82 MlKnOlml HJLiy. AceastE foaie ese de doi> ori ne s’Ent’BInîris 'ţliepkfipen mi Slin- Bî[lreg»l abonament» -j-gî nentrs.sn anS 24 Sf. Dentr» */e „ 12 „ Trei lsni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssri se va ntati k» 30 n. FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ.^ Redactorii responsabilă DIM1TRIE BOLINTINEANU. Abonaijia se face la Sk librăria Chist. Ioanin» et C-ia Romanov stra-1 daLinskanilor. iar nrin /THl distrikte la D. sekre- / VH tari ai Administranii mi I—la koresuondenjjii li-brtriel. Ori ne abonament trebsie ntatit m, ■ daţi ks ssbskrierea. oo . / , i njoî fagi, nrin armate mi dren- dani art. 9 de la nronedara nen.il, m, ner- ** . V • ^ . 1__Oi n lr\ rr 1 _ tsl nenal deveni al Statslsl, al societtţil. Js-stiţia siniorilor se desfiinţt ks fesdalitatea, viaţa, averea mi onoarea era resnektate, toţi era cettţenl, iar ns vasali mi siniorl. Jsde-ktţile încensrt a se face în nsmele societt-ţii. de la kare emaneazt jsstiţiea, mi nroksratorsl sas nroksrorsl este mandatarisl ei; sekstorl ai akssatslsî, dsnt art. 21 nînt la 51 inklssn. Ka membre al noliţiei jsdekttoremtî, nro-ksrorsl de la l-ia stanţie este dator în vir-tstea art. 8 a nriimi ori ce reklamaţie, a is-kodi deliktele,* a face urocesele verbale, a merţe în faţa lokslsl ka st cerceteze, a da raiuioi 0<\o Hivnuiviui --------- î » Foukţia 1«I este îndoite: akssator nsblik, ka?ordine nentrs arestsire, a întreba ne martori, st nersekste ori ce delikt, kare vine st atace vre snsl din membrii societtţil, mi komi-sar al mefslsl Statslsl ka st asiste în loks'i snre a se ntzi nravila. Era sn timn kînd naţia aleţea ne nroksror, nentrs kt el fiind kemat a o nroteja, ea se interesa mal mslt ka st albt sn bsn mandatar, sn om demn de o misie atît de înalte. La noi acest nost a fost urivit nînt aksm ka cel mal neaktiv, mi ns se înkredinţa de kît la nersoane terţ nici o noţisne de drent, terţ nici o ksnoscinţt d.-nravilt; acest nosţ mi ks acela de administrator era nentrs şuii, ka st zik mal bine, debstsl. saS încenstsl karieril. Timnsl înst veni, mi necesitatea de a se înkredinţa asemenea nostsrl la oameni kanabill, se simte din ce în ce mal mslv. Î5n nroksror renresintt societatea, nrin srmare trebse st merite a o renresinta; sn a lsa obiektsl de’iktslsi, a adsna dovezile, mi a da toate acestea ks inkslnatsl în mîna justiţiei, în mîna tribsnalslsl. Vedem dar kt nroksrorsl are trei onere de ftkst: 1 desko-nerirea deliktslsl; 2-lea adsnarea dovezilor, mi 3-lea înaintarea btnsitslsl în jsdekata tribs-nalslsl (art. 16 de la nrocedsrt). Dar mal nainte de a face nroksrorsl cel d’întîiS nas, st vedem cine trebse st ia iniţiativa la deskonerirea snsl delikt? Aceastt kestie este foarte imnortantt, mi sînt diferite oninil in nrivinţa solsţisnil el. finii lsînd de bas alineâtsl 2-lea de la art. 1 din nrocedsrt kare zice: Hererea de desntgsbire nentrs nagsba nricinsitt din vre o krimt saS din vre o v*nt, saS din vre o abatere, noate st se srmeze de veri cine a ssferit asemenea nagsbt, zik kt iniţiativa este a ntrţil vttemate, adikt cel ce a ssferit nroksror renresintt ne fie-kare membre al deliktsl trebse st adreseze netiţia, nroksrors-societtţil, nrin srmare trebse sz fie om in- jlsi resnektiv. cerînd satisfakţie. dinendinte, ferm de karakter mi onest, ka st noatt kortsnsnde ks demnitate Ja o misie a-tît de frsmoast mi eminente. Dar st cercetzm nsţin kare a fost in-teressl societtţil de a înkredinţa în mîna nroksrorslsl atîtea drentsrl însemnate? Ilen-tr» ce a rensnţat fie-kare om la drentsl stS de antrare, astorisind sn fonkţidnar ka st’I nroteţe onoarea mi viaţa, bsnsrl nenreţiabile? în tiranii antici, al barbarismslsl, drentsl ns esista, ci forţa nredomina. Hei mal slab era jertfa celsî mal tare; onoare, avere mi kiar viaţa era incerte, ssnsse ne tot momen-tsl la nerdere. Fie-kare om trebsia singsr a se antra de isbirile inemikslsi, de nerseks-ţisnele barbarslsl, mi nenorocire nentrs cel slab, ktd devenea nrada invidiei mi a brsta-littţil. într’aceastt nosiţie, societatea era tot d’asna tsrbsratz, linimtea ns se nstea menţine, mi ftrt lini rate anarmia ameninţa totsl. De aci se ntsks necesitatea ka oamenii st koncentreze nsterea fie ktrsia în mîna asto-rittţil nsblice, în mîna Ministerslsl nsblik. Acesta aksm este kemat a antra ne fie-kare înaintea jsstiţiel, a cere în loks’I satisfakţie, mi a’I garanta libertatea individsalt, snre a se bsksra în nace de esersicisl fakslttţilor sale: iatt kassa fonkţisnel nroksrorslsl, ea derivt din nrincinsl smanittţil, din urincinsl evan-ţelik de a ajsta ne cel assnrit, ktd toţi sînt kemaţl a se bsksra de o notrivt de toate bs-nsrile kîte DsmnezeS a lzsat nentrs msritorl. Dsnt ce am arttat skonsl institsţiel Ml-nisterslsl nsblik (nroksrorslsl) st cercettm atribsţiile acestsl Minister. Observtm înst Aceastt oninie este gremitt nentrs kt alineatsl 1 -ig de la zissl artikol, dt tot a.-ceeaml faksltate mi nroksrorslsl în nrivinţa nedensil, mi iatt ksm: Hererea de ssnsnere la nedense se ksvine nsmal slsjbamilor acelora ktrora este înkredinţatt de leţe, adikt nroksrorilor. Vedem kt atît ofensatsl kît mi nroksrorsl aS acelaui drent, fie kare înst nentrs ceea ce’l nrivemte, dar ns ne esnlikt lt-r msriţ cine trebse st nrovoce întiiS jsstiţia. Ilroksrorsl, mal nainte de a reklama nartea vttemate, noate norui el akţia în kontra btnsitslsl? SaS trebse st amtente netiţie din nartea celsî ce a ssferit deliktsl? De aceastt oninie sînt snil, adskînd drent argsment art. 63 mi 92 tot de la nrocedsrt. Ka st rtsnsndem la aceastt întrebare, trebse st esnliktm mal întîiS ce este o vint saS krimt vegiatt. Artikolsl 13 de la nrocedsrt zice: Vegiatt viat este aceea ai ktria szvîrmitorl s’aS nrius. assnra fanţii sas kare s’a szvîrmit. de el de ksrînd. Asemenea se sokotemte vegiatt vint kînd stvîrmitorsl el este nîrît nrin svon nsblik, mi kînd se gtsesk la el lskrsrl, arme mi snelte kare daS nrilej a se sokoti destvîrmitor saS konlskrttor acei fante, daka înst vremea aflt-ril la dînssl a nomenitelor obiekte va fi a-nroniatt de vremea stvîrmiril vinii. Observtm aci kt zicerea vint are. sn înţeles ţenerik, mi însemneazt atît krima kît mi vina nronrie zist. (Vezi art. 7 mi 8 de la încenstsl kondiciî). Fiind kt ksnoamtem aksm kînd este o krimt saS vint vegiatt, zicem kt nroksrorsl ns noate lsa iniţiativa de a norni akţia sa kt la noi fiind trei sttnţil jsdekttoremtî (a- .._ .............__________ ................. fart de tribsnalsl noliţienesk), vom esaminajmal nainte de a nriimi o reklamaţie, afart ns-v, .a iu, .«tu, miuai utuuo în narte datoriile nroksrorslsl, vis-a-vi de fie |mal în kas de krimt vegiatt. Aceasta o zi- misia de a nleda nrocesele siniorslsl, kare din aceste sanktsare ale jsstiţiel. Ilen- ce esnres art. 24. In veri ce întîranlare de mi altsl nsmit nroksror avea înstreinarea de Urs acest sftrmit vom stsdia kondika uoastrt vint vegiatz, kînd fanta va fi de fire Krimi-Mal tirziS acesta îndenlinea ambele -nenalt, mi vom arzta anlikaţia ei mai mslt avea a s kri. onkţisnl, formînd ne ttkste o maţistratsit j sa§ mai nsţin gremitt în nraktikt. Ilrin delikt înjjeleţiem ori ce ktlkare a leţii, fie krinrt, vint saS abatere, www.dacoromanica.ro DIMBOVIgA — 29 18318. „ah. mi ssnsss la ostnda morgii sas la msn lii silnikt, nrokBiorsl înmtiingînds-se de a-geasta, ori din scoţi nublik, ori nrin uit mijlok, dator este îndatt a merite la faga lokslsî. sn-de s’a stvîrmit fanta mii. Aii vedem ksrat kt nrokBiorsl nsmai într’aiest kas, lsînd mtiin-gt din svon nsblik saS nrin alt mijlok, treime st nîmaskt la datoria lsi, firi si araţen-te rekiamanie. La asemenea întîmnlare, ne temeiil frasslsi ori nrin alt mijlok, noate ori qine ansnga ne nrokBror ka si meargt a kon-stata krima, mai ks seamt kt, art. 21 tui 22, ns-ne îndatorire atît dregttorilor kit mi ori kt-r8i nartikolar ka si densnge krimele mi vinile la kare se vor fi întîmnlat a fi fagi. în toate lele-lalte kassri, afari de kassl art. 24 de mai sbs nroksrorsl trebse si a-mtente mai întîiS o rekiamanie, formtlsitt dane art. 23, mi anoi srmeazi a ierieta, nri a nerseksta ne akssat snre a’l dovedi, mi a’l da în mîna jsstigiel ka si’l nedenseaski. Dar si ne înkinsim ki ns sîntem în ka ssl art. 24, mi nroksrorsl nriimemte o re-klamauie, intri în ierietare, nersekstt ne a-kssat snre a’! dovedi kslna, mi ne kînd el se afli în ane as ti oneragie, nartea vitimati în virtstea art. 4 de la nroiedsrt, rensngt la akgia sa livilt, nentrs ki nea nenalt, dsnt alin. 1 art. 1 am zis ki este nsmai în kom-netiuga nrokBforslBi. în asemenea kas de rensmiagie din nar tea vitimatBlsi, iati ne zine art. 4: Lenidarea jelsitors'lsî de nererea nivili, ns noate nini si stivileaski, nini si lase atîrnati srmarea ne-reriî nsblitfe, aţars numai kînd nriuina nrivind la mhmarea urni interes ks totul versonal al jeluitorului, nu se va atinge de vnhmarea obrntil Dsni alineatsl 1-iS al anestsi artikol, vedem ki nroksrorsl ori kînd a nornit o akgie saă d’a drentsl de la sine, în virtstea art. 24 kînd e krimi vegiati, sas dsne vre o rekla-magie, ori dsne ranortsl vre sneî dregitoriî, (vezi art. 21), este liber a kontinsa nerseks-nia sa, de mi nartea vitimati s’a lenidat de nretengie. Inst alineatsl 2-lea de mai sbs, kare ’1 am markat, adsne în nrivinga anea-sta konfssie. {[ Legsitorsl in nrinnin a zis ki nroksro-rsl, ka mandatari? al sogietigiî, are în mîna sa toati astoritatea. El este kemat a nro-teja ne fie-kare mi a nere satisfakgie nentrB nel vitimat. IlrekBm 8n korn fisik simte ds rere kînd i se ataki snsl din membri, nre-knm adiki noi ssferim kînd ne sdrobemte ni-neva kiar 8n deget, tot aşfel ssfere mi sonie-fatea, kare ns este de kit sn korn moral; ea se indigneazi, kînd vre snsl din membri sii ar iittimi vre o vitimare. De aneea legisi-torsl a gig ki daka nartea atakati se va lent da de nreten.nie, nroksrorsl, din nartea some-tegii, kare este W ea interesate, trebse si kontinBe nerseksgia akssatslsl, afari nsmai kînd nriiina va nrivi la sn interes ks total nersonal mal. Aieaste esnengie o vedem la finalsl art. 4, dar ns arate legsitorsl kare sînt anele kassri ks totsl nersonale ne n’adsk vitimare sonietigiî; mai ks seami ki aieastt esnengie ns esisti în kondika frangest, de snde s’a tradss zissl artikol. Adevirata esnengie kare a voit legsito-rel s’o faki este la art. 267 mi alin 3 de la art. 268 din kondiki nentrs mserea nrea ksr-Ani vedem ki nsmai btrbatsl noate nor- siderat ki mal mare este interessl sonietigiî* de a se nibsmi asemenea fante, de kît a se komsnika, mi ar fi nsdat Iskrs ka btrbatsl si taki, mi nroksrorsl si’l aksse sogia de nrea ksrvt. Skandalsl ar ti nrea mare, mi vitiraitor atît linimteî mi resnektslsi ktsni-niel, kît mi sonietigiî, kare în asemenea kas ş’ar indigna în lok de a se satisfane. Ama dar, vedem ki esnengia art. 4, rt-mîne fiii anlikagie, kinl, ne aritînd legsitorsl kare sînt anele ataksrl nersonale, de s’ar lisa în voia jsdekttorslsl ka si anregieze singsr kînd este sn asemenea kas, atsniî i 333 zine în Regslament; ltrgirea kanalslsî Dim-bovigel; desfiingarea Eforiilor; regslarea sil-vi keltorilor; kreagisnea snsî Minister de 1b krsrile iisbline; lsarea ne seama Statslsi a amezimintelor BrinkovenesnI, kreagisnea «-nei direkgisnî de komerg ne lingi sn Minister: kinl komernisl, în ftgarasl snde l’a a-renkat institsgisnele veki, ns urosneri; re-gslarea lskrsrilor sBdigesni în sniritsl îmam-tegilor Romine mi alte mslte lBkrsri. ^ ~ Iati ne astentem noi de la sn Minister* Miiristersl ne va satisfane ks îngelennisne, energie, desinteresare, în sniritsl KonvengiBnei smgor muu ou —..........t 1 . | - Tn; s’ar da o arini foarte nrimejdioasi în mini, mi al nrogresslsl, toate trebsingele g _ _ . . • _ ,• __1_s «rn O «TQO aimTTQ'Hîl#* nOâSlTC* Oii ks kare ar lovi nsmai ne nel ne va voi, mi ar absolva ne ori nine ’i ar ntenea. 5n asemenea esemnls s’a întîmnlat aksm de ksrînd ks nronessl D-lsi Valentineans, ne kare trei din d-nil jsdekitorî ag voit si’l absolve, ssbt ks-vînt ki D. Ioan Mans mi D. Slinineans s’as lenidat de nretengie, mi ki nefiind ani o akgie nsbliki, dsne art. 4 alin. din srmi, nro-ksrorsl ns mal noate sssnine nronessl. Majoritatea însi diiîmi aneasti nirere, mi intri în fondsl nrinimî, anrobînd akgia nsbliki nroksrorslsî. Aneasti sunare ni se nare nrea logiki, konformi ks sniritsl legsitorslsl. Hoaţe zine nineva ki zisa esnengie de la art. 4 ns s’a nss în zadar, ni a avnt sn skon nel «ie a a-diogat’o. Da, negremit, a voit si lase o kee ka si întoarki legea în kotro ’I o ntenea; si taki akgia nsbliki uersonali mi vine-ver-sa, dsni kanrinis. De s’ar nriimi o aseme-^ nea anlikagie, noate îngelege ori nine kît ar fi de nrimejdioasi nentr.s nel slab, nentrs nel ne ns va avea nini o iuflsingi m jsdekitoiie. Akssatsl nsternik ar skina tot d’asna, iar nel-l-alt ar fi jertfi firi îndoiali. (Va srma). B. Iletrone. timnslsi, anela va avea simnatiile noastre, ori kare ar ti. (îîrmare). N» vis, D-lor, si nledez kasza nimslsi, ni^[ si anir sag st akss ne aine-va, fie-kare va da seama de aktele sale, dar nentrs k* am oksnat în tot in* tervalsl gsvernsl interimar nostsl de direktor al Ministerial finangeî nii am îndenlinît kiar mi nostsl de Ministrs în doss-trel rîndsrî, m® sokotesk dator a a mt jsstifika înaintea nagiel, în kontra veri ktria oniniei, ki în aiest Minister a nredominat desordi-nsl mi kt Vistieria a fost într’sn jaf komnlet, Mt abn,in, D-lor, de a intra în disksgiî detaliate, nentrs kt dsnt a mea ntrere, krez kt dsnt leţiisirile înkt în vigoare, ns sîntem komnetinijî, ninî kamera nini e». de a intra în asemenea disksijie, mi de a akssa, sas a antra fante mi gifre ne n’as trekst mai întîiS nrin nernetarea ini ltmsrirea kontrolslsî, în komne-tingt ne, nînt la oare-kare nsnkt, ns se kontestea-zt nini de majoritatea sekgieî finanniare. Mt mtryinesk dar, în aneea nsraaî ka snre oare kare mtiingi-vt nreliminart, st vt ansng, D-lor, kt lskrsrile ns sînt atît de teribile ksm se mkolo-reast de majoritatea sekniet. Fondsl destinat în 1855 de Divansl ad-hoc nentrs nlata datorie! nsbline d’atsnnea, adikt în no-sigia de al 2-lea zenisealt, n’a fost întrebsingatt în keltselî mi desntgsbirî nelegitime, nreksra s’a zis, ni a§ îndeulinit adevtrata eî destinagie, înkt mi ks nrisos, ktnî nreksm se konstatt kiar mi de fostsl Ministrs al Finangelor nrin ranortsl sts dela 24 Martie No. 1604, dat Onor. Kamere în konie, din 25 milioane le! datorie aleast atsnnî de Divan, azi ns figsrt dekît vre o 17 milioane nsmaî. Trebsingele nsbline ns a ssferit în anest interval nea mai mikt neajsngere, fie-kare servinis a nriimit ne denlin fondsl stS ansal, snele înkt mi ks nrisos sîntem destsî, D-lor, în aneastt kamert, zikt nine-va kt a avst st ia vre o ssmt dela Vistierie, mi n’a nriimit îndatt mi esakt. Keltselile Statslsî în total, ns a kovîrmit ve-nitsrile sale. mi anei definit de 7 milioane de kare vorbemte majoritatea sekgieî, ns’l datoreazt gsvernsl kttre vre sn nartikolar, nini kiar kttre vr6 o altt kast nsblikt ni nsmaî kttre alte fondsrî ksrat vistierinemtî, de la kare a fost silit st se imnrsmste ka st akonere linssrile ivite la snele fondsrî, asemenea visterinemtl, nreksm s’a srmat totd’asna, mi kassa anestor linssrî n’a nrovenit, D-lor, nsmaî din anele nelegitime keltseleî mi desntgsbirî de kare vorbemte Onor. majoritate, mi nentrs kare renet, kt rtmîne ka la vreme st dea seama anela ne ÎS aS a-storisat, ni as nrovenit mi din altele srgente nri foarte legitime rtsnsnderî, din kare nea mai mare vt. ni nîrt, rai nsmai el o noate sssnine, iar nro-ksrorsl înneteazt îndatt ne btrbatsl a rensn-gat la akgia sa. Motivsl legsitorslsl este lesne de îngeles în kassl anesta, ktra el a kou- CRONICA. Hriimim o karte de la getegenil T.trgo-vistel ssskrist de not-zenî rai ont de nete-genl din a«iel orara, rai adresate kttre D. Mi-nistrs din sntrs, nrin kare mtrtsrisesk msl-gsmirile d-lor nentrs nohgaisl anelsl orara D. Ion Sniresks, rai doresk st ns se mste la alt orara în a^eeam! ksalitate, ni st rtmtie tot în Ttrgoviste. Ks toate anestea nermstagis-nea s’a efektsat. Noi ns ksnoasHem kassa a-gestiî nermstagisni. Vedem nsmai mslgsmi-j’ile ortraanilor assnra d-lsi Sniresks, *ieea ne ne fane st kredem kt nermstanisnea a fost diktate de vre su ksvînt nolitik ie ne este neksnoskst. A emit m«lte voibe în aieste zile, între altele kt are st se skimbe Ministersl în în-tregsl sts. Noi ns siim nimik desnre aiea-sta, în nrivinga Ministerslsi tot ie dorim ar fi ka ori aiest Minister, ori altsl (de se va skimba) st nrofite de timnsl ntnt la deski- ^ derea adsntrei, ka st fakt mal mslte sste de narte datează de maî nainte de Islie 1856, nreksm . , , ^ roieşte, snre esemnls, ssma de neste 3 milioane leî ns- nroiekte de reforme de mtnres în narte, ie sure cu* .’ A . . t , , „ . u , . . . I mirau! de Vistierie în a«iest interval de 3 ani din Konvengisnea rai trebsingele gtrei ier nea'! 8rml>~ nentr5 anrovisiontrf mi diferite alte keltselî ntrat, ka la deskiderea Kamereî, st fie dej^^ ne seama 0mtirilor de oksnagie în anii 1853 ‘ " ‘ “ 1 ~~ mi 1854, mi ne kare ns anskase gsvernsl de atsnnî ale liksîda, aflîndsse mi kiar asttzî asemenea ssme nertsnsnse la suile administragieî, din neltmsrirea sokotelilor de kttre Komisiea Mentralt a liki- dagiei. Dsnt aieasta vin mi alte keltselî, ktii mi de a ferit bsnsl Dsmnezes ne gara în intei*val de la lskrs rai st ns se mai niarzt timnsl nreiios ka ne trekst. Ktte lskrsrl ns sînt de regs-lat 6a8 de kreat! Skimbarea îmniegagilor rai îuloksirea ks oameni mai komnatibill ks ideile de asttzi; desfiingarea btttiei; reorganisagisnea nostilor uvguiui^uii vm 7 ----o j ^ ICI 11 uouoi lyoiuucACo ut/ a» • — —— nrovisoriS, ntllt se va faie o lege generate; j 1856 înkoa^e de oksnagiî militare, dar a avst teierea morilor dsne Dîmbovigt, nreksm se sînsl sts oasnegî, a ktrora înalte nosigie mi gra- www.dacoromanica.ro 334 — vitatea misiei lor în interesai gtreT. aă reklamat o nriimire konvenabilt mi oare-kare keltaeli. b’a8 n amarat, J)-lor, în aceraţi trei ani din Vistierie în asemenea rasnanderi mi kelţxell, neste 15 milioane lei, ne kare, se îngelege kt ns a avat ga-vemxl de snde îi lsa dekît din aceea 2-lea zecia-eali. mi din nrisosal celorlalte fondări vistericemfi, l;a sa na kaza în datorii ks dobînzî ne la nartiko-lari, nreksm sa mai armai. IIentr8 ceea ce se zice nrin ranortal uiajori-ttgiei de o keltseala fi.it esemnla de lei 152 de mii natra sate iiriimigî de D. K. Sagake nentra mi-sisnl eksterioare, eS ns gtsesk în kondicile Vistieriei rasnandere. mi iatt ade varul nricini. Toate gB-vernele nrecedente afi efektsat totd’asna oare-kare asemenea keltaeli centre nlata abonamentslsi la diferite jsrnale streine, nrntre nortsl skrisorilor nrii-mite mi eksnediate în streinatate, mi nentrK diferite misii esterioare; iar gavernal interimar vrînd st organiseze acest serviciă într’altfel, a destinat sn fond an«al de vre o 400 mii lei, din kare nrintr’sn dekret de la oktomvrie 1856 No. 219, a aatorisat ne Vistierie ka st sloboazt în nriimirea Sekretare-IbI statalsl aceastt ssmt de lei 152 mii. Ksi dar o fi dat sekretare! de Stat, mi nentre ce, întrebe-se, snre a da seama. Iatt cele mal nrincinale ssme rtsnsnse de Vistierie în acest interval. S’a nlttit deficitsl anala! 1855, de vi-e o dost milioane trei sate de mii; idem denositele tribBnalelor ce aă fost înkornorate ks namerarial vistiericesk, neste dost milioane mante sBte de mii, s'a întors la k»tiile komanale, neste natre sBte mii lei. La fondai eraancinayilor asemenea neste mease sste mii lei. Din beneficial rekragilor, ka kare s’a încenat zidirea snitalalal os-ttmesk, s’a dat an milion cinci sate mii lei; din fondai skoalelor idem natra sate mii lei; din vekial fond al dramarilor, idem an milion ont sate mii lei; s’a nlttit datoria la snitalal Ilantelelmonalaî, trei sate mal-zecî mii lei; idens îmnramatarea kttre D-ns Barta. mi Doamna Romanenko, vre o mase sate doat zeci mii lei. Ilentra întreginerea miligieî, neste sa-mele ce’i aă fost alokate crin badgct. neste an milion natra sate de mii. Ilentra anrovisiontrî mi alte keltaeli ne seama omtirilor de okanagie, ka la vre o trei milioane. Ilentra geodesie mi nlanoinetrie, ftkatt în gara de kttre gavemal Aastriak, mi de-snre kare gavernal lokal na kanoamţe nînt asttzî nimik vre o mante sate mii lei. mi s’a aflat în na-merariă în kasa tresoralal la 1-iă genarie 1859, osebit de denositate tribanalelor, an milion ana satt ont-zecî mii lei. Akam dar daka din aceste keltaeli mi rtsnanderî vor fi anile nelegitime, reviă la vorbele mele, kt la vreme fiem-kare va da seama na-gieî de fantele sale. La o asemenea stare a lakrarilor, katez a zice kt s’ar komite o injastigie, kînd s’ar grăbi cine-va st înkrimineze mi st akase mal nainte de a ksnoa-mte detalierile mi motivele, lakrare ce, dant legile în vigoare, trebae st o adtsttm de la obmteskal kontrakt. Mal am ceva de zis, Domnilor !_Onor majoritate a sekgiel finangiart na face nici o meugiane de o nregioast mi foarte logikt kombinagie nroua-st de D-n8 Katargia, fost8l Ministre al finangel, nrin raensionatal sta ranort nentra regalarca datoriilor gavernalal kttre diferite kase nablice, mi kttre acel nartikolarî ce aă st nriimeaskt sama de 8,000,000, nentra anrovisionarea militare Rase mi Otomane, kombinagie de cea mal neantratt trebaingt, mi kare are st serveaskt de norma la alkttairea bage-tBlal anala! viitor, ceea ce mt face st btnaesk mi mal malt kt Onor. sekgie n’a avat în destal timn st stadieze acel ranort. Iatt ce zice D na Katargia (acest ranort este! trimis in kouie kamerel). De aceea, Domnilor, e de argentt necesitate ka st se nronange katnera mi asanra acestei kestiî. în fine Domnilor, de vregî st kanoamtegl a-dcvtrata stare a finangelor gtreî, ea na este atit de denlorabila nrekam se krede de ani algi; gara e datoare 25 milioane lei, din kare 8 milioane este datoare a’I rasnsnde kttre nartikolarî, de la kare aă laa^ anrovisiontrile sas zise, iar celelalte. Ie doteast kttre kase ini fondări nablice, adikt, gavernal kttre ga-vem* mi tot odatt gara are st nriimeaskt de la ga-vernsl Ras mi Otoman nentra nrovisiontrile ce le aă ftkat în anii 1853 ini ,1854 neste 16,000,000 lei, de se va anroba dar nronanerea Ministeralal de a ae mterge toate aceste datorii kttre acele kase mi Tinogpafia NanionaAS DIMBOVIIIA — 29 ISfllS. __ fondări, na namai kt gavernal na va mal fi dator, ci din kontra va avea mi o reservt de vre o kîte-va milioane, mi se va nrivi într’o stare destal de nrosnert- în komnaragit ka. aktaalele sale mici re- sşrse. . , ui z’Ă * ' : OIDEIE DESPRE ARMAREA ŢĂRII- (grmare ini fine). URZICĂRIE. * D-ua X. kokoant b^ti-bn* din Moldova a dat in aieste zile sn nroiekt noS de Knire a Ilrinninatelor în bisrosl gazetei de Konstan-tinonol. AneasH snire va fi între dînsa mi 5n boer b-btrtn din Valaxia, ks kondigisne a’l face Domn. Ilroiektsl a nltkst redaktorslsi nsmitei gazete, ktnî aieasti snire i se nare nea mai iuoientB din isme, de kare nimeni ns are a se teme. Kokoana bitr&ns, astentsnd st serbeze nsnta. voiesqe st ksranere momit în Valaxia. III. bistema amerikant. Este o gardt nagionalt ce formeazt o armaţi, generali, antrttoare a IJari, “6 kare se komnane din togi cettgeni Statarilor 8 ni te ftrt de ekscengie, kare not narta arma, aceastt armata namita miligie la anal 1840, se alkttaia din 1,822,388 oameni, dintre kare 654 generali 2,593 ofigeri saneriorî 15,144 ofigerî kîmnenenitl, ini 50511 otigeriî de komnanie. Armata statatoare ce se komnlekteast nainal nrin volintirî, este destinata mai ka seamt nentra naşa frontieri desnre anas de ntvtlirile Indienilor, ca se îmnarte în 8 regimente nedestrime, 2 dragonl, 4 artilerie, mi 1 vînttorî, generala tot acestei armate, konstt din 6 generali maiori, dintre kare anal este kaual armatei, mi algi 16 generali de brigade, dintre kare 6 voleotiri. Statal major general, stt dintr’an adiatant general, doi asistangl adiatangî generali. Namtral oamenilor la aceastt armatt variast foarte malt mi na se noate fiksa. Angajament se face dane trebaingt. TABLĂ COMPARATIVĂ : de la anul 1847. □onalagie armatt în total. Gresia . - 15,472,975 . . . 670.000. Elvejjiea : . 2,360,000 . . . 220,000. Matele-Suite. 118,000,000 . . milijaia marin* linie {fors indieni *ie aint 6,100 >i.„ *: ifsrB indieni w smt MWfc, anroksiraauie. [vre o treî milioane. 15,000J_______ 1,843.388 MIŞCĂRILE liN PORTURI. Galaţi. în ziua de 24 Iulie 1859. Korbbiî sosite demerte - ■ • „ nornite înkfcrkate. . • Vanoare sosite .... „ nornite • • ■ în 3ioa de 26 /s/ţa, 1859. Koiibiî sosite înkbrkate . . „ „ demerte. . . . „ nornite îuk'&rkate . Vanoare sosite . ... Ibraiia. în zioa de 27 Iulie 1859\ Korbbiî sosite înk'Brkate . . . „ „ demerte . . . „ nornite înkisrkate . , „ . demerte . v . Vanoare sosite .... „ nornite . . . . I1REJJÎ5L ţlRODSKTELOR. Galaţi. 8 4 1 2 2 2 2 1 5 3 2 2 1 1 De aceastt komnaragie resaltt kt, Ilrasia are armat al 23 omfi, mi renablicile Elvegiî mi Statelor 8nite ne al 10 am al nonalagiei lor, înst aceea ce se îngelege dane sistema Ilrasieneaskt armat se krede ,a fi komnlekt mi militar mi om al naterel lîngt kare de s’ar adtoga în armarea gloatelor se Arede kt ar îndoi, namtral ce are anroniindal la nronorgiea ambelor state renablikane. Dane ori kare sistem din acestea saa dane anal ltomnas mi stors din toate, de vom laa namtral de mijlok mi vom sokoti înarmat ne al 26 V* om din nonalagica Romînt dinkoace mi dinkolo dc Milkov din 5,000,000 nonalagie gifra celor kanabill de a forma armata, va kovîrmi namtral de 300,000 oameni. Aceastt gifrt redast la jamttate, iar alkttae-rnte gifra de 150,000, gifrt destal de resnektabilt, mtkar kt kalkala este cel mal modest ne kare mi gara klevetiriei na’l va natea mingi in alt kin de kît dane datina inimicilor nointri din afart, mi din lt8ntre ce fak ani ne exo rtsanttor la ceilalgil ka-ril kînd nu not askande vre an adevtr nintit mi nici na’l not îngtla ka balele lor veninoase, atanci vin nlin de îngrijire ikonomikt a ne nltsmai nimte ximere finangiale ce sînt mai neraminate dekît kle-fetirile lor cele grosolane. Ka st nimiknicim kiar nînt a na se namte asemenea viklene neadevtrari. Romînil trebae st kaDoaskt kt din 150,000 nici 50,000 oameni na se va cere st fie nermanengi sab arme în aktivitate mi fiind kiar atîgea ano! matara eksneriengt ka bagetal de 30 de anî de fagt ne arata învederat kt gifra gineri variast între 500000 mi între an milion lei nentra ginerea anaalt, a ana mie oameni trane de linie de toate armele ka kai lor. Ama de vom lentda laksa mi vom simnlifika kel-taelile vom fi în stare ka 20 nînt la 25 milioane a gine 50,000 oameni de toate gradele mi ka toate trebaincoasele lor mi a k ailor. Vor zice gifra este nrea mare! Es sint kon-vins înst kt o komisit natriotikt cerînd ideia na blikt ar deslega mi aceastt niedekt de va fi din adins sttraitoare st o realisese. In zioa de 24 luAie 1859. Gris ktrnajg V kal. I, „ 140—160 n 5î » n, 120—140 „ anubst , , . 150—170 Sekart . . • . . 80— 86 Ilorsinb , . • . 111—112 Orz . . : 58—60 în zioa de 26 IsAiS, 1859. Grbs ktrn'bS kalitatea I, kila de 140—160 n >■< B, 9 „ 120—140 „ arn'bst. . 150—170 Sekart. . . 90— 92 Ilorsmb. . . 115—116 Orz . . Ibraiia. . 58— 60 în zioa ! de 27 Iha ie 1859. Grb8 ciak'br, kalit. I, kila de Mante 205—210 n n 11, „ _ Kalafat 185—190 „ kirn^s V I, B 165—170 n r n, - . (.140—150 Sekan> . . 75— 80 Ilorsmb . , , . . 110—125 Orz . . . 75— 80 Fasole ssta. . • . 38— 40 Raniu.1 . 60— 70 Meitf. . . 75 ÎNŞTIINŢARE. Ssnt-iskMitsj am de înkipiat kase-jie me.ie din Max. Sfîntsjsl Basiae stpa-da SamspkamI Bis-a Bi de IIIeîkBjeskB, aj'btBpî ks d-ns Geopge Ikonoms, de .ia Sfintsa Diinitpie ne sn au saS ne mal msaul ani ks mease od-b! mi ksxnie, gp*-dint ks noml, kspte mape; dopitopil se Bop adpesa Jia d-jsl Geopge Ikono-ms, sas aa d-nsa Eane IIoMis ja Sfîn-tsa Snipidou BekiS, snpe a Bedea kon-digiue aop. Diinitpie Milion. 'j m i i ■ s jiLg_iMi ibiiiiipb! oasI losif Pomanoe mi Komn.—Strada Nemgeaakt, Xaaa Germani, No. 27. www.dacoromanica.ro