1859.
IS 81.
SÂMBĂTĂ 25 IULlC.
Aceasta foaie ese de dot ori ne sEnteraîn-B ■ţliepkspea mi Sim-
Bl>Hreu8l abonaments-!«i neutra sn anS 24 iSf. IlentrK */2 n	„
Trei lşnî. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrî se va nifcti ks 30 n.
f6iă politică şi litterarA.%
Abonania se face la librăria Chist. Ioanins et C-ia Romanov strada Linskanilor, iarurin distrikte la D. sekre-tarî ai Administrării mi la koresnondennii librăriei. Ori ne abonament trebsie ntatit îndată ks ssbskrierea.
Hedactoru responsabiiu DIM1TBIE BOLINTINEANU.
DD. asonagl Re Bcp dopi se se mal aEoneze ne tpimestps .isl Is.iie, Eop sine Boi se tpimijjE .ia administpanisnea foii npegs.i aBonamentsasl, îu	mal
skspt tepmen. Asemenea Bop t.pimite sânii mi nentps tpimistps.i tpekst, nel ne ns aS uaEtit înkE. Ks aneastE oka-sisne psgEm ne DD. înniegagî al On. administpagisuî mi al nostDop se dea nane naketeaop ks acspna.ie. Este sn askps gpaB a se în.iEtspa acspnajieae din kazea .iop.
Administpatopsa Gazetei.
PRINCIPATELE-UNITE.
Bucureşti, 25 Iuliu.
cest îngeles, ar fi sn akt nerikslos nentrs gErî, inssltEtor nentrs Alessl de la ‘24 gena-rie, rai Komisisnea HentralE, în lok se voteze sn akt uagional ar vota nerirea nagisneî; mi în lok se astent lasrî rai reksnoscingE de la nagisne, ns va întElni de kEt blesteme rai feare.
Votsl Komisisneî va fi oare nsmai nentrs viitor? lEsava Domnslsî de astEzî inigia-tiva rai faksltataa se Iskreze nentrs suire, ksnd timnsl va fi nriincios? De va fi asfel, ns este nici sn tes. Daka însE va fi în sim-nsl kE se nrokIamE snirea ks nrincine strein, astEzî, acest akt ar fi nerikslos nentrs gErî, inssltEtor nentrs Domn, rai kslnabil ssb toate nrivingele.
Se ns ne grEbim înkEl
Aszim kE majoritatea retrograda a Centralei din Fokraani ar fi nEiidind se voteze snirea gErilor ks nrincine strein. Noi ns vom kombate ideia snireî în nrincin. Ideia snirei este sn sim-timent vekis ka rai nagisnea RomEUE. AfarE de nrin’jinele strein ne este o ideie noE, iie-skstE narte din trebsinua a nsne odatE frEs trEdErilor arabigiomilor, narte din ideia kE nrincinele strein nentrs RomEnî imnlikE ideia indenendingeî absolste. Dar vom kombate tim-nsl anlikagisnei aceşti! idei.
Vom arEta nerikolsl ne este nentrs na-gisne sn vot de aceastE natsrE, în timnsl de âstEzî.
Konvengisnea trebsie se se esekste în nrmciniî seî fondamentali în ranort ks inteie-sele din afarE. A* se fane din kontra, e?te^ a servi de sigsr interesele inimicilor gErilor a strika sistemsl lskrsrilor de astEzî, a adsce ideile rai oamenii trekstslsî in gErî ne srmele oştirilor streine de oksnagisne. Ce noate mal mslt se ne lsmineze desnre aceste noi nefericiri de kEt aceste esnresisnl din nota gs-vernslsi în. Ilorgî? „In kas de violagisne a Konvengisneî în. IIoartE va interveni armatE nentrs a statornici în gErî ordinea legalE tsrbsratE.u A voi dar, a adsce streinii în garE, urin violarea Konvengisneî, este a medita de mai ’nainte rEstsrnarea nrincinilor de civilisagisne din Konvengisne, rai a livra gErile în mEna streinilor. Nagisnea intelipentE a fost martorE îndsreratE la atEtea krime nolitice fE-kste în nsmele ideel de nagionalitate de o searaE de oameni anti-nagionall, în kEt la ivirea snsl asemenea akt, se ns linseaskE a’l nsneîndatE in nsmErsl tiEdirilor de natrie.
Komisisnea CentralE noate se esnrime aceastE doringE în Konvengisnea ce elabora^ însE, noate se o esnrime nsmai nenţrs viitor. Ea noate zice kE Domml de oşteai va fi nel din srms Domn Romsn% iui lass onestei Domn toate iniiţiativa iui faksltatea, ss Iskreze nentrs realisarea oneştii idei ksnd timnsl va fi nroninis-
Ori ce altE kombinanisne, afarE din a-
Le jcarnal des D^bats nsblikE nota otomanE, în nrivinga investitsrel. Noi vom rEsnsnde la snele din diversele usntsrî ale a-cestiî note. Konrinderea acestil note, în to-talsl sEB, seamEnt-k« cele din—srnvE args-mentagisnî ale snsl avokat ce îmi nerde kas-sa. Ns este sniritsl de srE, nici de doktri-ne nernicioase ce ne dominE în observagisni-le noastre, ci interesai komsn de konserva-gisne. Noi kredem înkE, kE o înuelegere strînsE între Romini rai Otomani ne basele vekilor traktate, noate fi stile atEt Roratriilor kEt rai Tsrcieî. RomEniî în nosigisnea lor în fagE ks ambigisnele nsterilor krestine ce’i învecineazE, as îngeles trebsinua snsl aseme nea anrouieri; din nenorocire Tsrciî ns o not îngelege, rai ns nsmai ns fak nimik ka se ajsngE la aceasta, ba înkE fak tot ka se a-jsngE la îEcealE mi o eternE senaragisne.
în. IIoartE nretinde în nota sa, kE iea sn vis interes în desvoltarea nrosneritsiţeî ambelor tţsri Romsne, mi kE i-a mrst rss ks nsterile as avst alte anreiţiaifisni de kst dînsa desnre Ilrin-ninate. Ka RomEnî, ka Tsrcî, ka Englesî, ka Rsral, ka Asstriaci, ka Francesi, ka Sar-dinezi, ka Ilrssieni, ba înkE ka Amerikanî, de vom lsa în konsideragisne interesele Ilrin-cinatelor, ssb toate nrivingele, vom gEsi aceasta: Ke ns nstem voi binele, ssb nici sn ranort, al acestor gErî, ne kEt timn ns vom voi se le vedem snite. Ksm ar nstea aceste gErî se înfloreaskE, ftrE legi bsne, fErE libertEgl, rai ksm aceste libertEgl ar nstea esista în sntrs, ne kEt timn aceste gErî ar fi senarate, slabe, desbinate moralicesce rai imv terialicesce, ne kEt timn ar fi ssnsse se devie, înnarte, naraaliksl boerslsl celsl ce ar da dovezi de mal msltE dibEcie în tradare? Ile kEt timn fermanele rai komisaril tsrci ar fsr-nika în Hrincinate? Asfel dar, sas nrosneri-tatea desnre kare vorbesce nota este îngelea-se din nsntsl de vedere al stEnînsls! tare kE-
tre sklavsl sdrobit, sas este o distrakgisne a notei.
Nota mal zice kE restatornicirea ordine! legale în Hrincinate destinate a kezErasi he-strarea imsnitEgilor lor, face ne HoartE se doreaskE a se eseksta Konvengisnea narisia-nE asfel ksm fsse întEi§. Oare aceastE notE îngelege kE votsl adsnErel din Bsksrescî de la 24 genarie ns kezEinse restabilirea ordine! legale rai imsnitEgile noastre ? Oare noar-ta krede kE alegerea nrincinelsl Ksza neste ambele gErî a adss desordinea rai a fEkst se ne nerdem imsnitEgile? Noi ns vedem revo-lsgisnea în garE, întigEnd stindardsl disorai-Jnei ne grEmezile de imsnitEgî fErEmate. Sin-Igsra desordînE ce nstem vedea este în sni-i ritsl amatorilor de domnie ce a§ kEzst. Sin-gsrele drentsrî nerdste, sînt nrivilegele barbare a kEtor-va familii. Sînt snerangele ner-dsţe de a se srka ne tronsrile gEreî ks ier-man. Daka ar fi esistînd înkE în gErî oare kare neasigsrEri, aceste neasigsrErî le sîntem datori uoliticel în. Horgî ce întErzie se sss-krie la art. Konvengisneî, dînd investitsra la tiran. Dar rai acele neasigsrErî ns not se e-siste de kEt în kanete de robi. KEt nentrs nagisnea RomEnE, a dat votsl ses, rai nsgin se mai gEndesce la investitsrE: Investitsra nentrs dînsa ns este de kEt o formalitate, o kestisne de etiketE. Daka se gEndesce ci-ne\a kE nrin întErzierea investitsreî, se noate întrodsce în gErî neînkrederea mi nertsrba-gisnî, acela este tare amEgit: ns ksnoaşce ne RomEnî de kEt nrin doi saS trei ti EdEtorî.
Nota mal zice kE a kemat bEgarea de seainE assnra nelegaliteU/ilor ne nrixsnisers a-leijerile din Moldova, etc.
Alegerile din Moldova nelegale! rai kare sînt oare legale? cele ce se fEksrE în Vala-xia ssb KEimEkEmia de trei? Aceste ksge-tErl ns sînt ale în. norgl, sînt ale acestei tsr-me de boeri ce aleargE la streini ks merao-rande mincinoase rai nersrainate. Se not citi la toate kabinetele, rai în. noartE, de bsnE kredingE noate, renetînds-le, ns va snsne ni-mika nos kabinetelor Esronene. Sînt întok-mai nrin memorandele date la aceste kabine-te de amatorii de domnie kEzsgi.
Nota zice înkE kE: aleţjerea kolonelslsi Ksza în Valaxia s'as fskst ssb imnerisl sneî in-timidsrî nrovokate de o fakiţisne violinte, etc. Ksm ar fi nstst o mikE fakgisne se intimideze libera akgisne a alegerilor? nrin nsterea rezonamEntslsi sas nrin nsterea armelor ? nrin nsterea rezonamEntslsi ns este o krimE, ci este o faksltate ce ne dE Konvengisnea. nrin nsterea armelor? Dar in kare narte eras armele? Gsverr.sl decidase se imnsie adsnErel, f&kEnd se se aleagE kandidatsl lsl Bibesks.; gsvernsl avea armia. AceastE fakgisne desnre kare aste vorba, ns avea nici o armie; ks ce a intimidat denstagil?
www.dacoromanica.ro
328	_____■
De ar fi voit nuterile st esamine mai bine lukrul, ar fi gtsit multe fante kontrarii o-nerel sale komune, zice nota: Noi kredem kt de ar fi ftkut aceasta, resultatsl ar fi fost mal favoritor Romtnilor de ktt miniştrilor otomani.
Dunt aceste reflekgiuul nota esnrimt kt în. Iloartt ar fi disnsst ini astt datt a nu se desbina de nuteri desnre alegerea kolone-lslui Kuza, ku kondigiune. daka se va esnri-m3 esnres kt nu se face de ktt dune leko— mandagiunele nuterilor, rai kt nu se va mai skimba nimik din iele alte ntrgl ale Konven-niunei. Kt asfel fiind, kolonelul Kuza se va numi, în nuterea a dot deosebite fermane ale Sultanului la ambele domnii. Kt noul Domn, nentru ambele gtrî îmi va nriimi investitura, ka mi în trekut, konform Konvengiunel, mi ka nredecesoriî stî, se va dune la Konstantino-nol indatt dune ne va fi nriimit beratele; kt se va deklara de nuteri, kt ne viitor nu se va nutea în nici un kas alege mi înttri de kît numai una mi acecaraî nersoant în ambele gtri unite, kt Domnul ne se va înttri nentru astt una datt în amîndot Ilrinciiiatele va avea un Kaimakam la Bukurescî, daka el va medea în lami mi mue-nersa într’aceastt din urmt nolitie ktnd rai va avea residinga în Bukures-ii. Kaimakamul st fie ales de Domn mi st aibt kualittuile cerute de Konvengiu-ne nentru denutagî; kt alegerea mi numirea acestui Kaimakam st fie notifikate Ilorgei. Kt daka în unul sa8 cel alt nrincinat, domnia ar ajunge vakantt, se vor alege mi se vor înttri doi domni ntmîntenî nentru ktte un nrincinat în deosebi; kt în kas^ de violare a Konvengiunel în lirincinate, în. Iloartt va adresa anei kttre domnie, st intre în ordinea legate, komunikînd ambasadorilor din Konstantinonole fanta viol trei rai anelul. Kt în kas ktnd Ilrincinatele nu vor obtemnera la anei, Iloarta st trimigt un komisar turk în-sogit de delegagiî nuterilor streine garante de la Konstantantinonole; kt daka mi atunci ar nersista în a nu se sunune, în. Iloartt va in terveni armatt nentru statornicirea ordinei.
Iltnt a nu rtsnunde la toate acestea în narte, vom rtsnunde în genere. Guvernul In. Elorgi vorbesce aici în numele stngeniei Kon-vengiunei, urotestînd kt s’a violat ue Romtnî; înst uiţi kt nrin kondigiunele sale, Iloarta însumi tinde a viola Konvengiunea. Ilrote-steazt kontra unor faugl ce-î face ea însumi. Nu numai Konvengiunea s’ar ataka ku acele kondigiuni, dar înkt mi traktatul de Ilaiis, mi tratatele veki ale Domnilor ku Sultanii, rai drenturile Roratnilor cele mai stnte.
A.
In narte vom observa celor dot fermane, kt aceasta nu este în sniritul votului de la 24 genarie al aduntrei nanionale. Esistt sau nu esistt drenlul acestii aduntri de a fi konsultatt. Dakt nu esistt. nentru ce mai esistt adunarea; daka esistt, nentru ce i s’ar viola? în nrivinga kt numai nentru kolonelul Kuza se face aceastt escengiune, rai kt dune dinsul st se aleagt doi domni, este a nune în lege ilegalitatea: adikt a legalisa krima; a suskri dinainte asasinatul nrincinelui Kuza: in mijlokul atttor ambigiuni nasionate mi kt-zute, o asemenea kondigiune ar nroduce iier-derea viegel Domnului, ar însemna de mai nainte kalea revoluniunelor rai okunagiunelor streine.
Domnul nu va nutea st aibt un Kaimakam. Aceasta ar fi kaust de desbintri, kau-st de a se deskide noarta în gtrî intrigilor din afart.
Drentul ce cere Turcia nentru dinsa a
DÎMBOVIŢA — 25 reiiS.
interveni ku mtnt armatt nu l’a avut nici odatt în nrincinate. Nu kunoastem nici o lege ntskutt în sînul nagiunei Romtne kare st i’l fi dat.
în skurt, nu îugelegem nentru ce Turcia kare se nltnge de amestekul nutenlor streine în lukrurile noastre, astt datt, kiamt ne nuteri a se amesteka mal mult de ktt nermite Konvengiunea, a se amesteka, zicem, kemtnd dune oştirile sale în lirincinate, ne delegagii
nuterilor.	^
în skurt nu iuuelegem kum In. Doartt voiesce st redukt voinga nagiunei Romtne la stare ele nulitate! Ori kare ar fi disnosigiu-nele ce ar lua nuterile desnre lirincinate, st nu uite kt aceastt nagiune au avut dreuturi-le sale suverane rai nrin urmare kt trebuia st fie konsultatt ktnd va fi vorba de dînsa. *Ie ar ktstiga nagiunea Romtnt daka toate lukrurile sale ar fi xottrîte afait din gart te-rt scirea ei ? daka ar nerde drentul de a voi st fie? o asemenea stare de lukrurî ar fi sklavia, ar fi tot aceianii ce î-ar fi ftkut soarta sa, atunci kiar ktnd ar fi fost abandonatt de nuteri în nenorocirile; cel nugin atunci nu ar fi avut nici o rekunoscingt kttre uiminî.
Dar nota otomant, de sigur, kt nu va fi luatt în konsideragiune de nuterile bine voitoare Romtnilor.
înkt dot vorbe asunra Turciei.
Se nltnge kt a ajuns sub tutela nuterilor Euronene. A kuî este kulna? Ilolitika gsvenului Ilorgei nu s’a rezemat nici o datt, ne ragie, ci ne simtiment. Ea a tins tot d’au-na a se rtci ku nonolil kre3tini din imneriu rai nu a» îngeles kt aceastt konduitt deski-dea noarta inemicilor în sînul ei. Nici odatt nu a konsimgit st satisfakt, de la sine, tre-buingele sau kanricele nonolilor sti, rai tot d’auna a fost nevoitt, st le dea mai mult de ktt se cerea, nrin imnosigiunea nuterilor la stîrraitul unui resbel. Ilrin aceasta Turcia a dat drenturi nonolilor, ftrt ta aceşti din urmt st’i fie datori ei rekunoscingt: rekunoscinga a trek8t lanuteri. Asfel este rai ku Ilrincinatele Romtne. La ce i-a folosit a kombate ku attta nati-mt urarea ITrincinatelor? mai ne urmt refusul de a rekunoasce alegerea rincineluî Kuza? La nimik alt de ktt a-mi nerde simnatiile ce avea între Romtnl, ftrt ka st fi nutut reurai îd nimik.
CRONICA.
Se vorbesce desnre un noS kongres unde are st fie nresintatt mi kestiunea Ilrinci-natelor. Daka va fi asfel, noi kredem kt in ceea ce nrivesce Ilrincinatele va fi numai o rekunoascere formalt desnre cele ce se zice kt s’ar fi rtnduit deja la Konstantinonol în nrivinga alegerei Domnului. Se asigurt kt novelele din urmt sosise de la Konstantinonol sînt kt Iloarta ar fi konsimgit a rekunoasce alegerea, ftrt kondigiunî.
Suertm kt Domnul va avea asemenea un renresintant ne ltngt acest kongres. Daka ar fi fost o justigie în aceastt lume, Romtniî ar îi trebuit st fie mi ei renresintagi în sînul kongresului, ktnd acest kongres era st xo-ttraskt soarta lor. Dar aceastt justigie se kanttt nrin nutere, mi din nefericire, tokmaî ka st fim nuternicî nrin amorul natriei, nrin îngelegere mi unire, noi nu toim.
Toate instrumentele miserabile ale kfici lor mtrmave ce gonesk domnia gtrilor rt-sntndesk vorbe kt investitura nu a st se dea.
Acest! mtrraavi agengi furnikt nrin gart, se silesk st insnire, în toate kinurile, neînkrede-rea rai st dekonsidereze ne kanul Statului mi ne nagiune. Se duk ntnt akolo în ktt a-skund sub kuvinte de libertate mi de nagio-nalitate, mtrraavele lor uneltiri insnirate de kandidagii de domnie, rai trag asfel un fel de natt kiar asunra acei mari nartide nagionale de oameni natriogi rai liberi ce au martirisat în temnige mi în esilul streintttgeî. Kredem kt este timn, ka oamenii liber! mi natriogi adevtragî st nu se lase st se înmale; kredem kt este timnul ka guvernul st fakt st vorbeaskt legile ku severitate în kontra acestor miserabilî, instrumente ale acelora ce ku ktgî-va ani în urmt nersekutaS libertatea mi natria, rai da în mtna streinilor ne togi ktgl aveau inimt nentru libertatea natriei lor.
Scirile venite desnre IHoiescî rai mengio-nate de Dîmbovigt kt s’a nrins un soldat nuind fok în tabtra din Florescî, nu aS fost nositive. 8n soldat s’a gtsit ku o ktrnt arăt mi stinst în mtnt; de unde s’a krezut kt voiesce a nune fok; dar dune cercetarea ftkutt, s’a deskoiierit kt nu era kulnera întru nimik. M. S. Domnul a dat ordin în lo-k8l baracelor st se sane bord ce- Aceasta ar fi trebuit st se fakt de cei înstreinagi ku tabtra înkt de mai nainte; bordeiul antrt de ktldurt, de niktturt mi de incendii.
îndatt ce kad unele jurnale, altele nask la soarele viegei. O not foaie întitulate Observatorul militar a emit la lumint. 8n asemenea jurnal era de mare necesitate.
Se vorberate kt ministerul ar fi alkt-tuind sa» ar fi voind st alktfuiaskt nisce in-strukgiunî asunra nreseî, nrovisorii. Kt aceste instrukgiuni ar fi avtnd, nentru ori ce abatere serioast, o singurt nenalitate: desfiin-garea jurnalului. Noi mtrturisira kt ar fi mai bine nentru ori ce abateri a se konsulta kon-dika nenalt mi tribunalele. Ktnd legea rai tribunalele xottrtsk aceste lukrurî, nimeni numai noate nici st ttnjaskt, nici st reklame nenalittgi hiai mari rai dune fantasia sa. Ilre-kum se înttmnlt în zilele trekute ku rekla-magiuuile din afart; nici guvernul nu ea nici o rtsnundere asuma sa. De undfe nu. în toate zilele aS st se iveaskt noi reklamagiunî.
ŞEI^irVTA.
D-na Ministru de finange cere narola ka s* aneie baugetal m total, mi viind la triban?. zice: Vig, Domnilor, st reklam atengio mi indalgenga Domniilor-Voastre nentr» oare-kare observagiî ce sînt dator a v-a sanane assnra ouiniei Onor. Majorit-tgi a sekgieî finangiare de a se resninge badgetal ne v’a r.nresentat Gsvernsl nentrs esersicial anala! 1859. mi a se servi el ka badgetal anala! 1858; ami fi fost cel d’întîig, Domnilor, kare amî fi adontat aceasta omnie, mi ka atît mai malt, ka kît se baseazt ne Konvengie, daka na ami avea în vedere antra-vele mi difikaltagile ce se înfegimez la aulikagia ei, mi ka va fi neste natinga Gaveraslai a trece ne-st • diusele, fara konkarsal Onor. Kamerl mi iata kare sînt acele difikaltagi.
Badgetal anala! 1859 are diferinga la kîte-Va artikole din acela al analai 1858, diferinga kare neregalîndase, va saferi esersicial nablik într’an kiii însemnator.
La Artikolele 7 iui 8 din narlida veniturilor. Onorabila Majoritate a sekgieî finangiare na rnengio-neaza nimik nentra venit8rile ce se alokeaza nrin
aceste doaa artikole. adika nentra zeciaeli. _IJara,
Domnilor, are doaa legi de imuosigie asanra nro-nrietagii fonsiere mi asanra kontribaabililor; cea dinJ tîig este ue seama moselelor, cea de al doilea nentra nlata datonei nablicei, termer.al acestei din arma legiairi a esnirat la l-ig genarie anal korent, mi
www.dacoromanica.ro
DIMBOVmA — 25 ISUS.
____
prin srmare Gsvernsl ns noate si o maî nitr&e, a-diki maî îmnlineaski ban! dani dînsa, nea dina moselelor, ziie kt kînd va eksnira termensl qelel de al 2-lea nentrs nlata datoriei nsbliie, atsnil nronrietari momiilor, st. nfoteaski nentrs nodsrl mi rnosele în lok de lei 3 nentrs fie-kare kiriam dsni momiile lor, kîte lei 5, mi kontribsabili în lok de le; 6, kîte 8; iar nentrs mo iniile neloksite în lok de 3, st dea kîte lei 5.
Me trebse dar st fakt gsvernsl? St srmeze dsnt amîndost aieste legisirT, s’a3 dsnt nea dintîis nsmai ? Aieasta trebse st o determine Onor. Ka-mert-
Vt observ înst, D-lor, kt, în kas de a adonta încetarea esniratei legisirl, mi anlikagia iele! dintîiS nsmai, a inoselelor, ama nreksm este stinslati, a-tsnil fondsl drsmsrilor va kremte ks vre sn milion mi jsmttate, iar fondsl nentrs nlata datoriei ns-bliie, se va ansla ks totsl, mi nrin srmare. ssma totalt a venitsrilor va nriimi o redskgie de dost milioane trei sste linii mii mante sste trei-zeii lei, mi gifra esiedentslsi se va redsie asemenea la vre o 2,000,000 nsmai, ssmt kare ns va fi de ajsns gs-vernslsi ka st’mî întîmnine keltselile estraordinare, ie ns s’a nstst, niiî se not nreiisa nrin bsget, mi kare se ivesk ne toate zilele, nreksm mi kiar as-ttzi agi vtzst urousindsse de D-lsi Ministrs interior keltsell mi bsgete de vre o kîteva sste de mii lei, mi la sn asemenea kas, finitsl anslsi ne va nre-senta iarţmî difiiitsii, datorii nrin îmnrsmsttri, mi yom ajsnge ka în trekst gsvernsl ivind în vedere aieste difikslttjji mi neajsngeri, nreksm mi kt datoria nsblikt ns e înkt rtfsitt, a nrevtzst atît nrin nroiessl stS verbal, kît mi nrin bsgetsl ie vi s’a nresentat, ka amîndost aieste zeiiseli st se srmeze mi ne aiest an korent ka mi în trekst, mi fiind, kt Onorabila Majoritate a sekgiet a trekst din vedere de aieastt serioast îmnrejsrare, ieea ie sînt konvins kt ns nrovine dekît din kasst kt ns a a-vst destsl timn ka st ptsdieze ranortsl Ministerslsi Anangelor atingttor de aiest bsdget mi desvoltarea motivelor ne kare se întemeiazt, anoi e neantratt trebsingi ka Onor. Kamert st se nronsnge într’sn mod kategorik assnra aiesteî kestii, nreksm mi a-ssnra adaosslki de 2 narale, adontat în ansi trekst a-ssnra megslsi sirii de la art. 9 al bsgetslxi. ktii neadontîndsse aieste, vt. renet, D-lor, kt gsvernsl va întîmnina mari difikslttjji la esersiiisl sts fi— nangiar.
La keUtselî. Tribstsl kttre înalta Iloartt re-klamt estimn vr’o trei sste mii lei, neste ssma alo-katt nrin bsdgetsl anslsi trekst.
Ilentrs dotarea nalatslsi, adontat de D-voastrt în nriniins, gsvernsl iere sn kredit de sn milion ks anroksimagfo.
Osebit de aieasta, gsvernsl a maî ierst de la D-v. sn kredit de o mie galbeni ne an, ka aneks la fondsl destinat nrin § 2, art. 15 al Hsdgetslsi nentrs oknele sistematiie, ka ks dînmii st se adaoge la aiest servili» 6 elevi kondsktori, snre a se nre-fekgiona în arta mineralogiei, atît de trebsiniioast nentrs stat; srmeazt dar a vt nronsnga mi assnra aiestor keltseli. ka snele ie sînt, nreksm vedegl, srgente mi nekontestabile.
Daka dar odatt bsdgetsl anslsi 1859 ns dife-rt de aiela al anslsi 1858 dekît în iele de mai sss artikole, kare sner kt vor dobîndi anrobajjia Onor. Kameri, ertagimi, D-lor, a vt artta kt ns îngeleg raotivsl resningerii lsi kare, de se întemeiazt ne leea ie s’a zis atît de majoritatea sekgiei, kît mi de ieî-1-algi doi onorab. membri nrin utrerile lor, kt n’ar fi figsrînd într’înssl _la venit, kontribsuia a toatei nonslagiei gtri mi kt n’ar fi înkornorate toate în genere venitsrile nsbliie vt rtsnsnz, D-lor, kt kît nentrs întîia îmnrejsrare, gsvernsl s’a oksnat ks denadinssl mi s’a oksnat ks toata sinieritatea, de a nsne în nraktikt într’sn kin nrovisoris neea ie a gtsit ks nstingt în starea noastrt de azi mi neste. nsgin, noate kiar mi la viitoarea medingt, va avea onoare a vt nresenta uroektsl sts în aieastt kes-tie, mi de a întîrziat nînt aksm. aieasta n’a nrove-nit din vre o kontrarie disnosigie, ii nsmai din ka-ssa msltor difikslttg! ie a întîmninat în kombinagii le sale întrs aieasta, dar se îngelege, D-lor. kt assnra aiestor kontribsgii generale deokamdatt ns se noate adtsta sn ressltat definitiv mi konform ks sniritsl Konvengiei, ktii o asemenea serioast lskrare, srmeazt a fi bazatt, de ns ne o statistiki komnlett, (n’ar trebsi st fim atît de nretengioraî de a avea în kwînd o asemenea statistikt), dar iei nsgin ne o
katagrafie regslatt mi esaktt, kare st ne arate, ns nsmai nsmtrsl familiilor kontribsitoare a gtrei, nreksm s’a srmat în trekst, ii No. esakt a toatei ss-fltri ks sekssl mi vîrsta sa, mi ks starea materialt a fie ktrsî individ, lea ie, ks toate mtssrile ie a lsat D-ns Ministrs intern nrin înfiinnarea snsi bis-ro» statistik în Denartamentsl sts, dsnt nroektsl ie v’a înfogimat asttzi mi ks nregttirile ie faie ka st nroiede kît de ksrînd la stvîrmirea snei ob-mtemti katagrafii. Dar ksnoamtegi, D-lor, kt o asemenea lskrare ns se noate stvîrmi dekît în ksrssl emi, kt ea reklamt sn timn îndelsngat, iei nsgin de mase lsni, kt reklamt înkt vre 2-3 lsnî nentrs nreskrierea kondiiilor generale, dsnt aieasta anoiS vin lskrt-rile Komisiei Mentrale mi ale Kameri nentrs uromsl-garea legii definitive, mi iatt, D-lor, kt eete de bt-nsit kt niii la viitoarea sesie ns va nstea gsvernsl st vt nresmteze sn bsget ama nreksm iere tre-bsinga ini aktsala noastrt nosigie; nrobt kt gsvernsl s’a oksnat ks seriositate de aieastt kestie, mi kt, leea ie’1 a fost nrin nstingt a mi efektsato, este kt, kît nentrs kontribsgia assnra komergslsi mi indsstriei, n’a linsit el a o nsne în nraktikt îndatt dsnt nromslgarea Konvengiî, în kît de la oktomvrie înietat nînt asttzT. are date anroane de dost mii natente de diferite klase, la ori-kîgî nrofisioneazt sna sas alta, fort esiengie de kondigie, de nrive-legiS sas de uagionalitate, kît nentrs înkornorarea venitsrilor, mi la aieasta gsvernsl n’a linsit a faie leea ie !-a fost nrin nstingt, înkornorînd în bsdge-tsl sts de estimn toate tondsrile emanate din re-ssrsele finangiale, adikt biseriiemî, iar kt ns a înkornorat mi ne aiele ale Kaseî Mentrale, kassa n’a fost alta, dekît linsa snei legisirî sneiîale kare. ar fi determinat mi kredetsl ie s’ar ksveni st se dea fie-ktrsia servili» klerikal, mi ie ar sima st se fakt ks esiedentsl aiestor venitsri.
Ns am, D-lor, ksvinte destsle nrin kare st atrag atengia mi indslgenga D-voastrt assnra kredi-tslsî ie vt iere gsvernsl nrin aiest bsget, nentrs oare-kare adaos la onorarisls fonkgionarilor de oare-ka-re gradsrî inferioare, ksnoamtegi ton! starea aiesteî kestii, ns gtscsk dar de trebsingt a vt înovtra ks nimik mai mslt, dekît kt, în adevtrat este foarte trist, este kiar degradttor nentrs nagia noastrt de a nh.ti osteneala fonkgionarilor stî. aiclora ie msn-lesk kîte 7—10 ore ne zi, iar ne la distriktc mi mai mslt, nentrs serviiisl nsblik, nrintr’sn mod a-atît de meskin, ks mai nsgin din lea ks kare st nlttemte asttzi lea mai nroastt slsgt, vt rog dar figi generomi mi anrobagi aiest neantrat kredit.
Ilînt aii, D-lor, am vorbit desnre bsdget, aksm vt rog st’mî nromitegî a vt vorbi leva mi desnre sokotelilc anslsi trekst ale Minsterslsi Hnangielor, mi desnre kîte mensioneazt majoritateatatea sekgie finangiare, nrin al ei ranort.
(Va srma).
y\
Inturnâri prin ţară.
(Srmare).
De la Rimnik la ministirea Dintr’sn lemn este o distangi de o nosti. Ministirea a-neasta este sitsati ne malsrile mikslsi rîs ub-mit Bistriga. Fondatorii sii sînt din neamsl Brinkovenilor; nortretsrile lor se vid desemnate ne zidsl biserinei, aini ni se araţi o mare ikoani a mainei Domnslsi ne s’a fost gisit, în skorbora snsi stejar bitrin. Aneasti imagine veke, este mai stearsi; enitronii mi-nistirei a îmbiikat’o in argint, ka si ns se firame. Anroane la 70 de kilsgirige sînt aini; fie kare maiki are o miki nen-sisne mi toate sînt xrinite în mimstire. Sta-riga de astizi este o femeie afabili. Sitea-nisnea ministireî. tiii a fi sna din nele mai frsmoase, meriţi oare ksm a se konsidera. Rasele, în narte miki, sînt loksitabile; dar în nartea Mea mal mare, sînt ne kalea de a se rsina. Biserika înssmi are nevoie de rena-ranisni.
De aini noniirim la mimslirea Orezslsî ne fane asemenea narte din amesBmîntsl Brsn-kovenesk. lUante mimstiri se afli ssb anest
amezimîuti ministirea Ssrnatele; uea De sn lemn; Mans; Brinkoveni; Viforîta ; Orezsl mi nolovraniî. Afan de snitalsrile din Bsksremtî mi Doamna Bilama, venitsl mi keltselile s a8 vizst tinirite ssb însemnarea D-lsi Grigore Bibesks (Bnnkoveans) în Mele doi gazete Ro-minsl mi Nagionalsl de mi gazetele ns fak narte din anest amezimînt. Am fi dorit si fi vizst, între keltseli, o ssmi însemnaţi nentrs mante mkoale la fie kare mmsstire; nentrs biblioteci, nenvrs snitalsrî, doktorî mi sninerii; nentrs fete miritate mi ajstoare de tineri trimimi
A
si stsdie în streinitate. Inşi ian nentrs ne vom Mere de la sn nartikslar aMeea Me statsl înssmi ns a f&kst înki nentrs mimstirile sale? Am fi dorit anea dare de sokoteali si fi fost ssskrisi, ns de D-1S Grigore Bibesks (Bnnkoveans) Mi de komsnitinile mimstiri-lor, kiMi D. Bibesks (Bnnkoveans) este eni-tronsl iar ns nronrietarsl averilor, mi nsmai adeveriţi de D-sa.
Dar, noi sîntem de aMeia Me snsn tare Meea Me ksyeti: ns ne nlaMe statsl în stat. Am ste ministirî trebse si devie ssb nrivige-rea statslsi ka toate ministirile nimîntene.
Ns zinera nimik desnre testamentsl fon-datonal, ni Mi desnre Meea Me fane mennisne fostsl statst organik desnre anestea; vom reveni mai tirzis assnra aMestsî lskrs, dar vom ziie ki astizi ns se srmeazi ksm se srma ssb d-na Bnnkoveansl. Enitronsl a devenit în nrivinga mimstirilor aneea Me a devenit statsl în nrivinga mimstirilor gireî.
Mslte frsmoase bine faneri a fikst nea-msl Bnnkovenesk, istoria va nine sokoteali desnre toate. Anest neam se termini nrin mcI din srmi Bnnkovean, Banal Grigorie, desnre nartea birbiteaski, desnre nartea femeiaski, ns maî rimîne de kît Bilenii, fii ai ssroreî Banslsî Grigore Bnnkoveans; nsmele însi ns a nmas fragilor Bilenî; ni la D. Grigorie Bibesks, fis din nenoati al doamnei soniei Eli— sabeta, femeia Banslsî Bnnkoveans!
Aneasti resnektabili dami meriţi, ssb mai mslte ranortsri, a trii în memoria Ro-
A
minilor. In adevir, fsse o femeie din Mele maî remarkabile ale Rominiei, nentrs inteli-yenga ks kare snis si nsie în nraktiki sim-timentele Mele maî nobile mi generoase. S’ar nstea observa ki toate bine-fanerile sale s’as esersat ne tirîmBl smanitigei mi religiei, iar ns al nagionalitigeî; dar aneasta este eroarea enoneî în kare a triit.
Orezsl este sna din Mele mari ministirî BnnkovenesMî. Vorba merge ki aneasti mi-nistire este întreginsti ks mare lss mi abon-dingi. Este adevirat: asfel mi ssme konsi-derabile se sakrifiki nentrs aneasta. Am vizst în aneasti ministire sn kastel seniorial ne mî-a adss aminte timnsl fesdal, mslgime de inniegagi Mivilî, seni; gardieni Me fak san-tineli Ia noarti.
Noi ajsnseiim aiMi noantea mi trebsi si dsm o skrisoare de întrodskgisne de la sn sn komisar al amezsmîntslsi D. Bidigi, anoi si asteantim rssnsnssl. Risnsnssl veni îndati. Iloarta se deskise. AiMi ni se ariti sn gi-gan în santineli ks usmka, aneasti santineli ne fiks si ne sneriem, însniimîntindsse înssmi. Kînd se deskise noarta, la nassrile noastre, sn ksne mare ne era în ministire
A
nrofiti în aneasti okasisne ka si iaşi. Inşi se streksii nrintre ninioarele santinelei, kare, înniedikati, kizs ne snate; santinela krezsse ki avea a fane ks voinini de kodrs. 75n om de servinis ne srki ne o skari din stingă; altsl ne zise si ne koborîm ka si ne srkim
www.dacoromanica.ro
330_______________________________
ne gkiira din dreanta. Asksltarbm. Ile aini ne treka nrin trio galerie ini vre o trei sili ka bolni mi ks kolnane, în kare sxlî era» mese de lemn mari ne ne snaser* k* sînt destinate nentra m*nkare. Dan* ne trekar*m aneste s*B gotine, întrar*m într’o kamer* se ni se destin* snre kalkare. Egamenal dete ordin s* ni se dea dalnegî mi kafele, armate de o «rin* amoar* mi modest*, ne se noate afla dane miezal nongeî. Na dor-min>m de insekte. 4eea ne m* f*ka s* trek in reviste kolorile bizare ale kamerei noastre. Aneast* kamer* b*tr*n* seam*n* ks malte din damele noastre ne se v*d ne la moseaoa Ba-karemtilor, a k*rora singar* framasege kon-sist* în kolorile noî ne felele vekî.
Aini sînt malte. kamere lasoase, de ini
sta» totd’aana înkise.
Toate kamerile sînt namerotate; sînt kel-nerl mi ober-kelnerî: n*regii galeriei sînt ko nerijiî de nortretari litografisite în Bakaresni mi în lânii, krezi k* eşti la lokanda Earo-nean*.
Am fi dorii, înainte de toate, s* g*sim o bibliotek* de toate k*rgile tinî>rite în limba Rom*n*; o inkoal* de b*egî mi de fete, lBkrBii ne se afl* în Ilalestina n*n* la nele mai serane m*n*stirî. Am fi dorit s* g’bsim sn snital mare mi bine întreginat. Anestea sînt lakrarî ne intereseaz* ne k*l*toriî înge-lengi mai malt, înk*t servinial m*n*stiiilor lasoase k« kelneri.
A doa zi n*rintele egamen avs amabilitatea s* ne dea kai de mele s* meryem la Bistriga.
Monastirea Bistriga este sitaat*., ns de-narte de Orez, ne o nosigiane înk*ntetoare, la ninioarele biibî mante mi ne malarile rîa-legalaî Bistriga, ne lokal Bnde aneast* an* skan* dintre do* st*nni rînoase alerg*nd mi mBrmBrînd ne natal ei de nietrinele. Biserika mi kasele ei merit* a fi v*z8te. Ele aă ko-stat mai malt de 60 mit galbeni. Anest lo-kam este sn adev*rat ualat. Arta, anit* ks maiestatea, eleganga mi kar*genia. r&nesne ne k*l*tori în mijlokBl anestii singar*t*gl ne nimika na o tarbar* dek*t yemetele anelor ne se vărs* din st*nni. Ilenelal ingenios al artistBlBi Rom*n T*t*r*ska a însemnat ne mani biserinil ne ini ne kolo nişte tr*SBiî ne vor fane într’o zi o glorie anestai demert. Ga-stBl a snis skoala bizantik*. S a steriuit ka anele nortrete s*nte, Bnde nini arta, ninî na-tara ns g*seaa lok. Ast*zî m*na st*ng* sea-m*n* ks nea dveaut*; ninioarele seam*n* a-m*ndo*, la anelam nortret. Illi din kontra figsrele namaî seam*n* ana k8 alta, taleial de aar dane kanal figsrilor s’a skimbat în ni-sne raze at*t de delikate mi granioase k*t este nl*nere a le vedea.
Biserika este fondat* de Banal B. Kra-ioveska, ne la anal 1498- Aini se afl* velinele s*ntalai Grigorie Dekanolital. La ama biserineî, într*nd, la dreanta ne nerete se vede nortretBl Domnalai B. Ştirbei mi banala! B. KraioveskB, adev*ratbl fondator. Dar s* 1* s*m nentre an moment anest l*kam nl*kat, ka s* vorbim de m*n*stirea Arnota. Aneast* m*n*stire este sitaat* ne mante la o înilgi-me konsiderabil*. Kasele sînt noi mi de o arxitektar* EBronean*. Aneste do* m*n*s-tiri avar* anelam arxitekt; fauada kaseior este esnas* snre miaz* zi. Tlartea lor din st*nga, într*nd ne noart*, formeaz* trei rîndarî. A-neast* narte a fost destinat* neutra înkisorî
DÎMBOVIUA — 25 T8M&
kamere, ana a gardianalaî, nrin kare treni, nei alt* a nringalaî, l*ng* kamera nelai konde.m-uat se afl* o k*m*rag*, mi alt mik lokal. Ile jos sînt asternate Sk*ndari rîndate. Feres-tele, do* neutra fie kare karner*, sînt în ade-v*r mini, mi la în*lgimea kanalai, Kamerele sînt iBminoase, rîndBl desnre n*mînt, are fe-restele mari. lat* aneste înkisori nelebre desnre kare a fost at*ta vorb*. Negremit, k* ferestrele ar uatea s* se m*reask* dar am nrefera s* n8 fie trebaing* a se loksi, lskra desnre kare mi kred k* are s* fie. Ilartea fagadel, terminat* nrin târle gotine, este o-kanat* de oamenii m*n*stirei. De aini este o vedere, neste mangî mi neste v*i, ne ka nagine vederi nelebre se noate komnaia.
Biserika este nea veke, mik* mi bizar* Aini v*zar*m mormîntal în kare ar fi oasele DomnslBi Matei Basarab, fondatorel mi al Doamnei Eleni, sonia lai. Ile mormînt se nitemte înskringianea enitafik*. Aneast* înskrinniane este okolit* de armele Domnalai. Valtaral, în mijlok, ka kranea în niok; mai sbs la sten ga este s*nat soarele; la dreanta semilana. Tan8ii, s*bii, kairase mi kask*.
K*nd întrar*m în anest tekam, kredeam îns* k* este o den nding* a m*ri*stireî Bistriga; aflartm îns*, k* aneast* m*n*srire de a natra m*n* are egamenal mi sabvengianea sa auarte, lakre ne ni se nare de nrisos mi nenotrivit. Toni k*l*torii sînt kondainî la Ar-nota de Bistrigeni, mi nentra o rnedere de k*-teva minate, mi se întarn* s* se renaoseze
trebsinijă, nentrs oksistonnn viegi, anest tond nîn*B la ansi 1,847, avea de la 4 nînă la 5 milioane franHl disnonibili.
(Va arma.)
mi s* m*n*nne la Bistriga. Ilrintr’aneasta egamenal devine de nrisos. Toate keltaielile i*m*n ne seama Bistrigei. Na snim nentra ne aneast* m*n*stirioar* na se las* în îngrijirea egamenalai Bistrigei aude este singa-ral nant nrinninal de komanikagiane ka dînsa.
(Va arma).
OIDEIE
DESPRE
ARMAREA ŢĂRIÎ.
(Srmare).
II. Sistema Elveijian'&.
Dsne regslaments militar elven,ians, tot Elve-iliansl» de la 20 nîrvt la 45 anni, este dator a sta ssb arme mi a fi eksersats în mînsirea lor; din aneastt armaţi, de ain,rare a g*ril, kare niti eazi, kam la 220,000 oameni, nea dintîis kemare în akti-vitate ssb nsmire de „Trayere konfedeiab,“ se formează din kontinyentsl tstslor kantoanelor, din kare se ia totdasna nsmai nsmirsls trebsinnos» mi se komnlektă la kazsrl de neanărată trebsing*; de aneia este tot d’asna ama nregătită, ka la nea din-tîis kotnandă, să noată îndată marma de nlin înarmată. Xnnerkarea a arătat kă aneastă întiia ke— mare, a armatei komfederale, ori kînd s’a nerst în toate kantoanele, în nrea nsgine zile a fost nregă-tită de a se nsne în mimkare, de sn dekret al ads-nări konfederale s’a întrodss nentrs snS neriods de 20 anni, ks inneuere de la anslS 1839, ka kemarea întîi’5 să se komnlekteze nrin o lsare de trei nro-yente din toată nonslagia atară de 1 ’/o nroyente destinayî nentrs reserva anestei keniări, oii kare dsnă trebsingă se noate mări, dsne kare devine kemarea întîis la gifra de 64,019 oameni, ne se în-narts 51,846 nedestrime, 1,501 kălărime, 5,769 artilerie mi treni, 4,200 vînători (yintători ageri) rai sns korns de yenis, de 700 oameni. Afară de statsl major general al armatei komfederale, mai eksistă dregătoria nrivigetoare, komfederale, nrezi-
MIŞCĂRILE IN PORTURI.
Galaţi.
în z-io a de i 9 Mie, 1859. Kor*biî nornite înk*rkate .	.	.
Vanoare sosite	,	•
în z-ioa de 21 Iulie 1859.
Kor*biî sosite înk*rkate ■	■	.
„	_ demerte. .	.	.
nornite demerte .	.	.
n
Vanoare sosite ..... în zioa de 22 IsliS, 1859.
Kor*biî sosite demerte	.	.	.
„ nornite înk*rkate	.	.
n „ demerte .	.	.
Vanoare sosite .....
Ibraila.
în zioa de 23 Iulie 1859. Kor*bii sosite înk*rkate	.	.	.
„	„ demerte	.	•	.
„ nornite înk*rkate	.	.
n	.	demerte	.	■	.
Vanoare sosite	....
.. nornite	....
I1REII5L IIR0D5KTEL0R.
Galaţi.
în zioa de 19 Ismh, 1859. Gr*ă k*rn*S kalitatea I, kila de
r> n	fi II, „	„
„ arn*at.	.
Sekar*.	.	.
Iloremb.	.	.
Orz .	•	•
în zioa de 21 Is.iie 1859 Gr*a k*rn*ă kalit. I, kila de
« jj	n	„
„ arn*at „ I, „
Sekar* ..... Iloramb .....
Orz ......
în zioa de 22 Is.iie 1859
1
2
1
6
1
1
2
6
1
2
1
3
11
5
2 1
17
77
Oria k*rn*ă
n	n
„ arn*at Sekar*	■
Iloramb Orz .	•
„ kal. I, „
140—160 120—140 145—165 80— 86 110—111 55— 58
135—150 150—135 145—165 80— 85 109—110 57— 58
135—150 115—135 145—165 80— 85 109 — 110 57— 58
Ibraila.
în zioa de 23 IsAte 1859.
Gr*S niak*r, kalit. I, kila de Mante 200 —205 „	„	„	n, „ B Kalafat 180-185
„ k*rn*S „	I, „	155—165
.	„	n, .	.	135-140
Sekara.........................75— 80
Iloramb ...	.	.	100—123
Orz............................75— 85
Fasole sata. ....	38— 40
Linte. .	.	.	.	.	.	56— 58
ÎNŞTIINŢARE.
Sant-isk*.iita.T am de înkipiat kase-,ie meje din Max. Sfîutajai Basi.ie stpa-da Samapkaml Bis-a Bi de Illeîkaaeska a^*tapl ka d-na Geopge Ikonoma, de, aa Sfintaa Dimitpie ne an an saă ne mal maan,! ani ka mease od*l mi kaxnie, gp*-
essisiă aregăwm»	, -------din* ka noml, kapte mape; dopitopil
dată, tot d’asna de nrezidentsl adsnări konfederale.' ge BQp adpesa .ia d-.T8l Geopge Ikono-ElveHia are sn fond belik, komfederals kare ns se J	^ sag Aa d-naj Eane DoMia ja Sfîn-
noate atinge, de kît la keltsell militare, la kazsri de I	’ gui idoa Bekiă, snpe a Bedea kon-
—*...........- ------- deaartsrî, ale armatei komfederale, anest tond» se .. r
de krime nolitine. Aihî sînt kitcvâ snârtâ- ! fonncâzi dm taksa vămilor? la avelle artikole ne j dimuie JOp.	^	^	^
mente. Fie ne anartament se komnane de do*|se imnortează^n^ară^kare^ns^s^^de^neanăraţă,	-----Diiiiitpie RiMiOB. —
Tinogpafia NanionaM aAsi losif Pomanoe uii Konin. Strada înemgeaskă, Xans Germani^ bo. 27.
www.dacoromanicfl.Tn