anula
H "* 1 o $ i=.
SÂMBĂTĂ 1 AUGUST,
i'otUS cse de
Joi orî ne s'I,IltTim^n’B .l!iepk8Pea aii Sim-
b%\lxeuxl abonamentK-iţji nentrs sn ană 24 Sf. Ilentrs ’/2 n n Trei lsni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssri se va nlttj ks 30 n.
Abonagia se taie la librăria Chist. Ioanins et C-ia Romanov strada Linskanilor, iarnr n distriktc la D. sekre-tan ai Administranii n'1 la koresnondennii librăriei. Ori ie abonament trebsie nbbtit îndată ks ssbskrierea.
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARA.
Hedactoru responsabilă DIM1TEIE BOLINTINEANU.
DD. aBonajgl ne Bcp dopi st se mal «Boneze ne tpimestps .isî Isaie, Bop Bine Boi st tpimigt aa administpagisnea foii npegs.i aBonaments-isi, în nea mai skspt tepmen. Asemenea Bop tpimite Banii mi nentps tpimistpBa tpekst, nei ye ns as ruxtit în kt. Ks aneastt oka-sisne psgtm ne DD. înniegagl al On. administpaijisni mi al nostiaop st dea naye nak.ete.iop ks Hcspnaae. Este sn .iskps gpaB a se îmttspa acspna^e.ie din kaaea jop.
Administpatopsa Gazetei.
PRINCIPATELE-T3STIE.
Bucureşti, 1 August
Snertm neste ksrînd a nsblika nrotesta-nisnea aMelora ne as deftîmat înaintea streins-lsi nagisnea Romtnt, deftimtnd votsl ei ss-veran de la 24 genarie.
Iltnt atsimî ne întsrntm assnra anestsi fant uiiserabil mi zinem: Este sas ns este a-devtrat kt agi ssskris anest akt? Daka este, în momentsl ktnd mtna voastrt a ssskris rs-minea voastrt mi a gtreî ns v agi gtndit oare, kt lovigî în Meea ne ori ne immt no-bilt, dsnt Psmnezes, nsne înaintea tstslor bs-nsrilor lsmesMî; uatriea? ns v ani gtndit kt sn asfel de akt este o smilingt nagionalt mi nersonalt, kvil ttrîul demnitatea nagisneî mi a voastrt la ni'iioarele streinslsî? o lamitate. kt’ii lovitsra se ftMea în smbrt? o trtdare, ktnî ne ktnd ssskriagi aktsl, nrodigagi, noa-te, lasde votslsi nagional mi Alesslsî? Dar v’anî zine, kt itktnd aneasta, tokmaî binele natriei vt nreoksna. Ideia este veke, omsl Mei krediimios ktnd fane fanta nea bsnt mi
vt gsvernas în nstere de fermane. Asttzi nagisnea are Alessl sts. Atsmî esistinga a-nestor gtri ns avea nini o asigsrare. Asttzi este garantatt de toatt Esrona. Ile taberele ne se adsnas ne ktmniile gtreî, ftlftias stindardele streinilor; asttzi ulekt vsltsrsl Ro-mtn. Domnii îngenskias înaintea trirnimilor streini; asttzi Domnsl ns ksnoaste investitsra de ktt ka o etikett, mi se krede o smilingt st meargt st o nriimeaskt ne malsrile Bosfuislsî.
Tokmaî nentrs aneasta ns vt nlane starea de asttzi: ntsksgi în sklavie, kresksnî în smilingt, libertatea mi demnitatea vt însntî-mîntt, saS vt tane a romi. Kare este skla-vsl ne investit în mantie de nsrnsrt ns ar romi nentrs sine înssmi? okii voştri, dtdagî ks întsnereksl, se întsrnt ks nlt’ierc de la lsmint.
O asfel de kondsjtt e tristt, e rsminoa-st, dsne denarte. Jsstigia natriei mi a legilor noate st nronsngt într’o zi: „Ora terribile!“
Este înkt timn st vt întsrnagî din ka-lea nea rea. Mtîne va fi noate ttrzis, mtine noate ori ne remedis va deveni nenriinos.
nejitrs aneasta, trebsie st rensnge la dînsa ?
ns.	negremit: se ostenesne nr îmvagt. Asfel, o renettm, ne kalea noastrt, mslte obstakole, mslte Isnte se vor artta; totsl este a sni a le învinge; akolo este adevtratsl merit.
Era ne înnene de regeneragisne nagionalt, de libertate, de moralitate, este nrea anroane de starea trekstt de ktdere nagionalt, de servitsdine, de ssferingt, de korsngisne, ka st ns avem înniediktri mi Isnte. Razele soa* relsî nele mai vil ns sînt anelea ne se rtvarst ktnd smbrele nongel disnar. Hei mai frsmos timn al Konstitsgisnei va veni mai ttrzis: tre-kstsl, rastsrnat; dar ns învins înkt, se rt-dikt, se rtsfrtnge, ne nresint, sniritsl ktde-reî, sklavieî, trtdtreî, lamittgei, korsngisnei, degradagisneî, ftrt voia noastrt, ne înrîs-resne. Trebsie toatt energia snsi snirit ns-ternik, ka st sktntm din langsrile lsi.
Kongressl va reksnoasne definitiv votsl nauional dela 24 genarie: aneastt reksnoas-inere, de mi ns va abate ambigisnele nartide-lor, nel nsgin va da lskrsrilor o ksrgere re-gslatt. Deja nortsrile înnen st se mimne: komernisl, kletenat el înssmi ntnt asttzi de sgsdsitsrilc nolitine, ns va înttrzia st reînviegs-iaskt, înkrederea se va restabili în sntrs mi în a-fait. Deja snsl din neî mai mari ssveranî ai Es-ronei skrie Domnslsî o karte astograft ktmisis-nea uonolslsi Romtn devine nobilt. Ks dot Adsntiî mi o Komisisne Hentralt, komnsse
azasinsl ne se armean ka » loveasks, se ia maioritate .le bxrbaBI natrloBi_m. hber.h; rekomandi. de o notriv,. aaelaiaml Damneze»? a,inistri reformatori; k» ianiegaB. .ntegr. m. ini 1« toate anestea k„tt diferianî se ato tn- kanabill; ks sn nonol .nte .ventm. jsst. na-tre fantele lori voi. smiH*,. desonoratf, robiei, .;»« Ro= - aţsmje a » >	- n^

nerdenî natriea, în nsmele demnittgeî, onoareî, indenendingei, ferinirei, kemagi streinii în ga-rt, în nsmele nanionalittgei; înst kare a fost starea lskrsrilor de eri^ mi bare este starea lskrsrilor asttzi? flstegî zine kt erî, ssb în rîsrirea voastrt, amon>l natriei domnea; kt libertatea kons<iiingei era resnektatt; kt egalitatea adsnea nayea rai armoniea? Ilstegi zi-ne kt nagisnea era ferine mi nrosiicrt în sntrs, resnektatt în afart? Kt gsvernsl vos-strs era esemnls natriotismslsî, demnittgeî, nstereî, onestittgeî, ksragislsî, abnegagisnei? Snde este trekstsl vostrs? Anesf trekst este trist, este rsminos, este nerikslos nentrs ga-rt. Intrebagî streinii ne a8 avst st romeaskt de nersminarea voastrt, ne ntnt în fine as zis ei înssmi; „stareg-anestor gtri trebsie st se skimbe."
dinga ia însemnat între nonolii liberi, ferinî mi onoragî.
înst kiar atsnnî ktnd toate aneste mi-jIoane vor veni în ajstorsl stS, nagisnea Romtnt va înttmnina înniedektri mi lsn-te. Hea mai mare lsntt va fi aneea în kare va nstea st învingt ne nel mai nerikslos din eniminî stî: anest enimik este, ftrt îndoialt, nrejsdektgile la kare mai mslgi sekoli de ktdere as robit sniritsl Romtn- Belgia este ferise mi ltsdatt, ktsî a snist st se radine la întlgi-mea in3titsgisnelor sale. Kondemntm onini-snea snor nesimistî se ne strigt în toate zilele kt nagisnea ns este la întlgimea Kon-stitsgisneî. Ksnoassem ssnerioritatea selor mai mslgi nrinnini assnra selor mai mslgi Romtni; dar aneasta ns ne fane slabi în kre-dinnele noastre: este greş st niteaskt nel ne
vimoe.	—~
AtsnMÎ aveagî Domni mi Kaîmakami net ia o karte în mtnt^ nentis nnma oart^ dar
Despre atribuţluiiile jirocurorilor î» materii criminale.
(Srmare).
n.
Dsnt ne am vtzst kt ’n orî ue kas, nroksrorsl este dator a esersa akgia nsblikt în nsmele soniettgiî, kare se gtserate indig-natt nrin stvîrmirea snsi delikt; dsnt neam vtzst kt nsmai în kas de krimt vegiatt, ds-ut art. 24 de la nronedsrt, nroksrorsl ia i-nigiativa, iar în toate nele-1 alte kase inigia-tiva este a ntrgii ne a ssferit deliktsl, ori kare se intereseazt, adikt trebse sx amtente o reklamagie din nartea anestora; dsnt ne am vtzst în fine kt kiar într’anest kas, daka nartea ne a nornit nîrt, va rensnga, uroksrorsl, în virtstea art. 4 trebse st kontinse nerse-ksgia akssatslsi, rtmîind ftra anlikagie es-nengia din srmt de la anest artikol, st vedem ne srmeazt a mai fane nroksrorsl.
Am zis kt el are dot fonkgisnr: Ka membrs al noligiei jsdekttoremti mi ka ner-
sekstor al akssatslsi.
Ka membrs al noligiei jsdekttoremti, kînd nroksrorsl va fi în kassl art. 24 de krimt vegiatt, este dator a se trănsnorta îndatt snde s’a stvîrmit krima ka s’o konstate, konssltînd diferitele Mirkonstange ne not servi snre de-skonerirea astorslsî fantei, fet fakt întiebt— rile nenesarii akssatslsi, st keme ne rsde, ve-Mini, slsgi, mi ne togi aneia de la kare noate afla adevtrsl, mi adskînd toate mtiingele de la nel d’întîiS moment al deliktslsî mi nî-nt la terminarea lsi (vezi ari. 25 de la nro-Medsrt) st’mi formsleze akssagia ks toatt deslsmirea.
Ilroksrorsl noate înkt dsne art. 29 mi 30 la kassrî de moarte grabnikt rai btnsi-toare, sţ kpgşslte mediyî, xirsrgî, oameni sue-
www.dacoromanica.ro
!rir ®2£-r 1 TA^-8
yiali kare noate st’l informeze desnre kornsl deliktslsî- Observam kt aceste nersoane mal-înt iS trebse a înkrcdinga ne nroksror nrin jb'-rtmînt. dsnt art. 30 de la nrocedsrt.
în asemenea kas de cercetare în faga lo-kclsi, nroksrorel, zice art. 31, Va stvîrmi nraktikalele în fiinga komisarBls! noligieî, ori a ssbt-kîrmsitorBlBî, sas ~a trei martori kînd vor fi. Acemtia vor isktli mi ei, de vor mti karte, iar de ns. se va nomeni aceasta în nraktikale.
Toi asemenea va srma nroksroi'Bl iui kînd va fi kemat d.j vre sn nartikolar în kasa ktrsia s’ă stvîrmit vre o vint nevegiatt (art. 32 de la nrocedsrt).
IlroksrorBl este dator, dune art. 27, a lsa de la btusit toate instrsmentele, înskrissrile sas frsktele ueliktsl8î; a nane kiar la arest ne Hei 'ie nB va sta la cercetare (art. 26). Daka btiiBital ns va fi la lokalsl sude s’a st-vîrmit deliktBl, nroksrorsl noate ordona st se adbkt ruin volnicie (art. 24), adikt ks sila, snre a sta fagt la toate oneragiile, konform art. 28.
Toate aceste formalittgî se vor srma de nroksror ori kînd dsnt art. 14 va merge în faga lokslsi st konstate bii delikt, ktcî kon-statarea este nsmaî de atribsgia lsî, a koîni-sarilor, ssbt-komisarilor mi a ssbt- kîrmsito-rilor în ultml.
III.
Ilînt aci am vtzst atribsgia nroksrorB-lst de l-ia stangie kînd se va afla în kassl art. 21 mi 32, adikt kînd va fi o krimt ve-giatt, sa» kînd se va kema de nronrietarBl Bneî kase, Bnde s’a stvîrmit deliktBl; aksm st vedem kassl kînd m-okarorsl ns konstatt singsr în faija lokBlKî, *ii nriimemte înmtiin-nare de la vre-o dregttorie saS de la alt, cineva.
Art. 21 mi 22 ne aratt kassl kînd nro-ksrorBl nriimind înmtiingare de stvîrmirea b-ubî delikt, este dator dane art. 33 a înmtiin-ga mi el nresidentsl tribBnalBlsî ka st trimi-gt norsnkt a adsce ne btnsit, daka ne se va fi trimis în virtstea art. 12, 14 mi 15.
Ilorsnka de înftuiuiare va fi skrist, dsne art. 65 mi 66, adikt ks toatt deslsmirea, iar kît nentrs termen, art. 138 ne aratt kt ns va nstea fi mai sksrt de 5 zile slobode; mi ks toate kt aceste regal! de nrocedsrt se vtd skrise la titlsl al 13-lea n litre datoriile tribunalelor ini ksrgilor, dar le anlikt iui nroks-rorii întokmai.
In nricini korekgionale, zice art. 137, se va face o singsrt kemare, mi uicssatsl este dator st vie în nersoant la nroksror, ktci are st rtsnsnzt la întrebtri. Daka ub va fi srmttor, art. 117, alin. 2-a ordont a se ads-ce urin volnicie, adikt sfornat nrin noligie. Afart nsmai de slBjbamii Statslsî, nentrs kare dane art. 118 srmeazt o nrealabiît voe, mai nainte de a se da jsdektnii.
Art. 119 zice kt daka btnsitsl se va kema nrin norsnkt de îuftgimare (citagie), i se va lsa takrir îndatt, mi motivsl este kt de vreme ne el s’a ssnss a veni, ns se ks-vine a i se adsce smteinare mi amîntrî, iar kînd se va adsce nrin volnicie, se noate în-tîrzia cercetarea 24 ore, ka o nenalitate nen-tre nessnBnere. Toate aceste instrskgii se anlikt mi de nroksror! ka mi de tribsnalBri
ITrokBrorBl. dsnt venirea akssatslsi, va intra m cercetare, întrebiudB’l iiBmelc, nrons-niele, loksl Itksingeî (domicilisl). nrofesia, de
DIMBOVIgA — 1 ASGKST- _
este ssbt jsrisdikgie streint, religia, vîrsta, ks qine este în relanie, kînd a stvîrmit deliktsl nentrs kare se aksst, cine ’l a îndemnat, ne skon a avat, ks ne s’a servit mi ori ne alte întrebtri necesarii snre deskonerirea adevtrslsi.
Toate acestea le va face ks linimte, ft-rt st ameringe, ni ks blîudege, novtgsind ne akssat a mtrtsrisi kiar nentrs favorel Ibî, de a se sksti de o nerdere de tiran în kare va medea înkis ftrt st se gie în seamt; de vreme—ie mtrtsrisind, sttnînirea va vedea kt el se ktemte de fanta sa mi va trage indsl-genga jsdekttorilor. Din nenorocire aceastt maniert linsemte de nmlte ori la noî, mi Bnil din cel înstreinagî ks noligia jBdekttoreaskt (art. 14 de Ia nrocedsit), înti-ebsinnez mezii barbare, btttî, kasne, în kît se întîmult ka bietsl akssat st mtrtsriseaskt de frikt, în kontra konmtiinge! m’a adevtrBlBî; dar o asemenea mtrtBiie ns se gine în seamt (art. 145 de la nrocedsrt) de se va fi ftkst în linsa nroksrorBlBî, mi de nB va fi însogitt de alte îmnrejsrtri ce konstat kt akBsatsl este astorsl deliktslBî. Motivsl acestei disnosigii este kt niminî ns e nermis a mtrtBrisi în kontra sa. Dar kînd o datt a mtrtsrisit, m-naintea slBjbamilor noligiei jsdekttoremti, art. 76 zice kt ns va mai nstea ttgtdsi aliBsa-tsl, de kît intentînd o akgie kriminalt în kontra slBjbamilor ce as konstatat deliktBl.
Kînd se vor întîmnla mai mnlgi akssagî îi va întreba ne fie kare în narte, snre a ns se orienta bubI dsne altsl, asksnzînd adevt-rsl. Kînd akssatsl va ttgtdsi, atsnci nro-kBrorsl îi va lsa mai mslte takrirBri, snsl ds-ne altsl, încenînd neregslat, ftrt mir, snre a'l ssrnrinde; îi va citi takrirsl komnlicelBi stS, de va fi mtrtBrisit acesta, saS îl vor konfrsn-ta snre a ns mai ttgtdsi, ori îl Va nane fa-gt ’n fagt ks martorii, md. Kîte genial nro-kerorslBi noate inventa sure a deskoneri deliktBl, înst mijloace smane, iar ns din kon-trt. S’a vtzst esemnle în kare sn bsu nro-ksror a deskonerit krimele cele mai bine ge-SBte; astfel se not nsne la sn lok ks akssa-tsl snioni ka st’l isniteaskt, st se nrefakt kt iartt ne vre snsl din acemti agengi ns-raaî nentrs kt a mtrtsrisit, st’i trimigt nreo-tsl a’l snovedi, a’i citi rBgtcsni, sure a’l îndemna la ktingt rn’alt., dsne îmnrejBitri.
Dar ce st se fakt ks akssalBl nînt kînd se va termina cercetarea nroksrorslBi?
Daka deliktBl se va fi stvîrmit dsne art-12, 14 mi 15 de la nrocedsrt, atsncî akssa-tsl, fiind deja arestsit, se trimite la kasa de nonrealt. Aceasta dsna art. 120 mi 180 sr-meazt a fi ne lîngt fie-kare starigie jsdekt-toreaskt. La no! ns esistt kast de nonrealt, ml ar fi de mare necesitate, ktcl btnsi-gii nsindsse la sn lok ks cei kondemnagi, se demoralisez ma! rtS de kît a§ fost kînd s’as adss akolo.
în cele-l-alte kasBil kînd btnsitsl ns va fi arestsit, ns vedem în kondikt nic! sn artikol kare st astoriseze ne nroksror a’l are stsi; în3t mal tot d’aBna el m’a înssmit acest drent kînd dşne cercetare, a vtzst kt fanta este de fire kriminalt. Aceasta o sokotesk abatere, mi tot ce ar nstea face este st cea-rt keztmie de la akssat ks ns va dosi.
Legisitorsl a fost mea logik, neakor-dînd nroksrorslsi faksltatea de a arestai, ktcî nrin arestsire se adsce o infamie, uii ns se mtie daka tribanalsl va kondemna sas iib ne akssat. De aceea nsmai nresidentsl noate lsa mtssrî de nonrealt (art. 120 de la irrocedsrt). Onoarea este cel mai nregios lskrs, mi so-
cietatea ns trebse st lase în mîna sns! om mijloksl de a o atinge kînd va voi.
Dsnt modal nraktikat az! de nroksror ns se aresteazt de kît cei ce as nenorocirea a ktdea în srgia acestBÎ fonkgionar. iar algiî, mi kiar kriminal! se bsksrt de libertate. Am vtzsţ esemnle; kînd oare-kare nroksror, ner-sekstînd ne sn akssat, ’l a arestat în virtatea art. 127 de la nrocedsrt, de mi acest artikol este destsl de ltmsrit kt nreşsnsne ne akssat arestsit mi zice kt ns va nstea do-bîndi vremelnikt slobozenie ne keztmie kînd în aktsl de nîrîcsne se va konrinde kt fanta este de fire kriminalt. Acest artikol fiind la kansl II-lea, snde se esnlikt atribsgiile tribs-nalslsi, se îngelege kt se ranortt la nresi-dent, iar ns la nroksror.
_ i	(Va arma).
B. Tletrone.
---------------
,	' I: ■
CRONICA. ’
Se vorbemte kt komisari! trimiin! nrin jsdege nentrs felsrite cercettrî se vor kema înanoî. Bsksria administratorilor, ssb administratorilor, vttamilor dsne momii, arenda-milor, jsdekttorilor, mi a tstBlor ce st sfiesk de cercettrî! înst iatt ksm merge lskrsl. Komisari! se keamt înanoî; dar în loksl lor st trimite natrs algiî. Ilrin srmare ce! ce se tem de cercettrî, ns ag sktnat înkt. Se vorbesce asemenea de nisce skimbtr! de ad-^ ministratori ne la snele jsdege. Tot ce noate cineva observa ar fi st adskt aminte mi-nistersls! a rekomanda oamen! kanabil! mi ma! komnatibilî ks ideile de civilisagisne din Kon-vengie. Este greg a gtsi oameni ktrora st li se înkredingeze fonkgisnî delikate; este lin-st» de oamen!; ks toate acestea, kînd mi DD miniştri ar xottrî st-î kaste, tot s’ar mai gtsi ne ici ne kolo. Ktcî st kredem kt gara aceasta tot ma! are ceva oameni kanabil! mi onemtî.
Felicittm membri msnicinalittgeî nentrs ideia ce a avat st mttsre kancelaria de attgea ani nemttsratt, ks skimbarea înnie-gagilor.
Hitim în gazeta acests! msnicinig kt mi-nistersl a lsat mtssrî a se dtrtma ma! roşite xansr! mtntstirescî din kanitalt. Aceastt mtssrt era trebsincoast. In timniî treksgî, ktnd interesele nartikslare dominag ne cele nsblice, se lsase asemenea mtssrt; dar ns se esekstt. Fie cine noate st giceaskt nentrs ce rtmase lskral.
Se face o ankett nentrs cercetarea forf-damentelor Snitalslsi cel nos Ilantelimon. Din momentsl ce are st se cerceteze aceste fundamente, este de nrisos a ma! zice kt edi-ficisl este nesigsr, ktrtmizile nstrede. Kîte aukete nentrs kt te Iskrsrî, na sînt înkt de trebsingt!
Fiind kt este vorba de înbsntttgirî materiale, vom snsne kt la Ministersl din sntrs se nroiekteazt o moşea între vekea kanitait Ttrgovistea snre Transilvania mi înfiingarfea nostieî între Ttrgoviste mi Illoiescî, nrin Mtx*-gineni. O moşea de komsnikagisne între Ttrgoviste mi Asstria era de mare necesitate. Acest oram ktzst din snlendoarea lsî mi js-mttate mort, urin komercig, noate înkt st se ntsrne kttre viagt mi- ss dea loksitorilor Ttrgoviste! nrosneritatea de kare ag trebsingt.
---------------
1
r
\
j
i
www.dacoromanica.ro
DIMBOVIHA — 1 ASGSST.
337
.Bnoi hiturnărî prin ţară.
9I F‘£l"? ICI '
' s■' (Brmare).
De aici ne kobortrtm la Bistrijga. Vi-sitartm sttncile dintre kare skant ana Bis-trjgeî. Kare ori okisl ktlttorslsi celsl maî dedat ks felsrimea bizareriilor natsrei a listat st vazt sn lok mal stlbatek, mai puuestps^ mal
aceasta o renettm, noate şt o fakţ ori cine; dar trebsie, nrin ajstorşl inteligengej mi al sciinnei a face st nrosnere aceste ntdsri: aceasta a tribsit st aibt în vedeţe, înainte de toate anei ne as dat icjeia kreanisneî acestei ordin de silviksltsrt. In toate ntrile civili-
ceea ne koniii învagt iarna, sîtt vara, mi kt ar fi de trebsingţ a se oblica st invene ktjjl va ani neîncetat. în skoalple din orarne dom-nesce anarxia; ceea ce sînt nentrs nart Kegs-laţnentşl mi Konvennisnca, sînt nentrs skoale sistemsl vekis mi cel noS. Aceeauu amenealt,
sate ntdsrile das venitei! anuale: acest bene-1 nedomirireţ nexottrîre. Trebsie st se adonte finis se dobtndesce nrin ksrtgirea ntdsrilor1 snsl sas cel alt, amtndot ns not st fie.
mi în.trebsingarea kurtntţ^rilor mi a lemnelor imnosant, dektt aceastt -strâmtoare foijmatt de* moarte, Ksrtuijea face de luesk arborii is-
8n nat îînos mi bizar ne' kare rîslegşl in ksrssl sts, ktnd se renede, ktnd se lovesce ks fsrie de ktte sn kolg gigantek ktzst din sttncile de niatrt, de iţi>t aceastt kale între dot sttncî, ttiete, înalte, ktnd drente, ktnd ulekate, skobite, kolgorate, krţuate, nereni ne a.jk^ror faiit ici mi kolo se vtd arbori nts-ksu,î din neatrt, înklinaiiî sas rtdikani. Mşl-gime de sorgente de ant limnede es din a-, aceşti ut reni reni mi se varst în rîs, okii us sp şatsrt de aceastt streint vedere mi sre-kea se înbati» ks nlpcere la gemetele ssrde,. jyj stlbatecc ale a'iestsi mare torent de ant.
O nsnte de lemn înlesnesce trecerea nrin a-«eastt strimtoare. Noi asistartm la sekarea anei dintr’o narte a striratorei mi abaterea eî ne sn, alt kanal de ssb msnte, esersigisne ne se face ktnd este trebsiDgt a urinde ntstrtvi.
■ în toate aceste alergttsrî fsrtm însociuî de ntrinţele arximandrit Ieronim, egsmensl rnt-jitstirei. Acest ntrinte are instrskgisne, in-telii,iinijt mi inimt. Nimika us îl leagţ nici ks simtimentele, nici ks datinele regimslsî tre-kst; mai ttrzifi aflais kassa acestei esengisnî,t era din btrbagiî ne rţnosatsl Mitronolit Neo, fit trimisese în Atena snre stsdisl filosofieî mi al teologici în narte. Fiind kt sîntem la in-j strsknisne, vom observa ks ntrere de rts, kt. asttzî se neîngrijesce edskauisnea btrbanilor kemani st rtdice kredinga. religioast. Ori kare ar fi învtgttarile de skiinbare, ns sînt ,înkt acelea dela kare se asteantt st nrodskt btrbagi ssneriorî de kare biscrika are trebs-, ingt. Sîntem în nosiriisnea a zinc: „01! nre-ogî învtgagi, ori kredinga sltbesne.“
Dintre toate ratntslirile din îmbele nrin-ainate, aneea kare, ner.trs- edifiniS, nosi^isnej regslt, ksrţ^enie, se noate nsne înainte, este Bistrina. Aneastt mtntstire m’a îmntkat oare ksm ks mtntstirile Statslsî. Inst, ka st aj8ngt la nsntsl ne ns mai last nimika dej dorit, ktte lskrsri ns sînt înkt de ftkst. A-neste lskrsri în mare narte dentndt de mi-nistersl ksltslsl- Ilretatindeni egsmenii se nltng de oare kare restrtngeri, mslte fţit ksvînti mi kare, în lok st adskt vre sn nro-fit mtntstirilor, adsk nerdere. 75na din ane-ste restrtngei! este mi aneea de a onri mtntstirile a arde nentrs trebsinna lor lemnele moarte ne nstrezesk nrin- ntdsri. Mtntstirile trebsie st ksranere anele lemne din ssbven-nisnea ne le este- destinatt, negremit kt o-a-semenea regslt ns a nstst fi nrenedatt nini de ekitate, Dini de ksuosninjp lskrsrilor *ijp nriyesk silviksltsra, mi trebsie îudrentare.
Sînt ktjji-va anjL de ktnd s’a» institsat silvikşltorjî, am dori st snim kare sîi)t bine fancrile ue as nrodss aneastt not ramsrt de administranisne? îndemert nretatindeni am kt-staţ st vtz o fantt: nimik; sqis kt ag st rtsnsnzt şuii kt nrin aneastt not adminis,-tragisne s’as antrat ntdsri le mtntstirilor de ttiere. Vom rtsnsnde kt aneasta se nstea ktntta mi ftrt silviksltorl. Noi ns ataktni aini aneaâtt ramsrt: esistinga ei ne nare ne-nesarie; întrebtm nsmai 4e a nrodss ntnta-sttzî
ţe mi galiji, ka st noatt servi la trebs-inijt nentrs felsri de kerestele: neksrtijirea din kontrt, adsne ntbsmealţ mi aneastt din srrnt onresne desvoltarea arborilor; îtdikarea lemmlor moarte din ntdsre fane anelam efekt,
Ilretstindeni aflartm nodurile dsne ane ftrtmate. Mergtnd la Slatina, trektnd Oltsl ne sn nod smblttor, sn fel de vas mare, în oraui, D. Administrator ne susse kt nodsl nel mare de neste Olt s’a ftrtmat. dar kt l’a renarat mi 1 ltsatîn nirkslauisnea nsmai a oamenilor gsver-nslsi. Ilodsl în adevtr noate st se strine ssb
îtdikarea, din kontra, acestor lemne moarte,^grestatea karelor ks noveri mari; asfel îngelesei
ne
fane sn efekt rts;, lemnele moarte assnra 'ie-lor vii nrodsk apelam efekt ka nisne kada-vere nrintre oameni stnttomi. Iar ijelsl an^ stora este sn nrofit sigsr.
Ns kredeam kt D-ni silviksltorî st fi înijeles misisnea D-lor. Ns am vtzst ninî o ntdsre ksrtgitt. Hoaţe kassa st fie în or-gauisaijisnea regslilor? atsiinî avem onoare a snsue, kt silviksltorii ns sînt meniul a fi alt neva dektt ntndari de ntdsri. Noi snertm, kt ks noa organisaijisiie a, lskrtrilor nsbline se va da silviksltsrei simiisl ei yel adevtrat.
Dar iatt îndestsl desnre ntdsri mi nţ-dsrari.
îu Bistrina visitartm o mikt biserikt din veninttate nsmitt ntnsma, sitsatt ne sn deal mi fondatt de sn egsmen sînt akspi 160 de ani. De ai ni dedssertm la grota Bistrinei. Ai'ii ne srkartm ne o notikt, în toate sim-nsrile. La o întlgime konsiderabilt aflartm sma grotei. întrartm nrintr’o skorbort strîmtt, nlekani, mi avînd, fie kare kîte o lsmint în mtnt. Anest nasagiS este de vre 6 15—20 de nanii. Dsne aieasta se itrgesne snanisl.
Ne srkartm mi kobortrtm îu mai mslte simijsrî. Gtsirtm o ftnttnt ks ant reie, în a|tţ galerie, sg|b ftţţtnt, vtzsrtm mii de lilieni. în altt narte vtzsrtm o mikt kanelt, o altt kanelt mai mare se aflt la o altt e-mire a grotei într’sn lok mai snanios. Ainî ni se snsse ,kt ar fi trtit sn sixastrs. Ttlxa-riî atakt ktte odatt kiar ne sixastri; sixastrs ne loksi aneastt grott fsse atakat într’o noa-nte; noate kt ttlxarii îmi imaginart kt .sixastrs avea bani strtnmî din danii nartikslare. Bietsl bttrtn fs bttst, anoi arsnkat dsne rî nt. Kornsl stS se onri de nisne arbori, mi rtrpase akolp leminat nînt a doa zi.
Kpsele mtntstirei sînt ssnerbe, interiorsl lor de o ksitgenie admirabilt. Ainî se not nriimi ks falt nei mai strtlsnin,! streini.
De la Bistrijja nlekartm ks destslt ntrere de rts kttre nassrile noastre, Neîntsr-nartm în trista mi mai rsinata mtntstire /?/# tr'su lemn; dar snde ssnerioara, nrin msltt a-fabilitat.e mi îngrijire, ne ftks st sittm tris-tejjea ltkamslsi, D, Btdigt, îngrijitorsl acestui lokarn, se nsrtt ks msltt amabilitate
nosti ns sînt în nartea lokslsi; fsrtm ne-voijjl a merge ks kaii amabilslsi ggsmen de la Bistriiia, ntnt Ia Sltvites'iî.
Rekiemtm înkt odatt Isarea aminte a gsvernslsî mi a Eforiei skoalelof desnre starea skoalelor de sate. De va fi st le Istm' în realitate asfel ksm sînt asternste ne xtr-tie, am krede kt ssb anest ranort, sîntem mai înaintaiji dekţt. nele mai înaintate nanisni. Dar, din nefericire, cei ce ţrek de gkolarî ai skoalelor satelor ne xtrtie, în realitate
kt s’a ourit ti'ecerea acestor kare; dar a se 01111 trtssrile cele smoare, ale ktlttorilor, mi a se libera ale nartikslarilor ns îngelegem. Oamenii gsvernslsî ns kredem st fie mai smon dektt nartikslarii: este diferinga între oameni, ns între îrtssri.
Slatina are o nosigisne frsmoast ne ma-lsl rtdikat al Oltslsi; dar este snsl din ora-mele de kare loksitorii se dentrteazt. Ns seim kare va fi kassa. Tot c'e seim este kt, us iţsmaî oamenii, dar înssmi Oltsl as fsgit dsne albia sa veke ne kare sda nicioarele Slatinei, mi s’a mstat maî denarte. E tristt Slatina; asnektsl ei este miserabil. Ltksitorii a8 msltt doringt st o fakt st înfloreaskt; ei resmirt st aibt o stagisne telegrafikt, ceea ce Rîmniksl \ îlcii ns a ftkst.	,
dtui
lîacedono-lUmănii.^ w*®
(Brmare). ^
Estiagetn kîte-va linii din fragmentele din Orient, al D. Fallraeraiier, kare vor servi drent nrefagt la sksrta istorie a Macedono-Romt-nilor kare o vom renrodsce din istoria Ro^-manilor a D. T. Lasrians. î,li*
nonolsl Romtn aksm atît de liniiiitit uii kare ns ksgett de kît la lskrs mi la ktmtig n’a fost tot d’asna animat de 'sn astafel de snirit nacefik, s’as mtrginit în loksinnele sa?-le de asttzi ne limitele msnuilor Tesalieî desnre anss, Romtnii din Tesaîia avsrt mi ei, ka ini vecini lor, mai tîrziS, Albariesi, enokti lor de snlendoare (strtlscire) mi mtrimea lor nolitikt, kare fs sksrtt înst ne timui Bizantinilor nsrt signifikagisne (înseinnttate).
11	Dsnt Benjamin de Tsdela kare ktlttori în al llMea sekol nrin Grecia zice, kt Zitsni era Konfiiii mi cetatea ne snde intra cinevami în gafa Ro1-mtnilor. nreksm nclonohessl, ama mi Te-saiia in evsl de mijlok, imî nerdsse vekea ei densmire mi fs ksnoskst’t, în limba ordinart a triangslsi llirik, kîte-va sstimî de ani ka Valaxia mare, iar Etolia mi Akarnauia din kontra se usmea Valaxia mikt.* George na-xiimeros istoriksl de ksrtc nrimslsiaMixailt al naleologilor o zice ksrat, Tesalienii kare se nsmeaS in vekime Elleni mi komandagi de Axilles, ne timital ses se nsmiaS Vlaxt (Ro-mtni) Valaxra mare	Kabi
Benjamin asi'mîleazt (asemseste) ssnlenea (mltdirc?) Romtnilor d’akdlo ks a gazelelor (sn fel de kt'nrioart); resbeliossl lor ks-raţis ar fi indominabil (sn k^ragis kare ns se ’nffînge la nici o îmnrejsrare) mr kt nici sn rege ii’a nstst înkt st’i ssnsie
ns scis nici st şloceneasks. Orgamsagi-Ns este deslsl a se ntstra ntdsrile: suea este vicioast, Am mai zis sndeva, kt
www.dacoromanica.ro

Lsl Nicetas de Chona i nlace a nsmi; j Valaxia mare nsmai ne kît se întind m«nuii Tesalieî.
338	_
Nb treks mult timn dsnt ktlttoriea IbI Rabi Benjamin, se revoltară înnreunt ks Bulgari togi Ronisni d'a lungul muntelui llin-dss ntnt în vtile de sus ale Balkanului, sunt fiîţtfi Iletre uii Asan kontra dominagisneî nnt-sttoare, neoneste mi rBnitoare a ksi“Bu,iî Bi-santine, mi restabilirt ama numitul al 2-lea ImneriS Bulgar, avînd de kanilalt marele Tur-
uovo.	,
La Konfini neî mai meridionali anestui
Romtno-Bulgar ImneriS, mungi Tesaliei se domina de un ktnitan (IIrin>iine) indenendent kare se numea	BXax.0» adikt Narele Ro-
m^n, mi ka Bn asemenea snlendeast (strtlu-weste) în kroninele kontimnorane ale Bisanti-nilor mi ale Francilor (kruniferilor). ^
jeţjt fo frieblid;e uitfc nur auf arbeit unb gettmtn bebad;te StacŞentooIf toar nit^t je* bergeir oon fo rutjigen geift befeelt, ober auf feinc gegentodrtigen ©ifce tn ben n?eftlid;en ge^ birggutarf SC$effaIien« eiitgeengt. ©ie tţeffali* fd;en 2BIa<$en I;atten, iote faater ifjre nacf;bartt, bie 2llbanier, aud; tfyre Şeriobe beg gtanjeS unb ber polttfd;eit grdfje, bie jtoar nur fura, aî>er itn bu^antimfcfyen jeitalter uid^t oţ>ne bebeutuug ioar
unb itacŞ 23ejamtn boit Pubela, ber iut 124eit jaf;rt;unbert bnrcf; @rie* d)enlanb jog, loar 3'tun ®^eK 3reItkimk einganggftabt beg 2BlatŞi4anbeg. 2Bie ber leţmmteg, îjatte im mittelalter aud; ©fjeffalien in ber gentetnen ©pratŞe beg ilitriftfyen breiecfg ben alten 9îanteit uerloreit, uub toat- eine reil;e bon jaŞrŞunberten nur alg MsTfdXTj-BXax«^ ®rofk SBaltad^ei, befant, im gegenfafc bon îtcarnanien unb 21etolien, bie man $Iein*2Mac(>ien Şiefj. ©eorg ŞpaiŞiimerog, ŞofŞiftoricuS beg erften f>a* tdotogen ăkicf;aet, fagt eg ja beutlid; bie bor aU terg £>etlenen genaitnten unb bon Stc^ideg be* feţdigten STţjeffalier f)a£e man 3U fcitter jeit ©rofkSBIaiŞtten benant.
gelenfigleit bergleud;t fie berfelbe îoanberer mit ben gajetlen j iŞr griegerifd;er ăttutŞ fei unbe* jambar, uub feiit $onig Şabe fie nocţ> baubigeu tonnen	tur^e jeit uad; ber
burcŞreife ber rabbi Seujamiu erŞoben (1186) ficŞ im buitbe mit ben 23ulgareit fdmmtlid;e 2Bla* tŞeu laitgg ber $inbng=$ette big in bie ©Şaler beg Salfang Şinauf, untef iŞreit fiiŞrern ?eter unb 2lfan, îbteber bie briicfenbe unreblicŞe unb biebiftŞe ŞerrfcŞaft beg bujantinifjŞen £>ofeg, unb erricţ>teteit bag fo genante jmeite iBulgarenreid;, mit ber Şaufdfiabt ©ro§=^umoîbo.
©ie fiiblicŞfte Sanbmarf biefeg 3Blad;o=buIgarifd;en 9îeid;eg mareit bie ©Şeffa* liftŞen 53erge mit eineut nnabldngtgen §auţ)tling, bie ft(Ş @ro^2Blad;e Md-fa-BXayoc namtte, unb alg folcŞer in ben gleicŞ^eitigen (Şronilen ber g-raitfeit unb 33ii^antiner glanst.*
La ansi 511 d. Xr. Imneratorsl Anasta^ siB amestekîndsse în disnstile reliyioase, sko-sese din skasn ne natriarxsl Misidonis mi nre alni eniskonî. Romtni ortodoksî diu Mesia mi Dania Ibî AsrelianB, ssb koraanda Ibî Bita-lians, se skslara ks armele assnra Imnerato-rBlsî, b'btsr’B nre Inajuis mi teiirt la 65,000 de militari din oştea imnerialt, nrinsert ka-rele uele înk^rkate ks arme, nrovisisnl, mi ks o nem’BSBrat'B ssmi de bani, ne era destinata nentrB stinendisl militarilor. okBnarb ‘lettgile Anxialsl mi OdisEl, mi ni"Bdarx toate nint la Konstannia, mi kB mod8l anesta konstrînsert ne Imneratoral st koboare sinodal în Eraklea nentrB desbaterea artikolilor de kontrobest, mi st restabileaskt nre natriar-
¥ (gatliuerauer) in ben fragmentat bem Orient. <£icţe beilage jur 3tUgemeinen 3e‘tim8 tom 25 3uti 1 1844 «. 1651.	1
DÎMBOVIUA — 1 AbrGbTST.
xbI Manedonis, mi nre eniskonil nel skoml din skab’nele lor. Imneratorsl îmnresnt ks senatsl yisrt kt va strim;e sinod mi va îm-nlini uele uerBte de Romtni mi de Bitalian danele lor; înst strîugîndsse sinods la anB 514, el mtis st naraliseze tot IskrBl. Din ka-Bsa aueasta în ansi srmttor Bitalian ks Romtni anskt eartmi armele. Anastasis kre-zînd kt va nstea înntka nernile nrin o kon-ssltt ks eniskonil, kiamt la sine la anei 516 nre mai mslirl arxiereî, mi între auemtiea nre Romtni Domnion de la Sardika, Gaians de la Nais, Aluise de la Nikonoli, mi nre Evanyels de la Ilastalia; ni nre Domnion mi nre E-vanyels i-aS ltsat st se întoarkt eartmi a-kast, fiind kt se temea de miligiea nea or-todokst din UsrikB. Bitalians kontinst mi în ansi Brmttor resistenna în kontra lsî, nra-dt Manedoniea mi Tesaliea mi ajsnse nt-nt la Termonile mi la Enirs, mi nrinse attnea militari din oastea imnerialt, ktnî ns nsts resksmntra imneratorBl ks 1000 de libre de asr. Ilentrs ferinirea imnerislBi, Anastasis msti în 9 IsliS 518, lovit de fulger, în etate de 88 de ani, dsnt >ie a domnit 27 de ani mi 3 lsnl. In loksl Ist oastea mi senatul alesert nre Isstin 1, ora de rînd ntskst în UsrikB, dar destul de kanabil mi de îngelent. Bitalianu denuse armele mi rts-koala uea langt mi fatalt se asttmntrt, înst în anul Brmttor Bitalians (3) fs suis de Kon-stantinonolitani, kare era mtnioml nre dinssl nentrs uuiderile nele multe ftkste în timnul rtskoalel.	1
Istoriea Romtnilor de A Treb. Laurian. Tom II, nag. 7.
(Va arma).
D. Kozakoviui
(Urmare de la No. 52).
Dsnt ne se termint resbelsl, Mixai§ ml adsnt restbl armatelor sale mi nlekt kttre gara Romtneaskt dskînd ks sine nensmtrate avsgii ne le lsasa oamenii Ibî de la Turn!. Ile drum înst sn om ne era trimis din gart le snsne kt Tttarii au intrat în orame ftrt st simgt nineva mi kt fane nele mal mari kruzimi. Auzind anestea Mixaiu, norsnnemte ka st se trimigt un om kît mal în grab mi st snue boerilor din gart ka st strîngt o-mtire, mi st’i loveaskt ftrt nea mai raikt întîrziere; anoî st’I ansnge mi Ibî de unde vin anei Tttarî, daka sînt mulgi la nsmtr mi da-ka Xanul lor este ks dînmiî.
Dsnt dot zile i veni mtirea kt Tttarii sînt ka la ont-zenl mii oameni xottrîgl a nrt-da gara mi a nune fok oramelor nelor mal mari; kt ajungind la Neajlov ag mi ftkst tabere snre a se mal odixni mi kt Xansl ne era ku dînmiî se sfttBia ks nel mari al o-mtiril kum st fakt ka st roboaskt gara mal nainte de a’I anska vara.
Oamenii Iul Mixai* merije assi.ra Tsfarilor tui’î învinge.
Dsnt ne nriimi aneste înkredingtrl de la omul stă, Mixaig kiamt ne togi ofigeril mi mal marii omtirei sale mi le zise: „Sînt în-kredingat desnre dragostea mi kredinga ne are în mine ostamii mei mi de aneea n’am a mt teme de el întru nimik! Mt adresez înst kttre voi, karî îî kondBnegi, mi vt sn8ig
mergem snre a ne a.itra dientsrile nagiona-littnii noastre, vetrile utrintemtî mi sfintele biserinî ale natiieî de kan iui bate jok ku a-tîta neomenie anettl tiktlomî barbari.
" nTrera5r mi nu kstes a vt zine kt noate între voi se va afla vre o inimt romtnt de-generatt! vre un om kare st nu se simgt dator a şe sakrifika nentrs natrie kînd ea se a-flt în nerikol!
„niîngerile nensmtrate ne-mi vin din toate ntrgile mt fane st mt doart la suflet; zioa mi noantea vtrs lakitml nentre nenoro-nirile gtriî mi inima mi este sfimiatt de ds-rere la auzul rtBttgil Turnemtl ne este asuma fragilor mei. St ’nnenem, dar, akum re-sboiul nre kare st nu’l fanem st ’nneteze nî-nt kînd saă vom emi biruitori din astt lun-tt, sau ne vom nerde ku togii!“
Aneste vorbe ale lui Mixaiu anrinse foarte mult kuragiul, natriotismul mi simgimintele de resbunare în oamenii stî. Astfel Romtnil înviermunagl intrart ftrt temere în anei 80000 Tttarî nre karî I mtneltrirt ama de sntl-mîntttor în kît ltsau tot mi nrin ztnezl fugeau snre a-ml gtsi un lok de sktnare. în fine în vre o 4 ore togi Tttarii furt omorîgî numai Xanul lor mi ku kîgî va nuturt st ska-ne de grozava mînie a Romtnilor!
Xanul lor sktnînd se duse îndattla Sultan mi’I snuse desnre nele întîmnlate în gara Romtneaskt, artttndu’i tot de odatt mi nu-mtrul la kare se urka armatele lui mi kum togi au murit afart de el mi algl vre-o kîgî va oameni.	(Va urma.)
Ion KonslanlineskH.
UIÎZICĂRIE.
Rentrala din Fokmanî a deklarat kt ne membrii stî nu va nutea ninî o lege st-î loveaskt, nentrs ninî o kulnt. Perine de anei ne sînt datori, mante ani nu vor fi ssntragî de kreditori.
Mentrala nroklamt Ilrinninatele Suite ri-gat ku rege Euronean, sub suzeranitatea Ila-raiî de la Tulnea.
De kînd Hentrala a votat nrinnine strein, argintarii din Eurona au nriimit natru-zeni de komande de la kandidagiî euroneni de koroa-ne ku armele Ilrinninatelor.
Sn ofiger de la Iloligie, vtzînd îmntrt* gia mi îmntratul de mokava ne ntskoni Central a, trase sabia mi ttie îmntrtgia ral îmntrat.
8.\ŞTIIAŢAIU3.
Sunt-isktaituz am de înkipiat kase-ae me.ie din Max. Sfmtu.iui Basiae stpa-da Samspkaml Bis-a Bi de LQelkuaesku, aattupl ku d-uu Geopge Ikonomu, de aa Sfintu.1 Dimitpie ne un an saS ne mal mujgl ani ku mease odtl mi kuxnie, gpt-dint ku noml, kupte mape; dopitopil se Bop adpesa aa d-aul Geopge Ikono-mu, sau aa d-nu.i Eane Iloniu Ja Sfin-tu.i Suipidon Bekig, snpe a Bedea kon-digiiae aop.
kt nenoronirile gtreî se adaogt durerile el kreskînd din zi în zi; datoria noasht este st
Dimitpie Milion.
nogpafia Naniona.iz a ah Iosif Pomanos uit Komji.—Strada Nemgeaskt, Xans Germani, bio. 27.
www.Hflcnrnmflnicfl.rn