,Jîfltr’p,.,lnosiţiBne niudati. Kind o si se nivllisezB mi. konstitsţioneze aneasti lsme ? Ab venit ordin de la M. S. ilomfisl ki-'tre Minister, ka în zioa de Sintsl Aleksan-dre si ns se faki ninî p keltsiali din nar-tea statBlsI neutra ilsminaţiuni dane, vekile datine. Mine din nartikolari ,ar voi si faki, liber este; nimeni ns noate nini si-î-onreaski, nini st>-î sileaski a o fane. Konsilisl rasni-ninal a invitat ne nartikolari în numele siS ne konstitBi o renresintaţisne a lokBitoriler kanitalei, ne loksitori, kare vor voi si arate simnatiile lor nentrs votsl dela 24 genarie, Si mi faki mulţumirea de. a ilumina. Vedem ks nlinere kt konsilisl fiiinini-nal a luat disnosiuisni nentrs îmbsnitiţirea naveleî. Snim toarte bine ki fondurile destinate nentrs keltselile konsiliulBi sînt nsţine în ranort ks trebuinţele nele mari. Dar ks kit sînt maî difinile de trekst ba,rierele ne oamenii întimnini în kalea, lor kitrp .,replisa-rea ideilor ne ag, ks atit meritai este mai mare. Nb ne îndoim nini de kananitatea, nini de bana voinţi a membrilor anestBi konsilifi. Ilentre aneasta tai astentim dela dînmii mai mslt dekit dela nredenesorii lor Iskrarile mari se fak ks mijloane mari. Ka si ajsn-yem la mijloane, trebBie si se faki o îm-nramstare: vorba de. imuramstar^ ns trebuie si ne sîierie! Toate netiţile mari ag ftkst lBkrarild lor *>«ele mari nrin mijlokBl îm-oramstirei. Este lesne a zine ki kstare sag kstare kasi nBbliki nB are datorii. Negremit, daka ns a îfitreWnţat fondările snreîmbsni- Komisisnea Menfrali, vizind Ministersl atakat de demagoţi nentrs ki> ns ar fane nroekte de leyi, îl. skini ku mare dibinie: fiks o adresi. nrin kare se nliuţe ki .Mini-steral a fikut nroekte de îeyî, neea nens esj te de kiderile Ibî. 1 laţi Ministersl skinăî ide ne Ministerul nu fane nroekte de leyi! Mai striye^akBm i ,cr« iiiodrtî-o-ai' î îyi1 iioA V. I -.oisj( na'-ijiiî 'jJ’-ii;II [ Disnosiţiile konstftBtive aler: noii orga-nisiri, zine art. 32 din Koiivenţie^ se nune ssb ‘nrivigerea Komisiei Menlrale; dar fiind ki disnosiţisnîj.kjonstitBtive ns sînt înki, vor fi nrivigeate desnosiţiile bitiiiiulul regulament. Toate tombaterele vor‘saluta adresa, n i Ju Suire imnorlants,, wio„0„ A ' -(iit'fie :III Este de înkiriat nentrs toţi krestinii din Staturile EBionei, afari de krestinii din Ilrin-ninatele Romine, sn skasn nalt, îubrikat ks velsri roniie mi aurit, ne se afli în Bsks-l resuî, strada Mogomoaei. Doritorii de înkiriat se vor îndrenta, nentrs mai mslti deslfi-mire, la Fokmani, strada.............. Visul României. onis i:-riv-,Tr îl LI tb iiolnniiţ O rsmen'B lamina tot neral konerea nii roa dimineţi în kars-î kslepea. r ,(‘ olfioJ Ml Ka floarea ne s ssaki d‘o kredi vijelid, -^‘i9n ir1 bni/nll Natsra înflorr.nd'B de lok n’o înkînta; . ni IjîoJ iiIT Hli mintea-T obosite în gîndsri se msnwa.. "Nn «n'Y www.dacoromamca.ro 370 DÎMBOVIUA asgsst. Kînd veseli, nzîndi zefirs o legina. Ea krede k’orf ne zefir, ki ori ne sufli dsl«?e O o-rindini turbare iui viskolsl adune. Dar astfel este floarea, kînd grindina treku, Kând narel s’alinemte. kînd vi'skolsl tiks. Tot astfel nea femee safla-akurn gînditoare. Hi; qele uetrekbtc urivind ks'nfiorare Morfesl o adoarme, ni’anestea ea vtzj>. O manti lsngi, albi. nomnoasi Koros-i nel mîndrs akonerea. IlrekBm odati Diana fremoast. în timnsl zilei se îrabrika. Ilirs-i ne snate ku ne’ngiijire Dar ks nlinere era lisat. Uirea-aksm însi dintr’o-amorgire Indelsngati k’ar fi skinat. De mslti vreme nirea adormiţi. La nrima-i viagi d abea gîndea. Mintea-î întreagi era-amegiti. Înkît ninî okii. ni maî vedea. Ilar’ k’ajsnsese în nenutingi, D’a nrivi ncrsl ks oki sei. Ka mare sili, ka stndsingi Ilatea si miui'je iniînile eî. 5n vil nrea negra o-akonerise. Voia si vazi dar na natea. Na mtia oar nine nar’ ki-i i orbise Voia s’aazi. Vonea ţinea. Toate ’mnrejsrs-î craă ’ntristare. Toate-eraa negre. Total mormînt. Lamina-askansi. Ninî o ’nkîntare. Tikase toate n’anest nimînt. Ilrivea ’nnrejara-i si reksnoaski Lokal anela, ande s’afla. Kita sirmana si rişineaski Nori nei negri ne-o-înkonjsra. Elar’k’ într’an kaos era-arankati. Hirea ki lamea zmea-’n mormînt. TTTi o saflare înveninaţi Ka mare sili dsnea an vînt. Dar fir’ de veste total se skimbi. Vilal nel negra a risinit. Frantea-i-e. senini. Ilrivirea-mi nlimbi H’alte-obiekte ne ea zirit. A nonelor reyini venise a s'askande. lUi stelele laninde din ne ’n ne se stingeau. Lamina ka ’ntanerik nirea ki se konfande, Illi toate ka an abar abia se distingeau. Dar Febal a sa frânte, nlikati radioasi Fika si se arate ne suauiul neresk, m’o veseli nrivire iabiti, amoroasi ’Ndreanti ka într’o klini snre lokal nimîntcsk. Natara-atanHÎ întreagi nirea înveseliţi, IUi total nirea-a zine ki c neadormit. O rameni lamini arkîndase aariti Smnlea de strelanire nimîntsl nefinit. Da toate în anea oii s’aflaS în bakarie KihI negrsl întanerik era atanni risinit. m’în loka-I astral zilei k’o manti narnarie Ilirea ne orizontal akam învilait. Femeea 'ntr’o kimnie s’afla întră tinere Ilrivind k’o înkîntare natura ne -nflorea. LUi total îmirejara-î vestea într’o nlinere. Ki nrimivara dai se ’nnenuse a întana. Smbla ks înfokare ti’o tînin verdcagi.' Ile kare roa nongi udase ka amor. Illi toati atmosfera d’a ierni greaoa ningi Skmati-aksm nzîndi s’afla ka-an -dulne dor. Zirea n'anea kimnie nrivirea i ntininJi Ue ini ne kolo arbori k’amoral dulne vii. A kiror frânte înalţi natara strelsnindi De franze kunsnase ka deyete-aaril. i Zefiral nrimiveri safla ka înkîntare A arborilor tranze akaoia mingiind. ITTi florilor kiînniei o dulne sirstare Ilr.rea ki le da vesel din kâra-î ntinind. O nasire nlikati ko vone-armonioasi Din vîrfal anai arbor amnlea de melodii, -întreaga nea kîmnie rizîndi, dngistoasi. Sbaraă mii de insekte ka ariue-a.urii. A franzelor mim kare amnlea de ferinire n’aneea, ne anestea k’an okiS desfititor Ilrivea mi dela dînsa gonea ori ne gîndire, Ilrekam goneinte vîntal n’an nor tarbarator. în ori-ne. lok odoarea a florilor laninde/' Rizîndi, ’nkîntitoare din sînal lor eiua-. Illi vesela kîmnie mi anele kargînde ( Uli bolta nea nereaski n^rea ki narfama. - 'i O am de denarte, kargînd ka lenevie, Askansi sab o ambri de astral arzitor, ‘Vi 8da într’o nlinere tot kîmnal ka trefle, / n 18. Fikînd se se auzi an sgomot riuitor. o Mai kolo-întru tinere o tarmi de oi blînde Ilimtea în linimtire anroane d’an sţejar. A kiraî franze dese ini frantea-i strelanindi Ilirea kî le askande de-^a Febalaî nel kar. Anestea în înkîntare ini nlini de nlmere Femeea gragioasi ka zîmbete nrivea, Kînd nar’ki de odati trekata ei dame Aneasti ferinire venise-a tarbara. Sab o ambri dar stafoasi Ka’ntristare s’amezi. IQi k’o vone-armonioasi Aste vorbe nronangi. Ka-o barki ne mare Trekai jelitoare Ka valari grozave tot timna Tantînd. Ilrin lokarî rînoase Ilrin vîntari farioase Trekai vai! sermana adînk sasninînd. Ka-o floare de van O grindin’ amari Vai zilele mele lovi nekarmat. De soare linsiti De viskol isbiti Daseî toati viaga-mî în kin ne’nnetat: Ka-în arbarî ne nlînge Kînd vîntal îî frînge Din zi ’n zi o kraki din trena-î framos. Ama fin natere Jeleam ka darere Kînd soarta-mi amari m’isbea fioros. Ka-o nasire-isbiti De jale sdrobiti, He vede ‘mnrejara-î ki total e ’nkis în fiare legaţi Zineam arankati De inimi barbare în kradal abis, Illi astfel ka sklaval Ka betal sermanal, Se vede in somna-i k’akam e skinat Visam ka’nfokare. Vr’odati, k’anare Oar’nine ini snali arita-m! mkat. Dar tokmaî ka-an fulger, niikstal mea înger i Fierea, m’în darere îndati kideam 1 In tokmaî kam kade 5n krin ne îl arde 5n soare nrea tare. Ama mi jeleam. He zile ’ntristate! He ore-adintate! De laknml arzînde vizan-oki mei! Sirmana-mi fiingi în ne safferingi Zinea! Dar vai snde mergea nanii mei! i (X <1 Dar astfel Srsiti Si dak umiliţi ' an t O viagi nedemni tniî în dareri. *iL *i ~ IUi ori ne’nkîntare ^ ^ ^ S”afla ’n denirtare " . • , -î dunea’n rienlinerî, ‘"''■'jf ^ De neea. ne viana Denarte de mine - StaS zile senine nii kîntarl, mi zefiri iui dalni desmerdiri. O jalniki neaiji Mai toata-a mea viagi Laşi în darere, în kin m’întrisţiri. ! £ ia-îg i SrfJ /t nh v isi iJ|. m o 1.d c ' a.î,!vry ;i zi>- . U .sa IsiiotIS Intokmaî kam nlînge. Ka laknmi de sînge O mami sirmani, kînd kiar fii seî 11 Îî varsi darere ’* . în lok de nlmere, * ^ ^ ,i0H f* Ama în tot timna ăS nlîns mi-olii mei. «01IJ i*; in .IditTV Dar kiar mai nronine Mai dalne, feri ne Kînd soarta-mi zîmbemte, an negra fior ’Nainte-mi tot trene. Mai asnra, mai rene Lisînda-mi darere ini likmmî uii dor. . Anestea ea sfirmise, mi neral se deskide, D’odati miî de vone risan în jaral ei “ 8n fok din înilgime unea ki tot s’anrinde, 0 mare-akâm lamini virsînd ’naintea eî. Fiinue fin namar în mare veselie Ilirea ki se koboan kîntînd mi dmgaind. _ r. -r i i • H».ODiU4t. Silta ka mfokare, k o ran bakarie, - .. 5n sinerar vil de namar asann-le avînd. J. ,olU llimînta, m’ani, m'arborl, mi kii îitanekoase, Uli lokarî de dambravi ka-an fok strelanitor . L •Miifiviru undam Ilireag, mi mii de vone rizînde-armonioase Finea si se aazi an kmtek nnitor. , i1 ne kmd înki anestea nrivea ka înfokare Kitînd si îngeleagi aneea, ne vedea, Ziremte da odati k’anare-în denirtare O tinire femee ne dînmi semina. Snre dînsa sboari iate, kmi nar’k’o rekanoaiute IUi ana rn’alta ambii, în fine se’ntilnesk. >■ " '.oii! Da, da aneasta-î sora-i o vede, o kanoaiute.f/jjjgifi Ka lakrime arzînde dareiea-iuî novestesk,, aauyjd 8n nor însi de namar îndati le ridiki. Snre ner ne kînd an zefir saflînd înkîntitor Darerile trekate akam kiar Mea mai miki " ’sifa Skosese ka nlinere din inimile lor. nt Saindasc ziremte o mini lanitoare _ IJiind kananî de rose ne kanal lor framos. -în fine însi nere nea miui-nKîntitoaie . ... Lisînd anele rose asann-le voios. Dar însi fir’ de veste o da minane rari! Femeile rezînde akama s’întranesk. III’o singari kananî de flori de nrimivari. o h\ Le-akonere nlikati ka-ană aera înyeresk., . Ani visa-T înneteazi ' ‘ . ■ - Iar femeea ’nyenakeazi, . o- .ţ*; im snre lokal anlekati, d’ande astral s?înilga 8}{ I|l- ^ Malgamemte ka’nfokar^ .-.^ Ka o inimi-arzitoare . ne stmînal astei lame. ne anestea î anta. __________________________G. G. Meilani. " ^ikptpiae Komi.sisnel ^entpajre nS deBenitS atetS de k^state înk'&tS mal in-toate zi.ie.ie dopîlopil d’a,ie aBea Bin aa tinogpafîa PomanoBS a ,ie qepe. Tino-gpafiia dap a otipitS, dsne astopisafiiâ ne is’a dat de Komissia ^entpaa®, ka s-b tin,&peask'& o ssmx oape kape mal msjt neste nsmepsjS ne se dt KomissisneL Aksm dap dopitopil d’a aBea aneste 35-kpi.pl se notS ădpesa ăa sssS zisa ti-nogpafie tai je Ba kinita komn.iekte de 3a No. 1 mm 3a ne3§ din spmi ns-mipS ne. a emit nîni azi. IIpeu535 b-nel koa3e în uatps fol este de 30. na-pa3e, xîptie. Bsni, ks 3itepe .latine. Tinogpafîa Nanionajii a jst losif Pomanoe mi Komn. — Strada. Nemgeaski, Xans Germani, No. 27 www.dacoromanica.ro