ANUL i. - 1859: \qca3tT> Tonîe'cse de doi* ori ne siutHuint MiepUspea uii Siţii- ^Ilregsl: abonaments-j8T nentrî! snan8 24 8f. M O i n' SÂMBĂTĂ 8 AUGUST. IIcnti'K 7t SMÎm este kt la o asemenea înttmulare, inima litrei ar stiiyera mi mai mslt Srekia s’a dtdat st dszt kt^ este îis gars o narte de oameni nstrezi de iniutt, mc as „fost în toate timnsrile ka o armie- strtint de oksua-gisne îu nriiiMinate asfel, in ktt ftseaS ne-demertarea utrilor de strtiiii st ns fie niMi de zt ne kornsl st8 o rant nstredt mi venina-tt Me îl konssmt ueînMetat, mi gara întrea-gt s’a dedat asemenea st-I sras^t, streinsl mentelor te ks toats trista lor nosiuie, dem8nstr& ks demnitate te as fost în floarea lsi nonolsl îmnirat ai lsmei! îmntrbgie kiuitigars nrin atttea învingeri nre kite sint uii rsinele te le ateste! Asemine mi în rj^rile noastre, de ns vk g%si tertetetorsl interesat în nitioare înki mons-mente de o natsrs ks aţele a Italiei, n’ar fate sn nas îns-L ftrt si se nresinte vre o Monastire în^l-gati, de vre sn Domn viteaz, de vre sn mare ki- sa ucuai asemenea ox>-» oiaoţ»»», , ° ţj nitan, de vre sn teteţjean nlantron ns nsmai sme sţ-i desnregseaskî. Dar Mei nsgm inima Ho- |a eternisa memoria ioT „entrs vre o manilor, adrobitx de aMe&te iele, S6 konâOliîhk,B>j^^,8jD^lt ţvi>uitigatx 9s»nra neami^ilor din întrK mi ktMi noate st-mî legene snerangele ne aMea-stt natrit nagionalt Me este viana. energia^ lealitatea, amorsl natriei mi binelsî. Daka. djn aMastt nartidt s’ar fi aflat kare st sşskriş sn nrotest imfam, ar fi neantrat o krsdt lovitsrt nentrs aMeastt gart. Am avea drentsl a Mfire o sokotealt amart aMelo-ra mi le am ziMe: n Atîgia ani de lsntt, de saltrifine, rde abnegagisne, de ssferingt, de nerseksgicni. de esil v’aă meritat simnatiile jiatrjei voastre, „Dar asttzi Me ftksrtgi ks aMeste nobile ab-„negagisni, ks ateste nrenioase simnafii? le „agi ktlkat singsri în ninioare. Daka era st „se îottmnle asfel. irentrs: Me- atttea lsnte, a-„t.ttea ssferinge? Agi urotestat attgia ani „nentrs streinsl Me vt anast, ka st venigî „anoi a vt ttrî ks rsiniue ttrînd mi natria voa-„stpt ja uiMioarele Ternilor ? agi kombttst a-„ttgia ani îu usmele gtrei mi demnittgel ne „boerl, kt se ttra8 înnaintea streinslsi, ka „st venigî astxzl st fanegî ka dînmii, st sţ-„skrigi ks dînmii, st vt aviligl ks dînmii,mi „nini ka oameni ne reuresintt sn nrinwin, ni „ka rekrsnî slabi, desnregsigi mi noate sala-„riagî de dînmii? ar fi trist, ar fi dsreros st „fie aneasta»- Dcsk^C'Hdearea ar lovi gara în „inimt. Snsl ka anela, daka ar maî av^a înr „kt inimt. ns î-ar maj rtratne de kt.fc >sn de afai-i. a n-sreî; dar maî ks seami, snre fanta bs-n-s, snre ijinerea gratis a nelor s-srmanî, a sblorne-nstinHiouii, bolnavi, smintiui, snre a servi de skoli, de snitalsrî, osniţje. 1 într’sn ksvint fsndatoriî iui Tnzestrstbfii Mo-nastirelor n’aS fskst din ele de k-st sn nentrs ik* aglomeraijie a avsţjiilor destinate la fanta bsm,: de ktt sn sorţiinte menit a ii deskis în tot d’asn'a mi neî tremsrînde a seimanslsi, a vxdsveî, a orfanslsî mi a ^elsi nelsminat. _ ^ N’ar gisi nincva în ţjirile noastre o singsi-b Monastire la a ktria fsndare s-l ns fi nresidat sko-nsl ne ain ansnniat mai sss: n’ar gtsi -nirieva sn sinesr doksment nentrs a*ielc sfinte Iokauisri în ka-re s-l ns sc manifesteze ad-literam doringa fantei bsne mi a lsmin-nrel ne înssflejjia ne ninite filan-troni de feriuite memorie. Ks aneaste rBndsialt, nsmai Monastirile înki nate loksrilor din jos — afari» de nele nimîntene — aS narvenit a noseda în Moldova singsra neste dost sste de nronrieteţjî sna maî mare de kit alta. Aneste generoase fsndagii mslt timn, in adevăr, as kontinsat a fi neea ne le voia generositatea iui karitatea krestini. Veni anoi timnsl în kare nt-ringii Greni, egsmeni saS administratori trimimî de la Ilatriarxiile din jos îmi înkinsirs dc a ssbstitsa voinga lor voingei dxnsitorilor; de a inventa sn mod de administrare al kolosalelor venitsri, nronriîs nsraaî arbitraritegei, în loksl administrBrel nrevr,-znte de testamentele doksmentarii. Ba ne’î maî mslt, înssuii anele doksmente de la sn timn as -înnetat a vedea lsmina zilei, ks toate înnerk-Mnle diferitelor Kt imuit. lift l-ai maţ iemui.it , . p, nsverniminte ne sas ssknedat m gam, un kare lbkrb a taMe, st se bM.gt singur. Dar aMea-, ^. mgU gag mal n8Bin) tQt s,aR intereiiat de 8olsi gia aneste! kestii devenite astezi vitale nentrs Ro- tata ns noate st fie, afait nsmai noate de „vfe bna din aMele esMengisnî rnisere ne treMe ^la toate nriiiMinele, la toate stindardele, ftrt „konsMungti, ItiTbiirRmine, btnsit, ksnoskst mi ^de^nuegsit înkt de la debsţbl st8 în Ualta „iiolitikt;.^ . ;5‘ t lo" ' MONASTIRILE. : u Religia, dw o religie ns bogate, ni asem-snate drentslsî natsrai uii isbîrea neînvinsi, de natrie a8 fost urimitiveie kalitegi mi virtsgî a nonslslsi Ro-mnn. Ka fie ne nonol el a fsntsit maî întei ls-krsrf niari. anoi le a knntat nrin admirabila i uoe-sie iui în sfîruiit le a înemsrit ks konstrskgia-ss^ telor de monsmente religioase ne 9miuls sngisrile msngilor mi ki,mniile frsmoaşei noastre gi>rp de ^a nlaisrî utn-s la mare!... ba ne zmem? de ne v-sr-forile. Karnagilor m.n-B în fsndsrile Tesalieî, Luirs-lsi. Manedonieî, Ilalestineî inul. Rom-tnii as mo-intenit de la marii lor stn,momi ini virtsgile lor. IlreUsm kanitala lsmei veki Italia, nele trei utrgi a —„wwwto. __________________________- globslsi ne ats'n-ii ksnoskste stnt astezi îakt uline k«m şiragitt .de Romţnu okii s’a dedat St'de rxmtmigel.e glorioase, a ţemnleloj- uij «a mons- y* »• ■*''“**• — ~ • * ---------- ----- **w mini. înnenlnd ks onosigia înfBgiinerei doksmen-telor, nuringii Greni as stermit nrin a teg-sdsi ori ne obligagie de binefanerc smani saS krestini legate ns de nersoana lor, k-tnî doksmentele -nini Îî ksnosk, ni de averile assnra k-srora Vor a se kon-stitsa în nronrietarî absolsgi mi negermsrigi. Averi streine! Averi ale g-sril! Averi a sermanslsî ini a orfanslsî Romin din a ktrora gara smslg xrana kornslsi mi a ssfletslsî! Abia sînt dosi-zeui anî de ktnd înssmi Eni-trouia!, skoalelor nagionale, dsne ne sssgins sn nro-ues l«ng intra ks mare grestate în nronrietatea mo-rniilor ks kare Ilringsl Vasile Lsnsl înzestra skoa-la la 1664 mi ne kare, snre o mai denlin-s esakti-tate, sure sn mal sigsr nrogres, o nsse ssb natro? nagisl triierarxilor. Anest sakrs natronagiS îns-B, nnntr’sn fakt ks tot nartikslar nsmai n-Bringilor greni, se skimb-s într’o reali, sssraare; în ktt, uen-trs ka skoalele si noate reintra in drentsrile lor, a trebsit, ne lingi mslgimea xrisoavelor mi a altor akte ofiuiale, ajsnse înki la noi, ne lingi ansme klassi ksnrinsi de Regren'entsl Organik laart. 419 kan. 9, si ssfere sn rigsros nrones nreksni ^iel ne am aratat. Ressltatsl însi a fost ki skoalele ns ! t.i-r , t,i nib ianj www.dacoromanica.ro 344 ) '! J.TJMlf.kh rektnitaii. totsl. ni nsraal nart« din înzestrarea ye-nerosslsl nrinciue .mi a altor demni imitatori. GsverntmfcnUil uerei, în temeisl saveranit-sţiei sale, n'a fost nici kontrolat. nici îmniedekat ktnd va de a se amesteka în lsarea a narte uii kite o daţi a întregslsi venit al Monastirilor înkinate lojilor din jos întrebsinjjînds’l la trebile nsblice saS în învi>iji>tsrî. Aceasta o dovodesk msluimea do-kamentelor oficiale ce nrovidinua voi ka st mai str&batfc qţr.T. la noi, mai kb seamt anaforaoa înal-tblbl kler iui a boerimei din 1706 întărite de An-tiox V. V. stinsleazt jnodbl latrel anei abbvennisnl anbale de la Monastirile înkinate ini ntorentene! (Vezi Srikaribl D-1hî T. Kodreskb, nartealll, nay. 2). La 1848. Domnsl Grigorie Gika, vtzînd nea-ntrata trebsinufc ie era de skolî. mi nsijina gtndi-Fe kttre aceasta a ntringilor Greci, dtdb bn xrisov iientrb tragerea snei ssbveniiil de la Monastirile Sf. Mormânt De aseminea iui în 1799 AleksandreIn-silant esersînd drentbl de nejjermsritt sbveranitate a jjerel în iele din ntsntrs. xottrî st se iea din ve-nitbrile Monastirelor înkinate o sbbvenjiie în tre-bbinHa kstieî milelor. Xrisovsl emis în acest obiekt dsnt kbm ni’l dt attt D. T. Kodreskb în nsrtea a 2-lea a Srikarelsl nayina 101 (on nrecios nentrs kare fie ne bbn Romtn nb va gtsi îndestsle kbvin-te sare a’I rabljjbmi) ktt mi în memorandbl gbver-ntmtntslbî din 1855, se baseazt ne konsitjerantele •brmttoare: Fiind kt ktitoril anelor sfinte MonastirI înkinate în vreme ne ab afiorisit akarete la MonastirI. ^îndatoresk ne egsmeniî ne vor fi dsnt vremi ka „din venitbl anelor akaretbrl ss msrite fele strane, ”ts ajutoreze kase sksvstale iui ss mileeasks stranii, "„mi ne va mai nrisosi ss trimeans la Monastirile în-kinate, mi fiind kt nini snele dintr’aneslea nu se ”n8Sesk nentrb ka st fie înntrttiniijl anei ktitorl kb „nomenire de milostivire dintr’a lor; xotertm kaj ”st se îndatoreaskt mi ne MonastirI de a da netot ”anbl la kbtia mililor, înst Monastirile înkinate st ^dea în kinbl brmttor.......“ ^ . Aneea ne am vtz«t noi kb okil noştri în 1854 a8 vtzbt mi ntrinijil noştri la 1791. Egumenii Greni lbart o narte aktivt la eteria greneaskt, revolsijia kare, ne lîngt nsjjin bine ne adsse mblt rts mi mal kb seamt moartea natriotblbî Ibiior \ ladimiieskbl. Bnsl din inbjjinii Roinţnl kare în sekolsl nostrb în-arbort kb demnitate stindardbl nauionalittijeî mi a abtonomiel romşnemti, mi ktrbia sîntem în mare narte datori uentrb încenstbl erei de demtentare. In anei tiinn, urekam este mi ntnt asttzî, banii de ne satele de momii Monastiremti emigras în Elada snre a nbtri Isnta neatîrntreî Eline. Fie! Romtmil în liberalitatea mi yenerositatea lsî nb aS simijit dbre-re nentrs kt aneintî bani ntnt la o leskae s aS în-trebsinijat la întreijinerea eterieî greneuitî. Ns! o mal zinem de o mie de orî, natria noastrt ab tins banal el orî ktria kaxse de libertate mi nrogres. Aneea înst ne mi atbnnl mi akbma ’1 aS lovit în inimt este maniera arogantt kb kare venitbrile Monastiremti mi în narte mi în totS i se smblg din yart, se smblg din gara stranilor mi a orfanilor mi se trimit în loksrî streine ftrt nea mal mikt kon-sjderare kttre aktele de dtnbire, kttre trebsinijele lokale mi drentbl naijional assnra bneî bsne ntnjl din aneleaml sbml, totbiuî nine nb mtie kt Romt-nsl ori ktnd a ftkst mal mblt nentrb streini de kit nentrb dtnsbl; kalitate ne în kondiijibnea lbl sonia-It a ajbns, nare-ni-se, a fi bn defekt. Uli eartmi este ksnoskst kt nb de la noi a nrovenit alsnga-rea, în anbl 1821, a ktlsgtrilur Greul din Moldo-Romtnia. Iloarta atbnnl ne mal nbttnd sbferi dbin-mtnia ftjjitnt în kare ntrinujl Egbmeni se nssese vis-a-vi de dtnsa mi gbverntmîntsl lokal, emise bn firman de e^klsdere kare s’aS mi esekstat; ear averile saS dat în administrarea snbî komitet alkttbit de ntmîntenl sbb ureniedinija Mitronolitblbî. Ij,ara anlabdt kb ktldsrt aneastt mtsbrt de mi venitt de Ia streini. Sînt doksmente valide de kredinijt din kare se noate lba o singbit înkredinijare kt asni-ragiile romtnemtî nb a5 fost nini odatt nentrs slt-rtmarea kondiijisnelor stinslate de vekile dtnbiri; kt el ab ijintit nbrsrea la anlikayia lor literalminte înţjeleast; dar tot o datt kt dorinija lor iea mal dreantt mi mal leyitimt a fost mi este ka oktr-msirea averelor st denîndt de Ministersl kbltblsl mi ka mefii -Monastirilor st fie alemi dintre Romtnî. Ilolitika streint, mi mai kb seamt anea rest fiind a tot nstinte ntnt la întrodskujsnea Konven-jjiel din 19 Abgsst, srmt de la sine ka toate asni- DIMBOVIUA — 8 A8GSST._ raniile nele mal ragionabile a ijtm în aneastt ke- nr* kondsitei nsblice Uli nolitice a ssbt-ad- ~ _ . . 1 J 7 tut ^ • • j . i ? 1 n v» 1 rr *n î f *. Irir « — 1 - ştie st rtmte anslate. Aneasta se dovedi mi în 1828 ktnd, dsnt sttrsinjjele kabinetblbî de la Neva, ntrinijil Greni fbrt restabiliul în nimte drentbri ne ns le avekS; momiile smslse de la |jart nrintrsn alt firman (konsekbingt a nolitinei mai mblt de kţt fragede a gbvemtmtntslri tsrnesk) mi întoarse în drsmsl naralistrel de mal înainte ssb vaga kondi-jjisne ka natriarxiile sbnerioare din jos st se în-grîjaskt a trimite în Moldo-Romtnia de egsmenl ne nimte oameni ninsliui. Ks toate anestea Domnsl Io an Stsrza, de mi'ln slaba kondigibne ne i-o ft-neaS îmnrejsrtriLe jiobtine, n’avea de ktt a se nle-ka mi a askblta norbnnile Adsntrel obmtemtî — kbm mal rtnitsese ne atbnnl — 'ka în kibzsinjja sa snre animarea anesteî disnosinii, mal îaainte de toate st se înkredingeze desnre konrinsbl testamentelor de dtnbire nentrs ka skonsrile fundatorilor, ss se urmeze ke akuratens etc. (Va srma). Hitemti, 3i Iulie 1859. Domnule Redaktor! Diutr’sn nsnt de vedere ks total simnta uii nen^itinitor, simn k"B o datorie sfinte kiamt mi’mi imnsne misisnea de a lsa ini— jjiativa si> mt fak organsl oninisnel nsbliue. a renrodsie konsiderBri! uii anregsirel d-v. ■ie! drente, ssvenirile ue D. ktnitan I. D5mi-tresk», dsne Bn sksrt interval de trei lsni, kît a administrat distriktsl nostrs, last în inimile uetxjgenilor llitemteiu, a anelora kari, în uele mal SBnreme momente de tante nolitiue de aste-toamn^, as mtist s% invingt toate ob-stakolile ne li se srzise, st treaki. neste dîn-sele ks frsntea radioasa., mi s’ajsngs triBin-fotorl la kansl onerel «ie nrivia soarta Na-jjiBnei Romîne. Kb toata, doriniia sa «iea sinueri de a’uil kontiiiBa servinisl mi a’ml densne tot kon-ksrsBl în esekstarea lBkro,rilor administrative, D. ItamitreskB, de mBlte stsrBinijt în înde— nlirtirea misiBiielor sale, de multe greBtsiii ks kare s’a tantat, simjgindB’mî stn^tatea klin-tito. nrin dsterile Bnsî revmatism de kare a ssferit maT ’nainte, s’a vtzst nevoit a lie abandona, trimiijîndB'raî demisisnea lastre D. Ministrs din, întrs. în akord dar, ks oniniBiiea Ilitemtenilor bine gînditoiî, iui konform aktelor d-lsî Db-mitreskB lrtrora uelor mai nislte, am avst fe-iuirea fia keraat de a nartiuina, vik a minislratorilor de nltmi (a k'Bror snora din-tr’îmnii nreskirabare se nroiektase înkoi din e-noka d-l8i Br-fitians, anteuesorBl în administra-nie al d-lsl DBmitresks, fo,r'a fi resimt) informîndB-se ks temeiS, k-B doi dintr'îmnii din kaBsa vekiemi în fBnkgil mi a kredinnei lor ueleî fidele tot în sistemsl de gBvernare tre-kBtt. a k-Biei întoaruere as dovedit kt o ks-ţiett mi o snero>, nrin nrivirea ks okis des-nreusitor a sto>ri de reţienerare nanionalo», în kare ne-a nss Konvennia, mi snre a skoate takrsrile din naralisia în kare le-a go.sit, a avst ntrinteaska îngrijire a komsnika Mini-sterslBî amtnBntele, mi anrobînds i-se ks toa-tt energia rauortBl ne î-a rediyiat, anei doi ssbt-administratori, — mai urnit mi sure satisfacerea oninisnei nsblice ce era kontra lor, aă fost destitaijgi, mi remnlasajjl kB nimte btrbaiii, alemi dane oninisnea nBblikt dintre cei mai integri, de bsnt kredinnt, k» re-nstanie mi t.rekBt framos, mi devotani întrs toate iiobIbî sistem de regenerare nanionalt, în kît a rtmas ks denlino. sneranii'B kt not deveni demni d’o asemenea misisne. Ast fel D. DsmitreskB n’a încetat ks în* grijirile sale a tsrna balsamsl vindekttor în sltimele vBlne a societtgii distriktatai, ce se aflaS îr.kt deskise de mai nainte în kornsl lokBitorilor distriktBlsi, kare’i mai lesne nsta-sert deveni mai slabi de kît nsterea acelor fonkgionari de rea kredinnt, rtmami în ni-cioare din enoka gBvernslBi irekBt de Irisît SBvenire. AkBni dar, stimabile Doninsl me8, ktnd ne iirivim menini nentrs o altt viant ks total nost mi ferice, ns vt nsteni imagina kîtt mîxnicBne ssfere cettgenii distriktalsl nostrs, kînd se vtd ntrtsinî de acest bsn administrator, — ^iceî cettjjeni înst kare a8 mtist a aiirensi o asemenea linie de kondsitt ks totsl dreantt mi konstitauionalt a d-lsi Db-mitresks, ne kare d-lsi s’a grtbit a mi-o manifesta ka o nrofesie de kredingt, kttre togi ssbt-administratorii, nrin girkBlara datt la lsarea kîrmei administrauiei, ksm s’a vtzst nsblikatt ks msltt lasdt nrin ziarsl ItomînBl. Kb toate astea, snertm, kt D. MinistrB diiL întrs ne va întemeia în statornilca kon-vinkuie ce avem, de a ni se trimite administrator Bn alt I). DBmitreskB, neesceunionat CRONICA. t dnskrie kategorik, basele nrin kare ’mi a hn nrincinsri de cel ce 1 am avst, ktrsia îi irobat kondsita în esersarea fonkniBnei ka ntstrtm toatt rekBnoratinga mi stima, idministrator. ~ j Gr• Atanaseske. Drentate absolsti kttre cei în ssferinne! le ntntstairi, ftrt esceunie, iar mai ales kt :re klasa sitenilor lokBitorî ne momii, în nri-ârea ktrora a desvoltat toatt nobilitatea sim-jimîntelor de smanitate. sakrifikînd ori-ce fel le mijloace a vtzBt kt are ka administrator, mre a le îndBlci grava nosinie în kare se a-It n’alokBrea, din kassa timoBlsi atmosferik lestal de nefavorabil est-timn nentrs dînmiî, i kri8eî monetare mi komerciale. — A acestor grele efekte, nresimninds-le, n’a nrege-:at a face într’adins o esksrsisne nrin tot ko-nrinssl distriktslsi, mi informînds-se de starea lor aktaalt, a ftkst total, în kît a înlt-£sit gravitatea miseriei ce amerinna, ks sne-■anne dslcî de sn viitor mai bsn nentrs dîn-nii, ksm se nrevede nrin Konvennie, ftkînd tot odatt a li se întintri sakra datorie a ori ksi fT.rt escengie de a se ssusne legilor în-kt în vigoare, nînt la noele institsnisni kon Mitsgionale, kare vor face nara fericita,.. Tot în acea okasie a esksrsisnci sale, D. Dsmitresks. ftkînd m’o insnekgisue ass-fe Steaoa Dsntrci ne adsce o scire din cele mai frsmoase nentrs toni Romtnii ce înneleg trebsinnele de instrsknisne mi adevtrata mi-sisne a femeei în societate. Aceastt scire liste: „Infiinnare de mkoli nentrs fete ne Ia toate satele snde sînt mi mkoli nentrs btegî.“ Eatt ce zice Steaoa: „In srmarea demarme-lor Denertamentalsî de kslt rai instrsknisneî nsblice, a înksviinnat aceastt salstare mtss-rt, de a ktria realisare ne felicittm, îmnres-nt ks togi bine ksgetttorii Romtnî.“ Am dori ka ministrs de la noi st rts-nsnzt cel si din Moldova la aceastt frsmoast fantt, daka ns nentrs .amorsl de instrsknie, cel nsnin nentrs konformitatea ce se cere de Konvengisne st se afle între lskrsrile ambelor litri; din nartene, felicittm ministrs Moldovei nentrs frsmoasa sa insniragisne, fui rs-gtm cerşi st-i erte (de/ va fi avţnd) toate i i \ www.dacoromanica.ro DIMBOVIgA — 8 ASGSST. 345 Heie-l-alte uikate noliiice. Edakagianea femeilor îi» ambele girî, e3te ks total neîn-o-rijit’B- De ne vom 8r^ca 1° societatea de familii avate, vom afla o edakagiane sireini.. ne naţjionalfc, fokati de dame streine. ea tinde a desnregsi uagionalitatea Romanţ ini a similara ka inaimagiriile streine. De Bnde mi vine acest desnreg al femeilor bogate nentrs naţionalitate rai limbi. He komia de bani a altora ajansen ama de skandaloase, mi nrin ar-j mare keltaelele îngroiituianil ama de mari, în ktt nana Ilia ’ V, îli mijlokal evalal al mea-se-snre-zenelea, fa sfornat -de a onri ori ue fel de las mi nomnt fastidioasa la înmomiin-ttri; nermise namaî a se înalga nenotafe de mannart, înst ka kondigianea ka kornarile anelora neutra kare erafi ftkate st na fie de-nase într’însele. J1 Aneste mtsarl înst, laate din ktnd în ktnd, na nstart omi auest rek kare ktte o datt se ntrea a înneta ka st îimeaut iieste nagin ka an avint ue era tot d’aana în nro-noruiane ka stimatei mi înkaragearea ue’i da kleral. Oramele nele mari mi nonalate ajan-seii a ua mal natea indara nele ue nrove-niaS diutr’an as atît de nerniuios neutra no-nalagiane; mtsarile naleativ^e na mal nateaa fi naşe Î11 uerkare. kiar satele nele maî mini sininiaa trebainga de reforme. In fine, ade-vtral mi resonal triamfart în kontra interesatei mi bigotism8teÎ7--~Dart în toate ntrgile a-neastt reformt salata rit, ka toate ideile ne vin a kombate abasarî înrtdtninate, întîmniut atttea difikalttul!... în fine, in Franuia tre-bai st vint revolagianea uea mare din 1790 kt ideile sale de reforme resonate mi radi-kale. ka st se resolve aueastt kesfiane dane adeviiatal sens în kare trebaia anlikatt. Kînd se gtndeste uineva kt -neutra aulikagia anei idei atît de simnie -mi fanile, neutra o mtsart atît de simnitt de togi, souietatea a ti, kît «tea ktb-tatt ks atita ardoare: imnlineaskt’xui tie-kare datoria sa de Ronn.n în konsiiinu,!,, uii natria va avea inyfie-kare o komoars avstt Asttzî mtsara aneasta de amarfitate estejgtsit st .1 adakt au sasskpisoi uponietap ama de generalisatt în Earona. anlfkanianca Ja-5 zisaaal ktgea mi Ba, upinni o pts-eî a devenit ama de nataralt, în kit na se i naatt de sn ga.iBen. Ar. II0.1 ixponUid-^ Tinoqpafia NauionaAS a.isî losem~eaS^' Germani, No.