ANUL I. - 1859.
Aneasta foaie ese de dot ori ne stnttmînt Miepkspea mi Sim-Eita.
IlreijBl abonaments-lsi nentru nn ang 24 Sf. Ilentru */%	„	12 „
Trei luni, . . . 6 „ O linie nentru anon-Bsrî se va nltti ku 30 n.
41
M 80.’r-'
i'în
MIERCURI 22 lULlC.
i. j®
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂJ
Abonaţia se fane la librtria Chist. Ioanins et C-ia Romanov stra-daLinskanilor. iar nrin distrikte la D. sekre-tarî ai Administraţii mi la koresnondengii librăriei. Ori vie abonament trebuie nlătit îndată ks ssbskrierea.
Redactorii responsabilii DIM1TKIE BOLINTINEANU.
PRINCIPATELE - UNII E.
.Bucureşti, 22 luliu.
la
Ssmbsta trekuts fokui să deklarat tabsrs, kste-va baraje au ars. De ainî s a întins assnra unşi denosit de rakete, mi le-au arunkat în aer, afarR din tabsrs.
Dumraiks seara înnenu un vsnt violent. M. S. Domnul avu ferinita insniraniune a da ordin se se tragi din tabsrs toats oştirea mi st eass în ksmn ks arme, bagaje, munigiuni. în tabsrs rimase numai kavaleria; dar mi ea nriimi ordin si albi kaiî nrenaragi. A doa j.i dimineaga, o innendie renede mi teribili se întinse neste tabiri, mi în skurt timn mistui toate baranele desnre est.
Aneste incendii sînt oare efektul întim-ulirel sas sînt o k'ontmuagiune a konsniragis-nel anti-uagionale mi kriminale, nsskonits a doa zi dune nasnerea Konvengiunei, kunosku-ti întiiS în Moldova, ano» în Valaxia, kontra viegei Alesului nostru de la 24 genarie? Ns nutenl. înki afirma ks asigurare; dar toate nrobabilitsgile sînt nentru nea din urmi.
.. Nagiunea a kemat ne Alesul ssS la o no-sigiune atit de înalţi, nagiunea Romini a tşkut la 24 genarie un akt atit de mare, a-tit de nagional, în kit ineminii nagiunei din afari ns vor erta nini odati Rominilor noa lor nosigisne. Aneasts nagisne a dat Alesu-lsî el o nosigisne atit de înalţi, o misiune atit de nrenioass, în kit ambigiomil din un-tru ns vor erta niniodats nrinnineluî Ksza nini nosigiunea, nini misiunea sa. Ei ns vor Bita ki înainte de 24 genarie erau atit de anroarie de tron mi ki aneasts alegere i-ag de.nsrtat, noate, nentru tot d’auna de dînssl.
Asfel aneste interese diverse în natura lor, se vor întilni ks ferinire ne tsrîmul intrigilor, konsniragiunilor mi krimelor in kontra viegei Domnului, vor merge noate nîni si întirîte nonolul sub maska libertigel. Krima alege totd’auna forma nea mai frumoass. Dom-nsl renresints nrinninul unirei gsrilor, asfel nei ne aS interes a fi kontra snirei mi nei ne am-bigioneazi tronul, îmi not da mina în ajunul krimei. Sirmani natrie Romini I De kite ori sabia streinilor nelor rii s’au ridikat a-ssnra pentslsi ssu, o mini Romini a în-drentat loviturile eî!
Krima nrinninelui Ksza, în oki! lor, este ki renresinti un nrinnin, unirea, ki ke zsmuiesne a fane si triumfe într’o zi nagio-nalitatea Romini. Domnii treksgi au avst nrudinga si nersekute mi es nsbumeasks sim-timentsl nagional; si stingi ideia de Hnire; si nsie în riraktiki slstemsl de korsngiBne. Aneste lskrerl era» virtsgile trekBtslBî, eras arta nea mare de a guverna; ressltatsl a fost si demoraliseze .ne Romini. Ilrinninele Kb-za, a “Voit si konrisnBnzi ks simtimentele na-
gisneî sale; si viseze la o nagisne mare im onoraţi, si ridine moralsl inimilor degradate de korBngisne mi de sklavie. IUi anestea, nentrs neî rii, sînt krime ne ns vor nstea si i le erte.
Aneste înnerkirî kriminale a le inimini-lor nagisnei Romine, ns sînt nele dintiis, ns vor fi nele din srmi; o mini nevizsti, ami-ki a nagisnei Romine, nstinti, nare ki ve-geazi neînnetat mi înlitsri loviturile' ne se nask în umbri assnra kanslsî Statslsî în ka-re se nersonifiki ideia Bnirei girilor. Dar aneasti garangie este oare îndestul ? Noi kre-dem ki ar trebui si se îndoiaski misurile de vegere, mi la nea dmtsiu okasiune si se dea esemnlu serios de korigiare a anestor turme de asasini ai nagioualitigei mi ai li-bertigilor noastre. Ne kredem asemenea în drent a nreveni ne anesti lokuitorî ai umbrei din untru, desnre nerikolul ne noate ss li se întimnle. Le adunem aminte trekstul lor, mi le zinem: Mult timn agi avut gxrile în mi-nile voastre. He agi fikut? agi nersekutat mi agi nibumit ori ne simtimente de nagio-nalitate, de iudenendings, de libertate, de ju-stinie, de demnitate. Agi fikut ka aneste nobile simtimente si fie nrivite ka nisne krime mi ka nisne derisiunî. Agi degradat inima Rominului nrin esemnlul de tridiri, înjosiri, lamitigi. V’agi fikut aniritorii drenturilor streinilor kontra drenturilor gsrei. Sirbito-rile voastre nagionale au fost în zilele kind istoria nonolilor lass ss kazs ne naginele "ei doliul morgei ka ss askuuzs, nentru resnek-tul nudorei, krimele mi lamitsgile; atunni ksnd streinul intra în gsri ne kalea ne le însemnau ninioarele voastre. Agi trsdat religia familiilor mi a natriei. Dintr’o nagisne, agi voit ss fanegi o adunsturs de oameni ne nu au nimik nini omenesk, nini natriotik. AstRzi ksnd nuterea vs linsesne, vs fanegi asasini din umbri ai nagionalitsgei mi ai libertigi-lor din nou ksstigate, întsrîtagî nrin agengi nlitigi, mi în numele libertigei, nonolul kre-dul ka ss vie Turnii sau Nemgii în gars. Limbagiul Turnilor se notriveste de minune ku fantele voastre. Vs trebue ss reumigi sau si nerigi snre binele gsrei mi al vostru. Vs konjursm, înnetagi ks relele kunetiri! în-netagi a fane totul ka ss atragegi streinii în gars! Ksni anest nonol Romsn, noate, de-snerat, în justa sa msnie, ss nronsnge kuvîn-tul ssnrem: Kondemnagiunea voastrs.
Deja aneste fante kriminale au intrat în srekile nonoluluî; deja armia Romsns este indignaţi de aneste nersekugisnî sekrete.
Deja trebse mulţi luare aminte, mulţi stsruings de a konstrsnge inima soldagilor rsnits. Renetigiunea anestor fante din nar-tea sneltitorilor, noate, msne ss faks a nu se mai nutea konstrsnge indignagisnea generali. Kred oare oamenii nskatelor trekBte, ks
www.dacoromanica.ro
nrin asemenea fante vor nutea adune streinii în nari, fsrs ka anesti din srms ss ns în-tslneasks la xotarele natriei, nientul ostami-lor viteji, ansrsnd onoarea mi libertsgile na-giunei? Nu’i konsilism ss se lase a se le-gsna de ilusiunile truditorilor mi lamitugilor. între enoka de la 1848 mi anul anesta nu sînt de kit ksgî-va ani de diferings; dar fie kare an nreguiesne un sekol de esneriings, ksni fie kare an, nentru fie kare Romsn de inimi, a fost un sekol de suferingi mi de o-roare^ Suferingele înalgs mi nobileazs inimile, mi suferingele nu au linsit nonoluluî Romsn.
wnflgr.OT»'	V .	_ r »	.
:	•, iilonon
Sînt înki trei lokurî vakante în adBna-. rea elektivs.
Asts dats ne vom abgine a mai reko-manda alegstorilor, nersoanele ksrora s’ar ku-veni a se da nreferinga. A se revissi listele nn a se desfiinga adunarea. Iats singurul 1b-krs ne noate ss skoags gara din fsgamul unde a arunkat’o narnialitatea onor. Ksimski-mil de trei. Ssmsnga rea arunkats în ns-mînt, va da frukt rsu, zine vorba, mi aneasta s’a mi întsmnlat. Vom lssa, la o narte votul de la 24 genarie. Anesta este un akt de un mare interes nagional; este diktat de simtimentul nagiunei Romsne din toate tim-nurile mi din toate gurile unde lsksesk Romini. Ssmsnga lui este arunkats în inimi de Ştefan nel mare, de Bogdan, de Ştefan nel tsnsr,. de Ionasku, de Mixai Viteazul, mi algi Domni mi eroi Romsni, de mii de ostarni ne au udat ku ssngele lor semsnstura anestiî idei sublime; anest fant este, în timnii din urmi, esnrimat de adunsrile ad hoc din ambele guri, rai urmat de adunarea din Bskuresni, este nrinninul unirei. Aneasts adunare, kst de rsu ar fi fost komnuss, nu ar fi nutut înls-tura o ideie atit de înrsdsninatu, furi ss tragi asunrs’i urgia nagiunei mi ss se vestejass.
Dar dakâ aneasti adunare esiii’ims votul de la 24 genarie ne innliks o kestisne sakrs de nagionalitate, va nutea oare adonta nriu-ninii de libertate mi de nivilisâgiune, nerugi de nagiunea Romsni în diferite enone mi kon-sakragi de nuteri nrin Konvenniune? Ilentru nea dintsiu kuestiune, lukrul era difinil, un refus era o trsdare nagionals. Ilentrs nea din urmi kestisne, lukrul se skimbs, .este o simnls kestisne de reforme, fsrs nini o rfe3-nonsabilitate evidenţi, • de mi konseksingele ei sînt mai mari de kst noate nineva astszi ss’mi faks o ideie nreniss.
Eî bine! noi kredem ks adunarea mi Ko-misisnea Centrali de astszi, ssb ranortsl reformelor, vor rsmsnea în srms de Konven-giune mi de trebuingele nonoluluî Romsn. Ile-ste strslunirea votului de la 24 genarie, a— neasts fanţi frsmoasts mi msreags, adunarea
. liil'Hb eiif.fls van ohrT bi. ..
324
DÎMBOVIgA — 22 ISIlS-
*5 7 0 f
w V *
va
de
arunka întunerekul ei, kănd va fi vorba reforme fondamentale.
Adunarea dar trebue desfiinţată.
Komisiunca Mentrală va nene nrincinii «iei mai fondamentali nrivitori la interesele komune ale ambelor ţări; dar această Ko-misiune Mentrală este retogradă, este inemikă a nriucinelor de libertate din Konvenţiune. Asfel konstituţiunea ie va nromulga nu va fi snrijinită nici ne Konvenţiune, nici ne trebuinţele naţiunei Romăne. Ea noate să ceara nrin cine strein, unirea ministerelor mi a adunărilor, mi ori ne lukru desnre kare ar fi si-0-51-B kă nu va reBini mi kă va servi kausa retrogradă; dar alături ku aceste cereri va esigia oare libertatea mi adevărata înbunătăţire a soarteî ţăranilor? niciodată ne kăt va fi komnusă asfel. Desfiinţarea adunărei, adune ne a Centralei.
Desfiinţarea adunărei este trebuincioasă
Konvenţiunea a nrevăzut asemenea ka-suri. Sniritsl fatal de retrogradare al unor nar-tide nolitice din ţări era kunoskut de membri konferinţelor din riaris, asfel în această temere, a dat uutere Domnului, ori kănd va voi să desfiinţeze aceste adunări. Domnul de astăzi este mai înaintaf, mai liberal de kăt maiori-tatea adunărilor, dar între inima lui mi inima nonolului, întămnlarea a arunkat adunarea mi Komisiunea, mi asfel aceste adunări trebue desfiinţate.
Iată kugetările noastre întru aceasta. Nu nutem snune kare sint ale Alesului nostru, dar nutem zice ku înkredinţare kă naţiunea mi Domnul, kaută să-mi dea raăna de o no-trivă; mi între dînmiî este; un obstakol, este maioritatea adunărilor, rece, retrogradă, anti-konvenţională, okunată a deslini Domnul de la nonol, nonolul de la Domnul Său; a ţine ori ce minister în lanţurile sale, fără voia lui, a’l trage de la nonol, mi în fine a devora Konvenţiunea.
Aici este kausa ce naralisează kursul lu-krurilor, mi această narâlisie noate deveni în-tr’o zi o kestiune gravă mi nerikuloasă, daka nu se vor lua măsuri.
Vom reveni tot d’auna ku nlăcere asunra kestiunei de înbunătăţire a soarteî ţăranilor. Cinci milioane de suflete Romăne, merită a atrage asunra lor atenţiunea celor kemaţî să îndulceaskă ranele naţiunei Romăne. Kăt nentru noi seim dinainte kă nu nutem de kăt a aduce aminte desnre soarta lor. Streinii a» kugetat la această klasă, mi le-a năstrat în Konvenţiune kăte-vă esnresiuni îndulcitoare; noi Romănii fi-vom oare mai reci mi de kăt streinii nentru aceşti fraţi în suferinţă ? Seim kă kanul Statului ar suskri ku lakrimî de fericire dekretul naţiunei ce ar da la cinci mi lioane de suflete, ku nrosneritatea, libertatea de cetăţeni. Dar acest dekret trebuie să se fakă de adunări. Uli adunările asfel kum sînt astăzi nu ne lasă sneranţe de a’l saluta într’o zi. De mult timn, kestiunele de interes noli-tik, nreokună sniritele unora nănă să uite sau Să nriveaskă ku nenăsare ne nefericiţii ţărani. Nici o voce înkă nu s’a rădikat în sî-nul adunărilor nentru dînmii. De la un timn înkoace a vorbi nentru dînmii.. a ajuns a se nrivi o krimă, o fantă de anostasie. 5n boer. un neguţător, un meseriam nedrentăgit, în-juriat, bătut, toată lsmea strigă mi se Indignează ; ţăranii însă se not nedrentăţi, se not injuria, se not bate, ci o voce du se rădi-kă, nimeni nu face une affaire dE’tat! Oare
nentru kă boerul, neguţătorul, meşerianisl not fi alegători mi alemî, mi ţăranii nu acest drent ?
Numai o voce am auzit mai de kurînd rădikăndu-se în favorul ţăranilor, vocea ka-nslui Statului. Dar acest kan de Stat nu are dune legi iniţiativa de a le krea o soartă mai bună; tot ce noate face, este să vegeze a nu li se face nedrentăţi în kondiţiunea lor de astăzi. IUi nentru aceasta ea iniţiativa a trimite komisari miii ţară.	~
Cei ce în anul 1848 au snrijinit înbună-tăţirea soarteî ţăranilor, astăzi îi uită, de temere- să nu naskă desbinări între Romăni. Dar noi vom zice: Konvenţiunea se va ese-kuta ku ori ce nren.
CRONICA.
în ultima medinţă a kemerii noastre, D. Aleksandru Golesku internelă ne D. Ministru de resbel ka să arate motivele nentru kare a nonrit de a se skri în kanţelarie ku litere latine. D. ţleneral răsnunse kă nefiind xotă-rît alfabetul dună kare să urmeze, ajunsese a skri fie-kare dună nlăcere, îu kît nu se mai nutea înţelege koresnondinţa Ministerului, mi mai ku seamă în kanţelarie konimtii fiind oameni fără nici o instrukţie, luaţi dintre soldaţi ţărani, s’a văzut silit D. Ministru a Introduce iarăinî skrierea ku litere kirilice. Askullarăm ku năreţe de rău acest răsnuns, fără ka să mai ia cineva kuvîntul. Sokotesk kă ar fi fost mult mai bine kă în lok de a ne înanoia la cele veki, Să raerţem înainte, să kăutăm a ne nerfekţiona. D. Ministru de resbel ar fi nutut foarte lesne ka snre a introduce o uniformitate în skriere, să ceară de la On. Eforie a instrukţieî nublice un model dune alfabetul adontat în skoală. Iată dar kît este de necesariu a se xotărî mi acest nunt kare faţe mare konfusie în koresnondinţa nublikă. Aflăm akum. kă On. Eforie a skoalelor ar fi komunikat la toate Ministerele alfabetul său. însă snre a fi obligatoriu, am dori ka konsiliul d-lor Miniştri să xotăraskă aceasta. Asemenea am dori ka alfabetul a-dontat să fie resultatul unei komisiuni de nro fesorî, ce ar kibzui ku maturitate, asunra acestui nunt atît de interesant nentru. întreagă naţiunea romînă.
Ku kît este de simţită această necesitate, ku atît mai mult este kunoskută mi trebuinţa de a se kurăţi limba, mi a se kulti-va într’un mod determinat. Nici o limbă în leagănul ei, în nrogres sau în dekadinţă, nu s’a skris tot într’un kin. Limba nrimitivă a Elenilor nu seamănă de lok ku a oratorilor mi filosofiei din tiranul lui Tucidid, Illaton, De mosten m’algiî. Romanii cei veki n’aS skris ka Ticerone mi Tacit; nici Italienii ka Dan-te, Iletrarka, Taso, Ariosto, nici ţlermanii ka Hliler mi Giote, nici Anglii ka Milton, Hlak-snir, Lordbiron, nici Franţesii ka autorii cei veki ai lor, nrekum Amiot în timnul kăruia se skria teste (în lok de tete (kan); pa'is în lok de pays (ţară); estions în lok de dtions (eram) m’alt.
Toate limbele nask, kresk, se desvolt, mi ajung la nerfekţiunea destinată de nronria lor natură; mi ku kît o limbă nrosneră ku atît mi naţiunea merţe înainte, nrogresează în forţa nolitikă mi morală; dar kînd o limbă se korune mi deţenerează, este nrobă kă mi naţiunea merţe snre neire. Sn filosof grek zice: Kînd Dumnezeu voemte să stingă un
www.dacoromanica.ro
nonol korunt, mai întîiu îi strikă limba, anoi îl dă jos nimiknicit. , no,
Limba ka mi naţiunea Romînă, a avut restimnii săi, a suferit barbarismul nonulilor ce au sukcedat într’această nenorocită gară, mi trebuinţa de a se kultiva,_ de a se kurăţi de acele resturi streine, se simte din ce în ce mai mult. Toţi sînt de akord asunra acestui nunt, dar fie kare diferă în modul de a nro-ceda. Trebue dar o măsură, o linie de kon-duită. mi aceasta este de komnetinţa On. Eforii a instrukţieî nublice. S’au făkut multe încerkări, s’au tinărit kăteva gramatici, mi kiar akum se tinăremte un diksioner al d-luj Bălămesku, dar toate sînt mai mult sau mai nuţin emite din drumul ne kare ar trebui să’l adontăm. 8nii anrinmi crea inult de dorinţa reformiî aS mers nrea denarte în kît devin ne-înţel.emî; alţii ne nriimind vre o modifikaţie, subt nuntul de vedere al konservaţiunil, merg nînă akolo înkît nu voesk să adonte nici lite-rile latine. 8n diksioner emit din mîna oameni-^ lor komnetinţi autorisagî de On. Eforie ar'de-nărta ori ce difikultate, mi snerăm kă aceasta nu se va întîrzia.	L
D Bairax inginerul, akusat kă ar fi abu-sînd în fonkţiea ce’î este înkredinţată în Va-laxiea mikă, i s’a trimis komisie ka să cerceteze. Se înţelege kă s’a găsit nevinovat, kăci On. Minister kare îl susnendase ’l a reintegrat în nostul său. Aceste komisii sînt făkătoare de minuni.
Ilrocesul intentat girantului Steliî Dunării s’a revokat de D. mef al kabmetuluî Moldoviî. Kausa trebue să fie un artikol al redakţie! a-cesteî foi, kare între altele zicea kă se amtea-ntă a fi kondemnat de nimte judekătorl o-rînduiţî de D. Ministru nrigonitor, dar înkă mi subt jurisdikţiea sa mi sunumi la ori Ce komerţiu de a’î denărta. D. Ministru, voind negremit ka să nu ia o sentinţă ce ori kît de justă ar fi fost akuzată de nărtinire, de influinţă nreferă mai bine a ’mi revoka akţiea. Astă fantă îi face mai mare onoare dekît daka ar fi dobîndit o mie de sentinţe cele mai juste, kăcî am zis, mi vom reneta totd’auna kă oniniea nublikă este trebunalul sunVem mi kă el nu ţine sokoteală de sentinţele celorlalte tribunale Rămăne numai ka mi skriitorii să ţie sokoteală de veritate mi justiţie.
Aflăm kă foaea Sniriduin s’a nonrit, dună reklamările unor konsuli ce se zice k’ar fi fost ofensaţi; ne lîngă aceasta redakorul ar fi tirît mi înaintea justiţiei. Doă nenali-tăţi nu kredem să se anlice de odată.
D. Grosman, redaktorul foiei germane de aici, nentru kuvinte iarăini nolitice, s’a trimis neste graniţă, fiind sunus amerikan.
M. S. Domnul a bine voit $ă xotăraskă ka tănărul M. Mănculesku, unul din tostix elevi ai skoaleî militare mi din cei mai buni, să kontinue învăţăturile sale militare în Ilaris, în komntul statului. Rămăne ka Ministrul de resbel să fakă ranortul la Domnie.
Snerăm kă mi D. Ministru va fi înnăr-tămind asemenea dorinţe nentru instrukţiu-nea junilor Romăni în arta ostămeaskă, mi va încene a da nrobă.
Auzim kă s’a nrins autorul incendiei de la tabără; kă ar fi un Buksremtean intrat de kăteva zile ka soldat vănător în serviciS; kă kriminalul s’a arestat mi s’a dat în judekată ostămeaskă; kă l’ar fi nrins asunra akţiunei sale kriminale. Bukuraţi-vă enimici ai votului de la 24 genarie, măscile au să kază în kurînd..
DIMB0VII1A — 22 TSMt.
325
înturnări prin ţară.
(Brmare).
în aqeastt mtntstire este înkt sn seminar. D. Zaxaria Boeresks este nrofesorsl. Aqest onorabil bărbat avs bsnttate^ st ne kondskt nrin toate loksrile vecine. între ks-riosittgile desnre kare ne vorbi aqeea qe merita mai msltt atengisne este kt are dot fete şemene ntskste în zioa ktnd divansl ad-xok nroklamt snirea Moldovei ks Yalaxia, sna din fete este blondt rai i se dete nsmele de Moldova; qel altt brsnt ne kare o nsmi Valaxia; onorabilsl nrofesor ne snsse înkt kt fata nsmitt Moldova de la nasqere ntnt în zioa ktderei Ibî Bogoridi fese bolnavt, dar din aqea zi se înstnttomi; atsnqi înst ks în-qenstsl ktimtktmiei de trei în Valaxia, fata Valaxiei ktzs bolnavt; înst îndafri ne se ns-mi Domnsl de asttzi, amtndot se ftksrt st-nttoase. Asfel ni se snsse, mi ktgî-va btr-bagi ne st aflas fagt, nssert siţiilşl. Aqeasta ne ftks st merşem st vedem fetele, rai în a-devtr sna era blondt, qei altt brsnt, sna se kema Valaxia, qei altt Moldova rai amîndot şemene, frsmoase rai în etatea ne ne indikase
ntrintele lor.	ărtaur»!
Ile albia rîslegslsi ne treqe ne ltngt mtntstire, ni se aratt o markt ne last st se btnsiaskt kt s’ar afla în veqinttate o mint de ktrbsni de ntmînt.. Noi lsartm o bs-katt de ktrbsne drent nrobt.
De ai'ii visitartm loksl destinat snre a
şimsl trekst nsmai este; togi snert kt soarta tstslor lskrsrilor are st se amelioare; toni înst se.mirt, ksm ns se vede înkt nimika de fskst, ssb Domnsl qel no». Remarkartm la gtrani sn lskrs ne meritt oare kare aten-gie. Snssertm la snii ks kare konversam, kt nara va avea Ieşi noi rai bsne neutra togi, dar kt aqeste Ieşi ns sînt înkt ftkste de a-dsnare, kt trebsie astentare rai nasiengt,- ei ns -as ni.qi o îdeie nimeni rai niktiri, kt este în gart o adsnare nagionalt, kt aqeastt adsnare are st fakt Ieşi. Tot ne ksnosk este Domnsl mi nsmai dela dînssl asteantt to-tsl. Iatt, negrerait, srmtrile votslsi strtns din Konvengisne ne kare Komisisnea Mentra-lt îl aflt attt de nriinqios! Srmtrile lsi sînt kt trei milioane de oameni ns sqfe daka e-sistt o adsnare sas o Komisisne Mentralt în şart, ne se nsmesk nagionale.
Tot aqestî gtrani ne snssert kt as skoale nrin sate, dar kt koniii ns învagt nimik, ktqi ei învagt iarna mi vara sitt qe as învtgat, ks regsla qe este ai ltsa în disnosigisnea ls-krslsi rai a ntringilor. Tot ei ne zisert kt ar fi mai bine daka dela 6 ani ntnt la 9 mi lo koniii eras îndatoraşi st învege iarna mi vara deonotrivt, ktqi, folossl qe ajstorsl lor adsqe ntringilor la lskrs, ns faqe giqj dot narale.
Ar fi de dorit ka Onor. Eforie a skoa lelor st regsleze lskrsl mai bine.
Trtssra noastrt sttts înaintea kasei ssb administragisnei dela Tonolog. Aiqi ni se
fak fie kare seara la ktte o kast, rai formea-zt nartide de loton, se ziqe kt ns este nini _ o altt distrakgisne qe noate st onreaskt ne Rîmniqenî a ns se adsna într’o seart akolo snde as x-ottrît dinainte, afart nsmai de vie o înttmnlare foarte gravt, ntkat kt densta-gii adsntrei din Bsksremtî ns se noaitt în nrivinga seangelor ka Rîmniqeniî în nrivinga otonslsi.
Rîmniksl are femei frsmoase, daka ar' tribsi st jsdektm lskrs dsne ktte vtzsrtm rektnd în trtssri elegante. Btrbagiî sînt a-matorî de qitire în limba nalriei, qeea qe este merit al Rîmnikslsi, el rivalizt ssb aqest
se faqe assnrt’i sn edifiqis, fondamentele lsi I snsse kt ssb administratorsl se keamt Xert-
sînt mai rtdikate dektt ntmîntsl. Inqenstt ssb sn gsvern trekst, se onrirt ssb srmttorsl gs-vern trekst. Mai tot materialsl, var, ktrtrni-dtT lemne, zaqe alttsri, de zene ani, jsmttate •nstrezite. Iatt ksm se risineaS în trekst fon dsrile. Aqest material kostt ssme remerka-bile. Ne sîtam ks okii noştri ksm aqe3te ss-me se tonesk rai ner din zi în zi ssb forma qe li s’a dat. La Kozia vtzsrtm aqelara ls-krs; akolo înkt se înqens sn edifiqis mtreg; akolo înkt se densse materialsl neqesar, akolo înkt se dtrantnt aqest kostitor material. E-gsmensl ne snsse kt as ranortat de mslte ori snde se ksvine ka st kontinse lskrtrile rai st renare kasele veki qe kad în rsine; dar de toate ranortsrile. ftkste, se ntstrt o tristt rai uedemnt ţtqere. Kasele dela Ko-îizia sînt în stare rea; kolgsl desnre nord-vest a ktzst rai a tras dsne dînssl naraklissl. In ksrtnd se va tsrna tot edifiqisl.
Egsmensl ranorteazt, se nltnşe; ttqere, sas se rtsnsude -kt ns sînt bani. Ns eras bani niqi odatt ktnd era vorba a se faqe qe-va uentrs interessl saS onoarea gtreî, înst se aflas totd’asna bani ktnd era vorba de gratifikagisnî, de nerakerasri la streini, de nro-nagande egoiste. 5nde sînt banii kasiî qentrale? Este trist, ktnd vede qineva Kozia qe are sn milion natrszeqi de mii lei venit ansal, ktzînd în reine rai semtntnd mai ksrînd ks o vel-nigt ntrtsitt dektt ks snadin qele mai mari araeztminte nagionale. Ktnd ilsstrsl fondator al aqestsî ameztmînt a dotat mtntstirea, gtn-dits-s’aS oare kt va veni sn timn ktnd aqea-
*	A
stt mtntstire va ktdea în rsine? înst st gnertm kt tiranii treksgi as nerit ka st ns se mai întsrne, kt daka Ministersl aktsal va înkide okii assnra aqestor rtndsrî, M. S„ Domnsl va sqi dela sine st ia inigiativa,
Dela Ksrtea de Arşera nornirtm la Rîmniksl- Vtlqeî, neste dealsrî. Ile la jsmttatea kalei, înttlnirtm mslnime de gtrani. Ilrets-tindeni, nrintre stteniî Romtnî, se sqie kt re-
raesks. Noi aszirtm qei mai mslgi gtrani, esnrimtnd lasde nentrs aqest ssb administrator, aqeasta ne îndeamnt st-1 vedem: Heea qe ne ftks o vie nltgere fese o koniligt de mase ani a sorei D-lsi administrator, tot qe noate st-mî imaşine qineva mai şentil, mai graqios, mai nltkst. Ea ne snsse, kt la tre-qerea M. S. Domnslsi, îi nresinfase sn bsket de flori rai Domnsl o sţrstase.
Ns noate fi niqi o bsksrie mai dslqe nen-trs Romtni dektt st vazt ks starea lskreri-lor noi aqeastt mikt şeneragisne. Aiqi este singsra snerangt a yiitorslsi. La 10 ore ajSnsertm la Olt, aiqi sn nod smblttor trene ne ktlttori.
Fiind kt sîntem la artikolsl nodsrilor, vom ziqe kt am vtzst în mslte loksri, ne momii nartikslare, nodsri într’o stare asfel în ktt nodsrile vekilor Daqi ns nsteas fi mai rele, rai ks toate aqestea lsîndsse sn drent. nentrs trenere. Ns attktm aqest drent; dar întrebtm noate esista vre sn drent ftrt îndatoriri? Ns este o anomalie a se lsa drent nentrs nodsri ktnd ns se gin nodsrile în bs-nt stare. Meea qe dt drent nronrietarslsl a lsa bani la nod ns este drentsl nronriettgei sale teritoriale, qi faqerea nodslsi.
In Rîmnik trasertm la' sn fel de lokan-
dt ksm ar fi fost în timnii nrimitivi rai snde
ntskoqirea nernelor ns e înkt ksnoskstt.
Aiqi ns vtzsrtm ne nimeni din natsralii din
gart, dektt trei nersoane qe venirt st ne vazt.
Rîmniksl este sitsat în avantaşisl sts, ns deA	_
jarte de malsl Oltslsi. In qeea qe nrivesqe interiorsl oraraslsi, ns difert de aqele alte orarae din gart qe se nsmtrt în mtna a treia, sea-mtnt oare ksm ks oraraele tsrqerati dsnt malsl Dsntrei, qele mai miqî. Iqi rai kolo se vede ktte o kast mare, la o mare distan-gt rai ntbsraitt de kolibe ks asnekt destsl de trist. Ks toete aqestea, aiqi este, dsne ksm ni se snsse, o soqietate .oare kare, nlt-kstt rai elegantt. Adsntrile de netreqere se
Sil
ranort ks Illoerati kare este qel dinttiS amator de qitire. Etentrs noi aqeasta ansngt dot lskrsri: viagt mi nagionalitate.	'
Deda Rîmnik nornirtm la mtntstirea Kozia, la o distangt de o nostt dela Rîmnik. Ile kale treksrtm ne la Ktlimtnesqî snde sînt ane minerale rai ne lîngt insola Oltslsi, qe ns meritt niqi sna, niqi alta a le însemna mai mslt aiqi, afart de nosigisnea lor.
Mtntstirea Kozia este araezett ne o lsn-ksligt, ne malsl Oltslsi, ns denarte de nsn-tsl snde rinele nletoase nrintre kare ksrt a-r qest rîs, înqen de se strîmteazt; nosigisnea este frsmoast. Din kiosksl mtntstirei se vede Oltsl trekînd ne dedessnt ks şemet stl-batek. Aqest asmkt este de o frsmssege rart în norgile aqestor msngi. Mea mai fremoasţ narte de msngi este aqeea qe are o ant ma^ re. Aiqi- noetsl nostrs Gr. Aleksandresks avs frsmoase insniragisnî în kare salstfnrin strofe noetiqe srabra lsi Mirqea.
Ile aqeastt vale, dsne tradigisne, Mirqea qel bttrtu, în ajsnsl snei Jsnte ks Î5n-gsrii, vtzs în vis trei stele nlanînd ne aqest lok. Ktnd se destentt, momise kt va fonda o biserikt ne aqest lok snde as nlanat stelele, rai dsnt viktorie îmi gins ksvîntsl, ktqi fondt biserika qe o vedem asttzi. Istoria ns vorberate niqi de vis, niqi de aqele trei stele, dar ziqe kt Mirqea a învins ne fingsrî. rai snre memorie a fondat aqeastt biserikt ne loksl lsnteî. In sksrt, qitim ne netrele biseri-qeî kt Mirqea a fondat biserika la ansi de la faqerea lsmii 6894, rai la ansi 6921 oktomvr. 6 s’a îmormîntat în aqeastt biserikt. Ileatra raormîn--talt se vede; dar din înskringisuea dsne dînsa ns-maî data se mai noate qiti. Alttsri ks mor-mîntsl Mirqei este altt niatrt ne kare se qitesqe:
„ Ilristtvitss’a (înmormîntatss’a) roaba lsi „Dsmnezes ktlsgtriga Teofania, msma rtno-„satslsî Mixai rai fiesa Doamna Florika, fis-
,sts Nikolae VV. în zilele lsi Ion Rads

„VV. ansi 7114 “ Tot ne aiqi, dsnt kroniqi, Romtnii. ssb Domnsl Masrogene as învins ne Asstriaqî. Ile zidsl biseriqei se vede nortre-tsl lsî Mirqea. în kostsm de kavaler.
Biserika este szatt, dar tare înkt. f Kasele în stare denlorabilt. Egsmensl se keamt Inolit. Aqest ntrinte ne-a nriimit ks o afabilitate destinst. M. S. Domnsl ns a ns-tst visîta aqeastt mtntstire.
Dar ntrintele egsmen ftkSse nrenaragi-snl de nriimire. Noi ajsnsertm arai ktteva zile în srrat. nrin srmarc, se realisi. nrover-bsl ns e nentrs qine -se gttemte, qi nentrs qine se nemeresqe.
Seara ne întsrnartm la Rtmnik. Oltsl s’ar nstea faqe navigabil neutra vanoare mai miqi. Ile iqi ne kolo în ntruile lsî ssneri-oare se formeazt sn fel de katarakte; dar a-qeste netre, ne kare se snarg sndele lsî, ns gin de . albia Otslsî: sînt arsnkate aiqi nrin dtrtmtrî de sttnqş mi asfe^ a.lbia Oltels^ se
www.dacoromanica.rd
326_______ __________ __
noate ksn,Bi ks înlesnire. Navigatusnea Olteni ar nsne în komsnikaBisne o narte mare a îmbelor Valaxii ks Dsnbrea.
Treksrbm în kt o noante la Riiunik mi a doa zi nlekartm snre mbnbstirile Dintr’sn
lemn, Bistriga ini Orezsl.
*	(Va srrna).
OIDEIE
DESPRE
armarea ţării.
(Srmare).
Tosi
ssn»inii kanabill de a nsrta arma, sîntS datori de a servi în omtire înienînd» în omti-rea aktivi, de a-ri în 'iea de amrarea IŢbrri (Land-ver). în nrovokarea dinţii», mi in sea de a doa mi la srmi în nea de reservi (Land-sturm). Din 15 milioane de loksitori, ne avea la annsl 1,846, se sokotea 2 milioane kanabill mi îndatoragî. a servi s«b arme. Din anemtia sînt destinagî nentre armata aktivi, toate nartea bsrbiteaski kanabill de la 20 nîm la 26 de annl. Soldaşi serveskg însi în gardi, kîte 3 annl, iar la linie nsmaî kîte doi annî, mi kîte doi annl se libereazi akasi în kongedie, soko tindsse ka reservi aktivi de resbels, adiki m ksr— kin-ssl anestsl timn 'ierîndS trebsinga, sînt» datori a veni, iar la komenzile lorg. Fii sterilor» mai de sas mi mai ksltivate, dane înkredingarea date nrin densncre de eksamen» nentre ksnomtingele ae a», sînt datori a servi, ka volontirî nsmaî snS sing»ră anii în omtire, învesmîutîndBse de la sine, mi fora de leafo. Dane finirea termenslsî în omtirea aktivi, însene servirea militara, la a^eea de anirare în întîia nrovokare, ae konrinde în sine ne togi bir-bagi kanabill de arme dela 26 nîni la 33 annl, mi kari: mai naint.e s’a format în omtirea aktivi. Aqe-mtia în timnă de resbelS sînt datori a servi în garra mi afara neste xotarsls girri, deonotrivi ka ane! din omtirea aktivi, el se adsni ne fie-kare an» kîte 14 zile nentre eksersigii, mi la fie-kare doi annî, kîte 4 sintimînl. Re timn» *ie serveskg ssb arme, nriimesk leafo, vesminte mi nstriments; Afara din aktivitate, ramîn din aceste trene, la leafo nsmaî maiorii, kîte 8nS kinitan de batalionS, fetfebeli kom-naniilorS mi kîtjî va s»b ofigeri mi efrelteri, ofigeriî ssneriorî al anestel klase de omtire se nsmeskS de kitre Reye mai k» seami dintre militari de linie, ofigeriî ssbal terni se aleg de kitre kornsis ofigeresks dintre anei birbani al omtiriî de anirare kare a den»s k» sskness eksamen? de klasifikagie. Tot kornslS ofigeresks în general» al anestel armii, a» a-neleaml grade mi aneleamî drentsrLse le a» mi ofigeriî de linie. La a doa nrovokare a omtiriî de anirare se înrolează togi birbagi nîni la 39 annl, aneaste klasi a omtiri se kiami ssb arme nsmaî în timnS de resbels, mi este destinate mal ks seami nentr» înterirea garnizoanelor. Togi neî mal bitrînl de 39 annl mi kare not nsrta arme se sokotesks în armia de reservi, saă (Land-sturm) kare la isbsk-nirea snsi resbelS îngrincamte de b»na rîndsiali din nisntre mi servemte nentre amrarea Ilirri mi aomvoisirea transnortelorS militare. Omtirea akti-vi, este îmnirgiti în nost kornsrl de armata dintre kare ansi se komnsne din gardi, ne ’ml are ksartirsirea nsmaî în rezidengele Berlin», Hogdam mi niarlotembsrg, anele lalte ont kornsrl ne stas kîte dosi ssb natrs insnekgil de armate, sînt ame-zate în nele ont urovinnii ale Regat»l»i, fie-kare kornS de armate, se desnarte în dosi divizii, fie-kare divizie în trei brigade, dintre kare »na este de nedestrime, a doa de kilirime mi a treia de Land-ver. Fie-kare brigadi are dosi regimente, mi afara de anestea fie-kare korns de armie, are o brigadi de artilerie, o desnirgire de nioneri, o desnirgire de dosi komnanii de vînstorî gintaini, sns regiment nedestrime de reservi de dosi batalioane; snS batalionS konbinatg de rezervi, sns batalion» Land-ver de reservi. 8nS eskadronS Land-ver de reservi, o brigadi de jandarmerie, dosi komnanii de invalizi mi mase seksil de jsmitate de invalizi. fie-kare regiment» de nedestrime, de linie este de trei bataUoane, dintre kari nelle dinţii» dosi sînt mssketirl, mi nels de al treilea fiesilieri, destinat» nentre servili» smore, mi are 690 ofigeri mi 3,013 grade de jos dsne statsls de resbelS mi
DÎMBOVIŢA — 22 R53I&.
afar de ofigeri, 2,034 oameni dsne statslS de nane.] Regimentele de nedestrime de reservi, aS nsmaî dosi batalioane mi nsmira 2,075 oameni, fie-kare regiment» de kiforime, are natr» eskadroane, mi nsmira afara de ofigeri în uase 500 mi în resbel 600 oameni, fie-kare brigadi de tsnari konrinde în nane 1650, iar ks komnania de mansfiaktori Ţ730 oameni afara de ofigeri. D»ne kare toate armata stititoare se alkitsemte din: 1). 32. regimente de Iledestrime de linie, de kîte 3. batalioane, 8. regimente nedestrime de reservi, de kîte dosi Batalioane, 4 desnirgirl de vînitorî, 4 de gintitori, mi 8 regimente kombinate nedestrime de reservi, 2). 32. regimente de kilirime, din kare 8, kira-zirî 4 dragonl 12 xssarî, mi 8 »lanl. 3). 8. brigade de artilerie, kare staS ssb 4 insnekgil de artilerie, fie-kare brigadi are trei desnirgirl, de kîte 4 komnanii nedestre mi sna kilireagi, ama ka brigada si nsmere 15 komnanii, lîngi kare se mal aaoneazi o komnanie de mansfaktorî, kare lskreazi materialsl mi xamsrile 4}. 3 insnekgil de inginerie ks 8 desnirgirl de nioneri mi ks alte dosi de-snirgirî de nioneri de rezervi k» toate 20 de komnanii de nioneri. 5). Trsne de garnizonS mi invalizi dintre kare nelle dintîig sînt nele mai sss ns-mite batalioane kombinate, desnirgirite de jsmitate de igvalizl ne sînt atainagl lîngi regimente mi kom-naniile de s»b-ofigeri de garnizong, nelle din srmi se komn»ng din srmi dosi komnanii. invalizi de gards, o narte nentre Hogdam mi Verden, 15 komnanii de invalizi de fie-kare korn de armie kîte dosi, mi bataliong, invalizilorg de Berlin», în kassa de invalizi de akolo mi în anelle din Stolne ini Ribniks. înss komnaniile de imvalizl sînt nroektate a se desfiinga trentelninemte. 6). KornslS vinstori-lor» ksliregî komnss din trei vînitorî s»nremî ks grade de lokotenengil mi77 ks grade de ssb ofigeri majori. 7). Hli jandarm eria din kare a armatei de 150 birbagl; a girri ne servi de ajstoră noligieneskg mi a sigsrangi nsbline mi kare este înnirgiti în nrovinnii în 8 brigade 1,714 birbagl ks ofigeri în-nresni. Toate nsterea armaţi ne kare o noate rî-dika Ilrssia sti din: I. Armata aktivi 123,288 oameni mi a nsme 1. nedestrime 78,700 oameni 2). Kilirime 23,907 oameni 3). Artilerie 13,826 oameni, 4): llioneri 2,236. 5). Invalizi 3,000 oameni, mi 6). 150 jandarmi de armate mi 1,714 de gani. Armata aktivi în timns de resbelg se rîdiki dsne înregistrarea rezervi de resbelg la gifra de 223,000 oameni. II. Armata de amrarea girri. nrovokarea nrimara în nane 93, 442 în resbelS 138,316 oameni. IU. Armata de amrarea IJirri, nrovokarea se-kondi 190,000, oameni, dsne kare nsmira în timuS de resbelS armate aktivi ks nel din nrima nrovokare al armiei de anirare 356.000, oameni mi ka la 73,000 kai, mi se noate srka ks nrovokarea se-kondi la gifra de 550,000, mal ramîind mi o rezervi de 120,000 oameni nentr» trebsinge neanirate la kazsri kritiae. Hentrs ksltivarea tekniki a liniei sînt destinate institstile: batalion» de nedestrime de i îmvigitsra de la HogdamS mi eskadrons de ki-lirime de învigitsra din Berlin, ambe komnsse din rekomandagi din toate regimentele kare se strîng în toate verile nentre a nistra unitatea în eksersigsl generalS al armatei; nentr» kremterea mtiengifiki a ofigerilor», servesk» nele 4 kase-nro-vingiale de kadeg!: la Hozdam, KslmS, Balstadt mi Benzberg, dinnresni ks kasa de kinetenie de ka-degl din Berlin, mi k» skolile de divizie aflate lîngi fie-kare divizie în narte. Hentrs nelle mal înalte învigitsrî militare, snre formarea ofigerilor: Skoala Militari generali de la Berlin», snre formarea ofi-gerilorS de artilerie mi inginerie, skoala nea în-trsniti, de artilerie mi inginerie din Berlin, ksm mi skoalele de brigade de artilerie; nentre transformarea bombardierilorS mi a ssb-ofigerilor de artilerie, lîngi kare se mai adaogi nele 4. skoale de insnekgie de artilerie nentre formarea artifini-lorS, mi o skoali nentrs artifinii ssnremî. Afara de anemtia se kreskS 600 de konii orfani militari în dosi skolî, formagî nentrs 6»b-ofigeri, trîmbigami, xsboimti, mi skoalele formate la regimente, batalioane, komnanii mi eskadroane, în kare se nreda» gradelor de jos îmvsgitsri elementare, mi k»no-mtinga servinislsi, de kitre kanabill.
n
Vanoare
Ol
MIŞCĂRILE LN PORTURI.
Galaţi.
în zioa de f 4 Isli&i 1859.
Kortbii sosite înkî>rkate	.	•	•
s demerte.	.•	• t
nornite înktrkate	^	r
.	demerte	,	Q
sosite	,	•	v.
în zioa de 16 Islie 1859.
Korbbii sosite demerte .	•
n nornite înktrkate	.
„	demerte	.	.	•
n	T) '
Vanoare sosite ....
în zioa de 17 IuliS, 1859.
Korbbii sosite demerte	.	•
„	nornite înktrkate	.	.
„	„	demerte .	d
Vanoare sosite ...	•
„ nornite . i •	•
r, |
Ibraila.
în zioa de 19 fslie	1859.
Korbbii sosite demerte	^	_ .
„ nornite înkbrkate	.-	.
în zioa de 20 Iunie, 1859,
Korbbii	sosite demerte	.	„	•
„	nornite înkbrkat^.	.	•
_	„ demerte. .	•’
jiz,-
Al
10
13
4
2
1
3
4 8 2
2
2
2
1
; 2
Vanoare sosite
un
•t	2
5
. 1 . 1 .	3
- . 1
IIREIISL nRODBKTELpR, -
Galaţi.
în zioa. de 14 Ihauî, 1859.
GrbS kbrnbS kalitatea I, kila de	130—150
„	n, „ „	ioo—i3o
„ arnbst. ....	145—165
Sekarb.........................68 ■ -70
Iloremb. .	•	•	•	11® H2
Orz .	.	*	■	•	•	55	58
îh zioa de 16 Is.iie 1859.
GrbS kbrnbS kalit. I, kila de
n, „ »
n n
„ arnbst Sekarb	.
Ilorsuib . Orz .	.
în
Grîg kbrnbS
I,

140—160 120—140 145—165 68— 70 111—112 55— 58
zioa de 17 „ kal. I,
„ U.
IsJiie 1859.
„ arnbst Sekarb	•
Ilorsmb Orz .	•
140—160 120—140 145—165 80— 86 110—111 55— 58
Ibraila.
zioa de 19 Iha ie 1859.
în
GrbS niakbr, kalit. I, kila de Msnte 200 —210 O, „	„ Kalafat 180—185
I,
kbrnbS ,
Sekarb . Ilorsmb . Orz .	.	.
Fasole ssta. Ranijub . MeiS .
în
n,
155—165 125—140 80— 85 100—123
70—
38—
56—
75—
73
40
58
zioa de 20 IsaiS, 1859.
ofigerii mi ssb-ofigerii (Va srma).
T) 71 7)	n, „	„ Kalafat 180—185
„ kbrnbS „	I.	. . 155—165
	n,„	„ . 135—145
Sekai"b. . .		. . 80— 85
Iloremb. . •		. 103—123
Orz. . . •		, . 70— 73
Fasole ssta oka.		. . 40— 41
Ranigb • •		. . 56—• 58
Meiă. • • -		. . 75	 >' ,.i 1 imi- rV-î ilrfi rrt JAzrA
Tivogpafia Naniona.io a asi Iosif Pomanoe mi Komn.—Strada Nemgeaski, Xans Germani, No. 27.
www.dacoromanica.ro
*3