Aqeaatt foaie ese de doi, ori ne sraiti mim, >liej>U5pea ini Sim-
B Ilrejjsl abonaments-jsî nentrs sn aug 24 Sf. Ilentrs */a	„	12 „
Trei lsnî. . . . 6 „ O linie nentrs anon-*8r! se va ntati ks 30 n.

MIERCURI 15 AUGUST.
FUIÂ POLITICĂ ŞI LITTERARĂ.Iţ
Abonania se faie la librăria Chist. Ioanins et C-ia Romanov strada Linskanilor, iar nrin distrikte la D, sekre-tari al Adminishagii rai la koresnondenuiî librăriei. Ori ie abonament trebsie nli>tit îndată ks ssbskrierea.
ltedactoră responsabilii DIM1TBIE BOLINTIîsEANU.
m

PRINCIPATELE-UNITE.
Bucureşti, 15 August.
Sînt ktteva zile ktnd am fi nstst faqe aneastt întrebare: „Daka Tsrqiî na vor re-ksnoasqe votsl dela 24 genarie, qe atitsdine ar lsa nagisnea Romtnt ?“
IlentrH noi ini nentrs nagisne Iskrsl e*-ste lesne de dcslegat; votsl dela 24 genarie este o voingt nagionalt esersatt în nsterea nelor mal sakre drentsrl ale Jionolslsl Romtn.
A ns se fi rcksnoskst aqest vot, ar fi fost a lovi în drentsrile natriel. La asemenea înttm-nlare, Romanii ar fi trebsit st se esnrime o-dati nentrs totd’asna; st scttraskt daka vor si rensnge la aqest drent, saR st-l 8nrijine: De s’ar fi iilekat, ar fi konsimgit a trage a-ssnra lor smiliuga ini robiea, mi tot ar fi fost zis; daka din kontra, în lok st se nleqe ks rsmine, s’ar fi înnotrivit ks armele în ratnt, vitejiea strtbsnilor ar fi trekst în inimile lor mi armele lor s’ar fi înksnsnat de glorie. Es-rona ar fi reksnoskst kt aqeastt nagisne meriţi. mi viaga mi libertatea,- nsmele de Ro-natn ar fi devenit drag nonolilor liberi. Sîn-tem sigsrl kt s’ar fi aflat mslgi ne ar fi trems-rat la singsra ideie de lsntt; ne ar fi v*tzst ks mal msltt mslgsmire nlektndsse ks rs-iaine frsntea Romtnslsl înaintea legioanelor streine, dektt st vazt ne Romtnl rtdiktnd armele. Ilolitinii qel mar! ar fi emit st ne snsie kt kownromettm viitorsl gtreî; narti-sanii langsrilor streine ar fi ktstat nrin intrigi, st sltbeaskt kredinga nelor demn!. Dar Ro-ratni! sni8 kt ns este o singsrt najjisne ka-re st ns aibt relele sale, trtdttoril stî, fii-korail st!, nstrcjsnele- sale. SqiS asemenea kt alttsri ks aqeste inimi korsnte mi ns-trezite, este o jsnime ks inimt, sn nonol na-triot mi ksragios ne se gtndesqe la gart de ktte ori este în nerikol; o oştire Romtnt, koransst de btrbagî ks inimt, qe ns asteantt dektt momentsl a se faqe deamnt de vekiî st! strtbsnl; sn Domn nentrs kare qel mai drag fermek al tronslsl este mijloksl de a se vedea în frsntea snel bătălii. Nereksnoasterea votslsl dela 24 genarie ar fi adss o lsntt, mi lsnta.ar fi adss indenendinjia gtrilor. Sîn-tem attt de konvinmî In aqeastt kredingt, în ktt a înnenst a ne nare rtS kt nrin darea investitsre! am nerdst okasisnen de a dovedi kt nagisnea Romtnt ns a nerdst vekea sa vitejie, ns a sltat aqeste esnresisnî ssblime ale 8trtbsuilor: „Mai bine gara voastrt st se „nrefakt întrsn mormînt, dektt st kazt in „robia streinslsi!*
Conservatori şi revoluţionari.
Iloate kt sni! se Nor mira sţ vazt a-
sttzl oamenii trekstslsl, anei qe kemaS în gart ne Tsrql, ne Rsmî, ne Asstriaql, aqel qe snrijineaS regslamentsl, arbitrarei, absssl, de-anotismsl, biqisl, rtnirile mi toate relele mi korsngisnile barbariei, devenind înlr’o zi re-volsifionarl. UXi oamenii de la 1848, aqeia qe se kemaS recotetfionarl, anarmistl, soqialistl, rebeli, etc. devenind konservatorl. In adevtr, la înttia arsnkttsrt de okl nare sn Iskrs de mirat aqeastt ekimbare. înst kînd va nt-trsnde qineva kassa aqestsl efekt bisar, se va vedea kt este sn Iskrs foarte siranls. Ia-tt kassa: ideile revolsgisnel de Ia 1848 a8 trekst asttzl în legile gtrel mi oamenii qe renresintt aqeste idei a trebsit st devie legali, st vie Ia nstere, ideile mi oamenii trekstslsl aS ktzst. Esnta srmeazt înkt; înst ttrîmsl este skimbat. Oamenii regimslsî tre-kst aS ntrtşit ttrîmsl; îust ns aS skimbat ideile lor, mi oamenii de la 1848 le aS lsat ttrîmsl konservatorilor, ftrt st adonteze ideile lor. Konservatoril dar aS devenit revo-lsgionarl în nrivinga ideilor qe doraint asttzl, ideilor legale,, adikt în nrivinga sniţel, libertinei, egalittgel; el vor trekstsl ks ideile Isf: vor regimsl de smilingt, de fermane, de ser-vitsdine, de boerism mi qiokoism, st revie la loksl lor ks oamenii qe renresintt aqeste idei. Iatt în qe kin aqesti oameni sînt revolsgio-narl. Ka st ajsngt akolo, ns vor krsga niql sn mijlok, ka st adskt ne streini în gart, -ka st fakt st kazt lskrsrile de asttzl, vor sneksla ori qe nrinqin, ori qe kredingt. Ns este de mirare st vedem aqesti trişti rfivols-gionarl, nroklamînd snirea ks nrinqine strrin sa8 nrinqiniile soqielismslsl narisian. Ns este de mirare st’l vedem konsnirtnd, daka ar avea mal mslt ksragiS mi kredingt, st’l vedem ne barikade mi ks nene la ntltrii, ke-mînd nonolsl la libertatea biqislsî. Ureksm ns este de mirare, tot îutr’sn timiL st’l vedem in tabtra streinilor, înfrsntînd nonolsl, snirea, nrinqinele strein, mi sttreind a se ner-eeksta anei qe le ar fi servit de instremente, Iatt ksm konservatoril trekstslsl sînt a-sttzl revolsgionari; iatt nentrs qe rcvolsgîo-naril sînt asttzî konservatorl.
_» ■■sar» ■
PATRIOTISMUL mi
SPIRITUL DE PARTITA.
Ns voim a ne nerde timnsl ks a defini dose ordine de lskrsrl determinate nrin ns-mirea lor nronrit; voim a vorbi nsmal de karaktersl lor distinktiv, de skonsrile mi mt-ssrile lor ns diverse qi divergente, mi de kon-seksingele natsrale mi neevitabile a akjgisnel lor assnra soqiettniî mi assnra indivizilor agengl. Mal tntîi§ de toate ssptem konstrînmî a
demsnstra ka aqeste dost nartide, fiind kt astfel le nsmesqe lsmea, a8 esistat la noi din timnl imemorabili; ktqî de esista nsmal sna din dost, qeea qe ns s'a aflat niql odatt mi niktierl, ktsta st nerim într’o klinitt, saS st fim m8rî mi tari, nrin ori ktte lmnrejsrtrl grele mi neriksloase ar fi nstst treqe gara noastrt ntnt aksm. Niql sna înst dintr’in-sele ns a8 dominat konstant miesklssiv: majoritatea o deqis tot d’asna de soarta gtril. Astfel, din statsl aktsl, mi ne kît ne a8 transmis strtbsnil nostril fantele trekste mi ka-rakterel mi efektsl lor, nstem konkido kt, de mi nartitsl uagional ns a fost tot d’asna qel mal forte, qel nsgin a avst majoritatea de kt-te ori în fasele viegil noastre nolitiqe întilnim eroismsî, devotamentsl, amorsl binelsl nsblik, alsngarea inemikslsl din ktminsl natern, sdro-birea saS kstronirea relelor ksgettrl iskate în-sînsl soqiettgil saS imnsse de nemiqil din a-fart, trismfal nrinqinelor de jsstigit mi «ma-nitate, institsgisnl nagionale bine îngelese, s-msrarea qelor onrimagl, în fiue gloria nagio-nalt mi feriqirea nsblikt, kiar kînd aqestea eraS ama de sksmn ktstigate, în ktt dsne o lsntt skrîuqent ns mal rtmtneaS de ktt in-diferengil ka st se bsksre de dînsa. De ktte ori înst gara a fost nrada nemikslsl, de ktte ori miseria, onresisnea, nedrentatea, ko-rsngisnea, dekadingt materialt mi moralt a8 lsat loksl feriqirelnrosnerittgil, liberttgil, jss* tigiel mi moralittgeî, tot-d’asna kassa aqeste! transformtrl aS fost sneltirile aqelor fii des-natsragl kare, ssbt maska binelsl komsn, ag Iskrat nentrs distrskgisnea tstslor, ks skon mi sneranga de a se folosi ks ori qe nregig înmile.
Din qele esnsse ressltt kt: natriotismsl, kiar în orbirea saS în naroksismsl seS, are în vedere binele nsblik, ne ktnd sniritsl de nar-tit are în vedere nsmal binele esklssiv al s-nel kliqe, snel kaste, snel familii, snsl individ mi servitorilor lsl.
Ilatriotismsl este sinqer, sman, ssblim; sniritsl de klikt kastt mezii osksre, riiezime, nedrento, misere; este defient, vindikativ,, tîrî-tor, arogant, într sn ksvînt mik mi raiser attt in skon ktt mi în mezii.
natriotismsl qel adevtrat nressnsne ab-negagisnea rai sakrifiqisl, nersoana agenţi nrin el faqe abstrakgisue de interesele mi viitorsl seS; în klikt înst domint interessl nersonal, neînkrederea între agengl, nestima între dîn-raiî: dsnliqitatea mi intriga e singsrsl mobil, mi folossl înnarte singsra gintt a fie-ktrsia.
în fine, natriotismsl e ssblim, klika este abjektt; snsl ziqe: „uti tiatţa'ml nentrs anroa-ne:u qel’alt: „niars tot ue nsml adune folosi natriotismsl înst trebse a fi lsminat mi drent; nsmal în aqeste dost kordigisnl noa-te fi adevtrat mi faqe binele nentrs kare este menit: natriotismsl orb mi nedrent e fatala-mente kopdss a şe kbnfsnda ks klika mi «
www.dacoromanica.ro
352_
faqe adesea mai mslt rsg de kst bine, ks a-t^ta mal mslt ks kst din neferinire esaltagis-nea se miresme în întsnerek rai nasisne.
Mai nainte de a merge mai denarte, si vorbim de o idee mare rai frsmoass, ks kave însi mslgi se servi în societate ka ks o armii ageri -snre a fane mslt rsg, voim a in-jieleye Komonolitisml, adiki estensisnea ideii sag gimtementsl de amor rai bine voings ka sie înssmi nentrs tot ţtensl sman, idee nlini de veritate, simtiment ssblim, kare însi natsre-lemente kati si vini într’o societate dsne ne natriotismsl a nrodss tot binele nosibil nen-ti-5 konsolidarea esistengiî rai asigsrarea nro-sneritinil sale. O societate este ka sn individ, ns noate avea ksgetare nini ns va avea esneriengs, ns noate avea akgisne nini ns va avea voings rai nstere. O sonietate dări kati maî întsig si ajsngs în toats matsrita-tea sa de konneagisne rai akgisne, si asigs-re, adiki, maî întsig esistenga sa nrin ksge-tare, voings mi energie, ka ss noats întinde sfera aktivitsgil sale neste toats omenirea. Ferigi-vs dan de neî ne înnen viaga lor sociali ks a fi kosmonoligl rai negi natriotismsl mai nainte de a’l fi nraktikat; anestia ssnt ori nisne visstori fin nea maî miks skînteie de rezon, sag nisne îmnostoii kare asksnd minele lor ssflete ssbt vorbe nomiioa-se; anestia ssnt orî klika sag indiferenta, mal mik de kst toate. Ns tsgsdsesk înssaniks ideile kosmonoligilor ns ag avst mi ag o in-flsengs binefskitoare în sonietate: aneste idei generoase rai ssblime servi a korige e-goismsl ne de mslte ori orbesne natriotismsl lokal al snei nagisni kstre alta, al snei ne-tsgî kstre alta, mi, neea ne ns tane sn kal-ksl jsst al interesslsî ne o nagisne are de alta, fak adesea nisne idei de jsstigis generali kare o kondsk a fane ne e bsn mi drent. Ns ssnt dan natriogî sag ssnt nisne natriogi stsnizi nel ne nsn natria esklssiv în oramsl în kare ssnt nssksgi: ksm noate nrosnera sn oram ksnd nele-l-alte ar fi rsg? Vei zine ks rai natriotismsl este sn egoism! fie; dars este sn egoism kolektiv ne nrefers totsl nsr-gii, ns nartea totslsi: iats în ne sts diferenga.
Lsssnd înss la o narte ideile abstrakte kare not fi nriimitoare de mai mslts saS mai nsgins sinneritate sag veritate în konnengis-nea, manifestagisnea sag anlikagisnea lor, în-trebsm în modsl nel mai kategorik ne oame nil nostril de kliksf ne Romsnii nostrii des-romsnigi sag rai kiar ne nei neromsnigi înks bine, ks ne simtiment, ks ne rezon de a fi se iuternsng dînraii în drsmsl desvoltsril na-gionale rai vin a strika nrin intrigi de tot fe-lsl tot binele ne simtimentsl de natriotism vo-iesne a introdsne nentrs binele tstslor? Ns snis ei ks ns noate esiste bine nrivatg firi bine nsblik, rai ferinire urivats firi ferinire nsbliks? Ns snis ei ks ipinnisna, ambigisnea nersonals esklssivs mi intriga ssnt lskrsri ne se konssms de şinele mi nrin sine inssnii? Ks nrin resistinnia de astszi dînraii omor binele în viitorsl fiilor lor ? Ks nrin meziî ne-drente mi false ns not edifika nimik bsn mi dsrabil? Ks, ne ksnd toats omenirea merge înainte, nel ne sts in lok sag kasts a onri ne algii rsmîne înssmi înanoî, el rai ai ssî?
Ns voigi, Domnilor, ss ms asksltagî? Dars vs mai întreb: agi ksstat a adsna bani, sndessut? Agi alergart dsne dekoragii nentrs kare agi sakrifikat nei mai mslgi mslte lskrsri ne ms rsminez a le snsne kiar la sreke, kare vs este dekorsl? Agi amezats distinkgisni în sonietate, ks ne vs distingegi nersonal de oa?
DIMBOVIUA — 15 ASGSST.
menii nei mai de rînd? ks kartea? ns; ks ksrgile; ks talentsl? da; o faksltate de nres-tidigitayis ordonări ne se ksnoasne de dertar-te, ne ss maî zikg? Agi vsnat mi gloria, rai ne agi ksnstatg? disnregisl oamenilorg nelors maî simnli. Ss tsnem onoarea, ksnî ea 115 ns-tea koloksi ks nei ne ag desnregsit’o sag ag imolat’o ne or snde o as aflatg. Iats titlsrile ks kare voigi a vs imnsne astszi sonietsniî ne kare tot d’asua agi kondss’o la rsg, nini o dats la bine: agi sokotit a fi ferinigi fsrs dînsa, v'agi înmelatg. Me inflsings mai ns-tegî avea în sonietatea noastrs ksnd bstrsnii vostru se rsminez de a nsrta nerî albi, ksnd jsnii vostrii ns nov îndsra fatika, ns ksnosk oksnagisnî serioase, ssnt linsigi de idei kiare rai gisstc, tremsrs înaintea nerikolslsî, ns ksnosk de kst nlsncrile frivole în kare inima ns iea nini nea mal minimi narte? Ks aste ksalitsgî ns maî nstegi ksrmsi garra, rai vegî nerde ks înnetsl rai minima inflsings nc va mai remasg. Vs vegî maî virtikoli ka krisa-lida în gsoane, dars ns ka ss fenasnegî la viaga nolitiks ksni vs linsesne voinga bine-lsi kare singsrs renasne ne om. De ns vs nstegi fâne mai bsnî, nel nsgin Issagî ne fiii vostrii a deveni oameni sinneri rai arentS ks-getstorl, kanabili rai oneşti, bsni, blînzi, modeşti rai moderagî întrs toate; ksni nsmaî nrin aneste ksalitsgî vor» nstea deveni oameni rai Romsni.
Kst nertrs snii ne trek djntr’ sn ksmn intr’altsl dsne tirani rai îmnrejsrsrî anestia ssnt jsdiksgî nrin kiar fantele lor; lsmea ksnoasne deja mslgi dintr’înrail.
fmî maî rsmîne a mai vorbi de o seams de oameni, noate mai rsg de kstg togi nen-:;rs ks inmals oninisnea nsbliks nrin mani-festsri natriotine, ne ksnd ns vîneazs de kst interessl lor» în narte. Ăstora le voig snsne ks, de mi nresentsl se înraeals kste o dats în anrenigisnea oamenilo.ig, viitorsl înss ns se înraeals nini o dats; ks trsdstorsl natrieî sale ne astszi se maî bsksrs noate de konsi-deragisneă nelor ne ns ag ksnoskst toate fa-sele viegii lsi, toate Iskrsrile lsi sekrete, zi-oa de mine va trage vslsl ssbt kare ’mi asksnd nsditatea ssfletslsi lorg mi ’i va areta lsmiî nreksmg ssntg: Atsnnl disnregisl în vi-eags mi bleste sl nosteritsgii dsne moarte va fi singsrslg lor ksratigg.
Ams fostg noate kamg asnrs; nentrs ne ms siligi a vs snsne adevsrslg în fags? ns-teamg a ’ls tane ksnd îmningegl natriâ la neire ?	Z.
Staport asnpra projectulul Spitalului de la Paiiteieiinon.—Esaininarea părţilor de clădire ce sunt in esecutare. Consideraţii generale asupra căuşelor şi consecuinţelor stării actuale a acestor construcţiunî*.
Komisisnea, dsne ne a lsat în de anroa-ne bsgare de seams atît relagia dats de D.
Aaest ranort fs nrovokat de Eforia snitalelor, kare, avînd maî malta înkredere în nrotestagis-nile fara niai an temeiS ale arxitektalai kalna-bil dekat în ranortsl formal al D-lsi Melik, me-fel divisisnei de arxitektara la direkuiea lskra-rilor nsbliae, ners o Komisisne mai nsmeroasa de oameni sne^iali. — Ministersl, ka sa ns mai lase nini srma de îndoeli, ale3e snre aaeast sfîrmit trei arxitekgî ai gsvernslsi din oamenii ks înkredere, ne langa kare însogii mi ne nei trei metî de divisisni la lskrarile nsbliae. — He va fane aksm Eforia, ns snim; sneram însă ka 'mi va fane datoriea; kani astazi ssntem în timnsl kînd nimeni ns are drentsri fara datorii.
Melik în nrivinga anelsî nrojekt, kît mi refg-tagia d-lsi Xartel, nreksra rai toato nele-l-alte nirksmstange ale nrojektslsi; dsne ne’ml a fis-kst observagisnele rai anregiagisnele sale ass-nra lokalitsgilor, assnra konstrskgisnilor deja esekstate, assnra materialelor întrebsingate rai anrovisionate, nreksm mi assma kondigisni-lor nrinninale ale aneste! lskrsri; aflsnds-se denlin lsminati, se krede datoare a’mi esnri-ma oninisnea sa resonats nreksm srmeazs:
Komisisnea ns se atinge de kst de nartea konstrskgiilor fskste rai de nsrgile ne maî ssnt de fskst, konsiderate în kombins-rile lor artistine rai sistematine; ea s’a kre-zst datoare ss lase afars din observsrile sale ori ne kestisnl relative la diferite atribsgiî ale îmniegagilor, nreksm mi nestisnile atin-ffitoare de kontraktele antremenorilor, obser-vsri kare ssnt de resort administrativ rai js-dikstoresk. Ama dars observagiile rai aser-gisnele, *ie se vsd în relagiile d-lsî Melik mi d-lsi Lesnezeans assnra varslsî, ksrsmiziî, etc., în neea ne se atinge de ksantitatea rai de nre-nsl lor, komisisnea ns noate nini ss le afirme nini ss le infirme, rsmsind aneste kestil a se denide nrin arbitri sneniali rai nernetsri jjsdikstoremti.
In neea ne se atinge înss de kondigis-nele esekstsrii lskr-brilor fskste, komisisnea a observat mi anrobs defektele arstate nrin ra-nortsl -d-lsi Melik mi le desvolts în kinsl Brmstor:
1-	ig. Klsdirile snitalslsi ssnt nsse tok-maî ne nartea nea mai de jos a deklivitsgii natsrale a terrenslsi, rai din reaoa alegere a anesteî nosigisni srma neansrat ss resslte:
OgmentagisnI la înslgiraea zidsriilor, mi nrin srmare nsgsbî nentrs klsdire în lskrsri instile; nsgsbî nentrs klsdire din kassa ram-blesrilor nenesarii snre komnlinirea terrenslsi.
Inkoveniente de a fi nsse temeliile în lo-ksl snde se afiş ks nrobabilitate maksimslde nmiditate al anei lokalitsgl, rai din kare a trebsit ss se ogmente deteriorarea (striksnis-nea) materialsrilor întrebsingate la fondagisni, neea ne, slsbind stabilitatea ne srma ss albi temeliile konstrskgiilor, a trebsit asemenea ss komiiromits într’sn mod nositiv dsrata edi^. finislsi.
2-	lea/ Ksrsmida în genere (s’ar nstea zine kiar rai toats) este amezats îutr’sn mod vinios: în adevsr, fie-kare bskats este nsss lîngs nea-l-alts într’sn mod sniform rai în senssl longitsdinal ks nartea nea îngssts în afara zidslsi (adiks toate ksrsmizile ks lsn-yimea în senssl grosime! zidslsi); aneasts di-snsnere se kontinss nevariabil în toats însl-gimea zidsriei, nel nsgin dgns ksm se vede ne stratele deskonerite (de d’assnra). ?5n asemenea mod de konstrskgisne este kontraris regslilor natsrale rai nerste ks mare rigsro-sitate la întrebsingarea materialsrilor mi maî ks seams a ksrsmizei, a? ksria toate jsnkgis-nile (înkeerile) trebsesk a fi alternate dsne kornsl ksrsmiziî diu strata inferioars, adiks lsgime ne lsngime rai vine-versa (ks termin teknik: în bsn legmînt). Anest vinig de kom strskgisnc este ama de serios, în kît komi-; sisnea ns se îndoiesne nini de ksm a afirma ks nisne zidsrî astfel fskste ns not ss aibs nini o soliditate, mi ks neansrat în zidsria kare se afiş în nsmînt, formînd nivnige, zids-rile srmeazs ss krane in grosimea lor rai ss kazs în bsksgi ne din nssntrs. In nartea de d’assnra (mi irite-va nsrgi deja fskste, do-vedesk ks s’ar fi srmat tot anelara» sistemg nins sss) zidsrile not ss krape în toate sen-
www.dacoromanica.ro
ssril- ssb nresisnea snei forne kiar nsgin. e-nergme. ^
3°. întrebsingarea lesnezilor de Malta ka îmbrtktmînt al baset ns trebşe s-s fie tolerata la sn edifiniă de aneasts imnortengt, nen-trs kt din îiatsra sa anest fel de niatrt moale fiind nrea nermeabilt la smiditate (ltstn-ds-se a fi nttrsnst de smezealt) n’ar avea niaî o dsrat-s; afart de aueasta, modal kiar acesta de îmbrtkare este rekBnoskst de rea konstrskgisne din nsntsl de vedere al lskrt-riî, mi ns este oriimit de kît nsmai la deko-i“srile edifinislsi, ktnd e de nenese a fi fo-kste din materialsrî nrenioase, mi ninî de kBm la basa lsî.
4°. Mai în toate iitrgile anarinte ale zidtriei ktrtmida este de ksalitate nroastt mi ne drsm d’a se sfertma: Este de nekrezbt a nressnsne kt ntrgile zidtriei kare ssnt în-gronate] în ntmînt ub se aflt tot în aneleami kondigisnî, fiind kt aneste deteriorţri ama de timnsriî] ssnt kassatef mai înttiă din nroasta ksalitate a ktrtmizii mi anoî din kassele e-snsse la artikolii de sbs 1 mi 2.
5°. Ktrtmida este în genere rt» fabri-katt; e nrobabil kt ntmîntsl. întrcbsiugat n’a fost mbiat mi frţmtntat sniform în toate ntr-ijile sale, mi nrin srmare ni'iî efektsl nresis-neî la nsnerea în formt ns a nstst st sc nro-dskt într’sn mod regslat, mi ne este mai mslt, ktitmida este în mare ncmtr ks totsl ncar-st: nea mai mare narte din nea anrovisiona-tt ns noate fi nriimitt în konstrskgia snsî edifiniă nsblik.
6°. Trckînd la esaminarea nrojektslsi, mi fort a intra .in toate detalierile, koraisisnea konstatt mai înttiă kt seria foilor de desen, ueaesarii la înţelegerea, la auregiagia mi la formarea nrojektslsi, este ks totsl inkomnlek-tt: Illansl general', nlausl nelsî dinttiă eta-giă al snitalslsi, nlansl nelsî d’al doilea eta-giă, nlausl akonerimsrilor, detalieri ie kanelel, mai mslte sekgfi neantrate linsesk ks totbl saă ns ncaă fost komsnikate. Listele a-rtttroare ne fie ne zi de mavmsl lskrtrilor fokste, natsra, dimensiele mi valoarea lor ns esistt: aneastt lskrare administrativi este ks toate auestea indisnensabilt nentrs kontabili-tate, nreksm mi nentrs kontrolarea snei klt-dirl în konstrskgisne, mai ks seamt ktud an-trenriza ns este dafo ks tontans la. sn sin-gsr antrenreuor, ale ktrsî obligagisni sâni de-stsl de nrcvtzste în totalei ksm mi în detalierile nlanslsi mi ale devizslsî, kondigisne ks totbl diferitt de aneea în kare se aflt one-râgisnea ne esamintm.
7°. Assnra fagadei dsne foaia de desen No. 1, kare a mi servit la adjsdikagit, obser-vtm kt intlgimca de la ssnra-faga ntmtn-tslsi ntut la învelitoare este de 10 stînjeni mi 6 naline, iart dsne foaea No. 2, fiksatt nentrs esekstare, tot aneeamî în întlgime este de 9 stînjeni 5 nalme; de snde ressltt o di-feriugt de 1 stînjen 1 nalmt în întlgimea zidtriei: nrobt evidenţi kt nroiektsl era negremit în stare de ekigt, saă nel mslt de avant-nroiekt ktnd a fost adjsdekat mi uss in lskrare. Afart de anestea linsesk kiar a-sttzi mslte date nenesarii nentrs a stabili în-tr’sn mod nrenis toate ntrgile edifinislsi.
8°. Trektnd ks vederea redakgisnea de-vizslbi mi dekorsrile arxitektonine, mi neoks-nînds-ne de ktt de disnosigiile generale ale nlanslsi din faga ntmîutslsi (rez-de-chaussde) a. snitalslsi ini kanelii în ueea ne se atinge de destinagia anelor kltdirî mi de ksviinnele in ss, obseiTtm:
DDIBOVflIA —15 ÂSG&ST.
353
Linst de stsdiă în konstrskgisni, de snde ressltt o ksantitate însemnate de snagiS nerdst; înksrkttsrt în îrantrgirea nargialt a komnartimentelor, de snde ressltt komnli-kagiene de zidtrie ks totsl de nrisos.
Linst de o legttsrt sistematikt între mai mslte ntrnî ale distribsgisilii, mai ks seamt între nele trei galerii, de snde noate st resslte snă viniS de konstrskgisne vttemt-toriă soliditegil.
ViniS de konstrskgisne în nosigia ko-frelors mi sobeloră, mai toate nsse la sngis-rilc de întîlnire a zidsrilor, neea ne sltbemte într’sn mod konsiderabil legttsra lor între, dînsele.
Linst de aerisare direktt millsmint neîndes-tslt în stlile bolnavilor, kare nară destinate mai msltS nentrs înkisori de kît nentrs stlî de bolnavi. Linsa nlansrilor nelor-l-alte etajsrî ne nsne în nenstingt d’u jsdika disnosigiile lsate în koubinagia snsî urogram determinatg mi ne silesne a mtrgini ani observtrile noastre assnra anestsi ssbiektS.
în fine mangiontm kt detalisrile date nrin foile de desen No. 3. singsrele stadii de lemutrit ns ssnt stabilite dsne sn sistem ranional, mi kt, de s’ar eseksta ama ksm ssnt arttate, ns nsmai kt ars ltsa o mare îndoealt nentrs stabilitatea anesteî ntrni a ls-krtrii, dart ars komnromite mi kiară solidi-ditatca edifinislsi întreg.
Mea mai mai mare nalte din observaţiile, defcklele mi înkonveniengele mai sss en-nsmtrate aă fost deja akssate tare, Itmsrită mi jsdigiosS nrin ranortsl D-lsî Melik, la kare snim mi noi anrobagia noastt, în totS ne se refert la objektsl ne trattm în aneastt relagit, mi ssntem siligî a deklara ani kt nen-trs seksritatea eseksgieî snsî edifiniă ama de iranortant, era de neaniratt trebsingt st fi fost detaisri mai komnlekte mi mai ks seamt stsdiate ks mai mslte seriositate, de kîts a-nelea kare aS servit» nînt intr’anestS moment la esekstarea anei konstrekgisnî.
Konklsmni.
1°. Ilartea temeliilor snitalslsi kare faks nivnige ns nresintt, în starea lorS aktsalt, nini o seksritate nentrs a zidi d’assmtle, mi trebsesk ks totsl dtrsmate mi rekonstrsite din nos, daka nivnigile ar trebsi st se ntsfreze.
2°. Ks toate anestea s’ar nstaa stilisa a-nea narte de konstrskgisnT, dsne ne s’ark re-stasra interiorsl nivnigilor mi s’ar dtitma ntnt la ssnrafaga solslsi, mtrgininds-ne, mi atsnnî, a rekltdi d’assnrtle nsmai o zidtrie de o întlgime mslt mal mikt de kîtS nea nro-ektatt.
3°. Temeliile zidirel fort nivnigî ar irs-tea fi stilisate; înst nsmai nartea kare stt în ntnrîntg dsne ne se va dtrtma konslrskgis-nea de d’assnra. Dart kiar mi atsnnî n’ars nstea servi anele temelii la esekstarea nro-ektslsî aktsal; ni ka st noatt da oare-kare si-gsrangt de soliditate, ar trebsi ka anei nro-ekt st ssfere modifiktri însemnate în întlgimea sa.
4°. în konsîrekgiile ne vors fi de refo-ksts, ar fi de trebsingt a se îmnlini lesnezi-le de Malta nentrs îmbrtkarea baseî inferioare nrin dot strate de niatrt tare, amternste ne lată mi ftkîndă narte integrante ks zidtria.
5°. Ka konseksinga nelor ne s’aă zisă într’anest ranort, este foarte indisnensabils ka modifiktrile ne s’ar fane nroektslsi, nentrs ka st se noatt stilisa ntraile temeliilor sss men^s
gionate, st fie bine determinate nrin redijarea komnlektt a snsî nroekt, întokmai ka ktndă aneastt konstrskgie s’ar fane kstot sldi n nos; aneasta nere neantrat nel nsnin stsdisl snsî nrograra bine determinată, nrograra kare nînt aksm komisisnea ns ’lă a vtzst arttată nini în nlansrile ne i s'a înteniraat, mnî în vr sn alt doksment. Deklaitm înst kt ar fi foarte fort de minte a kontinsa nea mai mikt lskrare la anea kltdire mai nainte d’a se îmnlini aneste kondigisnî.
6°. Avînd îji vedere mika narte de kon-strskgisnî ne se vor nstea konserva în ranort ks kcltselele ne mai remîn de tekst nen-trs teiTninarea edifinislsi, avînd asemenea în vedere modifiktrile neantrate ne trebsesk a se fane nroiektslsi în skou d’a stilisa anea mikt narte de konstrskgisni, komisisnea kre-de kt în komnaragie ks nroiektsl modifikat mi tot dsne anclamî nrogrâm, ar fi bine st se fakt mi sn alt nroiekt ks astt kondinie ka kltdirile st fie nsse ne nartea nea înalte a deklivittgiî natsrale a solslsi konservînds-se mi neie dost kltdiri anesoriî deja ridikate; ks modsl anesta ar fi ks nstingt st se în-denlineaskt mai bine toate kondigiile mi ks-viingele, noate mi fort vre o kresnere în kcltseli, mi st se evite relele konseksinge ne ar re-sslta diu întrebsingarea temeliilor deja fokste, kare, din kassa nroastel ksalittgî a ktrtmizii mi relei konstrskgisni, vor ltsa tot-d’asna o jîndoialt assnra stabilittgilor, nenstîndsse lsa jnini resnonsabilitatea moralt mi nini rcsnon-jsabilitatea materialt a snei kltdirî fokste ks atîta nentsare,
7°. în redakniea nroektslsi aktsal modifikat ks seă fort nivnige, mi ’n aneea a nro-ektslsî nelsi nos, ară trebsi st sc întrebsin-geze aneleamî ssb-detalisri, nentrs estimagiea ntrgilor nrinninale ale konstrskgiilov; ast-fel în ktt komnaragiea st fit lesne mi absolstt.
8°. Ilrcgsind kt lskrtrile ns not fi kon-tiusate dekît ks nrekasgiile sss arttate, kre-dem kt timnsl neuesariă neutrs stsdisl nro-iektelor va nstea fi întrebsingat ks folos la termiuarea nelor dost kltdirî deja ridikate mi îuvelite nentrs fanerea verifiktrilor mi anro-visiontriî materialsrilor kare vor servi la kon-strskgiile ne vor fi de tekst.
1859, Asgsst 12, Bsksrestî (Ssbsemnagi) Al. Zanne, J. Schlafter, E. Serghiad, Tillay, /. 1. Melik.

CRONICA.
Jsnialsl Homsnsl se felinitt mi felinifo ne toatt Romtnia; ns’m! adsk aminte daka ns felinita sniverssl întreg nentrs kt a nrins în mrejele sale sn geaiă kolaborator. Ns am voit atsnni a’î snsuekt sertttnesne; ns nentrs kt ns avem ksragisl oniniilor uoastie, ni nentrs kt eram siksrî a ns fi asksltagi. Kt-tre aneslea sneram kt nosigisnea mi resnonsabilitatea moralt de jsrnalist dt, snsî omă ne. ar lsa astt sarnint, o gravitate, mi kiar o matsritate, în ktt s’a vtzst adesea oameni smori devenind oameni adevtrat solizi mi re-sonabili nsmai nentrs kt simtimentsl resnon-8abilifogiî morale a desnentat într’înmiî o kon-sniingt dormindt mi î-a întrodss în vi aga so-nialt mai matori de ktt în zioa nrenedentt.
Ns ne îndoiam mi ns ne îndoim înkt kt mi redaktorsl Romtnsls! avea aneleamî snc-range. Nsmtrsl de joi ne-a deskt ntat într’o klint.
Ns ne îndoim kt redaktorsl va desanro-
www.dacoromanica.ro
354
l
ba «n snirit nlin de aberanism mi o imayw ^ imnibiie ibi-ioasi» kare se ataks de barbari o- _ nesti mi integri, uii koninroraite nrintr’o nsr- i tare tsrbsrati kassa se krede kt antrt. *
nioseaoa de la Bsksiessl snre Hiorogsr lt a înaintat. O mare narte s'a terminat de îmnietriimnt, o narte mi mal mare este fsks-tt de terasmînt. Ks toate acestea, lskrarea el s’a ourit la vosea snsi deustat din adsna-re. întrebtm ns este ntkat de atttea kel-tseli? asttzl karele imanilor o rsn niezim ne aloksrea; în alte ntrgl s’aS akonerit mi s’a nerdBt în btltril. Bsnsl simg 118 gine mai mslti sokotealt de oninisnea kstbrsl saS ksttrsi deustat de ktt de ssmele Mele mari keltsite k5 aseaste moşea, mi kare ssme în ksrînd vor fi anslate, daka se va ntrtsi ls-krarea.
Regretam kt a lsnekat într’susl din No. trekste o glsnvb desure o damt Romtnt din Moldova, nentrs ksvîntsl kt esnresisnea din Moldova noate st rt^ea^kt simiratiile ie tre-bsie st esiste între sniî din asestî Romtni fragi. Ks aseasta okasisne vom zise kt noî kredem kt în simnatiile acestei neam, divisat de intrigile streinilor, vom afla stmînua ansi tiitor ferice. Am dori st linseaskt ks totslS yel din 8rmt suirit de nrovinsialism de la «nil laaluii; Moldoveni mi Msnteni sîntem Ro-mîni. Nisi anii, nisi aluiiî ns sînt nisi mai înaintaşi în nimik nisi mai înanoiaui în nimik,. ksm zise snirilsalsl noet al Moldovei Alesan-dri : ka doi oki înlp’o Isminz. Nsangele se vor fi esistînd sînt Iskrs attt de mik mi neînsemnat, ktt nisi ns ar tribsi st le Istm în vedere asemenea nsange, noate mi maî mslt, esistt kiar între diferite ntrgî ale snsia din nrinsinate.
Din streinttate ns sînt lskrsrî mari, res-, belsl a adss linişte. Dsne vijelie timn frs-mos, zise vorba. Asstria se oksDt ks nro-iektsl ksm ar nstea, skimbînd oamenii mi ideile, st se kon'solideze mi st ajsngt akolo sude ns a nstst înkt veni. De la Roma, se zise kt liana ar fi xottrîî st ns ia nisi o narte la konfederagisnea Italiant, mi ar fi serst: restabilirea dinastiilor în Dskate, mi nresidinga de font a reţrelsi de Neanol, în konfederagisne.
Se agitt kestisnea de a se krea o gardt nentrs kanitalt. 5nii sînt de oninisne kt ar trebsi o gardt msnisiiialt, algii nagionalt. Este trebsingt de sna mi de alta deonotrtvt. Dar sna este lesns de takst; seî-altt mai anevoie; trebsie îunlinite toate formele se se ser de Komengisne nentrs kestisnele de interes general.
Afltm kt toni fonkgionariî nsblisii se în-trt în kategoria selor se, dsne votsls adsm»-rei, ar trebsi st nriim* askt o adtogire de lefi, ns as nriimits aseastt adtouire, ftktnds-se essengisni, kare se uar ftrt teniei». Ideia se as nresedat aseasît Siibsntttgire a fost nea-jsnssls lefilor ksm eras: a fost nrin srmare o ideie moralt; st rtdise fonkgionarilor nre-tesisl de a abssa. Intre algii o naî te din fonk-nionarii snitalsrilor, Kaseî Hentrule, Mitronoli-ei, se zise kt nriimesk asest adaos. Noi nrotesttni ks seriositate înaintea Ministerslsi. Komra snsi asemenea akt kanrisios, mi vom nrotesta ntnt Ja M. S. Domnsl.
Dtm sna din noemele istorise se kom-nsn volsmsl I din bibliotika klasikt, kare se va îmutrgi ne la abonagî.
ANA DOAMNA.
i.
■Ssflptal lai Karol. r.yele Magiar.
De doringî trsfiuuc se-'inbntt ainar;
Dar nea mal fatah. ne-a nstst st fie,
E. ka si» sBiisie, dalba Bonomie.
Esaltat de dorsl kare l’a rauit,
Kian.t kawileriî ini asfcl le-a vorbit; „Viegscste-sn tionol din kolo-n Karnagî.
„Ilonol de mari fante iui de rari btrbagi;,
„Asfel ksm sn arbor lingi kast kreste „LUi kreskind, ismina soarelsi onreste,
„Asfel asti daţi. ne al nostrs sin,
„Kreste mi va kreste nonol»! romin.
„St. ssrin.in st-jarsl într’a Isi jsnie „llli si» snargem ksîbsl nel de birbtgie.
DÎMBOVlgA — 15 ASGSST.
„Şt-njsgtm la karsl nel trismtetor „Kinitarii ageri mi ne Domnsl lor.
„Sa stingem, nrin langsrî mi nrin înrolare Foksl stS de viagi, de neattrnare,
„Ilînt st. rouieaskt d’a se mai gândi Ferinit mi liber ne ntmînt a fi!. .“
Âsfel zise Karol, iar Magiari-anrinml, ^
Jart st sdrobeaskî. oioimii se! ne-nvinmi.
n.
Karol întrt-n gara. aasnreste foarte;
5nde kalkt>, laşi, iakriml. doliS, moartei-Asfel se nrefane sel mai mîndrs lok Snde trese, arde sn torent de fok.
HI.
Domnsl mi boerii med în laţi saR —
Togi bitrînî ne noarti ni>r8l alb ks făli: în anele timnurî 8n boer romm Se stima n’atîta kît era bitrîn,
KnT ne ktt în vîrstt el înaintase în maî mslte lsnte înkt se-nsemnase.
Solii de la Karol da8 regala karte ;
De3nre selc skrise DomnBlsi fak narte „Daka Severinbl înkt ns nredeal „TTTi vasal de astizl mie ns te dai,
„Ks oştire mare voîs veni la tine „St te nsîs în langsrî nentrs-a ta rsmine!u Iatt ksm resnsnde Domnsl generos:
„^e dsrerî anast ssflets-i frsmos,
„Ktt, sltînd ks totsl regala mtrire,
„Se koboart asfel nrin a Isî gîndire?
„Inimile sboart kttre bsksrie,
„Dar maî iste înkt sboart snre mtnie;
„Iar nel ne domneşte nonolî nre ntmînt,
„îmi lsmint kalea nsmaî de ksvînt.
„Sn domn st mtreste nrin îngelennsne „Tlatimile n sîns-I vin din sltbinisne!
„Ori ne domn se afli natimil robit,
„L’al mtrirel temnls ns. va fi nrimit.
Vois lsa-n vedere toate ktte-ml skrie;
„Ilîn’ atsnsl voî meryegi, figi-mî osnegî mie,
„în rtnaos fraged inimile dagi,
„Uli ktt viaga-i trişti, de nstegi sitagl!“
IV.
Ksm se fane noante, Domnsl, în tinere,
Kiami kavaleriî. mi konsilig sere.
„Voi — boerl do gara! Re vom fane oare „St ns nierdem nanea bine fikttoare?
„Karol ssb uretekste fin. de ksvînt,
„Katt st robeaskt ast frsmos iiimînt!u Snsi dintre dînrniî mi anei mai jsne Ks mtrinimie aste vorbe snsne:
„Doamne! dot kinsri, dot drsmsrî sînt... „Amtndot rele nentrs-anest ntmînt...
„Snsi este lsnta, nerdere ftloast.
„Hei alt este nanea, viagt rsiuinoast!
„înst nentrs mine, d’ar fi st doresk,
’ „Amî alege kinsl nel mai vitejesk —
„Ktnî mai dslne-mi nare moartea ks mtrire „De ktt ks rsmine, ti ista viegsire !“
„Ale tale vorbe, Basarab a zis,
„Inii îmbati dslne skfletsl înkis.
„Ele mt resfagt ka vistri nltkste,
„De koniltrie de mslgi ani nerdste,
„fie atsnni ktnd viaga lsne ftrt nor,
„Okisl ftrt lakramî, gîndsl ftrt dor!
„Zinî kt st ne batem, st nerim ks falt?
„Ox! vedegi ne dslne ssfletsl se-nmalt!
„Helnr slabi în lsme dat’a DsmnezeS „Mintea st se lsnte ks tiransl ra>;;
„Oastea ne linseste, mi ne vor ssnsne...
„St bttem tiranii nrin îngelennsne!
„St le dtm ne nere, dar n’al lor ksvînt „K’or emi îndatt din anest ntmînt...
„Mai ttrzis ks timnsl, oşti maî mari vom strinye „lU'al lor jsg ks falt mi folos vom frînye!“ Asfcl le vorbeşte Domnsl nel mintos;
Hei maî mslgi ssbskris-aS aktsl rsminos.
V.
Ana jsnt doamnt nrintre dînmii vine,
Ka doringa dslne nrintre vise line.
Ea desfane vtls-î: — raze de mîndrege Elrin flori de jsnie, îl lsnesk ne fene.
Ktstits-î dslne, dar sm rit de dor Ka sn fok de soare ne vedem nrin nor.
Zesl ne însnira frageda jsnie Ks frsnioase gîndsri de mtrinimie,
Vsrst-n fagt-i dslne fok Dsmnezeesk,
Iar în vorbt-î granii ne ne togi rtnesk.
Iatt ksm vorbeşte; „Mîna voastri skrie „Pentrs gara voastra moarte mi robie;
„Inşi mîna voastra ns s’a vestejit —
„Inimile’n lakrimî ns vi sag tonit!
„Ns! ntnî neste toatt mintea omeneaskt „în fantele noastre, trebsi st domneaski!
„Dar ssb vorba mingei, mîndre domnitor, „Oamenii îmbrakt sltbinisnea lor!
„Doamne! voi mai marii kani ai gtreî noastre! „Ktstagi în fsndsl inimilor voastre „Ksgettri mi lakrimî nentrs-anest ntmînt „Ka flori ratinite ne sn vekiS mormînt! „Rsnegi legttsra kare ne ssnsne
mi nrenara gtreî ani d’amtrtnsne.“
Zine. Dot lakrtmi genele-I stronesk lUi ka roa lini n’al el kin lsnesk.
Ssb anoste vorbe ks kare-î resnsnde — Bsksria-I dslne Domnsl îi asksnde :
Ts ne jos în lsme fraged am isbit,
”Ssflete nrea gingam, mie nrea dorit,
Io lemeie rara! dsinea srsitoare,
N» gi-a dat în narte griji antsttoure,
"tji nrjn fremssege m’anl desfttttorî, ^Lakrimele noastre st le skimbi în flori. iLast-ne dar not grijile streine IT1; netrene-n kast zile dslni mi line!
7)
Timnsri de virtste mi de fante mari!
Ssflete 8trabsne ! nobile mi rari!	_
Agi trekst ka frsnza ne de vînţ rauitt, Ltngt tristsl arbor kade vestejite.
Dar stejarsl mîndre înkt se-nveleste Ks ksnsna-I verde kare ne raneste;
Iar ts, Rommie, totsl ne doreşti,
Tot ne nerzi o date, ns mai dobindesti!
St kitim în noantea timnsrilor stinse Fantele ssblime, nsmele ne’nvinse!
Ktni tot ne maî noate, ssb al nostrs dor,
St ne mai konpoale e lsmina lor.
Asfel ssb novara vîrstiî ne’l sdrobeste,
Ks trekstsi dslne, nel batrîn traieste,
TTIi înnins în langsrî, robsl nel strein Anii libertigel ktntt dslne lin.
VI.
într’o salt mare, ks lsmini nsgine, întrt ktnitanii, nobili jsnime.
Ns sînt de nirerea sfatslsl doranesk:
Aktsl de ’nkinare îl desnregsiesk.
Vor ka st loveaski armia Magiara,
IUi st anele nata ne-ar nika ne gara.
La lsn inl de kandelî ne se-rgîn smor, Ana-Doamna vine în mijloksl lor.
Okiî sel se last neste adsnare,
Strabttsgi de d’alba, nobilt-nfokare.
Iltre-I snine d’asr din togi skţnînd,
Sîns-I alb ka krinsl îi sirsti biînd. IjLeneroasa Doamnt asfel le vorbeşte:
„StigI kt totdasna, nela ne domneşte „Are mari rtsnspderi. mari îmnediktri, „Illi-n îngelennsne katt ksgettri, „Domns-nkint gara ka s’o mtntsiaskt „D’armia streini ne va s’o robeaskt,
„ Asteutind st vie timnsl uriinnios,
„Asfel, nrin fsrtsnt Bn nilot mintos,
„Strînge nretstindeni vtlsrile sale „IUi ks vijelia merge n’a lsi kale.
„înst nsmaî Domnsl e rtsusnzi tor.
„La streini de fantt-i; ns al stă nonor.
„St sntltm noi xsla ne ne-anast foarte. „Ilrintro generoast mi frsmoast moarte!
ISi lovim streinii, nrin strimtori adînnî!., „St-mbttem de stnge vsltsrii din stenni!“ Asfel zine Doamna: ktnitanii vor mi togi jsr st moara nentrs gara lor.
VIL
Ostile Mayiare gara ntrtsesk;
Dar ernind, ne kale, nradi mi robesk; „ilrada mi robia ns sînt rtnitoare „Ka aueste vorbe krsde, rîzttoare.
„O Romtni! asksndegî armele-ostemesti, „LUi-mbrtkngi d’aksma rokii femeestî! „Raanel ne vine st vt rasboiaskt,
„A vt nere n lsnte, st ns se joseaskt!“
VIII.
Dar a lor trefle renede a nerit;
Ilrintre stârni Romtnii iatt I aS sosit!.. Stgegile nleakt; aersl strabate, n’armia streini rîsra tsrbate...
Soarele ntleste... gemete adînnî..
Ssrde, ne-ngclcse, trek din sttnni în sttnni Koifsl se desuikt; inima sltbemte;. . lle xîrnile goale sabiea loveşte;
Stngele se varst ne sînge-nkegat... Ssfletele sboart.. nersl s’a-norat.
Kaii nikezeazt mi tsrbcazt foarte;
Oamenii se-nibatt de stnye mi moarte. Mslgi s’ansk la lsnte uii-n tsrbarea lor, K’si.gii, mi ks gsra se ftrim s’omor.
Asfel ksm s’aratt dsne vijelie.	_
Arbori, flori mi ierbsri, rsnte ne ktmnie, Arme mi kadaveri d’oameni mi dekai, în grtmezî ini kolo staS ztktnd ne nlaî.
Karol skimbt norts-i... skant ks rsmine; Dar nsgini îl srmt, nsgini fsg ks sine.
Mslte zile rîsl sînye-a rivirsat,
Ul’ale lor kadavre — le-aS îmnrastiat. Mslte nongî vsltsrsl ne ne sttnkt nltnge, S’a xrtnit de karne, s’a-nibitat dc stnge! Ilînt-n timnii nostrii koifsri ostţmesnî, Ilalome mi nintenl, nrin sttnni mai gisesnl
IX.
II’o mtgsra verde mssinile ssnt.
Ktnitanii tineri ks rcsuckt s'adsnt,
Ltngt ktnitansl jsne înfokat He-ntr'aneasti lsnte mîndrs-a komandat. Ktnitans arsnkt koif anisttor: litrei n’al stS sroer kade rîzttor.
Tinogpafia Nau,ioncus umI losif Pomanoe iui Komu.—Strada Nemgeaski,
www.dacoromanica.ro
Xans Germani, No. ^7