1859:
MIERCURI 19 AUGUST.
Aneastă foaie ese de dot ori ne s'Biitămîn’E Miepkspea ini Siiu-săta.
Ilregsl abonaments-lsî nentrs sn ană 24 Sf. Ilentrb' \ „ 12 „ Trei lsni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrî se va nlăti ks 30 n.
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERAEĂ4
Abonania se fane la
A librăria Chist. Ioanins et C-ia Romanov stra-daLinskanilor, iarnrin distrikte la D. sekre-tarî al Administrau ii mi la koresnondenţiî librăriei. Ori ie abonament trebsie nl’Btit îndată ks ssbskrierea.
Redactorii responsabilii DIM1TKIE BOLINTINEANU.
Rectificaţi!.
IlBblikănd în nsmărsl trekst ranortBl ko-misisnei însărninate nentrs esaminarea klădi-riî snitalslsi S-lsî Ilanteleimon, din gremială hB 8’a însemnat snsl din membrii anestei ko-misil, D. Kssnovski, kare a ssbskris ranortsl kB nlănerea ne dă ansi om o datoria îmnlinită din konsniinţă mi în konsniinţă.
In No. 87 al Dîmboviţei, fana 354, de-snre fonkţionarii ne ns iaS adaossl, în lok de a se zine: kă nriimesk anei adaos, se se ni-teask’B: ns nriimesk, otc.
" PRINCIPATELE-UNITE.
1	Bucureşti, 19 August.
- Libertatea este sn teranls mi anărătorii
A
el sînt nreoţii ne îî servi. Iukinătorii sînt nonolsl. Ori kare kslt a fost nsternik mi bine făkător ne kăt timn nreoţii săi aS snist Să se ţie la înălţimea misisnei lor; dar din momentsl k'i>nd anestl nreoni aS f'E.kst dintr’sn kslt sn mijlok de suekslă mi de trafik, sa8 ag înţeles ră8 misisnea lor, ksltsl mi nreo-ţil aS tribsit st kază.
Asfel se va întemeia, se va mtri, se va glorîfia libertatea ne nămîntsl Romanilor, da-ka anărătorii săi vor sni să se ţie la înălţimea anestil ide! ssblime; tot asfel se va nro-fana mi va neri, daka anest! anărători vor fane din aneastă divinitate sn mijlok de sne-kslă, de nonBlaritate, de ambiţisne.
Hei kemaţî să înveţe nonolsl in dok-trinele ei vor înţeleţe înainte ei înssmi ne este aneastă zee kăria se înkină? Ii vor în-nălţa tfu temnlB de kredinţă saS sn bazar de snekBl'B? Vor merţe nrea denarte în esersa-rea nrofesisneî lor, sas vor rămănea nrea în anol? sna mi alta imnlikă^ ideia abssslsî, o ideie egoistă mi înjosită. Ii vor da forma sa de vergsră ksrată, kandidă, strălsnind ssb ks-nsna sa de granie, kredinţă, lealitate, onoare, virtBte, modestie, nsdoare? sas îi vor da forma snsl monstrs ai kărsî oki răvarsă invidie mi mănie, al kărBi braţ este msiat în sănţe mi în nslbere, a kărsî mănă este armată să loveaskă mi kare nasne alt monstrs: tirania; saS o nrostitsată ne se avilesne fără nsdoare, ne se vinde fără remine, ne se tă~ rasne în nslbere fără demnitate mi kare nasne desgsstsl ţeneral? nreoţii săi îmi vor fane din libertate kalea ne are să dskă na-tria la mărire mi la glorie, sa» sn niedestal ne kare să-mi înalţe nersoanele lor? vor sni ei să rămăie nrofeţî sag se vor koborî la s-milita nosiţisne a ssfletelor mini mi korsnte, snde zâne anea nslbere de oamnni ne se tsl-bsră neînnetat în nerksl strimt, înjosit, miser al intereselor de klinl, de ambiţisni base? vor semăna unirea, sag nearta? vor fane din li-
bertate sn mijlok de a anăra natria mi nrin-niniile nele mai sănte, sas 8n mijlok de in-jsrii, de kalomnii?
Ksm vor fi anestl nreoţi, asfel va fi vii-torsl anestsî frBmos kBlt. Daka naţisnea va înţeleţe răg libertatea, kslna va fi a nreoţi-lor ei: Kalea tiraniei este atăt de anroane de kalea libertăţei, în kăt nreoţii neî falmi vor nBtea lesne să ne rătăneaskă.
Ministerul şi oposiţiunile actuale.
He este anest Minister? He este aneastă onosiţisne ? Iată neea ne vom esamina astă dată.
Ministersl este komnss de oameni ai ideilor trekste sau de oameni ai ideilor de astăzi ? Ka să aflăm aneasta, ar tribsi să lsăm IrekBtsl anestor oameni, să’l esaminăm zi dane zi; dar aneasta ns o nstem fane, kănî no-nisnile nenesarii ne linsesk mi ninî ns voim, să abssăm de libertatea linarslsi, ka să în-mirăm în aneste koloane o serie de lasde sag de injBril nersohale; nreferăm’ă Tsa în konsi-deraţisne fantele anestsî Minister. Dsne fante, ns nstem a’l nane ninî în kategoriea oamenilor trekstslsi, ninî în aneea a oamenilor kemaţî să dărăme edifinisl Bneî sonietăţi ns-trede nănă akolo snde bărbaţii trekstslsl ag făkst să nătrsnză kangrena: ne kalea ne dane la reformă, se întămnină neînnetat legă-tsri de rsdenii, de aminie, de idei; motive no-litine; oamenii ne not să le kalne în ninioare mi să naşe laţelsl ne le este nreskris de Brsite sînt atăt de rari mi noroksl ne îi fane să resmeaskă este atăt de kanrinios! Ilosi-ţisnea nolitikă a ţărei este atăt de nedeterminată! Stofa din kare la noi se fane miniştri, este atăt de ingsstă mi nesigsră, înkăt ne nlane a ne găndi m8lt nănă să lsăm o xotărîre.
Asfel ns am astentat dela Minister fante mari mi memorabile ne fak enokă în viaţa biibî nonol; ns le astentăm ninî dela Kamera de astăzi, nini dela Komisisnea Hentrală, o srsită fatală nare kă a însemnat o linie de fer inteligenţilor din zilele noastre mi nini sna ns kstează să se rădine mal nresss de dînsa. Nb vom amtenta fante de natsra ane-lora desnre kare vorbirăm, nini dela Ministe-rsl fiitor, ori kare ar fi. Tot ne astentam de la Ministersl aktsal era o mare aktivitate, o mare simnatie nentrs oamenii ideilor de astăzi ; o mare imnarţialitate în nrivinţa oamenilor; o mare esaktitate în anlikaţisnea leţri-lor. Astentam nroiekte de natsra anelora ne răstsmă o Kameră kare, întrisn snirit strimt de nartidă sas de interese anti-liberale, antinaţionale, ar. avea neferinireă să le răsningă. Ns vom zine ks xotărîre kă anest Minister a rămas denarte de toate astentările noastre:
sînt nsntsri Ia kare as răsnsns, de mi ks o nrsdinţă ne semăna a xezitaţisne, a timidi-r tate, a nenlănere, sînt altele la kare ns a răsnsns înkă; a le înmira ne toate aini, ar fi lsng nentrs sn artikol de gazetă; vom snsne însă snsl. Vom fi imnarţiali mi tot atăt de severi nentrs Minister ne kăt vom fi mi nentrs onosiţisne. Gsvernsl Frannei de la islie a fost, fără îndoială, snsl din gsvernele nele mai inteligente din sekolsl anesta.. Ilrinninil de eklektism nărea kă domnesne anea enokă. Ei întrară nănă în kabinetsl reţelsi, în neea ne nrivesne oamenii, se făks o salbă kom-nssă de diferite inteliţenţi lsate din diferite nartide nolitine, din diferite stindarde mi kre-dinţî. Aneastă bizară îmnestriţare trebsiasă adskă nemslţsmiri. Ka să imnane aneste rele, gsvernsl şe văzs nevoit a’mî kăsta snri-jinsl săS. Dar, vai! oamenii ne’mi îmnrsmstă inteligenţa lor nartidelor, ns sînt tot-d’asna mi neî mai desbrăkaţi de vinisri. Hine ns ksnoasne snde aneastă kale dsse gsvenisl Frannei.
Ministersl nostru ar fi trebuit să înlătsre o kale kare ns noate dsne de kăt la nele tre-kste, a lsa aneastă kale este a dsne mai tăr-zi8 gsvernsl mi ţara în măna reakţionarilor. Vedem ks destslă dsrere o tendinţă (fără nreksţetare, ne nlane a krede), de a krea o nartidă sas în Kameră sas afară. Ns inns-tăm Ministerslsi kă voiesne să se sssţie nrin-tr’o nartidă; din kontra; dar am fi dorit să kaste snrijinitorii săi în oamenii ne renresin-tă ideile liberale, simtimentele naţionale. Oamenii ne am văzst în toate timnsrile aţentînd ne rînd nele trei domnii trekste kare toate as a se nlănţe de dînmii; oamenii ne ag nrene-dat în marmsl lor toate oştirile streine de o-ksnanisne, kătre kanitală, oameni kare as kăl-kat în ninioare toate simnatiile, toate sneran-nele, toate visele, toată tinereţea inimei na-triei noastre; ne a smsls ksnsna sa mi a dat’o nradă streinslsî; ne i-a smsls armele sale mi le-as dat nradă inemikslsi; îi vedem astăzi adsnănds-se înnrnjsrsl Ministerslsi, mi nănă la ninioarele tronslsi ne îi toleră, kănî ns îi ksnoasne.
Noi ns vom imnsta Ministerslsi kă este moderat, nreksm snii, din ignorenţă, sas din rea kredinţă, a făkst ne lsme să krează. Ori kare oameni, kăt de fsgoasă mi esaltată fie imaţinaţisnea lor, odată la nstere, resnonsa-bilitatea nasne în sînsl lor o konsniiuţă adormită înkă, interesele ţărei devin sksmne, devin moderaţi. Ministersl aktsal este oare moderat? sa8 este nss într’o nosiţisne mslt mai înanoiată? Noi kredem kă la dînssl konsniin-ţa resnonsabilităţei este ne kale a dobăndi o nosiţisne estremă.
O kombinanisne neegală slăbesne mi mai mslţ viaţa Ministerslsi aktsal. Ini ini kolo sînt miniştri ne se mimkă; ini mi kolo
www.dacoromanica.ro
356
fţTjrn'V*
^errptTf
r.
Elin srmare linsesne ar-
sînt ie dormitează monia în Minister.
Iată ie nstem ziie Ministersl»!.
Aksm să ierietăm natsra onosinisnei ne se faie k5 atăta tsrbare, daka este jsstă sas nătimamă; daka îmi ea esistinna sa în sim-timente generoase sa» strimte.
Este o onosinisne i_e va esista ne kăt va esista Kouvennisnea ks nriniiniile de libertate mi de egalitate. Aieasta este -o nosigisne de nrimin, renresinlată nrin togi oamenii datinelor mi nriniiniilor treksnl. Vo-t»l de la 24 genarie a kreat asemenea ono-siuisnea de interese ambigioase renresintată de aieastă tristă mslgime de kliiî ie asniră la domnie. Onosigisnea ideilor liberale kon-tra Ministerslsi kănd aiesta se înlătsră de Konvengisne, este în adevăr, lea mai nobilă mi ies maî frsrnoasă. Dar aieastă onosigis-ne retnăne ea înssmî ksrată mi bine făkă-toare? ambigisnea ns \ine să-î tsrbsre sn-dele sale iele limnezl? trista ideie de nons-laritate ns-i dă kăte odată o fisionomie ls-o-gbră mi snăimîntătoare? ns se faie ea în-s?)ml adesea injsstă? ressl ţaţele sale ns se vor înlătsra de motivele ie îi dă nasiere? sftrmitsl eî ns va servi oare mai mslt kas-seî retrograzilor de kăt kasseî ie anără? în fine ie ressltate noate adsie onosigisnea kon-tra Ministerslsi. Kăderea Ministerslsi ieea ie este sn lskrs de timn, ie daka ns se în-tămnlă astăzi, se întămnlă măne. Găndits-ne-ara oare kă ieea ie nstem kăstiga la a-lest jok este nsgin lskrs ks ieea ie nstem nerde? De la 24 genarie oamenii kliiilor ie se lsntă ne nstere, kastă să dekonsidere, ks ori ie nreg, ks kalomnil, ks bani, nrin agen-uiî lor nrin gară mi ne la norgile kabinete-lor votsl de la 24 genarie. însă trebsie să î ajstăm mi noi, fără să ne găndim ? a kom-bate Ministersl, bine! dar a’l kombate ks a-tăta fsrie, ks atăta natimă, ks atăta nerănaos, sistematiiesie, este a kăta să dekonsideiăm Domnsl ie nsmesie mi gine Ministersl, mi votsl de la 24 genarie. Kăiî dekonsidera-gisnea de la snsl la altsl se îăsfrănge, mi kănd ne vom destenta, vom vedea kă am Îs krat, nentrs retrograzi, nentrs streini; mi in kontra kassei sănte ie anărăm.	,1S
Aiestea as fost. mi sînt înkă motivele nentrs kare aieastă gazetă a nss oare kare moderagisni în kritiiile sale kontra Ministe-rslsi. Din kolo de votsl de la 24 genarie ns vedem de kăt liokoi mi oksnagisnî streine.
Kredem kă a trekst timnsl konilăriilor. Artistsl are o misisne difiiilă: între frsmossl artei mi ridikolsl ns este de kăt o linie... amar artistslsi ie ns va nstea să o ingeîeagă!
DÎMBOVmA — 19 ASGSST.
neanlifcabils; kontrolt ks naniotism mi moderagisne gsvernsl în ktte ars întrenrinde într’sn mod greinit; nronsne amelioragiiie, rektifikagiilc anlikabile ; kombate egoismsl, sniritsl de nartitt, sniritsl anti-nagi-onal mi anti-soiial; sssgine ie este jsst, ie este bun, kiar mi de ar h als ansi trek»t regretabil; ns slts niiiodatt kt maî nresss de ideile soiiale stas ideile nagionale, mi kt n ai messs de toate nlant adevtrsl mi jsstigia, tsndamentsl soiiettgilor, nentrs kt ssnt basa lea mal solida ne kare se not a-meza ks temeiniiie ini£siksritate.
Ssbt aiest nsnt de vedere, jsrnaiismsl este sn saierdoty-noate din iele de nrima ordine; m ktt,
ns vedegî înkt ? Vorbele înst ssnt slabe mi nessfi-liente akolo snde fantele ns uot vorbi ks destslt astoritate. De ns litigî în kronika fantelor, ksm vegi îngeleye tot ie voiesk a vt snsne în aieste nsiine ksvinte?
Ns mt oksn de iei ie kalomnieazt ka st ka-lomnieze; aiestea vor neri nrin sine. Ksnosk sn Romin kare odatt era idolbl sneî mari majorittgi mi kare azi a msrit nentrs nagiea sa nentrs kt a nrea kalomnieat: ia mi iei-1 algi nildt dela dînssl.
Voiess a int adresa kttre inimile generoase mi sniritele lsminate mi drent ksyetttoare. AretagI adevtrsl, mi kînd vegi întîmnina onosigisni kombt-
iel qe ar avea bsna voingt de a lamina nsbliksl, | tegile ki resonsl: ltsagi înst nersonalittnile kare, kats st se gtndeaskt raaf nainte de este înssmî în-1 ksm am inai zis-o la îniensf, vt vor dsie ne o zestrat de destsl reson, nersnikaiitate mi eneryie;
kale ie va komnromite ns usmai binele soiial ie dorim, dar mi binele nolitik fi.it de kare ns noate fi biner soiial, nreksm ns noate esista akgisnea ftrt nstere mi dreut ftrt esistengit.
De sokotigi înst kt nersonalittgile vor servi la realgarea edifiiislsî nagional ie voigî a eriye, v’a amtyit amiiiî.
De o sssginegî’ ftrt a o ksyeta mi ftrt a 'fi konviumi de dînsa, ssntegî nisie oameni miil ini ftrt inimt ie vînagi vigel de asr ssb maska virts,, giî idignate.
De srmagî imnslsiea ie vt dt algiî ssntegî nisie otomagi ie veni ktdea ks faga la ntmînt în-datt ie v-h vegT atinye de sn obstakol solid ne a sa basm	18
De’mî vegi snsne kt atakagî nersoanele ka st le dtrîmagî ks nriniinele ie voiesk dînmiî a snera; vt vois snsne: nddrtmau,î nrinuine vele rele kare vor ,Jraije dsjie sine iui ne astoriî saS difensoriî loru.
V-b voiS mai snsne înst înkt sn lskrs la kare uoate ns vt astentagî: Ns siigi oare kt lsmea siie kt iei ie ktntt a diskredita ne togî o faie nsmaî ka st ’mi kreeze o iiosigisne mal nresss de togi? Asemenea înst oameni mai adesea kad nentrs tot-d’a-
de este destsl de lsminat nrin stsdiS, meditagisne mi esnerienga viegiî; de este destsl- de liber nrin Ii ii st de natimi, mejsdikagî sas idei abstrakte mi neanlikabile; de este destsl de forte nrin voingt, nstingt mi encryit.
latt ksm ingelcyem jsrnaiismsl, iatt ksm îl dorim. Iniint ksratt mi ksyetare kiart mi dreantt. snirit ayer, lsminat mi nrevtzttor; ksyotare nrofsn-dt, indinendenfct; ssflet btrbttesk, yeneros mi na-sionat de binele nsblik; în fine om komnlekt; iatt line are drentsrî a da konsilii oamenilor, a lamina, a diriyea oninisnea nsblikt. Ns le ziiem aiestea ka st ne ftlim ka doart astea ssnt titlsrile noastre: ne faiem datoriea de lettgiean a areta binele ie ns avem. dar la kare trebse st ginte ori line ia nana în mtnt snre a skrie nentrs nsblik, mi mai ks sea-mt iei ie ambigioncazt a’ls lamina mi diriye în toate zilele mi în toate nassrile ie faie în viaga nolitikt uii soiialt. Ns este o krimt a fi line-va minor în ideile soiiale mi nolitiie, e krimt înst ktnd sn minor defelsl aiesta ia ftrt konsiiingt de misisnea sa, sanina de a aintyi lsmea ks ilssisnele sale, sas a o tsrbsra nrin natimele sale, mi a ns nstea la niii o îmnrejsrare difiiilt mi întsuekoast a o kondsicjsna ftrt a se mal nstea sksla. Avegî esemnle îna-
JURNALISTICA LA NOI.
«fsrnalistika la noi a lsat de la sn timn înkoa o tendingt, kare, de va maî srma înkt ktt va timn ne aiest drsm, va deveni fatalt nentrs libertatea nreseî, nentrs rolsl eî în soiietatea noastrt mi în fine nentrs kiar esistinga noastrt soiialt nu noate mi nolitikt.
Jsmalistika într'sn stat kare îngelcye libertatea în adevtrata eî însemnare, este o nstere ayentt, sniritsalt mi moralt, kare kontiolt rtsl ks reson mi ftrs nasisne; nronsne binele nosibil ks lsmint mi moderagisne; nronagt ideile generoase mi ssbli-me kare ns se not înkt întrodsie în soiietate as-ttzî, dar kare se vor întrodsie dsne ordinea lor na-tsralt mtne sas noimtne; nrenart nsbliksl ks dîn-sele ka st fie destsl de bine lsminat ktnd va veni timnsl a le eseksta; diskstt ideile ns înkt bine kiare sa» ?elf ansniiate într’sn mod fals. defektsos sas
la lsmint.
Illatono a zis kt invenshl filosofici esle a se kmoasve ne sine: adikt kt omsl atsniî miene a fi inge lent ktnd îniene a ksnoasie linsele mi eroarele sale mi.kastt mijloaiele de a le îmnlini mi a le mdrcnta.
Hei ie dar ns a stsdiat mal întîis ne şinele scs în raiiort ks sine mi ks oamenii în mijloksl kt-rora viegsesie. iei ie ns a îngeles snde stt nste-rea sa ayentt mi de snde ’l vin îmnedektrile în ak-gisne, ksm va nstea îngeleye mekanismsl soiicttgii? iei ie ns a trekst nrin natimi mi ns s’a lsntat ks dînsele, ksm noate îngeleye forga lor? ksm noate afla mijloaiele de a le kombate ks sskies? ksm noate da lineva altsia aicea ie ns are înssmî ? ls-mina, esnerienga, eneryia? Ns e dart demn de nltns a vedea nisie jsni ftrt esnerienut nsindsse în frsn-tea oninisnel nsbliie mi kondsktnd .ftrt okî niii xtgsrl sn aţelayis fsgos ne sn drsm ie îmnile niii odatt ns aS strtbttst? Ns kondamn, domnilor, js-nega fsgoast, ii kondamn fsgsl ftrt esnerierigt, imayinagisnea ftrt reson, voinga ftrt gintt, akti-vitatea ftrt skon determinat.
St ne întoariem aksm la sn alt ordin de i-deî. Avem o nrest libert în toatt nlinitatea ks-vtntslsî. He agi ftkst ks dînsa ici ie avegî asttzî mi lsmint mi esneriengt mi vigoare? Agi nss na-timile nersonale mai nresss de toate; orbigî de dînsele, mslgî aii sîtat kt ssnt Romtnl mi as ftkst din nersonalilale kestiea de zi. In fie ie jsrnal ns vezi de ktt natima mi iansini natima: ns vezi niii sn titls ori ktt de nlaiid kare st ns se termine ks o lovitsit de mtiiskt; niii o kestisne de interes nsblik kare st ns se akage de lineva; in fine ns e nsmer de jsrnal la noi în kare st ns fie vre sn om tîrît nrin noroi». Ks aiestea ns vom merye nrea denarte. mi ns nsmaî kt us vom faie binele ie ks-yettm dar vom faie ftrt voiene mi resl ie natima, orbmdsr.e. ne onresie de a nrevede. Inemiiiî noştri? ne vtd de denarte mi rid de noi, se bsksrt vtzînds-ne kt ne sfimiein, nrofitt de naivitatea noastrt, mi kînd gtsesk okasit ne asmsut ne snsl a-ssnra altsia (esuresisnea este kam nsgin klasikt dar din nenoroiire veridikt). He faiem noi? nc i-rittm sni nrintv’algii, ne kalomnitm, ktsttm a ne. dekonsidera kttre amilii nostrii kare este nagisnea; ne kînd ieT-1-algî îmi nrodiyt sns altsia lasde. îmi kreazt snsl altsia inflsenge mi konsideragit mi sab-stitse ne toatt zioa în stima oninisnei nsbliie sn nenatriot nrsdent mi reservat în loksl snsî uatriot
intea okilor, nrofitagî de dînsele de ns nentrs binele nsblik iei nsgin nentrs binele-vt în narte.
Algii îmi vor snsne kt kombat nsmaî nersoanele. nsse într’o nosigisne de a efektsa sn bine kiar determinat regalat, mi ns o fak. Aiestora le vom snsne: KombategI; gtndigi-vt înst kt a ksyeta ns e tot sna. ks a eseksta; kt între o idee ksyetatt mi o idee anlikatt este o distangt mare, între kare se aflt de inslte ori mslgî mtrtiinî, mslte stîniî kt mslgî oameni ie erî ambigionasert o nosigisne nsmaî nentrs a nstea efektsa sn bine, asttzî se sîtt ks dsiomie la ginta snde ns not ajsnye ks toate o-nintirile ie fak: Lskrsrile ns se not faie într’o kli-nt, mi anoî togi oamenii ns not avea yenisl mi forga de karakter ie se ier în timnii de reforme mi de transigisne nentrs o soiietate snde viiisl ini relele re kt obiveisrl as uttrsns ntnt în lentrsl inimeî noastre mi as kangrenat’o.
Ns le zik aiestea doart ks skon de a vt invita st meryegî a vt odixni mi a ltsa ne ier ie ne-as nromis a faie binele, ka st’l fakt ktnd vor voi; ns denarte de mine o asemenea ksyetare. St vegem, st inedittm, st observtm, st densngitm kiar ne iei ie dorm, ne iei ie aS lsat o sariint ie ns o not' dsie mi maî ks seamt ne iei le se înkarkt ks binele nsblik nsmaî ks skonsl de afl§ înnedeka, a’ls îneka, a’ls omorî. Misisnea jsrnalis-mslsi devine aii o misisne mare, datoriea lsi o datorie sakrt: siranatiile nersonale, amiiigia, amoral katt st takt înaintea simtimentslsi de datorit, nre-ksrn ar.tinatia, inimiiigia mi sra kiar katt st takt înaintea simtimentslsi de drentate mi ideii de adevtr.
Srmagî kalea dreantt; ne dînsa nimeni ns se
retviesie; ltsagî skonsrilc meskine mi mijloaiele
mi mal meskine înkt. As zis snii kt skonsl sankti-
fikt meziile; ie as ktstigat dînmiî ne aiest drsm
de kondsitt? Istoria vt e de fagt, ea vt va snsne
maî mslte dektt mine.	,
,;^h Kă
-m, ‘h * ■
-----
CRONICA.
. - # * ,
Aklsalitmiî triste. In No. 99 al ziarslsl Romăn»l nitim. în rabrika felsrinai, o nrote-stagisne foarte dsioasă a Donanslsl M. F. în kare e vorba de jok de ksrifi, lovitsn, baston,
esaltat mi nasionat. , Nnde vor dsie toate aiestea? konfrolj ran€, mmtslrSj jssfiifie, injsstiiţie, ba kiar
www.dacoromanica.ro
DIMBOVIIIA — 19 ASGHST.
«V	__
15r
jjjj lionteniţwne; mi înkeie rsgînds-se de re-diiktor ka s» kibzsiasks ksm s'ar nstea faue ka ne viitor miniştrii ss m mal marte bastoane! frumoase lskrsrî de kare ns ne rBtnîne de ktt a ne fbli. KBtre anestea, de ns mii în-mel, D. F. este mi kavaler; al kbreî ordine de lskrsrî? al lamentagisnilor, negremit.
Afitm ks nlBnere kt Msnininalitatea are de gBnd a usblika în nei maî de anroane ns-mtr al Monitorslsi ses mBssrile srmBtoare ne a luat:
1-	iS. Anlikarea ordinelor nroibitive de a ns se maî arsnka neksr&genii în DîmbovigB, fie kiar nii de la kaiî ITrefektsreî kanitaleî.
2-	lea. Darea ne fag* sas Hei nsgin găsirea tstslor biletelor de nermisisne kondigio-nate de a zidi ne DîmbovigB, kare bilete, suim bine, as intrat în anii treksgî ne sma MsjuninalitBgiî mi as emit nre ferestre (ns snim daka intrarea sa§ emirea eias maî sksm-ne!) SnerBm kB aneia ale kBrora bilete ns se vor gssi, se vor konstata a fi nei ne as emit ne fereastra mi vor fi anskagi de Msni-ninalitatea de astBzî de nslnana anterislsî.
3-	lea. Kb va rensnga a mai fane esne-rienge de navagis; ni va adonta sn sistem oa-re-kare adoiitat dsne nea maî din srmB e-sneriengB dintr’sn stat mare, într’sn oram mare mi o stradB mare, snde s’as fBkst nBiiB aksraa mii de esnerienge.
Oramsl TBrgovistCa mi a ales denstatsl sbs ; sn ora al kBrsî nsme nentrs nrima oarB ne vine la srekî. Omsl noate sb fie kanabil, natriot, nrogresist, onorabil. Noi ns îl ks-noas'iem, mi ns nstem zine nimika. TBrgo-vistea s’a ginsţ astB datB de maksima D. Ko-gBlnineans „ta lskrsrî noi, oameni noi.u InsB a înternretat. bine aneastB raaksimB? ns snim. Tot ne snim este kB astentam de la orBina-niî Tbrgovisteî ne-va mai mslt, adikB sb fi ales sn om ksnoskst, nrin trekstsl sbS, ea, al kBrsî singsr merit în garB este trekstsl ?
Se vorbesne kB s’a numit ad interim la Ministersl ostireî D. Kolonel K. Kornesks. Aneastb .suire, ns o vom asksnde, a fBkst imnresisne. Ks toate anestea, ori kare ar fi fost gel nsmit, ar fi fBkst aneeami imnresisne. Ar zine nine-va kB RomBnii devin dificili? ns; dar din neferinire la noi toate lskrsri-le se leagB ks interessl de nartidB. Oamenii ne linsesk. Ne gBndim kare ar nstea fi (dsne regslele vekimei) omsl ne ar konveni? ns îl dibsiin, mi daka îndrentBm degetul kBtre s-nsl, nei algi strigB kontra; asfel va fi la ori ne nsme? La o mare senetB de oameni de ainî s’ar nstea afla de la Moldova, negremit; dar sb nsie- sn RomBn de dinkolo de Milkov, msrmsrile ar fi mi mai mari, mi anele msrmsri, în adevsr, nentrs noi kare kredem, kB a fane diferinnB între RomBni mi Moldoveni ar fi o krimB, nentrs noi, anele msrms-re ar fi vBzste ka kiiminale. Sîntem sas ns Sîntem toni RomBni? Voim sas ns voim a fi togi RomBnii o anB, suigi, dsne ksm a nerst nagisnea în adsnBrile ei? Daka voim sb fim togi fragi, togi RomBni, togi snigî, nentrs ne sb kBStBm a fane diferingB kBnd vine vorba la Ministere? Daka ns voim a fi nini snigî, nini fragi, ninî RomBni, ni n$mai Valaxi sas Moldavi, nentrs ne ne mai zinem natiioni, s-niouistî? nentrs ne mai asniiBm la o RomB-nie, la o uauie?
Anele sssnentibilitBgi ar fi kslnabile mi t6t de odatB ridiksle. Ilatrie, libertate, ni-vilisanisnea, suirea, sînt nisne nsmirî darner-te, kBnd am fi gelorni de Moldoveni mi Moldovenii de noi. Ns vbz ka Msnteniî «x aibB
maî mslt ksvînt a se ssnxra kBnd sn Moldav va fi ministre de kxt kBnd sn Oltean ar fi ministrs. Trebse tot d’âsna fermansl ssl-tanslsî ka sb ne fakB RomBni sas sb ne dea ordin sb fim snigi kiar moralineste? Dar Kon-vengisnea ssskrisB kiar de Tsrni înkx nrii-mesne ka insnektor neste oştire, kBnd sn RomBn din Moldova, kBnd snsl din Valaxia; Noi RomBnii trebsie sb fim mai nrostî, mai anti-snistî, mai inemini ai uairieî de kBt kiar Tsrnii? Moldovenii as nriimit ks bsksrie ne Adrians Ministrs de oştire; Adrians este Bs-ksrestean ksrat. Noi' Msnteniî vom dovedi oare kB sîntem nei maî înanoiagî din RomBni, mi kB ideile de kBmin tomnateresni sînt la noi mai tari de kBt nele de nagionalitate? Ks' nisne asemenea simtimente, ne fanem ridikslî mi kiar tr&dBtoiî; ks nisne asemenea simtimente, trebsie sb ne îmbrxkBra ks gisbele, anteriî, imline mi niakmirî.
Despre atribuţiimile procurorilor ' iu materii criminale.
i‘ ;r
oinîn afffir (5rmare). li .7	,T-: .njlll	■	! " ' r»i.i
>î '7
inotn i <
IV.
Ji lv
Imaginînds-ne aksm kB nroksrorsl a în-trebsingat toate meziile snre a konstata de-liktsl, ki a deskonerit ne astor; kB a nerne-tat ne togi komnlinig ne togi asksilierii (nei ne as dat ajstor), srraeazb în fine a'mi for-msla aktsl sbs de akssagie. Anest akt are doB nBrgi: 1 —iS eksnsnerea ne trebse a se fane asfel, A. fiind akssat de B. ori nroksrorsl informîuds-se din svon-nsblik kB a SBvîrmit kstare delikt singsr, sas îmnresnB ks S. a nîmit în nernetare, konform art. 14 mi 17 sas 34 de la nronedsra nenalB, ori în virtstea art. 24 kBnd va fi nîra din svon nsblik; mi dsnB ne s’a adss akssatsl A. îmnresnB ks kom-nlinii sbî kstare, s’a§ formslat alBtsratele nrak-tikale, rai s’a deskonerit kB s’a SBvîrmit de-liktsl kstare, ks îmnrejsrBrile kstare, ne îm-nsgineazB saS agraveazB kslnabilitatea. As-torsl anestei fante este fisl lsi D. din o-
ramsl..........de ani . . . lBksitor în ... .
nessnss la vre o nrotekgie streinB, de nro-
fesiea.........Aneasta este 1 ia narte a ak-
tslsi de akssagie ne se nere a fi kît se noate de lBmsritB.
2-lea este konklssia, astfel: DsnB nele
esnsse maî sss, nroksroria akssB ne..............
Iib este astorsl kstBrii fante, SBvîrmitB de sine singsr în kstare lok-, în ansi .... Îs-nB, zi mi orB, fBi’B vre o imnrejsrare ne ar trage agravagie, saS kare ar mikmora nedean-sa (vezi art. 34 de la nronedsrB, 280 din re-gslament mi 21 tot de ani. nagina 269).
Anest akt, bazat ne nrobabilitBgi nekon-testabile, srmeazB a se alkBtsi în toatB libertatea konmtiingii nroksrorslsi; ka ns ksm va sb se aksze oameni inonengi. kBHi este trist lskrs kîud într’o sonietate ns \or fi resnekta-te onoarea, viaga mi averea membrilor ei, dar nentrs anest ksvînt ns trebse iar sb se lase nenedensigî kslnabilii, ni nroksrorsl sb între bsingeze toate silingele snre a deskoneri ori ne delikt mi ne astorsl lsi.
Aktsl de akssagie, fskst astfel ks toatB deslsmirea, se adrcseazB kBtre D. nrezident al tribsnalslsî, însogit de dosiersl nrininii, mi de ori ne akte mi dovezi relative, toate sigilate de D. nroksror. Daka sînt neva obiek-te kare formez kornşl deliktslsi, nreksm ls-
krsrî de fsrat, anestea se trimit sigilate în nBstrarea VBtafelsi de anrozî, rai se nomene-mte desnre ele în aktsl de akssagie kB s as gBsit assnra akssatslsi, sas într’altB narte a nsme. Ani staS nînB ksnd nronrietarsl lor vine sb le neare, nrin netigie kBtre tribsnal. llresidentsl le eliberB, daka se înkredingeazB kB netigionarsl este nronrietarsl lor.
V.
DsnB ne am arBtat atribsgiile uroksro -rslsî ka membrs al noligieî jsdekBtoremti, am nstea nerneta kare sînt kBderile lsi ka minister nsblik, ka mandatar al sonietBgiî, saS, ka sb zik mai bine, ka akssBtor general, în-sb mai întîiS vois esnlika ne se întîmfilB kînd sn deliksent (nei ne fane deliktsl) va sBvîr-mi mai mslte delikte, assnra snor nersoane diferite, mi toate vor reklama nentrs dînssl? în asemenea kas art. 175 de la nronedsra nenalB zine: Kînd înskrissl de nîrînisne va ko-nrinde mai mslte krime saS vini nekonklina-te, nroksrorsl va nstea nere ka de o kam datB sb se jsdene nîrîgii nsmaî nentrs sna saS nentrs kîteva dintr’însele, mi nresidentsl va nstea norsnni aneasta de sinemî.	‘ a
De mi nrintr’anest artikol ns se esnlikB lBmsrit kestisnea ne fBksrsm, însB se noăte îngelege kB nrin esnresia nekonklinate, legis-torsl a voit sb arate kB deliktele sb fie sb-vîrmite ns assnra snei singsre nersoane, kBHi atsnnî sînt înklinate, ni assnra snor nersoane diferite, mi nroksrorsl în asemenea kas noate, se îngelege, de va voi, ka sb aksse ne fon-tsitor numai nentrs snsl din delikte, sas nentrs mai mslte, dar tot d’asna nentrs nei mai grav. Motivsl anestei disnosigii este kB de’l va akssa mi se va osîndi nentrs nei mai s-mor delikt, atsnni, dsne art. 226 de la nrone-dsrB, srmeazB a se sssnenda eseksgia xotB-rîriî nînB kînd se va jsdeka nei mai grav.
Kînd însB deliktele vor fi de aneeami gravitate, atsnni dsne art. 43 din kondikB se a-kssB nentrs toate de odatB mi i se anlikB maksimsm nedensii.
VI.
îndatB ne nroksrorsl a înaintat D-lsi nre-sident aktsl sb8 de nîrînsne, rolsl sbS s’a skimbat. El aksm îngrijamte ka tribsnalsl sb ns se abatB, sb ns anline ibs nravila, ori sb favoreze sas sb agraveze nedeansa în kontra legii. în kassl 1-iS nroksrorsl dsne art. 230 dela nronedsrB, are dreutsl sb nearB nimini-rea xotbiîriL mi art. srmBtor 231 ne aratB kassrile kînd se noate nere niminirea, îiisb ani \orbemte nsmai de nroksrorii ksrgilor a-nelative, kiiminale mi al înaltei ksrgi, dar se anlikB de o notrivB mi de nfoksrorsl tri— bsnalslsi korekgional. Motivsl nentrs kare le-gisitorsl n’a vorbit esnres mi de anest nroksror, a fost kB el, asistînd la nernetarea nrininii mi asziud xotBrîrca tribsnalslsî, norne-mte îndatB anei, adre3înds’l kBtre nroksrorsl ksrgiî kriminale. Anesta sa§ se snemte ks nBrerea lsi, sa» nere a se nimini sentinga, konform nitatslsi art. 231, daka vede vre o abatere, din nele nrevszste nrin anest artikol.
Kînd jsdekBtoria va anlika o nedeansB maî mikB sas maî gravB dekît nea ksvenitB, atsnni nroksrorsl, în virtstea art. 154 delâ nronedsrB, va nomi anelanie^ la kassrile nre-vBzste nrin art. 155.
Termensl anelagieî, art.'lS? ne aratB kB nentrs nroksrorsl trjbsnalslsî este de 6 zile
www.dacoromanica.ro
358
libere dela data jsrnalslsi xottritor. La kas de anei, nroksrorsl ne de o narte va anBnga ne nresident ka st sssnendc nsuerea în 1b-krare a xottrîriî, iar ne ue alta va înainta a-nelsl kttre nroksrorsl ksrgii kriminale.
Kînd nricina kare s’a jsdekat va fi fost kriminalt. alsncî trib»nalşl, dsne art. 55 dela nrocedsrt, nenstînd da xottrîre. ni nsmai o a-, legere. nroksrorBl ns noate anela nici a cere nimicire de kît usmai nrin adres kttre nroks-rorsl ksrgil îmi va da ntrerea în kontra gre-jnalilor fokste de tribsnal.
Ile lîngt acestea urokBrorBl, dane art. 41 dela nrocedBrt, este dator a gine koadi-kt deosebita de nBmtrBi nricinilor kriminale korekgionale mi noligienemtî, ne se vor ads-ne la al stg tribsnal. Dintr’aceaste kondikt va trimite la Ministerial jsstigiel nresksrtare ne toate lsna de nrininile nernetate.
Mai avem înkt o observagie de fokst în nrivinga atribagiilor nrokBrorilor de l-ia cer-netare. Art. 58 dela nrocedsrt zine: în nri-ninl de krimţ înnrotiva linimtiî mi a sigsran-gil statalsl arttate la art. 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80 rai 81, din kondikt, jsdekttoriile de l-ia instangt ns ag ktdere nini a iskodi. Asemenea nrinini se vor nerneta mi jsdika d’a drentsl de kttre ksr-gile anelative, nreksm la art. 61 se va artta.
De rai într’acest artikol ns se vorberate mi de nroksrorsl tribsnalBlBi, ks toate astea nini el ns noate lsa narte la asemenea nrinini, ni singsr nroksrorsl ksrgil trebse st fa-kt instrskgiea. La noi înst s’a Brraat din kontrt de mslte ori, koonerînd la asemenea kassri ambii nroksrorl, dar ns îngeleg ne ne temeiS. Daka odatt tribanalsl ns noate jsdika, ksip nrokBiorsl, kare este înstrcinat ks instrskgiea rai nrivegerea nsmai ne lîngt anest tribsnal, not lsa narte? Legisitorsl kemîud ani ksrtea kriminalt, se îngelege kt a voit st dea o mare imnortengt kasBlsi, rai nentra mai msltt garangie, a zis asemenea nrones st se jsdene de ksrte, ka ns ksmva nînt kînd se va fane nernetarea de nrokBrorBl de l-a instangt, rai nînt kînd se va da alş-gerea de tribsnal, întîrziindsse ressltatsl, st se niarzt mijloksl de a se deskoneri deliktsl, de vreme ne sogietatea este în nertbdare st vazt nedensigl ne astorii snor asemenea fante, kare voia st dtrîme ordina legalt rai st adskt anarmiea ks nenoronirea generate.
(Va Brma).
B. Iletrone.
DTMROVinA — 19 A3G8ST.
Maccdono-Romănil.
(8rmare).
Ile ktnd SBcesoril Sf. Konstantin Roma-nsl erag dominagi de molecisnea asiatikt mi bigoterie; l’ansl 680 Bn nonsl virging mi vi-gsros a resmit a se stabila în ambele Mesii. D’ani înainte se nreksrmt relagisnile Romt-nilor din ambele Danii ks Imnerisl Bizantin, rai anesta înneteazt de a se mai nsmi Imne-rig Roman.
Manedono-Rtmtnii, mai ks seamt msn-tenii, nefiind rtg atinral de korsngiBnea ne domina în nettgile imnerislsi, mi sttBli de rt-nitorel gsvernament al Bizantinilor, fanile s’în-frtgirt ks Bslgari rai ftksrt kasst komsqt kontra Bizantinilor mi la ori kare altt inva-siBne. Anerati doi nonoli avsrt Dbcî mi Im-neratorl ktnd din nonol Bslgar ktnd din no-
nol Romtn; ama dar noi vom deskrie, nre-
—1-------------— _________
ksm nromisertm, fantele Dsnilor mi Imnera-torilor Romtni.
L’an8l 762 B8lgarii rai Romtnii se re-voltart kontra Dsnelsi lor Telesin rai’l snise-rt îmnresnt ks togi miniştri IbI, rai redikart sie’rai dace ne Sabin ginerele 1bî Komersig, (Romtn nreksm se vede din nsmele lsi). A-nesta îndatt trimise nsgii de nane ia Imne-ratorsl, în st Bslgariî simgind lskrsl se re-skslart assnra lsl. Sabin fagi la Mesambria rai d’akolo se dsse la imneratorsl, iart Bsl-o-arii redikart domtig ne Ilagan (asemenea ub-me Romtn). Anesta înkt voi st fakt nane ks imneratorel, rai snre mai de anroane înge-legere cers st i dea seksritate nentrs ka st noatt veni st vorbeaskt în nersoaut ks dtnssL IIrimind8-8e aneasta rai dtnds-i-se seksritate, Ilagan nlekt kB miniştri sti rai se dese la imneratorel. Konstantin îi nriimi rae-zînd ne trou ks Sabin ltngt dtnssl, rai le imnstt rtstatea ks kare tfaktart ne Sabin, înst anoi ftks nane doloast ks dtnrail; eart nre asksns trimise, de nrinsert ne Sever danele Slovanilor kare ftksse mBlte rele în Tra-nia, aseminea nrinsert rai ne Kristin (totns-me Romtn) ktreia nsse de i ttiait mtnilc rai ninioarele, anoî îl dete nre mtnile medi-nilor ka st nerneteze organismsl ome’nesk, rai dsnt aneea îl arse. Ilreste anestea, imnera-tolsl erai nre nesimgite din Konstantinonoli, înaintt iste nrin Trania, treks nrin ksrmttB-rile EmBlsI, afiînd nre Bslgarl nenrenaragî la bttaie din kassa ntnel nelei dotoase, rai nt-trense titnt la Zite, arse ksrgile, anoi se întoarse eartral akast fort de alt folos l’ansl 765. Dart l’ansl Brmttor, nlekt ks o mal mare nstere nre ant rai nre sskat, mi veni la Anxials. Bslgarii sneriinds-se de aneasta în-nensrt a se rsga de nane, înst ntnt nanea, se rtdikt o fsrtBiit desnre meazt-noante rai înekt toate flota imnerialt; Konstantin kon-sternat d’aneastt fatalitate se întoarse la re-sidengt fort de ninî sn alt ressltat. L’ansl 770 msri Ilagan dsnele Bslgarilor rai al Ro-mtnilor. Ist. Rom. de Treb. Lasrian.
(Va Brma)
D. K.
URZICĂRIE,
Am vtzBt în zilele trekste în gîngar o melnoment ks o barbt sbîrlitt, ks ntrsl vîl-voig mi strind într’sn ninior ka o naiagt; ne o mai fi rai asta! Nb ksm va o fi xatmansl Velirakan ?
în zi'oa de i7 Asysst, 1859.
Koitbil sosite deraerte •	•	•	5
w nornite înktrkate. .	.	.3
. deraerte .	.	.	.	1
Vanoare sosite .	.....	j
„ nornite •	•	•	•	.1
IlREJiSL nRODSKTELOR.
Galaţi.
în sioa de 15 Asgsst 1859.
Grî8 ktrntg „ kal. I, „	135—150
,	»	„ O,	125-135
„ arntst .	•	•	155—170
Sekart........................94— 96
IIorBmb .	.	.	•	121—122
Orz .....:	59	6o
în sioa de 16 Asgsst 1859.
Grtg ktrntg kalitatea I, kila de	145—170
„ n, „ „	120-145
.	.	.	.	175—185
.	.	.	.	85— 90
.	.	.	.	118—119
.	.	.	.	62— 63
n n „ arntst.
Sekart.	■
IIorBmb. . Orz .	•
Ibraila.
în zioa de 16 Asgsst 1859.
Grtg niaktr. kalit. I, kila de Msnte 195 —205 ,	' „ n, „	* Kalafat 180-185
„ ktrntg
n	n
Sekart	.
Ilorsmb . Orz .	.	.
Fasole ssta. Ranigt	.
Meig	.
I, n
n,
160—165 135—140 85— 80 106—130 80— 82 40— 41 60— 63 75-----
în zioa de 17 Asgsst 1859.
Gri» niaktr, kalitatea I, kila deMsntel80—205 n „	9 n, ., „Kalafat 160—185
„ ktrntg „ I.	.	.	140—165
n,„	„	. 130-145
.	.	.	68— 85
.	.	.	106—123
.	68— 73
.	.	.	40— 41
.	.	. 70-----
.	.	.	70--
n r>	n
Sekart.	.
Iloramb.	.
Orz. .	.
Fasole ssta oka. Ranigt .	.
Meig	.
Mişcările în porturi.
Galaţi.
în zioa de 15 Asgsst 1859.
Kortbii sosite înktrkate	.	.
„	„ deraerte. .	.	.
„ nornite înktrkate .	.	.
„	„ deraerte .	.	.
Vanoare sosite ...	.
în zioa de 16 Asgsst, 1859.
Vanoare nornite ......
Ibraila.
în zioa de 16 Asgsst 1859.
Kortbii sosite înktrkate	.	.	.
„	„	deraerte	.	.	.	.
„ nornite înktrkate	.	.	.
„	„	deraerte	.	.	.	.
Vanoare nornite	,	.	.
1
Biblioteca Clasică.
A emit de ssb tinar nel dinttig voiam lsnar al bibliotenel klasine, în dot-zenl de koale, mi îuntrgit în dot bromsri: sna ko-nrinde Btttsliile Rommilor (în trekst fante i-storine) în verssrl mi armate de notele isto-riie din kroninl rai din algl skriitorl; aneste note ag ranort ka ssjetele. Hel-altt brorasrt konrinde înnenstal istoriei nelebralal Xerodo-
A
te. Intrenrinderea soraetegei este serioast. Abonanil ftksgl ntnt asttzi ns ag dat ns-mtrsl nenesar ka st se akonere keltsielile nrekam rai rensmeragisnea astorilor. Societatea va trimite volamBl I, kttre DD. abonagl kare vor da în skimb nregsl ne natrs lsnl înainte, dsne kondigisnl. Aksm dentndt de nsblik daka voiesce st vazt tintrigî în limba Romtnt cei mal mari skriitorl al nagiilor, de va avea aceasta doringt, va konksra, nea-ntrat; daka ns, întrenrinderea va înceta, în-torktndB-se banii înanol nsginilor natriogl ce s’ag abonat.
Administratorsl Souietsiţei.
Librăria Scoalelor Naţionale.
SBB-skpimil inBitt ks onoape ne domnii npofesopl nBBaicI de npin distpikte st Bine Boiaskt mal de timirepig a face kBnoskst kopesnondengiaop nomtpil de npin di8tpikte ktpgiae necesape eaeBi^op d-aop nentps ans^ skoaastik 1859—1860 snpe a ns se întîpzia tpansnoptapea aa timn.
Librari Chris. Ionninu et Romandv.
Tinogpafia NanionaAi aAsl Iosif Pomanoe iui Komn.—Strada Nemneaski, Xana Germani, No. 27
www.dacoromanica.ro