MIERCURI 26 AUGUST. AieastB foaie ese de Joi, ori ne s'Bnttmm'B Jliepkspea nu Sîm- ^^Ilreubl abonamenls-lsi uentrs sn anS 24 i>t. Ilentrs % „ 12 „ Trei lsni. . • . 6 „ O linie nentrs anon-88il se va nh.ti k* bu n. FOIA POLITICĂ Şl LITTERARĂ.* Abonania se fane la librăria Chist. Ioanim» et C-ia Romanov stra-duLinsknniloi', iar nrin distrikte la D. »e kie-tari ai Adinini.-tranii ini la koi esnondennil li-bn.riei. Ori ie abonament trebaie uimit îndată ks sBbskrierea. Redactoru responsabilă DIM1TR1E BOLINTINEANU. PRINCIPATELE-UNITE. Bucureşti, 26 August. Komisisnea Centrate va fane nroiekte de leţiî. Aneaste Komisisne în maioritate este retrograda. Membri maioritegeî sale sînt ks-nosksgl de naslt timn nrin lsnta ne snrijinb de Bn ijbtrar de sekol kontra nrinniniilor de libertate mi de egalitate; o srsitR bizarb a voit ka eî sr fakb maioritatea KomisiBnei într’sn timn k'bnd KonvengiBnea de Ilaris a rbstsr-nât doktrina lor mi a keraat în legi mi în gs-vernbmînt nrinoinii de libertate mi egalitate. Şt kredem, kt nişte oameni tari în nrinoinii lor vor renega ateta de lesne stindardsl mi kredingele snei viegi întregi, ka st> se nsie ssb stindard8l doktrinelor ne toate viaga le a» komb'BtBt nînb la Mei din Binn, desnreg? Aoeasta în adevăr iik o kredem. A -o kre-de ar fi st, avem o triste ideie desnre aoeste nersoanc. Nb am nstBt nioiodatR si avem o- bani, oniniBne de anei oameni kare îmi skimbb în nolitikb ideile lor în toate zilele în nriving'b de nrinoinî mi doktrine. Anei oameni sfiit neanRiat sklavi ai intereselor ner-sobale: us not renresinta nini odate Bn nrin-oin, sn stindard, ii? not st» aibb nini o gres-tate nolitikb. Nb ustem zioe tot asfel desnre nisne nersoane ne kare ori-oe zi ne a sosit le-a aflat la nostBl lor, nrenarate nentrs ori ne lBnte, nentrs ori ne sakrifioe, snre a anb-ra religisnea lor. Illek'Bnd dar de la aoest- HBiit de vedere, maioritatea KomisiBnei Centrale va Brma Isn-ta sa kontra nrinoinelor kontrarii doktrinelor membrilor srî. Aoeste. nrinoine sînt renresin-tate de Kenvengisnea de Ilaris, nrin armare Isnta va fi kontra Konvengisnei. tente ks a-tet mai neriksloasR kR se va fane kiar în ns-mele KonvengiBnei. Komisisnea Centrate sas se va nBne in kategoria renegagilor, adon-tend k la lettre simgsl Konvengiei, saS va rbmînea kredinoioasR religiei sale, kbfînd a întetsra nrinoinii revategionari din aneaste Konvengi8ne. Dar o renetem, nB voim a fa-oe membrilor maioritegii ei injsria a’i krede renegagi. Ilroiektele dar ale aoestii Komi-sisni vor fi anti-konvengiouale. Nb vorbim lskrBri vane. Dar st> venim la oeea ne voim a zioe. La întemnlare k'bnd aneaste Komistene ar fa-oe o serie de nroiekte de natBri inkomnati-bite ks KonvengiBnea de Ilaris, ne s’ar mai îutemnla? Dsne Konvengisne, Hentrala nrenarb legile de interes general, komsne ambelor Ilrin-oinatc, mi ssnBne aoeste legi la desbaterile a-dBinrilor. AdBnbrile resnektive le vor vota mi Domnsl le va sankgiona. Ilrin aoeastăi kiar actenRiile aS drenteî saS a le amanda-menta, saS a le akoenta saS a le lenida, Domnsl, neanbrat, va avea drentBl de a le sankgiona saS a le lenbda. Ks aoeste kon-digisni ns am avea nimik a ne teme, kbnd a-dsnarea ar fi komnBSR de oameni konvengio-nalî, dar vai! aneaste adsnare ea însBmi este formate în maioritate de adversari ai ideilor de libertate mi de egalitate! Vom kre-de oare kt maioritatea şa va renega nrinoi-nii snei viegî întregi ka sr se boteze într’o kredingR nOR ne kare a kombRtst’i) ateta timn? vom avea o alte ideie de dînsa de kRt de maioritatea KomisiBnei Hentrale? RRmRiie DoiuiibI singsr kare, de va vedea kR anoste organe iaS o alte kale, noate sr refsse a sankgiona lskrRrile lor. Dar înssrni atBnni, ne banari ar nromite aneastR nersnektivR intereselor gRrei? Bn viitor de neingelegeri, timn nerdst, komnlikagi8.nl nenlRkste! Nsmai desfiingarea adBnRrilor mi kema-rea altora noate sr ne skane din întsnerekBl ne se întinde, ssb aneaste iirivingT», ne viito-, rsl KonstitBgisneî mi al gRrilor. Domnsl ub va alege niniodate miniştri srî dintre oamenii ideilor onsse ks nrinniniî de libertate mi de egalitate din KomengiBne Maioritatea adbiiRrii mi a KomisiBiiii Menlrale renresintR tabRia oamenilor ne kombat nrin-Hinii konvengionali ks ateta ardoaiR de ateta timn. A nsmi miniştri din adversarii ideilor ne astezi sînt kemate de nagisne mi de toate Esrona, la gBveniRmînt mi la legi, ar fi a konsimgi la înlRtBrarea KonvengiBnei. Domnsl de astezi, înainte de toate, este konstitsgional; este din anea jsiiR generagisne ne a avst sr sr lsnte în Moldova kontra regimBlsi trekst; într’o lsnte nobite mi generoasR ne a dat s-nora esilsl, altora mi înkisorile, ne a kostat viaga snşi Domn esilat de nartide învingătoare neritrs sn moment. KonvengiBnea este trak-tatBl SBskris de nsteri mi de nagisne al vik-toriei anestii jsne generagisni assnra doktri-nilor nelor vekl. Ksra dar ar krede nineva, kR Ilrinninele Aleksandrs Ksza ar kema la g8verm»mînt adversarii îuvinmi ai nrinninilor srî? Ksm nBtea krede kR ar îngRdsi sr se rsnR tralatsl snei glorioase viktoriî? Kbdi vom krede kR ar fRrRma nea din srmR barierR la kare trekBtsl ar nstea sr se onreask.R înkR? 5n ressltat bizar al snor kombinagiBnî indenendinte de voinga nagionalR a deskis noarta în adsnRri mi în KomisiRnea Mentrate la sn mare nsmRr de oameni ai doktrinelor kontrare Kon^engi8ne^ în nBterile sale liberale mi egalitare. SingBrsl obstakol ne mai noate înfrbna elansl anestor fsneste doktrine este ns-mai Domiisl. Din aneaste stare de lskrBri nsr-nede anomaliea ne se simte. SnerRm Iir mi aneaste noarte are sr se înkizR ideilor mi oamenilor antagonist! Kon- vengiBnei. Defensorii Konvengisnei trebse sr fie în majoritate în adsnRrile gRrei, sas KonvengiBnea, de sigsr, ns va fi hbsr în nrakti-kR. Domnsl are drentsl, sr ÎnkizR adBnarea. Domusl este kemat în momentele de fagR, sr desnsie de ferinirea natriei sale mai mslt de kRt în ori ne alt timn: sr asigsre nrinninii din KonvengiBne. ■ : Kb o adsnare komnBSR de oameni nro-gresistî, toate lBkrBrile vor lsa ksrsBl lor ordinar, tot va ssrîde kRtre viagR uii kRtre mRntBire. - - , Ne nlane kritika k’bnd este konsniingioa-sr, jBstR, xabilR, kînd se nresinte ssb es-nresisnele ks kare noate sr nlakR nrin ele-gangR, delikategR mi noblegR, kiar nersoa-nelor kRtre kare se adreseazR; dar se vede Iir aneste kondigiBni. sRnt atet de anevoe de do- bRndit! Mitirn în RomRnsl de la 22 asgsst nisne rîudsri urivitoare la DîmbovigR. MRrtBiisim ks nRrere de trS, kR ns am gRsit într’Rnsele aneea ne aveam drentsl a astenta. Dar ka sr esulikR.m lskr8l mai bine, ni-titorilor, vom snsne ne a dat nasnere anestsl artikol. 1). K. Arinesks nenti-s a kRisea nersoa-,UR vom avea tot d’asna simtimente de aminie a komis eroarea ne înssinî a reksnoskBt în srmR, de a ataka, terR dovezi mi fbrR nene-sitate, ne DD. Zâne mi Melik, într’sn mod ne nini ns o meritag, nini iib se date a se zine, fbrR sr Ji8 adskb îndate nisne satisfakgisuî ne 08 se mai not fane nrin foi nsblioe. Ssb a-neastR dsreroasR imnresisne, Bnsl din nel a-takagi, trase în aneaste foae nisne rîndsri des-tsl de kBviinnioase în fagR ks sn atak mai mBlf de kRt violent, „Jornalsl RomRnsl se felinitR mi felinitR ne toate RomRnia, nB’mi adsk aminie daka ns felinitR aniversai întreg, nentrB kR a nrins în mrejile sale sn geniS kolaborator . . . SnerRm kR nosigisnea mi res-nonsabilitatea moralR de jBrnalist db snsi om ne ar Isa aste saroinb o gravitate mi kiar o matBritate, inkbt s’a vbzst adesea oameni 8iuori devenind oameni adevbrat solizi, nsmai nentre k'b simtimentBl resnonsabilitegei morale a destentat intr’înmii o konsniingb dor-mindb mi i-a întrodss în viaga sooialb mai matori de kbt in zioa nrenedente. No. De joi, ne-a deskbntat într’o klinb. Nb ne îndoim kb redaktorsl va desnroba sn snirit nlin de aberagisn! mi o imaginagisne fBrioasb kare sc agagb de bbrbagi oneşti mi integri mi kom-nromite, nrinti’o nprţare tBrbBrati, kassa ne anRrb.“ AkBma j.Bdege nsbliksl însBmi între atak mi între anbrare. Ataksl insslte onoarea ner-şonalb. fbrb genesisate, fbrR dovezi, anbiarea msstrR. o ’maginagisiie fBrioasbj snde este kBlna? www.dacoromanica.ro 364 _ D. Arinesks a reksnoskst îndats eroaree sa mi s’a retraktat dînd ksvintele sale, A-neastb retraktare a fskst ei se site eroarea komiss ini a dovedit o inimi sinners mi frs-1-moass. Redaktorsl Rommslsi înki a nerst în nsblik ertare tstslor nentrs tot felsl de erori qe s’a fskst în linsa sa în Romsnsl. „Merem ertare tstslor nentrs 4ot felsl de gremeli ne s’as fskst, de mi fin nea mai miki fea in-tengie, în redakgia anestei foi, mal ks seami în rsbrika felurimi mi-i rsgim ne topi a so-koti ka neesistînd ţot ne ks drent ksvînt not gisi ssniritor, fie dirent, fie indirent. K. A. Roseti No. 97 al Romanului. Kit nentrs neeanenrivesneataksl D-lsi Ari-nesks. D-lsiamirtsrisit kiîi nare rss, mai ales nentrs aersoana D. Melik mi D. Zâne. „Ilsblikmd aneasts adresi, ssntem gata a miftirisi ki regre-tim o gremali de kondeis ne s’a fikst în linsa noastri mi snerirn ki mai ks seami DD. Melik mi Zâne ks kare ne ksnoasnem de mslt ns not fi la îndoeali de stima ne am avst mi avem nentrs DD-lor în toate mi întrs toate. “ Idolemika se ksrmase ainî, kind. dsne kiteva zile, sitmd nele zise îti nsblik, Roms-nsl ks atita solemnitate revine la ansra-rea fiksti în fagi ks ataksl D-lsi Ari-nesks, mi se nsne a fane sn artikol ne sn tirim stranis! în adevir ns îngelegem anea-sti skimbare! nini ksm a sitat ki arsnkase singsr sn vil ne nele trekste? D. Arinesks ne era interesat în kestisne resnekti na rol a sa. Se vede ki în aneste kiteva zile nolitika se skimbi în bisrosl Rojnsiislsi. Aksm si vedem ne este reklamauisnea konfratelsî nos-trs, ne zine, ne voesne? ea înnene ks o des-mingire! Este vorba de rîndsrile din Rommsl ne ansngs nimerea ki a kistigat sn nos kola-borator în nersoana D. Arinesks. Rommsl în-•nsti Dimbovigei ki aneasta a zis: „un penis.u Ksvintele de la înuenut, zine el sînt nisue glume ue riYau nea mai mika nrindere, kaui sînt nea-devarate; ziarul Romanul n'a vorbit de penis, niui nu a feliuitat ne nimeni, ui a zis ka anuntţa ku nlauere etc. Vom risnsnde ki tonul faue muz-ika, mi asti daţi mssika era ksm a zis Dîmboviga. Rommsl ne imnsti o glsmi mi koboari ne sn tirim snde ns nstem a’l srma. Zine ki redaktorii Roini-nslsi as uel muin tot atâta penis katmiaiDim-boviiţei. Ns ginem minte ka redaktorii Dim-bovigei si fi esnrimat vre o daţi nretengis-nea nebsni a krede ki sînt genii, ns 6 vor krede nini odati ne kit vor dori a ns deveni ridikslî, Romanul zine ki în nrivinga moralitigeî mi a natriotismslsi zine ki înki este gata si dea konksrs. Mirtsrisim ki n# reksnoasnem ainf nana serie mi sniritsali a rtd. Romsnslsî. Ilentrs konksrssl de moralitate mi de na-triotism ne este gata si dea, înki hs ginem minte si fi fost nrovokat de noi; ks-noasnem îndestsl de bine ksveningele uti ni-vilitatea, ka si ns kidem în erori; kit nentrs moralitatea noastri, sîntem îmnikagî, mi este tot ne tre bse. Kmd vom fi atakagi în onoare, vom avea mijloane de anirare în mai mslte felsrî. Kit nentrs natriotism, vom nsnsnde ki ITa-tria a fbkst tot nentrs noi mi noi nimik nentrs natrie, ki noi sîntem datori totsl Ilatrii mi Ila-tria ns ne este nimika datoare. IlatriotismBl este sn simtimerit mi asfel ns nere nsnlitiri, nini kiar morale. Rommsl ne imnsti ki redaktorii Dîm-bovigei a fskst de mslte ori gremeli. Ns voim DÎMBOVIgA — 26 AffGffST- a ne anira, nine ns are mai mslt£ sas mai nsgine, mai smoare sas mai grele? snre esemnls ne vorbeşte desnre artikolsl ne kom-bitea alegerile msniniuale. llli de snde Romi-nsl este înkredingat ki el înssmi ns fane o gremali kmd snrijini kontrarisl? ressltatsl xotirasne daka fanta a fost bsni sas rea nentrs interesele nsbline. Vom veni la aneasta a-tsnnî kmd ressltatsl va blama fante, daka ressltatsl aneiami fante în timnsl domnitor din trekst ns nare Rommslsi înki destsl de fatal, daka este mslgsmit de dînssl. Ilsns a-tsnni ns ksnoasnem nini o astoritate kare si ne konvingi u'smal ki zine: ama eâte! 'sîntem nrea. indinendengi ka si nlekim kansl la alţi astoritate de kit aneea a rezonslsî, mi întrs aneasta Rommsl ns di nini sn rezon. Rommsl ne mai îmnsti o eroare ki dsni ne am fi zis în zilele trekste, ki ministru ns noate intra niui în kalegoria oamenilor kematfi a dărâma edifiuisl unei souietaiţi nstrede, dsni ne am fi zis ks: „Ministerul aktsal n'a o-vut întru toate niui aktivitatea uea măre ue as-tenta de la dînssl, niui simnatu makar nentrs oamenii ideilor de astăzi, niui imnariţ ialit ate. niui eksaktitafe în anlikaiţiunea ţepilor: duna ue a zis ka kiar auele nsnturi din auestea ue le a imn lin it, le a faktit ks o nrudintţa ue seamănă a xesilare, timiditate, nenlauere -, duna ue am fi zis ka auest minister mai este înka slăbit nrintr’o kombinatţisne ne egala kare-i slabeste mi mai mult viatţaanoi kon funda ne Uleful Statului kw ministerul, iui ziue ka kombatînd auest minister ar fi a kombate votul nostru de la 24 genarie. Rommsl srmeazi mi zine ki în nini sn stai mefsl statslsî ns este rssnsnzstor de fantele ministrilir, ni nsmaî miniştri etc. Am fi nreferat si se niteze tekstsl asfel ksm este: ns iireksm ns este. îl renrodsnem noi. „Dsni fante, ns nstem a’l nsne nini în kategoria oamenilor trekstslsi nini în aneea a oamenilor kemagî si dirime edifinisl snei so-nietigi nstrede nini akolo snde bsrbagii tre • kstslsi as fikst si niţrsnzi gangrena ne ka-lea ne dsne la reformi. Se întimniui neînne-netat legitsrî de rsdenii, de aminie, de idei, motive nolitine; oamenii ne not si le kalne în ninioare mi si nese la gelsl ne le este nreskris de srsite sînt atît de rari mi noro-ksl ne îi fane si resmeaski este atit de ka-nrinios, nosigisnea nolitiki a gsrei este atit de nedeterminati! stofa din kare la noi se fa-*ie ministiM este atit de îngusta mi nesi-gsn, în kit ne nlane a ne gindi mslt nini si lsim o xotirîre. Asfel ns am astentat de la minist. fante mari mi memorabile ne fak eno-ka în viatfa unui nonol", ns le astentim nini do la Kameri, nini de lai Kom. Hentrels; o sr-siti fatali nare ki a însemnat o linie de fer inteligengilor din zilele noastre rai nini sna ns ksteazi si se ridine mai nresss de dmşa. Ns vom astenta fante de natsra anelora desnre kare verbirim, nini de la minister&l- fiilor ori kare ar fi. Tot ne astentim de la ministersl aktsal era o mare aktivitate* o mare simnatie nentrs oamenii ideilor de astszi; o mare imnargialitate în nrivinga oamenilor, o mare eksaktitaţe în nrivinga legilor, as-tentam nroekte de natsra anelora ne rsstoar-ni o kameri kare, într’sn snirit strimfde nar-tidi sas de interese anti-liberale, anti-nagio-nale ar avea ne'ferinirea si le resningi. Ns vom zine ks xotirire ki anest minister a mmas denarte de tfiate astentirile noastre; sînt nsntsri la kare a iisnsns, de mi ks o nrs-dingi ne semma a xesitagisne, a timiditate, a nenlmere; sînt altele la kare ns a nsnsns înki • • . JMinistersl aktsal ar fi frebsit si în-litsre o kale kare ns noate fisne de kit la nele trekste; a lsa aneasti kale este a adsne mai tirzis gsvernsl mi gara în mina reak-nionarilor. vedem ks destsli dsrere o tendin-gi (firi nreksţetare ne nlane a krede) de a krea o nartidi sas în kamen sas afa-Ns îmnstim minist. ki voesne si se sss-gie nrintr’o nartidi; dar am fi dorit si kaste snrijinitorii sii in oamenii ne renresinti ideile liberale, simtimentele nanionale ... o kom-binagisne ne egali slibeste mi mai mslt via-ga ministersîsi aktsal etc.J Este oare kare diferingi între aneste vorbe mi nele nitate de Rommsl. Rommsl tre-bsia si gie sokoteali de tekst.. Este diferingi între a darama edifiuiul unei souietaiţi n'itre de nini finde oamenii trek5tAl5i ag Ti-kftt si nitranzi gangrena. Dar nele din srmi esnresisni ns sînt nitate de Romanul, ns vedem nini esnresisnele: „Stofa.dinka re la noi se fak ministerile este atât de îngust# mi nesigurar Ankal ne nlaue a ne gândi mult tihna -sa luam o xotarîre. Este o diferingi între zisele Romanului ka ministerul aktsal nu a av& întru toate niui aktivitatea uea mare ue astenta de la dînssl, niui simnitii'makar nentrs oameniii ideilor de astăzi, niui imnariţialitate, niui eksaki titate în anlikatţisnea lepilor, mi, între tekstsk ne zine ki astentam de la minister o mare activitate o mare simnatie nentpu oamenii ideilor de astăzi; o mare imnariţialitate în nri-vimţa oamenilor; o mare eksaktitate în npivin-iţa lepilor. Intrebira ne togi oamenii ne snis si rezoneze daka ns este o mare diferingi întrs a ns avea aktivîtate, simnatii, -imnariţia-tate în nrivimţa oamenilor niui de kum, rai între a ns avea aneste lskrsri într’sn grad ss--nerlativ? Noi astentim si aflsm toate aneste kalitsgî într’sn grad ssnerior. Snde se vede ki am fi zis ki ns le are nini într’sn grad mai mik ? ks ns le are nini de ksm ? mi ks toate anestea e nevoe ka nineva ss fie genis snre a le îngelege. Dar noate ks genial nentrs snii konsists tokmai în a skimba. adevs-ratsl simg al Iskrsrilor ? dsni alniî înss ge-nisl este bsnsl şirag. Romsnsl snsne ks Dîm-boviga dsni ne a zis toate anestea, konfsnda ne kansl statului ks ministerul. In ninî sn Stat, zine Romsnsl, Kansl Statului nu este rzsnsnzator de fantele miniştrilor. Hine nu suie ka tot ue se fauk ras numai miniştri sunt rasnsnzatori. Snim aneasta, dar snim înki sn Iskrs ne kare Rommsl ns îl nsmesne, diferinga ne se afli între staţsrile^onstitsgionale, mi ssverane ai ki--ror domni sînt moştenitori, statsri ne as msl= gime de. ani konstitsgionalî mi îr.tro s.n nonol neferine, al ksrsi Domn se alege; sn nonol în nrada intrigilor din sntrs mi de afars, în-tr’o nosigisne kritiks, Jntr’sn timn ksnd vo-fsl de la 24 genarie ns este înki reksnoskst de toate nsterile; ksnd agennii reakgionarl fsrniks nrin nari nronagsnd kalomnii kon-tra konstitsgisnei mi kontra alesslsi de la 24 genarie, mi afsri nrofitmd de onosigisnele ministeriale, nresints streinitor tot ne miroase a onosigisne; onosigisnea se nresints înveni-* nats de esageragisne mi de natims ; mengi-nem oninisnea ks felsl de ouosigisnî ne se fak kontra ministersîsi, se rssfrsnge assnra alesslsi kare nsmeste mi nsstreazs miniştri. Kombatem oninisnea Romsnslsî, ks nagisnea nsmesne mi skoate ne miniştri, iar ns kansl statslsî. Rekomandsm Rommslsi si1 niteasks art. 65 din Konstitsgia Belgiei: ^Regele nsmesne mi skoate ne miniştri; art 14 ■SI. îS- www.dacoromanica.ro DIMBOVIHA — 26 AtfGSST. 365 din konvengisne kt Domnsl va karmsi ks kon-lisrssl miniştrilor nsmigî de dînssl. Roate kt îngelege voturile de neînkrede-re ale adsnBrilor? Dar sb na site nici faksl-tatea Domnslsi de a sakrifika kBgd krede stil a-dsnBrile &nre doinirea ministerslsî. Dîmboviga kombate absssl onosigisnelor; kritikB ministersl ks severitate mi nenBrtinire .în fantele sale; kast® sb-1 lsmine nrin konsilis, ns nrin in-jsriî, nrin kritik'B, ns nrin sltragis. RomBnsl ziqe k-B ns krede kB skrisele noastre sînt in-snirate de interese de amicinie. Iloate mi sb o kreazB ini sb o zikB tot sna ne face. Zice însB. kB aceste idei sînt fatale, nreksm mi noi nstem krede kB ale Ronrbnslsi sînt fatale. Am voi sb seim snde sînt kalamitBgile nrodsse nrin ideile noastre? Ni se imnstB kB voim ka oamenii sb fie infaibili: însB ks nedrent. KBnd cineva a-takB ne altsl, fora necesitate. fBrB dovezi, nBnB la onoare, mi cel atakat se anBrB, este oare ş esigia ka oameniî^SB fie infalibili? este o gre malB, este o idee fatalB a se anBia? frs-moasB, este krestinB doktrina ce RomBnsl n-rofest. Din nefericire nare ks o îngelege nsmai nentrs sine mi komnanionii sbî. Helor aluî ns le o eartB; îmi ksnoaste erorile mi snsne kB sînt ertate nentrs aceasta : anlice-lemi nentrs cei algî. 11 ■ •Rnora le nlace libertatea a ataka ne al-u^iî ţ dar ns le nlace libertatea sb-î atace nimeni, nici sb se nnere cei atakagi. EatB ceea ce trebse sb se nsmeaskB idei fatale kBCi miroase a tiranie. Sb ns se im'iste kB am nşs oare kare raenagiare în kritecele noastre kon-tra ministerslsî, din nsntsl de vedere a ns kom-nromite kassa ce aiiBrBra! seim kB ns avem t^ria genislsî ce kreazB bninisne în gara, ce vestejesce ks doB trei rîjidsrî nsmele snora; ce sterii ks bsretele trekstsl dsne frsnuile altora; dar asfel ne kBt sîntem. am avst nolitika noastra, aceastB nolitikB >ce de atBta timn ne-a fbkst a nsne aceeami roenagiare a krjtika rBtBci rile celor ce se kredeas urofegii oninisnei ns-blice. Ne onrim aici mi nromitein a ns tinaî reveni într’aeeasfo kestisne la .o lsntB nssB de RomBnsl ne sn tBrîm kare ns noate fi al nostrs ; resnektnm în destsl srekile nsbliks-Isî; nregsim în destsl timnsl ce trebse a ne oksna de kestisnî serioase, ka sb mai revenim la desbateri nersonale kiar atsnci k'snd kon-fratele nostrs ar gBS.i o mare glorie a înfor- zia în acest fogarn. ■ i . -. - uţ nrolsngifeai sneî stBrî de lskrsfi ce ns se noate jsstifika nrin nici sn bsn ranionament. Jsrnalsl des Debats nsblikB, assnra ke-stiSneî alBtsrarei Savoiei Ibiistb Francia, sn artikol kare va face sensagisne. Tot interessl noliticeî interioare se ressmB în disksrssri în Francia, semi-nolitice. Se vede kB D. Louis Blanc ns voieşte a nrofita de amnistia ce s’a dat refsgigilor francesî. Gsvernsl Francei, ks toatB âuaringa de nace ce uBstreazB, se nrenara de timnsrî de vijelie. Dekretele nentrs reorganisauisne? ko-mBnzilor militare celor mari, mi altele, sînt sn fel de nrevestirî nentrs sniî. Din sntrs nsgine sciri imnortante. Se krede kB marnea viitoare ostamii din tabnra de la Floresci,- aS sb nlece. kBtre Bsksrescî mi kB la 30 ale lsnei, M. S. Domnsl se va întsrna în kanitalB. Dsminika trekstB a fost la tabBra o frs-moasB esersigisne militarB. Se zice kB sn sat vecin era loksl ce a narte de armie tre-bsia sb oksne. Reyimentsl de infanterie al maiorslsi Rads Golesks mi ks alte detarne-minte, oksnase de ks seara satsl. mi se nre-narara sb’1 anere. Mei altB narte de oştire trebsia sb atace a doBzi. Satsl kBzs în ns-terea înkonjsrBlorilor (dsne ksm era sb fie). Aceste esersicisnî sînt mi nlnkste mi stile soldanilor. Despre atribuţimiile iirociirorîjof îiiaterll criminale. : îl (Srraare). - .^jt&ONlCAÎ u> - tnia-ri il'.îV' ;la drov, im •«« -''si iiiia'npdo ţ. Ressmînd dar ideile nrecedente, vedem-kB în nricini korekgionale mi kriminale. sen-tingele ksrgiî anelative mi ale înaltei Ksrgi trek mai întîiS nrin bisrosl nroksrorslsî, mi acesta le înainteazB Ministerslsî jsstigii snre esekstare. Aksm mai avem sb arstBm formalitBgile ce se nBzesk nentrs solemnitatea nsnerii în lskrare a xotBrîrii. Art. 224 ne aratB kB daka osînditsl va voi sb fakB vre o deklaragie, acea deklaragie se va lsa de nroksrorsl js-dekBtoriei de l-ia cercetare a lokslsi snde se nsne în lskrare xotBrîrea, ajstorat fiind uii de grafier. Art. 2^5 zice» kB nroksrorsl mi grafiersl mai sss arBtaui voi- asista la eseksgiea xotBrîrii în nricini kriminale mi vor alkBtsi nraktikala kB s’a esekstkt sentinna. Aceste disnosigii ar fi trebsit sb le es-nsnem, kBnd am vOrbit desnre atribsgisnele nroksrorslsî de 1-ia cercetare; însB, nentrs kB xotBiIrea ns noate a se desBVÎrmi nînB la cea din srmB instangB, de aceea am fost siligî sb trecem mai întîis nrin toate trcntele jsdekB- iit 366 DÎMBOVIŢA — 26 A5GSST. toreiml, mi ano! st vedem nine mi ks ne for-malittni se esekstt o xottrîre. Dar ksm se înmtiiugeazt nroksrorsl mi grafiersl ka st asiste la nsnerea în lskrare a xottrîrii, kontorm nitatelor artikole? Aneasta «8 se esnlikt nikterî, înst ne vom sili a a-rtta neea ne se srmeazt. Kînd Ministersl jsstijaiî, în virtstea arH-kolslsi 223 aeia nronedsrt, inainteazt kttre Vorniniea temnigilor seutinga snre a se ese-ksta, komsnikt tot într’o vreme mi jsdektto-ril de l-ia nernetare, ka dsne art. 224 rai 225, a se ordona nrokBrorslsi mi grafierslsî stS a merge st asiste la eseksgiea sentingii ks N... diu ansi... nrin kare se kondemntD... nen-tiB fsr ks snargerea uinl. AfarB de anest mod se mai obinnsemte înkt ka Vorniniea înss’mî, kînd nriimemte asemenea sentinge, st invite ne jsdekttorie a trimite ne nroksror mi grafiersl stS. La js-dege aneasta se srmeazt de administragie, kare înaintÎDd sentinna noligaislsî snre a o e-sekBta, kiamt tot de odatt mi ne nroksror mi grafier ka st asiste. Mai de mslte ori se neglijez aneste formalittgi, mi ar fi de dorit st se esekste, ktni legsitorsl kînd a ne-rst asistenga nroksrorslsl, s’a gîudit negre-mit la nrotekgiea kslnabilslsl ka st ns’l lase în diskregisnea esekBtorslsi,. snre a’l anlika 6 nent mai gravt de kît nea xottrîtt. IX. Atribstţisni generale ale nrokur orilor. Ile lîngt atribsgisnile sneniale ale fie-ktrBi nroksror îmnarte, desnie kare ne kît snagisl mi kBnomtingele noastre ne a nermis, ne am silit a vorbi kît se noate de ltmsrit, mai sînt mi alte atribsgisnl kare nriimesk deo notrivt ne togi nroksroriî. Asfel art. 39 de la nronedsrt zine: fie-kare nroksror este dator în toate lsnile st nerneteze kasa de înki-soare în loksl ameztrii jBdekttorii Îşi mnl. skonsl anestei nreskringiBni este ka nroksrorsl informîndBse kt vie sn arestant ns meri-tt a medea înkls, nentrB kt s’a terminat tim-nsl§ arestslsi stS, nentrs kt nrinina a fost noligieneaskt, st neart de la jsdekttorii a se libera. Iar kînd va doveui vre biibI înkis nentrB vre o krimt mi neertat, st invite jss tigiea a’l jsdeka ftrt întîrziere, ktnî este ne-srnan ka ne lîngt osînda ne i se va da, st meazt înkt mai mBlt timn; gBvernBl ar fi ins-man, kînd ar fane ne akssagi st ssfere o ne-deanst mai gravt dekît nea nrevtzstt de lege. Tot în seriea datoriilor generale ale nro-ksrorilor intit mi art. 41, kare zine: la intîm-nlare de vre o neninste, Brmatt în ksrssl ner-nettrii nrinineî diu nartea vre snsia din nrigo-nitori assnra jsdekttorii mnl. nroksrorsl va nere a se nedensi vinovatsl. Aneastt disno-sigie are de baz resnektsl ne sînt toni datori a da aBtorittgilor nsbline mi fonknionarilor lor, ktni altfel nB se noate mengine ordina sogialt. (Va srma) B. Tletroni. Sîntem învitagi ^ nsblika anesta. CA LA NOI LA MMENÎ. „Toatt lumea se lamentează în kontra enide-mieî krizi fioangiale, sas maî neted a linsei de mo-nett, uii a vorbi adevursl are drentate. Toatt lumea mtie kt în timnsl uneî asemenea krize, înHe-nînd de la manufakturi nri nint la Hei din srnrt ar- tikol de nstrimînt, le skad nrejjurile în ranort ks kantitatea monedei. Togi înst D-nii snekslatori . I uretind ka nregsrile st fie în anela-’mî ranort ks a bondenga monedei din trekst; mi anoi, tot ie e mai ksrios, iar ue D-lor îl auzi kîrtind kt ns not taie deraverurile ne doresk! Kassa este kt ns voiesk a fane o analist eksaktt între linst mi abondengt. Dar st’i lisam ne l)-lor a'uii urma ksrssl ne a a-nskat, mi st ne întoarnem la artikolile îndestsltriî, kila de grîr-, nentrs întsntrs, abia sas srkat nînt la 4 ini jsmttate galb. kila- de grîs în kanitalt o vinde D-nii brstari nsblikslsi ne lei 260. Oare ast-fel o st fie drentatea ? A! a! dar sitasem kt, dsnt Kon-vengie. negogsl este liber! Nimte nismaml maî ziceau : He fel ? dsnt te nîinea se vinde ks naralele 26, anoi trebse st fie albt ka noroiul ini koantt ka koka ! Eksageragiî omeneinti. fane ks aneasta! Este vr’o esnengie între alb mi -negrs ? Vitele, gragie liesei de narale, s’aS vîndst ne la tîrgsrî ks nregurile dinaintea regslamentslsî. Vaka ks vigel nînt la doi galbeni, nele-l-alte nint la sn 'galben. Boi de 3oxat, mase mi HÎnHi galbeni. Domnii minelari. eu braves citoyens, vindea nsblikslsi okaoa de karne ne 48 narale; Iatt sn frsmos sa-krifiHiS din nartele, ast-tel se sting oamenii generomi. Fragii nreksnegi, lsînd de bazt morala nelor de sss, ini nevoind niii Ddor a se ltsa mai jos de kît algi, nea vîndst zarzavaturile ks anelea-mî nre-gsrl ne st obiinsea în anii treksgi, kînd adikt se konlemise gara de vr’o treî-sste de mii de streini,. Togi oamenii iei rti kam kîrteaS în kontra fomtilor membrii ai onor. KonsiliS maniiinal, ksm-kt rn’ar fi legat frtgiea ks bravi nomtri snekslangi, mai mslt dekît dt voe Konvengiea... Ei bine! ks drentate, s’as skos anei membri mi, ftrt lingsmire, s’a ales algii din nei maî onemtî mi imnargiali ne-ttgeni. Vom vedea ie or st mai zikt tei rti. A! dar gsra rtilor nsmai ntmînts o noate astsna! Iatt ne se a’ribse mi onor. membri de asttzî: Kt uîi-nea, în anela-mi nreg, mi aneea-mi kalitate, se vinde ssbt nrivirea D-lor, ftrt st takt anea îndrenţare. a regimslsi trekst, ne kare togi o adtsta ks attta inna’iiengt. Kt, karnea, de mi a sktzst okaoa la 36 de narale, înst n-’a bine voit st se site a’i vedea kalitatea, fiind-kt a vorbi adevtrsl, bravi ie-ttueni mtHelari, s’aS dss. se vede, mi a kbînnt-rat nsmai vite din anelea se s’a skslat de ksrînd dsnt boalt mi le a ttiat ka st îndestuleze kanitala-Karne fint mi bsnt de mînkat în ori ne nost, în , tokmaî ka mi fasolea sskatt! Kt daka karnea ns noate fi grast aksm, anoi, ve trebse st fie în kar-naval! Asta se îngelege kt de ns Va fi renaragie, atsnni, fie-kare st.-mi fakt anrovizionare de legsmi, ka st nosteaskt de la înnenstsl karnavalslsl, mi nînt la iiarnte, kînd es meii, ktni mai msltt grt-sime se va gtsi în fasolea sskatt de trei ani, de kît în anca karne. Ilînt ani s’a deskis oniniea nsblikslsi, de ani vine a ssb-skrisulsi. nîinea se noate vinde nel mslt ks 20 narale, în ranort ks nregsl grîslsî, mi st fie, dsnt vekea abitsdine. jimbla de bsnt kalitate, iar ns în stare de mizerie în kare se gtsemte asttzi. Karnea noate st se vînzt ks 26 de narale o-kaoa, notrivit ks nregsl de azi al viţelor, mi st fie mslt mai grast dekît morttnisnea nea de aksm. Se-sl meritt st se skazt la dosi lei okaoa, iar ns natrs. Kît nentrs zarzavaturi mi tot felsl de frsktef trebse regula srmttoare: St se dea ordin ka nine, nînt la 10 ore, înainte de 12, ns le va vinde, st le ea rtmt miga, mi st le arsnne ne gîrlt, ftrt a’i ltsa ka st le dskt aiurea; ks anest nreg sktderea nre-gsrilor vine de sine. Astt mtssrt konrinde în sine dost asigsrtrî nsbline, sna sanitart, mi alta a skt-deri nregsrilor în ranort ks linsa de bani. Snii din onor. membrii ai msniHÎnalittgii mi kare a trsit o narte din viaga Dumnealor în streinttate, not st-mî adskt o minte mtssrile de akolo în nrivinga legumelor mi a frsktelor daka nstem krede kt s’a lt-sat vr’odatt mi nînt în niege. Ani ns înkane nini o filosofie: zarzavaturile învekite de kîte natrs mi ninHi zile, noamele ginste ks stnttmînile, nînt st klonesk, nine ns mtie kt vattmt stnttatea nsblikt! înss-mi trektnd nt’n niegile noastre am vtzst felsri de zarzavaturi vekî mi ue kare, onemti nreksnegi, le sdt toatt zioa ks aut ka st noatt dsne mai mslt snre a le vinde ks nreg întreit. Am vtzst noame klonite vînzîndsle la strtnime ks nrcgsrll-ne ă’ar nstea vinde nele m-oasunte mi bsne. Am vtzst grămezi de nenenl- asemenea. Toate astea, nu ssnt oare kassa a felsri de boale ? Eatt nentrs ne în Esrona toate se vînd nroasnete mi ks roa ne dînsele. >îer nardon Domnilor membri aî msriininali-ttgilor daka mt voiă dsne nînt akolo a le susne kt. tokmaî nentrs artikolile nele mai nonesarii soniett-giî, ssnt kam indiferengi, fiind-kt nimeni ds noate s'Tv le atribse alt seva. *) 1859, Asgsst 18. D. Z^ganesks. Tintrim ks nl^iere aneastt adrest de la direkgisnea nostilor Romtne kttre redak— torii foilor nsbline, în kestisnea regBltriî de esnedigisne a anestor foi. Domnule,. Dorind ka mi kontestaniile domniei-voa-stre în kontra înttrzierei ne nronsnegi kt se fane eksnedieriî jarnalslsi ne dirijagî, ne la js-dege, st înneteze, mi kontra-zinerile domnilor antrenrenori de nointiî, inkredingînd kt tot d'asua jbrnalele se eksnediazt regslat la zilele de eksnedijgie; vt rog, domnsle, ka na-•ketele ks jBinalBrile dBmneayoaştrt nentrs js-dege, st bine voigi a le îndrenta la zilele de eksnedigie, d’adrentBl la direkgia nomtiilor ks îndoitt listt de ssma naketelor ne veni trimite nentrs Ue kare jşdeg rai es vois îngriji a orîndsi sn îmniegat nentrs a lor nriimire mi eksnedsire ne la jadege regBlat. Direktorsl Homtiilor,. Tunase Boineans. URZICĂ RIÎ. Markissl de Las-Brailas din orauisl mikst trimite ne starostea bsrgesilor a nesksi în Dîm--boviga nsmele mi motivai nelor ne as ssb-i skris strtlsnita mi nenoronita netigisne; bBi-gesbamia înst ns a nrins în mreji de ktt mor-kovl (carottes). în jsrnahd Nagionals No. T2, 20 Asgsst. I). M sks se rekomandt doritorilor ka nrofe-sor de nolitegt mi bsna ksviingt; amatorilor ns le mal remtne de kît a niti anei artikol. O nalinodw.—Asksltani o noveste: Kanil snsî mare orara mersert odatt la snsl din kanil administragiei anelel gtri nii’I zisert-: „Mtssrile ne agi lsat de a da ori-ksî liber-„tatea de a vinde ntlne rai karne în oiame-„ste o rea mtssrt; btgagi bine de seamt kt „noi ssnt^m nrin ifosigia noastrt în stare de „a sni maî bine de ktt ori mi nine lskrsrile, „ktni trtim în niaut mi ne oksnttn ks ne-„voile nonorslsi. Trebse st skimbagl asţt vmtssrt mi st venigî la nele vekl mi maî „nraktine." Sfetniniî anele! îmntrtgii se adsnart mi anrobart nererea, înst ne resnsnderea nelor ne o nronssesert. Snigl ne srmt dsne aneasta ? Dsne ktte va zile anesteaml nersoane venirt la aneeaml nersoant, mi nrin mii de ksvinte înksrkart kt rensngt la ideea lor îngenioast. — Ilen-trs ne, ksm, mi ne fel ? ns snim. 5niî snsn kt aneste simandikoase snirite ar fi dorit st fie refssate ka st noalt trene în okii Ismil de genisrî uenoronite. „Viagk, nreksm zine „sn vekis noet, este mai dslne nentrs snii, „ktnd se nstreste din ksna amtrtnisnii!“ St se niteaskt la rindsl 4 ^sn nonol virgin mi vigsros, Bulgarii, a resmit etc. Hag. 358, No. 88 din anest jsrnai Rsbrika Mane-dono-Romsnii. (* Floate ki, ns le vine si. se strine ks munelarii^ brutarii, zarzavagii, etc. etc. Tinogpafia Na^ionajis a asi Iosif Pomanoe iui Komu. — btrada Nemgeaskt, Xans Germani, No. 2< www.dacoromamca.ro